Radio România Internațional

Tag: economie

  • La Roumanie et sa surprenante croissance économique

    La Roumanie et sa surprenante croissance économique

    L’économie de la Roumanie a progressé
    de 5,8% au premier semestre de cette année, comparée à la période similaire de
    l’année passée, a fait savoir l’Institut national de la statistique, prenant de
    court les experts. À cela s’ajoute, au deuxième trimestre, une majoration du Produit
    intérieur brut de 2,1% par rapport au premier quart de l’année en cours et de 5,3%
    comparée à la même période de 2021. Bruxelles a d’ailleurs confirmé cette bonne
    nouvelle: parmi les États membres de l’UE ayant fourni de telles données, la
    Roumanie a enregistré la deuxième plus importante progression économique au
    deuxième trimestre de 2022, par rapport au trimestre précédent. Elle est juste
    derrière les Pays-Bas et leurs 2,6%. La Suède, l’Espagne, la Hongrie et la Bulgarie
    affichent elles-aussi des évolutions positives de leurs économies respectives,
    tandis que les statistiques sont négatives en Pologne, Lettonie, Lituanie et au
    Portugal. Comparativement au deuxième quart de l’année passé, le PIB de la zone euro a augmenté de 3,9% et
    celui de l’UE a progressé de 4% entre avril et juin 2022, tous les États
    membres, qui ont communiqué des données là-dessus, ayant rapporté des
    évolutions à la hausse.

    Dans le cas de la Roumanie, Eurostat confirme la
    croissance annuelle de 5,3% au deuxième trimestre de 2022, après une
    progression annuelle de 6,4% sur les trois premiers mois de l’année. Le journal
    économique Ziarul Financiar remarque la forte croissance enregistrée au
    deuxième trimestre, malgré le pessimisme des prévisions et malgré aussi, ces
    derniers temps, le penchant des économistes pour les nouvelles surprenantes. Les
    institutions spécialisées en analyses économiques ont révisé à la hausse, ces
    derniers mois, leurs estimations de croissance visant l’économie roumaine. La
    Commission européenne, par exemple, dans ses prévisions estivales, avait
    augmenté de 2,6% à 3,9% son estimation pour l’ensemble de l’année 2022, en s’appuyant
    sur la croissance solide du premier trimestre, explique Ziarul Financiar.

    Mais
    pour les analystes, c’est la progression de 2,1% rapportée au deuxième
    trimestre qui est la grosse surprise. « Compte tenu de ce qu’il se passe
    autour de nous, ce résultat est exceptionnel », déclarait l’économiste Aurelian
    Dochia à Ziarul Financiar. « Pour nous aussi, c’est une très grande
    surprise, qui est encore plus forte pour le marché », souligne Ionuţ
    Dumitru, économiste en chef d’une importante banque privée de Roumanie. L’industrie,
    qui produit un cinquième du PIB, affiche des chiffres négatifs à la mi-année,
    le secteur des constructions bat de l’aile, l’agriculture, frappée par la
    sécheresse, aura une contribution négative au PIB, tandis que la consommation
    des ménages n’a progressé que d’un peu plus de 3%. Alors, comment expliquer ces
    chiffres, s’interroge Ziarul Financiar.

    L’économiste Laurian Lungu considère qu’il
    s’agit là de l’influence de l’indice des prix et, partiellement, des
    investissements. Selon lui, c’est la seconde partie de l’année qui pèsera
    davantage, l’économie ne s’étant pas encore contractée et, malgré les embauches,
    les hausses des salaires se situant en dessous de l’inflation, actuellement de 15%,
    ce qui aura un impact sur la consommation. (Trad. Ileana Ţăroi)

  • Raportulu a BNR mutrinda inflația

    Raportulu a BNR mutrinda inflația

    Cara până aoa şi aproapea un an rapoartele ali Băncă Națională ali Românie era aștiptate cu interes maxusu di specialiștii tru finanțe, bănţă ică economie ili di jurnaliștii specializați tru aesti domenii, tora, nica şi oamiinduescu s’akicăsească limbajlu ultra-specializat a comunicatelor periodiţi. Suntu anamisa di mărlli ţi kirură a unei catandisi cu multi cauze, ama maxus cu repercusiuni directe ti bănaticlu a loru di cafi dzuă: criștearea babageană ali inflație.



    Ti spuni, dimecu, aţelu ditu soni raportu ali BNR, părăstisitu, marță, di guvernatorlu Mugur Isărescu? Atea ţi româñilli dkescu cafi dzuuă pi gekili a loru işiş: că rata ali inflaţie ş-lu criscu ritmolu di creaştiri ditu apriiur până tru cirişaru şi năstricu 15 di procente, pe fondul a şocurilor provocate di păhălu cabaia mari ali energie, combustibililor ică di criştearea a păhălui la produsili alimentare, maxus a aţiloru procesate. Tut simfunu cu BNR, inflaţia vrea s’agiungă la 20%, cara Guvernul nu vrea s’facă intervenţie și nu vrea s’plafoneadză păhadzlli la energie — părmătie cari intră tru componenţa a tutulor produsilor.



    Tru perspectivă, hăbărli suntu pi principiul ʺuna bună, una slabăʺ. Inflația vrea să scadă ama nu ahătu multu cât avea minduită BNR ma ninti. Ma ghini spusă, Banca u criscu la 13,9% prognoza di inflaţie ti bitisita a aluştui anu şi estimeadză ună inflaţie di 7,5% ti bitisita a anlui yinitoru. Tru mai, BNR avea estimată 12,5% ti bitisita a aluştui an şi 6,7% ti 2023. Tru giumitatea a anlui 2024, inflația va s’hibă di 2,3%.



    Vărtosu zñiipsiti di criștearea a păhadzloru suntu și persoanili fiziţi cu mpărmuturi la bănţă. Tru aproape a giumitati ditu cazuri, ratili lă suntu fapti isapi pi thimellilu a aşi-număsitului indiţi Robor. Cara tru yinaru, aest Robor eara di aproapea 3%, tru aestă oară năstreaţi 8 procente, cu multu piste dobânda di politică monetară apufusită di BNR, di 5,5%. Emu, guvernatorul Mugur Isărescu aproaki că nu easti niţi hărăcop, niţi lişoru s’pălteşti păradz ma mulţă, ama mesajlu ali Bancă Centrală cătră oamiñi di un anu ş-cama easti că perioada a dobândzălor ñiţ – ași cum fu tru pandimie – tricu.



    Tru perioadi normale, ună dobândă di politică monetară easti anamisa di 3% şi 6%, aşi că româñilli nu lipseaşti s’mata aibă besă pi ună ñicurari a dobândzălor la mpurmutari. Cu spunearea că Robor-ul – spusi textual guvernatorlu Isărescu — cata lu ansări calu: easti dipu mult di multu mare! Tru aesti condiţii, el lă dimăndă un mesaj personal și a bănţălor: s’mutrească cama ngătanu la apofasili a Băncăllei Naţionale, cu alti zboară ari nădie şi pistipseaşti că, atumţea, Robor-ul va s’aproaki di rata di politică monetară.




    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearea: Taşcu Lala









  • Le rapport de la BNR sur l’inflation

    Le rapport de la BNR sur l’inflation

    Il y a encore un an environ, les spécialistes, économistes, experts en finance et journalistes spécialisés attendaient avec intérêt les rapports de la Banque centrale. Aujourd’hui, même les citoyens lambda tentent de décoder le jardon ultra-spécialisé de ces communiqués. Ils sont en effet nombreux à subir les conséquences d’un phénomène aux causes multiples, et qui se répercute sur leur quotidien : la hausse de l’inflation.

    Alors, que raconte le nouveau rapport de la BNR, présenté, ce mardi, par son gouverneur, Mugur Isărescu ? La même chose que ce qu’expriment les roumains qui le subissent au quotidien : le taux d’inflation augmente à une vitesse vertigineuse depuis le mois d’avril, et a atteint 15 % en juin. Avec en toile de fond des prix exorbitants de l’énergie et des carburants, ainsi que la hausse des prix des denrées alimentaires, notamment des produits transformés. Selon le rapport, l’inflation aurait dû atteindre les 20 % si le gouvernement roumain n’était pas intervenu en plafonnant les prix de l’énergie – une matière première qui concerne tous les produits. En somme, il y a comme on dit « une bonne et une mauvaise nouvelle ».

    L’inflation devrait diminuer progressivement, mais pas autant que ce que semblait initialement prévoir la BNR. Elle a en effet porté à 13,9 % ses prévisions sur l’inflation pour la fin de cette année et prévoit un taux d’inflation de 7,5 % pour la fin de l’année prochaine, contre 12,5 % et 6,7 % comme elle l’avait initialement envisagé dans ses prévisions en mai dernier. L’inflation devrait redescendre à 2,3% en milieu d’année 2024. Les personnes ayant contracté un prêt auprès des banques sont aussi directement touchées par cette augmentation des prix.

    Dans la moitié des cas, les taux d’intérêt sont calculés en fonction de l’indice Robor.En janvier dernier, ce dernier était d’environ 3 %, contre 8 % aujourd’hui, bien au-dessus du taux de 5,5 % récemment fixé par la BNR. Le gouverneur de la Banque centrale, Mugur Isărescu, reconnaît qu’il est difficile de payer des sommes plus élevées qu’initialement prévu. Mais le message transmis aux citoyens depuis maintenant plus d’un an est clair : la période des faibles taux d’intérêt est terminée.

    En temps normal, les taux d’intérêt fluctuent entre 3 et 6 %, les Roumains ne doivent donc pas s’attendre à une baisse dans les prochains mois ou les prochaines années. Mentionnant le Robor, le gouverneur Isărescu a déclaré que les prévisions avaient été exagérées et a tenu à transmettre un message personnel aux banques : que celles-ci restent attentives aux décisions prises par la BNR. En d’autres termes, qu’elles gardent espoir de voir les estimations du Robor revues à la baisse et se rapprocher des taux fixés par la politique monétaire.

  • Raport BNR privind inflația

    Raport BNR privind inflația

    Dacă până acum aproximativ un an rapoartele Băncii Naționale a României erau așteptate cu interes mai ales de specialiștii în finanțe, bănci sau economie ori de jurnaliștii specializați în aceste domenii, acum, inclusiv oamenii de rând încearcă să decodeze limbajul ultra-specializat al comunicatelor periodice. Sunt printre marii pierzători ai unei situații cu multiple cauze, dar mai ales cu repercusiuni directe asupra traiului lor de zi cu zi: creșterea uriașă a inflației.



    Ce spune, deci, cel mai recent raport al BNR, prezentat, marți, de guvernatorul Mugur Isărescu? Ceea ce românii simt zilnic pe propriile lor buzunare: că rata inflaţiei şi-a intensificat ritmul de creştere din aprilie până în iunie şi a depășit 15 procente, pe fondul şocurilor provocate de preţul exorbitant al energiei, combustibililor sau de majorarea preţului produselor alimentare, în special al celor procesate. Tot conform BNR, inflaţia ar fi ajuns la 20%, dacă Guvernul nu ar fi intervenit și nu ar fi plafonat preţurile la energie – marfă care intră în componenţa tuturor produselor.



    În perspectivă, veștile sunt pe principiul ʺuna bună, una reaʺ. Inflația ar urma să scadă, dar nu atât de mult pe cât anticipase BNR anterior. Mai precis, Banca a majorat la 13,9% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 7,5% pentru sfârşitul anului viitor. În mai, BNR estimase 12,5% pentru finalul acestui an şi 6,7% pentru 2023. La mijlocul lui 2024, inflația ar urma să fie de 2,3%.



    Puternic afectate de creșterea prețurilor sunt și persoanele fizice cu credite la bănci. În aproape jumătate dintre cazuri, ratele le sunt calculate pe baza așa-numitului indice Robor. Dacă în ianuarie, acest Robor era de aproximativ 3%, la ora actuală depășește 8 procente, cu mult peste dobânda de politică monetară decisă de BNR, de 5,5%. Or, guvernatorul Mugur Isărescu admite că nu este nici plăcut, nici uşor să plăteşti sume mai mari, dar mesajul Băncii Centrale către oameni de mai bine de un an este că perioada dobânzilor mici – așa cum a fost în pandemie – a trecut.



    În perioade normale, o dobândă de politică monetară este cuprinsă între 3% şi 6%, aşa că românii nu ar trebui să mai mizeze pe o reducere a dobânzilor la creditare. Cu menţiunea că Robor-ul – a spus textual guvernatorul Isărescu – a cam sărit calul: este mult prea mare! În aceste condiţii, el le-a transmis un mesaj personal și băncilor: să se uite cu mai multă atenţie la deciziile Băncii Naţionale, cu alte cuvinte că speră şi crede că, atunci, Robor-ul se va apropia de rata de politică monetară.






  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    INFLATIA. Banca Nationala ali Românieu criscu viniri rata a toclui di politica monetara ti a 6-a oara tru aestu anu, tru gaeretea tra s’ţănă sumu control inflatia. Dobânda clleaie criscu cu 0,75%, la 5,5% pi an, și intră tru lucru luni. Banca centrală apufusi, tutunăoară, s’crească tocurli la credite și la dipozite. Tănearea a unui control susto tră fluxurli di numerar di pi păzarea monetară și mențănearea a nivelurilor actuale a rezervelor minime obligatorii ti pasivele tru valută națională și xeană a bănţăloru sunt, apofasi loati viniri di Banca Națională. Experțălli s’așteaptă la ună rată anuală constantă a inflației tru T3 și la ună scădiari cu preayalea ma amanatu. Tru cirişaru rata ali inflaţie agiumsi la 15,1%.



    DIASPORA Românii ditu diaspora care au tru planu să s’toarnă și să investească tru ună afacere cari creeadză nai ma pţănu 2 năi locuri di lucru pot s’amintă finanțare di până la 40.000 di euro tru cadrul ediției a III-a a programului Start-Up Nation, dimăndă Ministerul a Turismului ditu România. Solicitanțălli a curi start-up creeadză un loc di lucru pot s’llia până la 20.000 EUR. Tra s’aibă hăiri di programul di 4 milioane EUR, solicitanțăllii lipseaşti s’prezinte dovada reședințăllei tru xinătati.



    BUGET. Ună ajustare la bugetlu di stat easti programată stămâna yinitoari tru România, uidisitu cu premierlu Nicolae Ciucă. Ntră altili, hărgili cu bunurile și serviciile va s’hibă ñicurati cu 10% ti cathi un minister. Tutunăoară, va s’hibă faptă ună analiză tra s’asigura coerența ajustarillei bugetare yinitoare și a programelor di finanțare ti România.



    ECONOMIE Est-europenii ahurhiră s’dukească efectele a polimlui ditu Ucraina ma amănatu andicra di mărli economii occidintale, di itia a crișterilor ti tiñiili di cafi mesu di 2 cifre și subvențiiloru filotimi. Tora, ama lipseaşti s’ñicureadză hărgili tra s’agiundză tru capu, să spuni tru ună analiză Reuters, uidisitu cu cari inflația di 2 cifre, creșterea cu piste 15% a păhadzloru la alimente și creaștirea a custuserloru cu energie zñiipseaşti puteaarea di hărgiueari a oamiñiloru tru Europa di Est. Tru Polonia, oamiñilli şi scurteadză vacanțele, cehllii economisesc di mâcă cama puțăn tru căsăbă și căftânda un doilu loc di lucru, kiro tru cari tru Ungaria oamiñilli ancupără ma puțăne alimente și multu ma puține bunuri di ufiliseari pi lingu kiro. Uidisitu cu analiștillli, riscul ca ună inflație cu dauă ţifre să s’tindă până tru 2023, cum și năile estimări revizuite mutrinda zona euro spuni un risc di recesiune.






    GAZ NATURAL. Ună ñicurari di 15% a consumului di gaze naturale la nivelul UE va s’intra tru lucru tru ahurhita a stămânăllei yinitoare, dimăndă președinția cehă a Consiliului UE. Regulamentul fu adoptat oficial, iar textul va s’hibă publicat luni tru Jurnalul Oficial și va s’intra tru lucru a daua dzuă. Prezidintulu ali Comisiei Europene, Ursula von dir Leyen, căftă a statilor membre să s’ndreagă ti nai ma slablu caz di suspendare a furnizarilli di gaze ali Rusie. Statele membre lipseaşti tra ş-asiguripsească di cu kiro 80% ditu necesarlu di iarnă.



    UNTOLD. Cluj Napoca, nord-vestul ali Românie, easti nicukirlu a nai ma aștiptat festival di muzică tru aestă veară, Untold. Evenimentul s’dizvărteaşti pi ma multi sţene, cu piste 200 di artiști români și xeñi, cum și nai ma buni DJ a lumillei, concertânda până dumănică seara. Tema festivalului di anlu aestu easti Templul Lunii”, un concept artistic cari scoati tru vidială comata mitologică ali Transilvanie, vidzută ca tărâm a noaptillei și ali măyie. Dzăţ di standuri vindu alimente, biuturi, strañe și gadgeturi. Organizatorlli s’așteaptă la ediția di estan s’llia parti pisti 400.000 di persoane.






    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearia: Taşcu Lala

  • Insulele UE și politica de coeziune

    Insulele UE și politica de coeziune

    Regiunile insulare din Uniunea
    Europeană au o populaţie estimată la peste 20 de milioane de locuitori,
    repartizată pe aproape 2400 de insule aparţinând a 13 state membre. Regiunile
    insulare sunt, prin comparaţie, mai puţin dezvoltate decât regiunile
    continentale din statul membru din care fac parte şi de aceea, Parlamentul
    European consideră că este nevoie de politici și acțiuni regionale focalizate. Insulele
    suferă de handicapuri naturale, multiple şi permanente, printre care suprafaţa
    redusă, densitate mica a populaţiei, pieţe mici, condiţii topografice vitrege
    foarte asemănătoare cu regiunile montane, dependenţa de transporturile maritime
    şi aeriene sau dependenţa de o varietate restrânsă de produse.

    Despre
    importanţa reducerii decalajului de dezvoltare economică, socială și
    teritorială dintre insule și regiunile dezvoltate ale Unuinii Europene, a
    vorbit în Parlamentul European, Vlad-Marius
    Botoş, eurodeputat.


    În Uniunea
    Europeană, dar mai ales în Comisia de dezvoltare regională a cărei
    vicepreședinte sunt avem un motto: Nu lăsăm pe nimeni în urmă. Şi astfel,
    încercăm să facem acest lucru cu fiecare raport, cu fiecare opinie. Trebuie să
    identificăm provocările tuturor regiunilor și să găsim punctele tari, pentru a
    ne asigura că toți cetățenii europeni au parte de dezvoltare, de un nivel de
    trai decent, care le dă dreptul la apartenența la Uniunea Europeană. Poate că
    insulele sunt departe de mulți dintre noi, dar pot fi un etalon în ceea ce
    privește modificările climatice și măsurile pe care le luăm pentru a le combate
    și în același timp pentru bunăstarea socială și eficiența programelor pe care
    le elaborăm. Avem nevoie de o mai strânsă legătură cu insulele și cu teritoriile
    îndepărtate. Trebuie să găsim modalități pentru a crește schimburile economice,
    sociale, culturale și nu în ultimul rând e nevoie ca atunci când gândim măsuri
    pentru independența energetică, pentru agricultură și consumul local, pentru
    diminuarea poluării, să ținem cont de specificul acestor regiuni insulare.


    Uniunea Europeană trebuie să
    adopte măsuri specifice menite să stabilească condiţiile de aplicare a
    politicilor comune ale Uniunii în regiunile insulare şi condiţiile de acces la
    fondurile structurale şi la programele orizontale ale Uniunii Europene. Toate
    aceste măsuri contribuie la întărirea coeziunii economice, sociale şi
    teritoriale în Uniunea Europeană.


  • Deficitul și datoria guvernamentală în statele UE

    Deficitul și datoria guvernamentală în statele UE


    Deficitul guvernamental al Uniunii Europene a scăzut în primul trimestru al anului, potrivit datelor oferite de Oficiul European de Statistică (Eurostat). În perioada ianuarie – martie 2022, deficitul a fost de 2,3% din PIB în zona euro şi de 2,2% din PIB în Uniunea Europeană. Comparativ cu ultimul trimestru al anului 2021, statele membre au înregistrat scăderi ale deficitelor, însă nivelul rămâne ridicat față de perioada de dinaintea pandemiei.



    5 state UE fără deficit guvernametal



    Cinci state membre – Irlanda, Luxemburg, Portugalia, Lituania şi Danemarca – nu au înregistrat deficit guvernamental, în timp ce Malta (8% din PIB) și Ungaria (6,9% din PIB) au avut cel mai mare deficit guvernamental din rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile date. Cele două state sunt urmate de România care a înregistrat un deficit de 5,8% din PIB în primul trimestru al anului , în scădere de la 7,6% din PIB în trimestrul patru din 2021 şi 8% din PIB în primul trimestru al anului trecut.



    Veniturile guvernamentale totale ale statelor UE s-au situat la 46,3% din PIB în primul trimestru din 2022, în scădere de la 47,5% din PIB în perioada octombrie-decembrie 2021, în timp ce cheltuielile guvernamentale totale s-au situat la 48,5% din PIB, o scădere de 2,3 puncte procentuale față de trimestrul precedent.



    Scade datoria guvernamentală în UE



    Datele Eurostat mai arată că datoria guvernamentală în zona euro s-a situat la 95,6% din PIB, la finalul primului trimestru din 2022, într-o scădere uşoară faţă de 95,7% din PIB la finalul trimestrului anterior. La nivelul Uniunii, datoria a scăzut la 87,8% din PIB, cu 0,3% mai puțin față de trimestrul patru din 2021. Cifrele sunt însă mult mai mici față de perioada ianuarie-martie 2021 când datoria guvernamentală era de 100% din PIB în zona euro, respectiv de 92,3% în Uniunea Europeană.



    Finalul luni martie a anului în curs a găsit Grecia cu cea mai mare datorie guvernamentale (189,3%), urmată de Italia (152,6%), Portugalia (127%) și Spania (117,7%). Franţa (114,4%), Belgia (107,9%) şi Cipru (104,9%) au avut înregistrat, de asemenea, o datorie de peste 100% în prmul trimestru al anului. La polul opus, cele mai scăzute cifre sunt în Estonia (17,6%), Luxemburg (22,3%), Bulgaria (22,9%), Danemarca (32,9%), Suedia (34,6%), Lituania (40,3%), Letonia şi Cehia (ambele cu 42,8%) şi România (48,4%).



    Comparativ cu trimestrul patru al anului trecut, majoritatea statelor membre au înregistrat o scădere a datoriei ca procent din PIB. Opt state, însî, au înregistrat o creștere, în frunte cu Franţa (1,9%), Italia (1,8%) și Cipru (1,3%). Grecia şi Lituania (fiecare cu -4%), Danemarca (-3,7%), Croaţia (-2,5%), Irlanda şi Bulgaria (ambele cu -2,2%) au înregistrat cele mai semnificative scăderi ale datoriei guvernamentale în primul trimestru al anului în curs.




  • 15 ans depuis l’adhésion de la Roumanie à l’Union européenne

    15 ans depuis l’adhésion de la Roumanie à l’Union européenne

    15 années de progrès, 15 années de rapprochement de la Roumanie à lespace européen, enfin 15 années qui ont prouvé les bienfaits du projet européen. Laventure européenne des pays de lEurope centrale et orientale, situés au-delà du Rideau de fer avant 1989, avait pourtant débuté bien plus tôt, en 2001. Le 1er janvier 2004, pas moins de dix Etats de la région, soit la Tchéquie, Chypre, lEstonie, la Lettonie, la Lituanie, Malte, la Pologne, la Slovaquie, la Slovénie et la Hongrie, faisaient déjà leur entrée dans lUnion. Deux autres Etats, la Roumanie et la Bulgarie, les rejoindront le 1er janvier 2007.



    Lheure du bilan est maintenant arrivée. Un bilan sans doute partiel, car lhistoire est toujours en marche, ce qui ne doit toutefois pas nous empêcher de regarder les accomplissements de ces 15 années et de réfléchir à ce quaurait pu être la Roumanie daujourdhui, si elle sétait tenue à lécart. Mihai Sebe, expert en affaires européennes auprès de lInstitut européen de Bucarest, explique :



    « Ladhésion de la Roumanie à lUnion européenne a eu un impact extrêmement positif, tout dabord sur le quotidien des Roumains. Il sagit dun impact direct, depuis lexercice du droit de circuler, de travailler et de vivre dans nimporte quel pays de lUE, jusquaux fonds européens et aux projets financés grâce à ces fonds. Puis, comptons aussi les retombées indirectes, les bénéfices engrangées par notre statut de membre de lUE, quil sagisse des bénéfices ayant trait au degré dinterconnectivité des Etats membres, ou encore de la consécration de la primauté du droit, de la loi et de la démocratie dans notre espace commun. Pensez un peu au respect des droits et des libertés fondamentales, aux opportunités dépanouissement personnel, aux opportunités sociales sans précédent. »



    Et léconomie alors, le niveau de vie, comment se portent-ils ? Regardons dun peu plus près ce que lUnion européenne nous a apporté à cet égard, ces 15 dernières années. Mihai Sebe :



    « 15 années après ladhésion à lUE, regardons déjà le montant des fonds européens dont nous avons bénéficié. Les estimations font état de pas moins de 60 milliards deuros. Et cela continue, car la Roumanie reçoit toujours des fonds européens supérieurs à léquivalent de notre contribution à lUE. Le PIB du pays a plus que doublé, il a presque triplé dans lintervalle. Et cela, sans compter les fonds que nous allons décrocher grâce au plan de relance de lEurope, concocté par la Commission européenne, et qui se traduira au niveau national par la mise en œuvre dun programme de relance, censé constituer un tournant pour la société roumaine dans son entier. »



    La pandémie a constitué un moment charnière de la solidarité européenne. Une gestion commune, déclinée toutefois en fonction des conditions et des particularités nationales, affirme Mihai Sebe.



    « Pour ce qui est de la gestion de la pandémie, le volet économique laisse la place à laspect solidaire. Et cest un cas décole. Regardez un peu la manière dont la Roumanie avait bénéficié de la solidarité européenne en matière daccès privilégié aux vaccins, aux traitements, aux équipements médicaux. Et nous avons fait montre à notre tour de la solidarité envers les autres. Rappelons-nous nos équipes médicales qui sont allées au secours de lItalie, et puis aussi, nous avons été le premier Etat membre à avoir accueilli la réserve stratégique médicale de lUE, grâce à notre sérieux et à notre fiabilité. »



    Mais qua donc obtenu la Roumanie du point de vue politique, une fois devenue membre de lUnion ? Pour lapprendre, nous nous sommes à nouveau tournés vers Mihai Sebe.



    « La Roumanie a fait quand même preuve de fiabilité et de crédibilité au niveau européen ces 15 dernières années. En sa qualité dEtat membre, elle a contribué dune manière importante à lapprofondissement de lintégration européenne, quil sagisse des thèmes tels le changement climatique, la numérisation, la résilience, et jusquau soutien de lUnion pour quelle devienne un fournisseur régional de sécurité. Noublions pas que la Roumanie a réussi son examen de maturité, quelle a passé entre le 1er janvier et le 30 juin 2019, lorsquelle avait assumé la présidence tournante du Conseil de lUnion européenne. Cétait un moment important pour lensemble de lUnion, rappelons-nous, cétait le moment du Brexit et des élections pour le Parlement européen, le moment où lon dessinait lavenir de lUE. Noublions pas que cétait pendant la présidence roumaine quavait été adoptée, le 9 mai 2019, la déclaration où lon mentionna ce que lon avait alors appelé « lesprit de Sibiu », du nom de la ville où avait eu lieu le Conseil européen, autrement dit lapport de la Roumanie à lUE, dans le sens dun renforcement de la solidarité et de la promotion des valeurs européennes. »



    Quoi quil en soit, ces 15 dernières années représentent un moment extrêmement faste de lhistoire récente du pays, parfois en dépit de la perception dune partie dentre nous. Une histoire factuelle, faite doptions, dengagements assumés et de projets davenir.


    (Trad. Ionuţ Jugureanu)

  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 10-16.07.2022

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 10-16.07.2022

    România — simfună că yipturli ucrainene s’treacă pritu canalulu Bâstroe


    România ş-deadi acordul că pampori sum hlambura ucraineană ncărcate cu yipturi s’poată s’treacă pritu canalele Chilia şi Bâstroe. Apofasea a autorităților române yine tru contextul a eforturilor ţi li faţi văsilia a noastră ti s’agiută Ucraina, cu scupolu ti ñicurarea a consecințelor agresiunillei ali Rusie. Uidisitu cu MAE, acordul a partillei române tră ufilisearea-a a canalului Bâstroe tru scoplu di tranzitari a pamporiloru ncărcati cu yiptu ari ună simasie excepțională, hiinda avută tru vidială importanța ti diversificarea și fluidizarea a călliurloru di transportu ufilisiti tră exporturile ucrainene di yipturi. Unăoară cu acordul a partillei române fu sumliniată, tutunăoară, mențănearea a pozițiillei di principiu a Româniillei mutrinda proiectul ti dizvoltarea tră navigație a canalului Bâstroe, cum și necesitatea ca acesta s’tiñisească pruvidirli a ndreptului internațional aplicabil, inclusiv reglementările tru materie di protecție a fisillei. Tru idyiulu kiro, partea română ş-lu tăni angajamentul tra s’facă ma largu gaereţ niacumtinati, tru numi național și tru cadrul UE, tră s’licşureadză tranzitul și exportul di yipturi ucrainene, inclusiv pritu intermediul a porturilor românești di la Dunăre și Amarea Lae. Construcţia a canalului Bâstroe, cari faţi ligătura anamisa di Dunăre şi Amarea Lae, ahuhri tru 2004. România căftă ali Ucraina s’dănăsească aestu proiect, avânda tu vidială că ună parte ditu el treati nolgica di Dilta a Dunăllei — aflată tru patrimoniul mondial UNESCO – şi calcă ma multi convenţii internaţionale ditu domeniul protecţiei fisillei, hiinda zñiipsiti niscănti cişiti di fauna. Autoritățile internaționale diadiră ndreptate României, ama, cututi timbihili oficiale, canalu fu dişcllisu di Kiev tru 2007. Tru paturli dzăli ditu soni, 16 di pampori tricură pritu aestu uidisitu cu spusa a autorităţilor ucrainene.



    Executivlu ali Românie vulusi proiectul di nomu mutrinda ratificarea protocoalelor di adirare la NATO a Finlandii şi Suediei


    Guvernul di București vulusi și s’niinteadză a Parlamentului un proiect di nou mutrinda ratificarea adirarillei ali Finlandă și Suediei la NATO dimăndă purtătorlu di zboru a Executivului, Dan Cărbunaru. Uidisitu cu aestu, România easti anamisa di protili state care nkisiră aesti dimersuri di adoptare tru plan naţional ali apofasi di adirare la NATO a Finlandii şi Suediei. Aestu dimers confirmă, di ună parte, succesul Organizaţiei Nord-Atlantice ca organizaţie di securitate, dar şi politica “Uşilor dişcllisiˮ, care diadi izini ti anvărtuşearea şi tindiarea a capaciatillei a llei tra s’da a membrilor a llei garanţii di securitate, nai ma vărtoasi garanţii di securitate, diclară Dan Cărbunaru. Ateali dauă v4silii dipsiră tru maiu, căftărli di adirare, pe fondul a polimlui ditu Ucraina. Uidisitu cu experților, adirarea a lor va u facă Alianța ma vărtoasă, di itia că Marea Baltică va s’hibă aproapea acutotalui anvărligată di membrii NATO şi graniţa ali Alianţă cu Rusia va s’hibă ma mari. Aţeali dauă state ş-u ţănu neutralitatea kiro di dzăţ di añi, tru condiţiile tru care irinea europeană nu avea fută fuvirsită după Doilu Polimu Mondial.



    Comisia Europeană şi-a îmbunătăţit estimările privind creşterea economiei româneşti


    Haristusită a unei creaştiri surprinzătoare di 5,2% tru primul trimestru, Comisia Europeană apufusi să-şi facă ma buni estimările mutrinda evoluţia economiei româneşti tru aestu an, di la 2,6% cât anticipa tru meslu marţu până la 3,9%, conform previziunilor economice di veară, publicate gioi. Alliumtrea, Executivul comunitar ş-li mutri tru anghiosu estimările referitoare la evoluţia economiei româneşti tru 2023, di la 3,6% până la 2,9%, tru contextul tru care s-aşteaptă la ună ayăliseari a ritmului di creştere emu la nivel mondial emu la nivelul UE. “Consumul privat şi investiţiile va s’hibă principalele motoare di creştere emu tu aestu an emu tu anlu ţi yini kiro tru cari exporturile nete vor acţiona ca ună frână tră PIB şi va s’ducă la ună ahăndusimi a dificitului comercialˮ, spuni Comisia Europeană. Tru idyiulu kiro, Executivul comunitar ş-u criscu cabaia prognoza di inflaţie tră aestu anu tru cazul României, di la 8,9% până la 11,1%, urmând ca, tru 2023, inflaţia să s’ñicureadză la 7,2%, un diclin cama modist andicra di atelu prognozat tru primaveară. Atumţea, Executivul comunitar miza, tru cazul României, pi ună inflaţie 5,3% tru 2023.



    Crește numirul a cazurilor di Covid tru România


    Numirul cazurilor noi di SARS CoV-2 easte tru creaștire tru România. Tru aestă stămână, s-anregistrară, cafi dzua, ndauă ñilli di cazuri. Itia fu că autorităţile s’turnară la raportarea cafi dzua a infectărilor. Kiro di un mesu, isapea eara prezentată maş unăoară tru stămână. Specialiștilli suntu di păreare că naua subvariantă Omicron, care adusi aesta dalgă di infectări la nivel internaţional şi fu idintificată şi tru România, diminuează, tru mare parte, protecţia oferită emu di vaccin, emu di trecerea pritu lăngoari, ama,ngeneral, pare s’nu provoace forme grave. Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, recomandă turnarea la misurli di protecţie sanitară, purtarea a pruspidăllei şi evitarea a locurloru cu călbălăki. Tu atea ţi mutreaşti vaccinarea, el recomandă administrarea serului anti-COVID tru toamnă, când va s’fitrusească ună nauă variantă a aliştei. Ministrul Sănătăţii sumlinie că actualul vaccin numata easti hăirlăticu contra a năiloru lumăki Omicron.



    Raport al CE mutrinda tiñisearea a statului di drept tru România


    Comisia Europeană urminipseaşti ali României, tru un raport dat publicitatillei ñiercuri, s’llia meatri tra s’da apandisi a cilăstăserloru armasi tu ligătură cu investigarea şi urmărirea penală a infracţiunilor tru sistemul judiciar şi să s’asigure că revizuirea legilor ali justiţiei anvărtuşeadză garanţiile mutrinda indipendinţa sistemului, inclusiv pritu reformarea regimului disciplinar al magistraţilor. Executivul Comunitar precizează că secţia di investigare a infracţiunilor din sistemul judiciar a fost disfiinţată, dar rămân unele preocupări legate di urmărirea penală a unor asemenea dilicte. S’recomandă, tutunăoară, ună consultare publică eficientă ninti di adoptarea proiectelor di nom, ună ma mari transparenţă a finanţarillei partidilor politice, cum şi ună ma cu hăiri lucarlu ti normili şi mecanismili di consolidare a indipendinţei editoriale a serviciilor publice di media. La capitolul presă, Comisia Europeană atrage atenţia că nu există suficientă transparenţă tru ceea ce priveşte difuzarea di conţinut plătit di partidile politice, tru afara campaniilor electorale, iar accesul jurnalistilor la informaţii rămâne dificitar. Bruxelles-ul nica spune că persistă şi găilipserli mutrinda funcţionarea şi bugetlu a Consiliului Naţional a Audiovizualului şi faţi timbihi că România nu ari transpusă, nică, directiva mutrinda serviciile media audiovizuale, aşi cum fu al4xită tru 2018.



    Autoru: Leyla Cheamil


    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Retrospectiva săptămânii 10-16.07.2022

    Retrospectiva săptămânii 10-16.07.2022

    România – de acord ca cerealele ucrainene să
    treacă prin canalul Bâstroe


    România şi-a dat acordul pentru ca nave sub
    pavilion ucrainean încărcate cu cereale să poată tranzita braţul
    Chilia şi canalul Bâstroe. Construirea celui din urmă de către Ucraina este
    motiv de dispută între București și Kiev, deoarece trece prin mijlocul Deltei
    Dunării şi încalcă unele convenţii internaţionale de protecţie a mediului. După
    cum se arată într-un comunicat al Ministerului de Externe, decizia
    autorităţilor române vine în contextul eforturilor de sprijinire a Ucrainei în
    vederea reducerii consecinţelor agresiunii premeditate, ilegale şi
    nejustificate a Federaţiei Ruse. În document se precizează că acest acord are o
    natură excepţională, fiind avută în vedere importanţa diversificării şi
    fluidizării căilor de transport utilizate pentru exporturile ucrainene de cereale.
    Ministerul de Externe atrage, totodată, atenţia că România îşi menţine poziţia
    de principiu privind proiectul dezvoltării pentru navigaţie a Canalului
    Bâstroe, precum şi necesitatea ca acesta să respecte prevederile dreptului
    internaţional aplicabil, inclusiv reglementările legate de protecţia mediului.



    Executivul României a aprobat proiectul de lege
    privind ratificarea protocoalelor de aderare la NATO a Finlandei şi
    Suediei


    Guvernul
    de la București a aprobat, miercuri, proiectul de lege privind ratificarea
    protocoalelor de aderare la Alianța Nord-Atlantică a Finlandei şi
    Suediei, a anunţat purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Cărbunaru.
    Potrivit acestuia, România se află printre primele state care au iniţiat aceste
    demersuri de adoptare în plan naţional a deciziei de aderare la NATO
    a Finlandei şi Suediei. Acest demers confirmă, pe de o parte, succesul
    Organizaţiei Nord-Atlantice ca organizaţie de securitate, dar şi politica
    Uşilor deschiseˮ, care a permis consolidarea, întărirea şi extinderea
    capacităţii sale de a furniza membrilor săi garanţii de securitate, cele mai
    puternice garanţii de securitate’, a declarat Dan Cărbunaru. Cele două țări
    au depus, în mai, cererile de aderare, pe fondul războiului din Ucraina.
    Potrivit experților, aderarea lor va face Alianța mai puternică, pentru că
    Marea Baltică va fi aproape în totalitate înconjurată de membrii NATO şi graniţa
    Alianţei cu Rusia va fi mai mare. Cele două state îşi păstraseră neutralitatea
    timp de zeci de ani, în condiţiile în care pacea europeană nu fusese ameninţată
    după cel de-al Doilea Război Mondial.



    Comisia Europeană
    şi-a îmbunătăţit estimările privind creşterea economiei româneşti


    Grație
    unei creşteri surprinzătoare de 5,2% în primul trimestru, Comisia Europeană
    a decis să-şi îmbunătăţească estimările privind evoluţia economiei româneşti în
    acest an, de la 2,6% cât anticipa în luna martie până la 3,9%, conform
    previziunilor economice de vară, publicate joi. În schimb, Executivul comunitar
    şi-a revizuit în jos estimările referitoare la evoluţia economiei româneşti în
    2023, de la 3,6% până la 2,9%, în contextul în care se aşteaptă la o încetinire
    a ritmului de creştere atât la nivel mondial cât şi la nivelul UE. Consumul privat şi investiţiile urmează să fie
    principalele motoare de creştere atât în acest an cât şi anul următor, în timp ce
    exporturile nete vor acţiona ca o frână asupra PIB şi vor duce la o adâncire a
    deficitului comercialˮ, susţine Comisia Europeană.     În acelaşi timp, Executivul comunitar şi-a
    majorat semnificativ prognoza de inflaţie pentru acest an în cazul României, de
    la 8,9% până la 11,1%, urmând ca, în 2023, inflaţia să se reducă la 7,2%, un
    declin mai modest faţă de cel prognozat în primavară. Atunci, Executivul
    comunitar miza, în cazul României, pe o inflaţie 5,3% în 2023.



    Crește
    numărul cazurilor de Covid în România


    Numărul cazurilor noi de
    SARS CoV-2 este în creștere în România. În această săptămână, s-au înregistrat,
    zilnic, cîteva mii de cazuri. Urmarea a fost că autorităţile
    au revenit la raportarea zilnică a infectărilor.     Timp
    de o lună, bilanţul fusese prezentat doar o dată pe săptămână. Specialiștii
    sunt de părere că noua subvariantă Omicron, care a generat actualul val de
    infectări la nivel internaţional şi a fost identificată şi în România,
    diminuează, în mare parte, protecţia oferită atât de vaccin, cât şi de trecerea
    prin boală, însă, în general, pare să nu provoace forme grave. Ministrul
    Sănătăţii, Alexandru Rafila, recomandă revenirea la măsurile de protecţie
    sanitară, purtarea măştii şi evitarea spaţiilor aglomerate. În ceea ce privește
    vaccinarea, el recomandă administrarea serului anti-COVID în toamnă, când va
    apărea o nouă variantă a acestuia. Ministrul Sănătăţii a subliniat că actualul
    vaccin nu mai este eficient împotriva noilor tulpini Omicron.



    Raport al
    CE privind respectarea statului de drept în România


    Comisia
    Europeană recomandă României, într-un raport dat publicității miercuri, să ia
    măsuri pentru a răspunde preocupărilor rămase cu privire la investigarea şi
    urmărirea penală a infracţiunilor în sistemul judiciar şi să se asigure că
    revizuirea legilor justiţiei consolidează garanţiile privind independenţa
    sistemului, inclusiv prin reformarea regimului disciplinar al magistraţilor.
    Executivul Comunitar precizează că secţia de investigare a infracţiunilor din
    sistemul judiciar a fost desfiinţată, dar rămân unele preocupări legate de
    urmărirea penală a unor asemenea delicte. Se recomandă, totodată, o consultare
    publică eficientă înainte de adoptarea proiectelor de lege, o mai mare
    transparenţă a finanţării partidelor politice, precum şi o îmbunătăţire a
    normelor şi mecanismelor de consolidare a independenţei editoriale a
    serviciilor publice de media. La capitolul presă, Comisia Europeană atrage
    atenţia că nu există suficientă transparenţă în ceea ce priveşte difuzarea de
    conţinut plătit de partidele politice, în afara campaniilor electorale, iar
    accesul jurnalistilor la informaţii rămâne deficitar. Bruxelles-ul mai spune că
    persistă şi îngrijorările privind funcţionarea şi bugetul Consiliului Naţional
    al Audiovizualului şi atrage atenţia că România nu a transpus, încă, directiva
    privind serviciile media audiovizuale, aşa cum a fost modificată în 2018.


  • Economia UE, sub presiune

    Economia UE, sub presiune


    Lupta împotriva inflaţiei devine o prioritate pentru Uniunea Europeană, fapt ce vine în sprijinul planurilor anunțate de Banca Centrală Europeană privind înăsprirea condiţiilor monetare, dar și fondul unei aşteptate încetiniri a creşterii economice.



    Inflație mare și creștere economică mai redusă



    Comsia Europeană a revizuit încă din luna mai prognozele de creştere pentru cele 19 state din zona euro până la 2,7% în acest an, de la 4% cât prognoza în februarie. Și pentru anul 2023 prognoza este în scădere cu, 0,4 puncte procentuale față de estimarea inițială de 2,7% a impactului războiului din Ucraina asupra economiei blocului comunitar.



    Cum era de așteptat, și estimările privind inflația au ajuns la 6,1% pentru anul în curs, estimarea Comisiei din luna fiind cu mult peste prognoza inițială care anunța o inflaţie de 3,5% pentru 2022.


    Executivul european va face publice noile sale previziuni revizuite joi, când se așteaptă o nouă revizuire în jos a prognozelor de creștere economică.



    Și Fondul Monetar Internațional şi-a revizuit, în jos, estimările privind creșterea economiei mondiale în acest an, până la 3,6%, față de avansul de 4,4% preconizat înainte de războiul din Ucraina. “Perspectiva rămâne extrem de incertă. Va fi un an 2022 dificil şi, posibil, un an 2023 şi mai dificil, cu un risc crescut de recesiune”, a declarat Kristalina Georgieva, directorul general al FMI.



    Euro pierde teren în fața dolarului



    O altă problemă pentru economia Uniunii Europene este deprecierea monedei unice în fața dolarului american. Un euro a ajuns să fie cotat la valoarea unui dolar, ceea ce reprezintă ceș cel mai scăzut nivel al monedei europene din ultimele două decenii. Potrivit unei analize a agenției AFP, cotația euro-dolar are consecințe importante în economia blocului comunitar.



    În primul rând, după cum arată și datele Eurostat, aproape jumătate din toate bunurile importate în zona euro sunt facturate în dolari, comparativ cu mai puţin de 40% în euro. Un exemplu în acest sens sunt importurile de petrol şi gaz care sunt plătite în mod tradiţional în dolari, iar cotațiile celor două materii prime au explodat în ultimele luni, după invazia Rusiei în Ucraina.



    “Bunurile importate devin mai puţin competitive, concurează între ele şi deci devin mai scumpe, ceea ce alimentează inflaţia şi erodează puterea de cumpărare a gospodăriilor”, a explicat Isabelle Mejean, profesoară la Sciences Po pentru AFP, citată de Agerpres.



    Efectul deprecierii euro asupra companiilor europene



    Avansul dolarului are și un efect pozitiv pentru companiile europene care exportă în afara zonei euro , deoarece preţurile lor devin mai competitive atunci când sunt convertite în dolar. În schimb producătorii din spațiul comunitar care sunt sunt dependenţi de materiile prime şi energie, dar care exportă puţin, se vor confrunta cu dificultăți din cauza creșterii costurilor.



    Cele mai câștigate de pe urma deprecierii monedei euro sunt companiile din industria manufacturieră care exportă produsele în străinătate, precum cele din industria aerospaţială, automobile, produse de lux şi chimie, se arată în analiza agenției de presă franceze.



    Deprecierea euro în fața dolarului are efecte și asupra turismului. Dacă europenii vor fi mai puțin dispuși să petreacă vacanța în SUA din cauza puterii de cumpărare mai scăzute, americanii pot profita de puterea crescută a dolarului în fața monedei unice europene pentru a călători în cele 27 de state membre.



  • 11.07.2022 (mise à jour)

    11.07.2022 (mise à jour)

    Déficit – Le déficit commercial de la Roumanie a progressé à 12,7 milliards d’euros durant les cinq premiers mois de l’année, soit une avancée de pas moins de 40% par rapport à la période similaire de l’année dernière, selon les chiffres de l’Institut national de la statistique. Durant cet intervalle, les exportations ont progressé de 28,1% à 49,6 milliards d’euros. Au mois de mai 2022, les exportations se sont élevées à 7,9 milliards d’euros et les importations à 10,7 milliards d’euros, d’où un déficit de 2,7 milliards d’euros.

    Corruption – L’ancien ministre roumain de l’Agriculture, Adrian Chesnoiu, fait l’objet de poursuites pénales dans un dossier où il est accusé d’abus de fonction et d’instigation au fait de permettre à des personnes non-autorisées l’accès aux informations qui ne sont pas publiques. Selon les procureurs anticorruption, en sa qualité de ministre, Adrian Chesnoiu aurait déterminé un de ses subordonnés, membre de plusieurs commissions d’examen, de fournir à un des proches du ministre, une partie des sujets conçus pour les épreuves écrites pour l’occupation de 4 fonctions publiques. Les sujets auraient été livrés à 4 candidats agréés, dont seulement trois ont réussi leurs examens écrits et oraux, précisent encore les procureurs.

    Moldova – La cheffe du Parquet Européen, la Roumaine Laura Codruţa Kovesi, se trouve ces jours-ci dans la capitale moldave, Chişinău, où elle doit rencontrer des représentants du gouvernement et la présidente Maia Sandu. Pour rappel, en janvier 2021, à Bruxelles, Maia Sandu déclarait à Mme Kovesi qu’elle souhaitait collaborer avec son institution afin de donner un coup de pouce aux réformes en justice de son pays, précise Radio Chisinau. Par ailleurs, une délégation du ministère moldave de l’Intérieur participait ce lundi pour la première fois au Conseil Justice et Affaires intérieures (JAI) de l’UE, à Prague. Dans un message posté sur les réseaux sociaux, la ministre moldave de l’Intérieur, Ana Revenco, a précisé qu’un des débats était consacré à l’élargissement de l’espace européen de sécurité, de sorte à y inclure aussi la République de Moldova.

    Ukraine – Roumanie – La section des parquets militaire du Parquet général de la Roumanie a ouvert un dossier pénal sur des faits de crimes contre l’Humanité suite à l’invasion russe en Ukraine et aux conséquences des opérations militaires sur les citoyens de nationalité roumaine du pays voisin. L’attaque militaire russe est généralisée et méthodique, visant des sites tant militaires que civils, avec des bombardements contre des écoles, des hôpitaux, des centres commerciaux, ce qui eu un impact direct sur la population civile d’Ukraine, notent les procureurs militaires roumains. Selon eux, les conséquences de l’attaque sont particulièrement graves avec un grand nombre de décès, y compris parmi les enfants. Parallèlement, suite au trauma psychique provoquée par l’attaqua militaire de la Fédération de Russie, des millions de civils ont quitté le territoire de l’Ukraine, ayant à présent le statut de personnes réfugiées, y compris sur le territoire de la Roumanie, affirme le Parquet général de Bucarest.

    Partenariat – Le chef de l’Etat roumain, Klaus Iohannis, a salué le 25ème anniversaire du Partenariat stratégique roumano-américain. C’est un des documents fondamentaux de la politique étrangère et de sécurité de notre pays, a fait savoir l’Administration présidentielle dans un communiqué. Selon Klaus Iohannis, un des objectifs communs des deux pays est l’adhésion de la Roumanie au programme d’exemption de visa, Visa Waiver. Pour sa part, le premier ministre Nicolae Ciuca a affirmé que le Partenariat stratégique avec les Etats-Unis était une priorité pour la Roumanie, de tous les points de vue. La Roumanie poursuivra ses efforts pour renforcer ses capacités de défense et de résilience afin qu’elle se conduise comme un allié important et de confiance de Washington dans la région, véritable pilier de stabilité sur le flanc Est de l’Alliance, a conclu le chef du cabinet de Bucarest. Par ailleurs, neuf ex-ambassadeurs américains à Bucarest affirment dans une lettre que le Partenariat stratégique avec la Roumanie s’est avéré un des meilleurs investissements des Etats Unis en Europe et l’inclusion de notre pays au programme Visa Waiver constituera un amplificateur « puissant ». Les anciens diplomates affirment aussi que la Roumanie joue un rôle décisif pour la défense et le renforcement du Flanc est de l’OTAN, ainsi que dans la consolidation de la stabilité et de la sécurité dans toute la région de la mer Noire.

    Covid – La Roumanie se confronte à une recrudescence des cas de Covid. Le ministre de la Santé, Alexandru Rafila, estime que le nombre de cas de contamination quotidiens pourrait se monter à 10.000 d’ici fin août. Heureusement, les nouvelles souches s’avèrent moins sévères en termes de symptômes, a-t-il rassuré. Du coup, le ministre recommande aux Roumains de se faire vacciner d’une nouvelle dose à partir du septembre quand les nouveaux sérums seront disponibles en Roumanie aussi. A l’heure où l’on parle, le pays dispose d’un stock de 8,5 millions de doses auxquelles s’ajouteront 8 millions de doses supplémentaires d’ici la fin de l’année. Entre-temps, les autorités appellent les médecins à retrousser leurs manches et à se préparer pour une nouvelle vague pandémique.

    Météo – Dans les 24 prochaines heures les températures baisseront en Roumanie notamment dans le nord du pays où le ciel sera plutôt couvert et l’on attend de la pluie. En revanche, il fera beau sur le reste du territoire. Les maxima de mardi iront de 21 à 30 degrés. On attend 28 degrés mardi à midi à Bucarest.

  • 11.07.2022

    11.07.2022

    Déficit
    –     Le déficit commercial de la Roumanie a progressé à 12,7 milliards d’euros
    durant les cinq premiers mois de l’année, soit une progression de pas moins de 40%
    par rapport à la période similaire de l’année dernière, selon les chiffres de
    l’Institut national de la statistique. Durant cet intervalle, les exportations
    ont progressé de 28,1% à 49,6 milliards d’euros. Au mois de mai 2022, les
    exportations se sont élevées à 7,9 milliards d’euros et les importations à 10,7
    milliards d’euros, d’où un déficit de 2,7 milliards d’euros.


    Partenariat – Le chef de l’Etat roumain, Klaus Iohannis, a salué le 25ème anniversaire du Partenariat stratégique roumano-américain. C’est un des documents fondamentaux de la politique étrangère et de sécurité de notre pays, a fait savoir l’Administration présidentielle dans un communiqué. Selon Klaus Iohannis, un des objectifs communs des deux pays est l’adhésion de la Roumanie au programme d’exemption de visa, Visa Waiver. Pour sa part, le premier ministre Nicolae Ciuca a affirmé que le Partenariat stratégique avec les Etats-Unis était une priorité pour la Roumanie, de tous les points de vue. La Roumanie poursuivra ses efforts pour renforcer ses capacités de défense et de résilience afin qu’elle se conduise comme un allié important et de confiance de Washington dans la région, véritable pilier de stabilité sur le flanc Est de l’Alliance, a conclu le chef du cabinet de Bucarest.

    Kovesi à Chisinau – La cheffe du Parquet européen, la Roumaine, Laura Codruta Kovesi, était attendue ce lundi à Chisinau pour une visite de trois jours consacrée à une série d’entretiens avec les responsables moldaves dont la présidente, Maia Sandu. En janvier 2021, lors d’une entrevue à Bruxelles, avec Laura Codruta Kovesi, la numéro 1 moldave se disait désireuse de collaborer avec l’institution européenne afin de donner un coup de pouce aux réformes de la justice dans son pays, rappelle Radio Chisinau. Par ailleurs, une délégation du Ministère moldave des Affaires Intérieures participera en première au Conseil Justice et Affaires Intérieures de l’UE qui se déroule aujourd’hui, à Prague. Dans un commentaire sur Facebook, la ministre Ana Revenco précise que les pourparlers porteront aussi sur l’élargissement de l’espace de sécurité européenne qui comportera aussi la République de Moldova.

    Covid – La Roumanie se confronte à une recrudescence des cas de Covid. Le ministre de la Santé, Alexandru Rafila, estime que le nombre de cas de contamination quotidiens pourrait se monter à 10.000 d’ici fin août. Heureusement, les nouvelles souches s’avèrent moins sévères en termes de symptômes, a-t-il rassuré. Du coup, le ministre recommande aux Roumains de se faire vacciner d’une nouvelle dose à partir du septembre quand les nouveaux sérums seront disponibles en Roumanie aussi. A l’heure où l’on parle, le pays dispose d’un stock de 8,5 millions de doses auxquelles s’ajouteront 8 millions de doses supplémentaires d’ici la fin de l’année. Entre-temps, les autorités appellent les médecins à retrousser leurs manches et à se préparer pour une nouvelle vague pandémique.

    Festivals – Le rideau est tombé sur la quatrième édition du festival Neversea, le plus grand événement de musique d’Europe, déroulé sur une plage. Quatre jours et nuits, plus de 150 artistes de plus de 20 pays se sont succédés sur la scène spécialement aménagée pour l’occasion. Et puis dimanche encore, ce fut la fin de la XXVIème édition du Festival international de jazz de Gărâna, dans le département de Caraș Severin, dans l’ouest du pays. Il s’agit d’un des festivals les plus importants de jazz de cette partie de l’Europe.

    Ukraine – Les forces russes ont continué à bombarder l’est de l’Ukraine et ont tué au moins 15 personnes dimanche dans une frappe contre un immeuble résidentiel à Tchassiv, dans la région de Donetsk. Cinq attaques à missiles et quatre bombardements « massifs » à l’artillerie ont eu lieu contre les régions peuplées à la frontière entre les régions de Lougansk et Donetsk, a déclaré le gouverneur du Lougansk. Les forces russes ont bombardé aussi des cibles civiles de la région et continuent à faire des petits progrès, selon les spécialistes britanniques. Le ministère russe de la Défense a accusé les forces Ukrainiennes d’installer des soldats et de l’armement dans les écoles et les immeubles civils de plusieurs localités de Donetsk et Kharkiv. Selon les analystes, le rapport des forces dans l’est de l’Ukraine semble être toujours favorable à l’armée russe qui a réussi à déployer sur le terrain beaucoup plus de moyens de combat que celle ukrainienne. Mais cette situation pourrait changer suite à une contre-offensive de Kiev, menée avec l’aide de l’armement moderne que l’Occident à fourni à l’Ukraine. Les Etats Unis ont annoncé une aide de 400 millions de dollars. Quatre nouveaux lance – missiles HIMARS s’ajouteront aux huit qui existent déjà et les obusiers de 155 mm munis de munitions intelligents ont déjà été déployés sur le terrain. Le défi des forces ukrainiennes est de transporter et de déployer les nouveaux systèmes d’armement.

    Météo – Temps assez frisquet sur la majorité des régions, à l’exception de l’extrémité sud et sud-est, où les maximas tournent autour des moyennes pluriannuelles. Ciel couvert sur le nord, le nord-est et le centre, ainsi qu’en montagne, où des pluies et des orages sont attendues. Ciel variable sur le reste du pays, avec des pluies isolées. Les maxima vont de 20 à 29 degrés.

  • Arhitectura financiară a UE în discuția Consiliului European

    Arhitectura financiară a UE în discuția Consiliului European

    Ultimul
    summit al Consiliului European care a avut loc între 22 și 24 iunie 2022 a avut
    pe agenda sa, ca de obicei, chestiuni care privesc Uniunea în ansamblul ei.
    Între ele, și chestiunile economice care însă nu pot fi privite separat de cele
    politice și sociale.


    Charles Michel, președintele Consiliului European, a ținut
    să spună că măsurile economice de acum sunt în legătură cu provocările politice
    și de securitate din ultima vreme din războiul din Ucraina și agresiunea rusă.

    Am avut ocazia să ne concentrăm
    asupra a două puncte-cheie. Primul este situația economică actuală, inflația
    este marea preocupare pentru noi toți. Agresiunea Rusiei pune presiune pe
    prețurile la energie, hrană și bunuri și toate acestea au impact de
    solidaritate asupra cetățenilor și afacerilor. Suntem uniți și suntem de acord
    să ne coordonăm îndeaproape politicile economice. Al doilea subiect este
    arhitectura noastră financiară europeană. Suntem angajați să împlinim uniunea
    bancară, și pași suplimentari vor urma, iar adâncirea pieței unite de capital
    este o prioritate.


    Arhitectura
    financiară a blocului european este unul dintre aspectele economice în mișcare.
    Mereu se cere regândită și reformată. Consiliul susține în continuare
    recomandările făcute fiecărui stat membru în parte cu ghiduri politice
    privitoare la reformele macroeconomice, fiscale și bugetare. O parte a
    viitoarei arhitecturi financiare a blocului european este trecerea la moneda
    euro, de la 1 ianuarie 2023 Croația fiind a 20-a țară din Uniune care va folosi
    moneda unică.


    Creat în 2010
    în urma crizei din 2008, fiecare semestru economic european este o perioadă de
    coordonare politico-socială, de muncă și fiscală în interiorul uniunii și a
    fost gândit ca un cadru mai larg de guvernare a politicii economice a Uniunii
    Europene. În timpul semestrelor, statele membre își ajustează bugetele și
    politicile economice cu regulile cu care instituțiile Uniunii și statele au
    căzut de acord.




  • Coup de main européen aux entreprises du secteur du transport routier de marchandises et de personne

    Coup de main européen aux entreprises du secteur du transport routier de marchandises et de personne


    Dans le contexte d’une
    hausse constante des prix des carburants, la CE a décidé de répondre aux appels
    répétés au secours des transporteurs roumains. Du coup, l’Exécutif européen a
    approuvé un soutien de 60,7 millions d’euros aux entreprises
    du secteur du transport routier de marchandises et de personnes de Roumanie.Il s’agit d’une aide nécessaire, appropriée
    et proportionnée pour remédier à
    une perturbation grave de l’économie d’un État membre. Le régime de soutien a
    été autorisé sur la base de l’encadrement temporaire de crise en matière
    d’aides d’État adopté par la Commission en mars 2022, fondé sur les prévisions
    du Traité sur le fonctionnement de l’Union européenne et reconnaissant que
    l’économie de l’UE est confrontée à une perturbation grave.Selon un communiqué de la CE, « ce régime d’un
    montant de 60,7 millions d’euros permettra à la Roumanie de soutenir le secteur
    du transport routier, durement touché par la hausse des prix des carburants
    résultant de la crise géopolitique actuelle et des sanctions qui y sont liées.
    Il s’agit d’une mesure importante pour atténuer l’impact économique de la
    guerre de Poutine contre l’Ukraine     », selon Margrethe Vestager,
    vice-présidente exécutive chargée de la politique de concurrence.

    La mesure sera ouverte aux entreprises de
    toutes tailles qui exercent des activités dans le secteur du transport routier
    de marchandises et de personnes, qui possèdent une licence communautaire en
    cours de validité et qui sont impactées par la crise actuelle.Les
    bénéficiaires auront droit à des montants d’aide limités sous la forme de
    subventions directes. La Commission a estimé que les subventions ne dépasseront
    pas 400 000 euros par entreprise et qu’elles seront accordées au plus tard le
    31 décembre 2022.Afin de
    garantir la sécurité juridique, la Commission évaluera avant cette date s’il
    est nécessaire de le prolonger. En plus, durant sa période d’application, Bruxelles continuera d’examiner
    le contenu et le champ d’application de l’encadrement à la lumière des
    évolutions observées sur les marchés de l’énergie, sur d’autres marchés
    d’intrants et compte tenu de la situation économique générale.

    L’encadrement
    temporaire de crise prévoit une série de garanties dont une méthodologie
    proportionnelle requérant l’existence d’un rapport entre le montant des aides
    qui peuvent être accordées aux entreprises et l’ampleur de leur activité
    économique et de leur exposition aux effets économiques de la crise. Les Etats
    membres de l’UE sont invités à envisager, d’une façon non discriminatoire, des
    exigences en matière de protection de l’environnement ou de sécurité
    d’approvisionnement lors de l’octroi d’aides pour les surcoûts dus aux prix
    exceptionnellement élevés du gaz et de l’électricité, lit-on sur le site de la
    Commission européenne.