Tag: economie

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Moldova – Fostul prezidintu și prim-ministru rus Dmityri Medvedev fuvirseaşti Ripublica Moldova că va s’curmă fluxul di gaze naturale cătră ea și că nu va s’da izini la tuti importurli pi păzarea arusească tră produse agroalimentare ditu aestă văsilie cara autoritățli di Chișinău andrupăscu economia occidentală, neise şi cu sancțiuni contra ali Rusie. Dmityri Medvedev, actualu viţeprezidentu a Consiliului di Securitate ali Federație Rusă, hipsi pi canalu a lui Telegram un lărguriu comentariu tu ligătură cu Ripublica Moldova a curi ălli si deadi gioi statutlu di stat candidat ti aderarea la Uniunea Europeană”. Uidisitu cu ţi dimăndă pitricutlu di radio public român la Moscova, dl Medvedev ngrăpseaşti că proţeslu di aderare poati s’ţănă dzăţ di añi și că tră Republica Moldova ari căbili s’intră tru UE dupu făţearea ună cu România. Aestu scupo va s’hibă mutritu emu di autoritățile di București, emu di aţeali di Chișinău. El adusi aminti, tutunăoară, ti aţea ditu soni andamasi di lucru comună a parlamentilor aţiloru dauă state și spusi că prezidentulu a Ripublicăllei Moldova, Maia Sandu poati s’hibă etimă s-u anuleadză nica şi statalitatea a văsiliillei a llei. Uidisitu cu spusa al Dmitri Medvediv, aesti naeţ suntu andrupăti emu di Statili Unite, emu di Uniunea Europeană. Thimilliusită pi ună parti ditu teritoriile românești arăkiti di Uniunea Sovietică tu kirolu al Stalin tru 1940, actuala Ripublică Moldova ș-u proclamă independența andicra di Moscova tru 1991, după eșeclu a putsch-lui băgatu ti aţelu ditu soni lider sovietic, reformatorlu Mihail Gorbaciov.



    KIIV – Explozii vărtoasi s’feaţiră adză tahina Kiev, tru ună zonă rezidințială ditu misuhorea a căsăbălui, uidisitu cu ţi dimăndă agențiili internaționale di presă. Aesti s’feaţiră cu maş ndauă săhăţ ninti di dişcllidiarea a unlui summit G7 tru Ghiurmănie, ţi easti andreptu ti catandisea ditu Ucraina. Ataca arusească di ma năinti contra ali capitală ucrainenă s’feaţi tru ahurhita a meslui cirişaru și avu tru scupo ună favrică di la mardzina a Kievlui, pliguinda un insu. Tru bitisita a meslui apriiuru, un altu bombardament arusesc agudi capitala tru kirolu a unăllei vizită a secretarlui gheneral al ONU, Antonio Guterres. Rusia aputrusi Ucraina tru 24 di şcurtu, ama trapsi mănă di la niintarea cătră Kiev, di itia a rezistențăllei vărtoasă a askerillei ucraineană. Di atumţea, forțăli arusi și pro-aruse s-ascumbusiră cu ataca tru sudlu ali Ucraină și tru reghiunea Donbass, un bazin carbonifer estic adratu ditu reghiuñili Lugansk și Donețk, a curi independință, proclamată unilateral, fu pricunuscută di Rusia.



    Dzuua a Hlamburăllei Naţională – Ma multi evenimente s’ţănu adză tru mărlli căsăbadz ali României cu furñia a Dzuăllei Hlambura Naţională. Tru 26 di cirişaru 1848, guvernul revoluționar ditu aţelu kiro apufusi că tricolorlu aroșu, galbinu și ñirlu easti hlambura națională a tutulror româñilor. Dzuua a Hlamburăllei Naţională fu proclamată pritu nomu tru anlu 1998.



    Sibiu – Până tru 3 di alunaru ş’ţăni tru căsăbălu Sibiu, nolgica ali Românie, Festivalu Internațional di Teatru. Tema di anlu aestu, tră aţea di a 29-ţa ediție, easte muşuteaţa”. Va s’aibă spectacole di teatru pi geadii, conţerte, lansări di carte și expoziții. Ma multi numi mări di pi sţena mondială va s’aducă dinintea a publiclui căbilea tra s’mutrească nai cama buni spectacole ditu lumi, producții premiate di distincții cu anami. Festivalu va s’dizvărtească emu tru ​​format fizic, emu tru format hibrid. Născănti ditu arada a evenimentilor cari s’dizvărtescu tru sălliuri di spectacol, ama și tru locuri niconvenționale: băseriţ și alti păzări ditu căsăbălu Sibiu pot s’hibă mutriti și pi site-ul oficial a festivalui, pi platforma digitală www.scena-digitala.ro. Ama şi pi frăndza di Facebook și canalu di Youtube a Festivalui.



    Kirolu — Kirolu easti mşeatu tru România ama instabilitatea va s’hibă prezentă tru ma marea parti a regiunilor, iu sunt aștiptate ploili. Maximele va s’hibă anamisa di 27 și 32 di gradi. Ună fărtuna agudi ascăpitata si giudiţlu Timis iu eara apufusitu un cod di fărtuna. Ma mulță cupaci fură surpaţ di vimtul vărtosu a dipoa pompierllii avură intervenţii tra s’ndreagă lucărli dupu zñiili ţi li adusi kirolu slabu.



    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearia: Taşcu Lala

  • 26.06.2022

    26.06.2022

    Moldova – L’ancien président et premier ministre russe Dmitri Medvedev menace la République de Moldova de lui couper le flux de gaz naturel et d’interdire toutes les importations sur le marché russe de produits agroalimentaires en provenance de ce pays si les autorités de Chisinau se rallient aux sanctions économiques occidentales contre la Russie. M Medvedev, actuellement vice-président du Conseil de sécurité de la Fédération de Russie a posté sur son canal Telegram un ample commentaire relatif à la République de Moldova qui s’est vue accorder jeudi le statut d’Etat candidat à l’adhésion à l’Union Européenne. Conformément au correspondent de la radio publique roumaine à Moscou, M Medvedev écrit que le processus d’adhésion pourrait durer des décennies et que pour la République de Moldova il serait plus probable d’adhérer à l’UE suite à une annexion par la Roumanie. Cet objectif serait poursuivi par les autorités tant de Bucarest que de Chisinau. Il a rappelé aussi la récente réunion commune des parlements des deux Etats et a affirmé que la présidente de la République de Moldova, Maia Sandu serait prête à annuler même le statut d’Etat de son pays. Aux dires de Dmitri Medvedev, ces intentions seraient soutenues tant par les Etats Unis que par l’Union Européenne. Constituée sur une partie des territoires roumains annexés par l’Union Soviétique à l’époque de Staline en 1940, l’actuelle République de Moldova a proclamé son indépendance à l’égard de Moscou en 1991, après l’échec du putsch qui visait le dernier leader soviétique, le réformateur Mikhail Gorbatchev.

    Kiev – De fortes explosions se sont produites ce matin à Kiev, dans un quartier résidentiel du centre-ville, selon les agences de presse internationales. Cette Frappe a eu lieu quelques heures seulement avant l’inauguration d’un sommet du G7 en Allemagne consacré à la situation en Ukraine. La précédente attaque russe sur la Capitale ukrainienne a eu lieu début juin et a visé une fabrique à la périphérie de Kiev, faisant un blessé. Fin avril, un autre bombardement russe a frappé la Capitale durant une visite du secrétaire général de l’ONU, Antonio Guterres. La Russie a envahi l’Ukraine le 24 février mais a abandonné son avancée vers Kiev, face à la résistance acerbe de l’armée ukrainienne. Depuis, les forces russes et prorusses se sont concentrées sur le sud de l’Ukraine et sur la région de Donbass, bassin carbonifère de l’est constitué par les régions de Lougansk et Donetsk, dont l’indépendance proclamée unilatéralement a été reconnue par la Russie.

    Fête du drapeau national – Plusieurs manifestations se déroulent aujourd’hui dans les grandes villes roumaines à l’occasion de la Fête du drapeau national. Ce fut le 26 juin 1848 que le gouvernement révolutionnaire de l’époque a décrété que le tricolore rouge, jaune et bleu était le drapeau national de tous les Roumains. La fête du Drapeau national a été proclamée par la loi en 1998.

    Sibiu – Jusqu’au 3 juillet se déroule, à Sibiu, dans le centre de la Roumanie, le Festival international de théâtre. Le thème de cette année, pour la 29ème édition, est « la beauté ». A l’affiche figureront des spectacles de théâtre de rue, des concerts, des lancements de livre et des expositions. Plusieurs grands noms de la scène mondiale offriront au public la possibilité de suivre les spectacles les plus appréciés au monde, des productions primées de prestigieuses distinctions. Le festival se déroulera tant en format physique qu’hybride. Une partie des événements déroulés dans des salles de spectacles, mais aussi dans des espaces non-conventionnels : églises et différentes places de la ville de Sibiu pourront être suivis aussi sur le site officiels du festival, sur sa plate-forme numérique www.scena-digitala.ro ainsi que sur la page Facebook et le canal Youtube du Festival.

    Météo – Il fait beau en Roumanie mais l’instabilité sera au rendez-vous sur la plupart des régions, où des pluies sont attendues. Les maxima iront de 27 à 32 degrés. Une tempête a frappé l’ouest et le département de Timis où un code orage avait été décrété. Plusieurs arbres ont été abattus par le vent fort et les pompiers sont intervenus pour remédier les dégâts produits par la météo.

  • Românii şi avuţia naţională

    Românii şi avuţia naţională

    Ceea ce studiile de specialitate numesc avuţia netă a românilor continuă să se majoreze într-un ritm robust, iar anul trecut a crescut cu 10%, la peste 2.600 de miliarde de lei (echivalentul a mai bine de 500 de miliarde de euro) — relevă raportul asupra stabilităţii financiare, publicat de Banca Naţională (BNR).



    Potrivit documentului, contribuţia principală la această creştere au avut-o activele imobiliare. Pe de o parte, s-au construit case şi blocuri noi, iar pe de alta valoarea celor vechi a crescut cumva de la sine, pe o piaţă imobiliară în continuare dinamică. În plus, aşa cum atestă statisticile comunitare, România e ţara membră a Uniunii Europene cu cei mai mulţi proprietari de locuinţe. Peste 95% din populaţie trăieşte în 2020 într-o casă sau un apartament proprietate personală, în timp ce la nivelul întregii Uniuni proporţia e de numai circa 70 de procente.



    La celălalt pol, în Germania, cea mai populată ţară membră şi cu economia cea mai robustă, cam jumătate dintre oameni stau în chirie. Ceea ce, notează analiştii, înseamnă că şi avuţia românilor e un concept relativ, câtă vreme se bazează mai ales pe imobiliare, în timp ce salariile şi pensiile sunt printre cele mai mici din Uniune. În plus, potrivit tot statisticilor comunitare, România e ţara cu cele mai multe locuinţe supraaglomerate, dintre toate cele 27.



    O altă veste e că vremurile în care apartamentele şi casele se vindeau la sume foarte mari se pare că vor apune. Cel puţin aşa anunţă experţii din sistemul bancar. Pentru vara acestui an, circa 30% din băncile chestionate de BNR anticipează o tendință de scădere a cererii de credite. Raportul Băncii Centrale mai atestă că valoarea depozitelor ce depăşesc plafonul de garantare de 100.000 de euro s-a majorat cu 14%, comparativ cu 4% pentru ceilalţi deponenţi. De asemenea, se remarcă creşterea importantă a deţinerilor de fonduri de investiţii şi acţiunilor cotate, ce s-au majorat cu 80%, respectiv 2,3% din Produsul Intern Brut.



    BNR consideră că, deşi plafonarea preţurilor la energie este o măsură utilă pentru a proteja veniturile populaţiei pe termen scurt, eforturile autorităţilor ar trebui îndreptate preponderent spre dezvoltarea de noi surse de energie regenerabilă şi spre diminuarea dependenţei de importuri. Potrivit raportului, evoluţia venitului mediu net a fost în linie cu creşterea preţurilor de consum.



    Gospodăriile din regiunea Bucureşti-Ilfov au raportat venituri băneşti de două ori mai mari faţă de cele din regiunea nord-est. De asemenea, gospodăriile din mediul urban au avut venituri băneşti medii cu 50% mai ridicate faţă de cele din mediul rural. Rata de îndatorare a populaţiei a crescut cu 9% în martie 2022, comparativ cu martie 2021.





  • Importanța educației financiare și efectele sale asupra dezvoltării economice și financiare

    Importanța educației financiare și efectele sale asupra dezvoltării economice și financiare

    Într-un articol publicat în numărul
    din iunie 2022 al revistei academice Romanian
    Journal of European Affairs, Dorina Clichici și Simona Moagăr-Poladian,
    cercetătoare la Institutul de Economie Mondială (IEM) analizează legătura
    dintre educația financiară și dezvoltarea economică și financiară, precum și
    modul în care aceasta variază în statele membre ale Uniunii Europene. Autoarele
    demonstrează că, deși România nu are cel mai mic venit pe cap din Uniunea
    Europeană, aceasta are cel mai scăzut nivel de alfabetizare financiară,
    inclusiv prin comparație cu statele din Europa Centrală și de Est. Spre
    exemplu, doar 8% dintre respondenții români au răspuns corect la întrebări
    legate de concepte de bază despre educația financiară, în timp ce în Polonia,
    Croația, Bulgaria și Ungaria numărul răspunsurilor corecte a fost aproape
    triplu.


    Textul complet al articolul este
    disponibil, în limba engleză, la adresa:

    http://rjea.ier.gov.ro/wp-content/uploads/2022/05/RJEA_vol.22_no.1_June-2022_web-final.pdf.




    (Mihaela-Adriana Pădureanu, Expertă, Serviciul Studii Europene)

  • Deficitul balanței comerciale a UE, în creștere

    Deficitul balanței comerciale a UE, în creștere


    Oficiul European de Statistică (Eurostat) confirmă declinul economiei Uniunii Europene în primele patru luni ale anului, cauzat în mare parte de piața de energie, puternic afectată de războiul din Ucraina. Cele 27 de state membre au înregistrat un deficit al balanței comerciale de 43,6 miliarde de euro, faţă de un excedent de 12,6 miliarde de euro în perioada similară din 2021.



    Exporturi de aproape 200 de miliarde de euro



    Exporturile de bunuri ale UE s-au situat la 198,5 miliarde de euro în perioada menționată, în creștere cu 10,8% față de aprilie 2021. În același timp, importurile în spațiul comunitar au urcat cu 45,4%, până la 242,1 miliarde de euro.



    În perioada ianuarie-aprilie 2022, cele mai mari creșteri au fost înregistrate la importurile şi la exporturile de energie, cele din urmă cu o valoare mai mică, ceea ce a produs o creștere importantă a deficitului comercial în domeniul energiei, -183,6 miliarde de euro în perioada ianuarie-aprilie 2022, comparativ cu cele 66,8 miliarde de euro în minus, înregistrate în primele patru luni ale anului trecut.



    Deficitul continuă să crească și în România



    Dacă exporturile de bunuri ale Uniunii au urcat la 791 miliarde de euro, cu 14,9% în plus faţă de perioada similară din 2021, importurile s-au majorat considerabil la 916,9 miliarde de euro, ceea ce înseamnă un avans de 46,6%. Astfel, UE a înregistrat un deficit 125,9 miliarde de euro în primele patru luni din 2022, față de un excedent de 61,1 miliarde de euro în perioada similară din 2021.



    Potrivit datelor Eurostat, România a înregistrat o creștere a exporturilor în primele patru luni ale anului în curs de 22% (28,9 miliarde de euro), dar și importurile au urcat cu 26% (38,9 miliarde de euro). Drept urmare, deficitul balanței comerciale a României s-a situat la 10 miliarde de euro, comparativ cu 7,3 miliarde de euro în ianuarie-aprilie 2021.



    Importuri mult mai mari din Rusia



    Deficitul balanței comerciale al zonei euro a fost de de 132,4 miliarde de euro în luna aprilie, față de un excedent de 14,9 miliarde de euro în ianuarie-aprilie 2021, tot din pricina importurilor de energie. Exporturile de bunuri ale zonei euro au urcat la 891,7 miliarde de euro (în creștere cu 15,7%, iar importurile au ajuns la 976,8 miliarde de euro (un avans de 39,8%). Aceste cifre au dus la un deficit de 85,1 miliarde de euro în zona euro, faţă de un excedent de 71,7 miliarde de euro în primele patru luni ale anului trecut.



    China şi Statele Unite ale Americii au fost principalii parteneri comerciali ai UE în această perioadă. Exporturile UE spre China au înregistrat o ușoară scădere de1,4%, în timp ce bunurile cu destinația SUA Au avut o creștere de 25,2%. Totodată, importurile Uniunii sosite de la cele două mari puteri economice cu 39,6% (China) şi 46,3% SUA. De asemenea, exporturile UE spre Rusia au scăzut cu 23,3%, în timp ce importurile UE din Rusia aproape s-au dublat (97,2%), mai arată datele Eurostat.

  • Eurobarometru: Susținere pentru adoptarea monedei unice

    Eurobarometru: Susținere pentru adoptarea monedei unice

    Majoritatea cetățenilor din statele UE aflate în afara zonei euro își doresc adoptarea monedei unice europene.



    Comisia Europeană a publicat vineri sondajul anual Eurobarometru Flash privind introducerea monedei euro în statele membre care nu au adoptat încă moneda comună, respectiv România, Bulgaria, Croația, Cehia, Ungaria, Polonia, și Suedia.



    Bulgarii, sceptici față de adoptarea monedei unice



    Potrivit datelor culese în cele șapte state, adoptarea monedei euro se bucură de un larg sprijin. Astfel, 60% dintre cei intervievați s-au declarat în favoarea introducerii monedei euro, în timp ce 38% nu ar fi de acord cu trecerea la moneda unică. Cele mai ridicate cifre s-au înregistrat în România, unde peste trei sferturi dintre respondenți (77%) doresc adoptarea monedei euro, urmată de Ungaria (69%). În trei state, mai puțin de jumătate din populație ar fi de acord cu introducerea euro ca monedă oficială. Este vorba despre Bulgaria, Cehia (44% în ambele țări) și Suedia (45 %).



    Sondajul Eurobarometru mai arată că 55% dintre respondenții din cele șapte state (65% în România) consideră că trecerea la moneda euro ar avea consecințe pozitive pentru țara lor, iar o proporție la fel de mare (56 %) consideră că introducerea monedei euro va duce la o creștere a prețurilor. Totodată, 87% dintre cei intervievați (89% în România) consideră că vor reuși să se adapteze la schimbarea monedei, în timp ce 43% cred că adoptarea monedei unice înseamnă și pierderea unei părți din identitatea națională (47% în România).



    Gradul de conștientizare e cu privire la moneda unică europeană în rândul cetățenilor din statele membre din afara zonei euro continuă să crească. Astfel, 53% dintre respondenți (45% în România) se simt informați cu privire la euro, cu două procente mai mult față de anul trecut.

    Este România pregătită pentru a introduce moneda euro? Total – media în cele 7 state din afara zonei euro

    introducere-moneda-euro-eb-iun22.jpg



    8 din 10 români au folosit deja euro



    În România, doar 8% dintre respondenți au spus că nu doresc ca țara noastră să adopte euro, iar 12% doresc ca renunțarea la leu să se întâmple cât mai târziu posibil. 35% doresc adoptarea monedei euro după o perioadă, în timp ce 43% doresc cât mai curând posibil trecerea la euro.



    Doar o treime dintre intervievați consideră că România estre gata să adopte moneda euro, iar 65% spun că România nu este încă pregătită. Jumătate dintre români (49%) sunt de părere că adoptarea monedei unice înseamnă și pierderea controlului asupra economiei pentru România.



    Datele Eurobarometrului Flash mai arată că 81% dintre respondenții români au folosit deja bancnote și monede euro și numai 19% dintre aceștia au spun că nu au folosit moneda unică până în prezent.

    Credeți că adoptarea euro va avea un impact pozitiv sau negativ pentru România? Total – media în cele 7 state din afara zonei euro

    impact-moneda-euro-romani-eb-iun22.jpg



    România, departe de aderarea la moneda unică europeană


    România nu îndeplinește condițiile pentru adoptarea
    monedei euro, după cum reiese este prezentată în Raportul de convergență din
    2022, prezentat de Comisia Europeană în prima zi a lunii iunie. Raportul CE
    semnalează, în special, că legislația din România nu este pe deplin compatibilă
    cu obligația de conformitate prevăzută la articolul 131 din Tratatul privind funcționarea
    Uniunii Europene (TFUE).

    România nu îndeplinește criteriul de
    stabilitate a prețurilor, pe cel privind finanțele publice, nu îndeplinește
    criteriul cursului de schimb şi criteriul de convergență a ratelor dobânzii pe
    termen lung. Totodată, țara noastră care este singurul stat din cele aflate în afara zonei euro care face obiectul unei proceduri de deficit excesiv.

  • 10.06.2022

    10.06.2022

    FMI – Le FMI a amélioré ses prévisions pour la croissance économique de la Roumanie, tablant sur une avancée entre 3,5 et 4,5 % pour 2022 et 2023, a déclaré vendredi lors d’une conférence de presse, le chef de la mission du FMI en Roumanie, Jan Kees Martijn. L’incertitude associée à ce pronostic est très élevée, vu le risque d’une escalade de la guerre en Ukraine et celui que les livraisons de gaz depuis la Russie soient stoppées, ce qui entraînera la hausse des tarifs de l’énergie et diminuera les échanges économiques entre les partenaires européens, a encore précisé le responsable du FMI. Il constate aussi que le PIB de la Roumanie avait atteint le niveau d’avant la crise de la première moitié de 2021, pour se redresser vite par la suite au premier trimestre de 2022, après la vague de Covid de l’automne dernier. Par ailleurs, selon les données provisoires publiées cette semaine par l’Institut national de la statistique, le PIB de la Roumanie a connu un croissance de 6,5% au premier trimestre de cette année, par rapport à la même période de l’année dernière.

    OTAN – La Roumanie accueille aujourd’hui le Sommet du Format Bucarest 9, initié par les présidents roumain Klaus Iohannis et polonais, Andrzej Duda. Y participent tous les autres chefs d’Etats membres de l’OTAN du flanc est qui sont membres du format B9, à savoir de Bulgarie, République Tchèque, Estonie, Lettonie, Lituanie, Slovaquie et Hongrie. L’agenda de la réunion vise à préparer les décisions les plus importantes du prochain sommet de l’OTAN, prévus à Madrid à la fin du mois et il visera surtout les conséquences de l’agression militaire illégale de la Russie contre l’Ukraine et la réponse de l’Alliance. A cette occasion, le président Iohannis soulignera le besoin de consolider la posture de dissuasion et de défense sur le flanc est d’une manière équilibrée et unitaire, entre la mer Baltique et la mer Noire. Le secrétaire général de l’Alliance de l’Atlantique Nord, Jens Stoltenberg, participera quant à lui, uniquement en ligne au sommet de Bucarest. Il a dû annuler sa visite en Roumanie pour des raisons médicales. Précisons que M Stoltenberg a déjà visité la Roumanie et notamment la base aérienne de Mihail Kogalniceanu dans le sud-est deux semaines avant l’attaque russe en Ukraine voisine.

    Pont – Deux enquêtes pénales ont été ouvertes après l’écroulement d’un pont sur la rivière Siret, dans le village de Luţca, comté de Neamţ (nord-est de la Roumanie), alors qu’il était traversé par un poids-lourd et une fourgonnette. Les deux chauffeurs ont été blessés dans cet incident. Le pont avait été rouvert au trafic en novembre dernier et c’est pourquoi les autorités veulent savoir comment il a été réhabilité et pourquoi il s’est écroulé six mois seulement après son inauguration. L’automne dernier, le président du Conseil départemental Neamt, Ionel Arsene (du PSD, au pouvoir), annonçait la reprise en toute sécurité du trafic routier, chose impossible, selon les informations officielles, récemment dévoilées. En fait, le ministère du développement a affirmé que cet investissement n’était pas achevé car aucun procès-verbal de réception à la fin des travaux n’avait été signé. Les responsables de l’Inspection d’Etat dans le bâtiment ont également été déployés sur place, pour une enquête indépendante. A noter aussi qu’en avril dernier, M Arsene a été condamné à 8 ans et 4 mois de prison ferme pour des faits de corruption, mais il est toujours le chef du Conseil départemental puisque le verdict n’est pas définitif.

    Paris – La réunion ministérielle de l’Organisation de coopération et développement économique se poursuit à Paris. La Roumanie y est représentée par son ministre des Affaires Etrangères, Bogdan Aurescu. Ce vendredi, les travaux sont consacrés au renforcement des relations avec l’Afrique, ayant comme invité le président du Sénégal, Macky Sall, qui détient actuellement la présidence de l’Union Africaine. Jeudi, en marge de cette réunion, Bogdan Aurescu a rencontré la nouvelle ministre de l’Europe et des Affaires étrangères de France, Catherine Colonna.

    Entreprises – Les compagnies roumaines contrôlées par des entités russes visées par les sanctions internationales pourront continuer leur activité sans voir leurs comptes bancaires bloqués, mais uniquement dans le cadre d’un système de supervision de l’Etat. C’est ce qu’a décidé jeudi le gouvernement roumain par décret d’urgence. Le but de cette décision est de protéger les salariés Roumains, tout en respectant le régime des sanctions européennes.

    Ukraine – Le président ukrainien Volodymyr Zelensky a déclaré que ses soldats « résistaient » à Severodonetsk, ou d’intenses combats de rue se poursuivaient contre les troupes russes, ville stratégique dont dépend le contrôle de l’entière région du Donbass, dans l’est de l’Ukraine, selon l’AFP. Le Palais des Glaces, un des symboles de la ville, a été détruit dans un incendie provoqué par les bombardements russes, a annoncé vendredi, sur Telegram, Sergueii Gaidai, le gouverneur de la région de Lougansk. Capturer Severodonetsk – cela ouvrirait à Moscou la voie vers une autre grande ville du Donbass, Kramatorsk, étape importante pour conquérir l’intégralité de cette région frontalière de la Russie, en partie tenue par des séparatistes prorusses depuis 2014. Lyssytchansk, voisine de Severodonetsk, reste entièrement sous contrôle ukrainien mais subit des bombardements puissants, selon M. Gaidai, qui accuse les Russes de viser délibérément les hôpitaux et les centres de distribution d’aide humanitaire. Les Russes bombardent aussi la région de Donetsk, l’autre partie du Donbass, sur tout le long de la ligne de front, avec notamment des attaques sur Sloviansk et Bakhmout, selon Kiev. D’après un rapport de l’armée ukrainienne publié sur Facebook, les Russes ont bombardé plus de vingt localités dans les régions de Donetsk et de Lougansk. Les forces ukrainiennes ont repoussé jeudi sept attaques russes, a-t-on ajouté

    Foot – La sélection nationale de foot de Roumanie prépare le match de samedi à Bucarest contre la Finlande dans le 3egroupe de la Ligue B de la Ligue des nations. Les deux premiers matchs – lamentables selon la presse sportive roumaine – ont été des défaites pour la Roumanie qui s’est inclinée face au Monténégro et à la Bosnie. La semaine prochaine les monténégrins sont attendus à Bucarest alors que les deux derniers matchs de la Roumanie sont prévus en septembre contre la Finlande et à domicile contre la Bosnie.

    Météo – Il fait beau en Roumanie, où la météo demeure instable. Des pluies à verse et des orages sont signalés sur le sud et l’est du pays. Ciel variable sur les régions du centre de l’arc des Carpates. Des pluies torrentielles sont attendues et les quantités d’eau dépasseront les 15 à 25 litres par mètre carré pour arriver jusqu’à 40 litres. Il y a également des conditions de grêle. Les maxima iront de 22 à 31 degrés. 23 degrés sous un ciel couvert à Bucarest.

  • 09.06.2022

    09.06.2022

    OTAN – Pour des raisons médicales, le secrétaire général de l’OTAN Jens Stoltenberg participera uniquement en visioconférence aux événements auxquels il était invité en Allemagne et en Roumanie, a annoncé ce jeudi un responsable de l’Alliance cité par Reuters. M Stoltenberg devait rencontrer jeudi à Berlin, le chancelier allemand, Olaf Scholz, et participer vendredi en Roumanie au sommet du format Bucarest 9. Ce dernier est une initiative lancée par les présidents roumain, Klaus Iohannis, et polonais Andrzej Duda, qui réunit les neuf Etats de l’OTAN du flanc est. Le secrétaire général Stoltenberg a été présent en Roumanie cette année, à la Base de Mihail Kogălniceanu (sud-est), deux semaines seulement avant que les troupes russes n’envahissent l’Ukraine voisine.

    Déficit – Le déficit de la balance commerciale de la Roumanie s’est élevé à 10 milliards d’euros au cours des quatre premiers mois de cette année, soit 3 milliards de plus par rapport à celui enregistré du 1er janvier au 30 avril 2021, selon les chiffres de l’Institut national de la statistiques rendus publics jeudi. Au mois d’avril 2022, les exportations se sont élevées à 6,886 milliards d’euros et les importations à 9,711 milliards d’euros. Durant la même période 1er janvier – 30 avril de l’année en cours, la structure des exportations et des importations a été dominée par les équipements de transport et les produits manufacturés.

    OCDE – Le Conseil ministériel de l’OCDE se réunit aujourd’hui et demain à Paris. Les débats seront centrés sur des thèmes d’actualité dans le domaine des relations économiques internationales. L’accent sera mis sur les conséquences multidimensionnelles de l’agression de la Fédération de Russie contre l’Ukraine, le binôme commerce-climat, le partenariat OCDE-Afrique, l’avenir de la jeune génération du point de vue de la transition verte et la prévention et l’approche des futures situations de pandémie. La Roumanie, représentée par le ministre des Affaires étrangères Bogdan Aurescu, sera présente à l’événement pour la première fois en tant que pays candidat à l’adhésion à l’OCDE, un statut obtenu en janvier dernier. Le chef de la diplomatie roumaine soulignera, dans son intervention, la nécessité de renforcer le système commercial mondial, ayant au centre l’Organisation mondiale du commerce, ainsi que le soutien de la Roumanie, en tant qu’État membre de l’UE, à la réforme de cette organisation. Détails après le journal.

    Tickets sociaux – Le Sénat roumain, en tant que première chambre saisie, a adopté l’ordonnance d’urgence qui accorde des tickets sociaux à tous les Roumains à faibles revenus, soit à près de 3 millions de citoyens. Ces bons, de l’équivalent d’environ 50 euros, ne pourront être utilisés que pour l’achat de denrées alimentaires de base. La distribution postale des cartes par le biais desquelles l’aide financière sera dispensée commencera la semaine prochaine. Nous reviendrons avec des détails à propos d’autres mesures sociales pour contrer les effets de la hausse galopante des prix après nos infos.

    Réfugiés – Le 8 juin, en l’espace de 24 heures, au niveau national, 79 822 personnes sont entrées en Roumanie par les postes-frontières, dont 8 509 citoyens ukrainiens (en hausse de 12,5 % par rapport à la veille). Selon un communiqué de l’Inspection générale de la Police aux frontières, 4 752 citoyens ukrainiens sont entrés en Roumanie par la frontière avec l’Ukraine (en hausse de 14,5 %), tandis que 1 036 lei sont entrés par la frontière avec la République de Moldova (en baisse de 1,6 %). Depuis l’invasion de leur pays par les troupes russes, le 24 février dernier, jusqu’à mercredi, à 24h 00, 1 153 321 ressortissants ukrainiens sont entrés en Roumanie au niveau national.

    Cour Constitutionnelle – Le titre de docteur peut être retiré par le ministère de l’Education uniquement s’il n’est pas entré dans le circuit de droit civil pour produire des effets juridiques, selon la Cour Constitutionnelle de Roumanie. Ses juges ont décidé en fait que l’article législatif relatif au retrait de ce titre en cas de non-respect des normes de qualité ou d’éthique professionnelle était constitutionnel uniquement dans une telle situation. De l’avis de l’ex ministre de la Justice, le député de l’USR, d’opposition, Stelian Ion, cette décision serait tout simplement une forme d’amnistie pour le vol intellectuel. Pour sa part, la journaliste Emilia Sercan, qui a publié de nombreuses enquêtes relatives à des cas de plagiat à haut niveau, a affirmé que la décision de la Cour Constitutionnelle de Roumanie avait mis fin à l’intégrité académique en Roumanie. Parmi les hommes politiques qui avaient plagié leurs thèses de doctorat figurent l’actuel premier ministre, le libéral Nicolae Ciuca et deux de ses prédécesseurs, les sociaux-démocrates Victor Ponta et Mihai Tudose.

    Ukraine – Les soldats ukrainiens livrent a Severodonetsk l’une des batailles les plus difficiles depuis le début de la guerre pour résister aux forces russes qui contrôlent désormais une grande partie de cette ville stratégique de l’Est ou, selon le président Volodymyr Zelensky, se joue le sort de la région du Donbass. La semaine derniere, Severodonetsk semblait sur le point de tomber aux mains de l’armé russe mais les troupes ukrainiennes ont contre-attaqué et réussi a tenir bon, en dépit de leur infériorité numérique. Les forces russes regagnent cependant du terrain. La situation est plus compliquée dans d’autres parties du Donbass. La ville voisine de Lyssytchansk est entièrement contrôlée par l’armée ukrainienne mais subit des bombardements puissants, a indiqué Serguii Gaidai, gouverneur de la région de Lougansk, accusant les forces russes de viser délibérément les hôpitaux et les centres de distribution d’aide humanitaire. Aucun blessé ou mort n’a été signalé. Les forces de Moscou n’ont progressé que lentement jusqu’ici, faisant dire aux analystes occidentaux que l’invasion russe lancée le 24 février avait tourné a la guerre d’usure, avec des avancées limitées obtenues au prix de destructions massives et de lourdes pertes.

    Foot – La sélection nationale de foot de Roumanie prépare le match de samedi à Bucarest contre la Finlande dans le 3egroupe de la Ligue B de la Ligue des nations. Les deux premiers matchs – lamentables selon la presse sportive roumaine – ont été des défaites pour la Roumanie qui s’est inclinée face au Monténégro et à la Bosnie. La semaine prochaine les monténégrins sont attendus à Bucarest alors que les deux derniers matchs de la Roumanie sont prévus en septembre contre la Finlande et à domicile contre la Bosnie.

    Météo – Les météorologues roumains ont émis une alerte Code jaune aux pluies à verse et aux orages valable ce jeudi dans 16 départements. Sur le nord-ouest, le centre, le sud-ouest et en montagne, l’instabilité atmosphérique sera accentuée et les pluies et les orages seront au rendez-vous. Des chutes de grêle sont également possibles.

  • Măsuri sociale în România

    Măsuri sociale în România

    Deși există tendința de a justifica situația economică și socială din România prin prisma exclusiv a conflictului din Ucraina vecină, cauzele actualelor probleme cărora trebuie să le facă față românii sunt mai numeroase și de dată mai îndepărtată! Să amintim, aici, doar cei doi ani de pandemie în care economia mai mult a stagnat decât a funcționat, presărați de prelungirea odată la trei luni a stărilor de urgență sau de alertă. Ori liberalizarea, de unii analiști considerată nu tocmai îndelung chibzuită, a pieței energiei, cu repercusiuni negative serioase în special asupra cetățenilor celor mai defavorizați. Inflația bate record după record, iar magazinele sau piețele agro-alimentare au devenit, pentru unii oameni, locuri doar de contemplare a etichetelor ce frizează, adesea, absurdul. Considerată una din păturile sociale tăcute ale României, prin imposibilitatea de a interveni în vreun fel pentru a-și corecta situația materială la capătul unei vieți de muncă, pensionarii din sistemul public de pensii trebuie să se mulțumească cu ce le oferă lunar Statul, în foarte multe cazuri sub minimul necesar unei existențe decente.


    Pensionarii stau în ceea ce primesc şi mi se pare rezonabil ca nivelul acestei pensii să fie adaptat situaţiei – spunea, recent, președintele țării Klaus Iohannis, care adăuga că ar fi incorect ca preţul unor crize să fie plătit numai de pensionari. Or, Guvernul de la București a decis să le acorde seniorilor cu venituri lunare cumulate mai mici de 2.000 de lei (circa 400 de euro) un ajutor unic de 700 de lei.

    De acest sprijin material vor beneficia doar pensionarii cu domiciliul în ţară, nu şi cu reşedinţa obişnuită în străinătate – după cum a precizat Ministerul Muncii.


    Pe de altă parte, Senatul, ca primă cameră sesizată, a adoptat ordonanţa de urgenţă a Guvernului prin care sunt acordate tichete sociale tuturor românilor cu venituri reduse: este vorba de aproape 3 milioane de cetățeni. Tichetele, echivalentul a circa 50 de euro, vor putea fi folosite doar pentru cumpărarea de produse alimentare de bază. Distribuţia prin poștă a cardurilor prin intermediul cărora va fi acordat ajutorul financiar va începe săptămâna viitoare, apoi acestea vor fi alimentate din două în două luni cu suma promisă.


    Dacă senatorii Puterii au salutat decizia, cei ai Opoziției au apreciat că suma e derizorie sau că, prin această măsură, Executivul nu face decât să dea înapoi românilor o prea mică parte din banii pe care îi ia prin taxe, preţuri la utilităţi, alimente sau combustibili. Toți aleșii au votat, însă, pentru.


    În fine, Camera Deputaților s-a pronunțat în favoarea majorării valorii unui tichet de masă pentru angajați de la 20 la 30 de lei, astfel încât să fie compensată măcar parţial creşterea preţurilor. A fost, totodată, de acord ca taberele din țară ale copiilor să poată fi achitate cu voucherele de vacanţă ale părinţilor.


  • Les conséquences de la guerre en Ukraine

    Les conséquences de la guerre en Ukraine


    L’invasion russe en Ukraine porte un coup sévère à la croissance
    économique dans le monde, s’alerte l’Organisation pour la coopération et le
    développement économique, l’OCDE, qui prévoit le recul de la croissance
    mondiale et la flambée de l’inflation dans le courant de cette année. Dans son
    dernier rapport sur les perspectives de l’économie mondiale, l’Organisation n’exclut
    pas que la situation empire et que d’autres ondes de choc apparaissent et
    bouleversent les économies dans le monde.L’Organisation de
    coopération et de développement économique basée à Paris et qui regroupe 38
    pays développés s’était refusée en mars à publier des prévisions détaillées,
    devant la grande incertitude que créait l’invasion russe en Ukraine trois
    semaines plus tôt. Elle entrevoit désormais une croissance économique de
    seulement 3% en 2022, un niveau bien plus faible que la précédente prévision de
    4,5%. Pour2023, l’OCDE préconise une croissance
    encore plus faible, de 2,8% à la place de 3,2%, comme c’était prévu dans un
    premier temps. Parallèlement, l’inflation pèsera lourd sur les économies et
    érodera « le revenu disponible des ménages », s’inquiète la même
    organisation qui s’attend à ce que l’inflation se monte à 8,5%, soit une valeur
    deux fois plus grande que les prévisions initiales.


    Une crise humanitaire se déroule sous nos yeux, laissant des milliers
    de personnes décédées, forçant des millions de réfugiés à fuir leur foyer et
    menaçant une reprise économique qui était en chemin après deux années de
    pandémie. L’impact de l’invasion russe en Ukraine sur l’économie mondiale est d’autant
    plus fort que les deux pays impliqués dans le conflit étaient censés assurer,
    ensemble, 30% des exportations mondiales de blé, 15% de celles de maïs, 20% des
    livraisons d’engrais agricoles, minéraux et de gaz naturel et 11% des
    exportations de pétrole.


    En Europe et dans le reste du monde, les chaines d’approvisionnement dépendent
    des exportations russes et ukrainiennes de métaux et de gaz rares. Or, l’actuel
    conflit a entraîné une flambée du prix des matières premières, avec des
    conséquences graves sur les économies mondiales. Le blocage des exportations de
    blé pourrait provoquer une grave crise alimentaire, notamment dans les pays en
    voie de développement. En l’absence des engrais, la production agricole risque
    de s’effondre, en débouchant sur une crise alimentaire encore plus grave. Trop
    dépendante de la Russie pour assouvir son besoin en énergie, l’UE sera
    particulièrement impactée par les conséquences de la guerre en Ukraine. Dans
    son rapport, l’OCDE prévoit pour la zone euro une croissance de 2,6% pour cette
    année et de 1,6% en 2023, des pourcentages deux fois inférieurs que ceux prévus
    dans un premier temps. Une interruption brusque des livraisons de gaz russe
    vers l’Europe, la flambée des prix de l’énergie ou des perturbations des
    chaînes d’approvisionnement pourraient avoir des conséquences dévastatrices sur
    les économies européennes. L’explosion de l’inflation risque de provoquer une
    explosion des crédits à la consommation, en menaçant davantage le redressement
    économique déjà extrêmement fragile, conclut l’OCDE dans son rapport.



  • 08/06/2022 (mise à jour)

    08/06/2022 (mise à jour)

    Economie — Au cours du premier trimestre de cette année, le PIB de la Roumanie a connu une croissance de 6,5 % par rapport à la même période de 2021, alors que par rapport au trimestre antérieur, il a augmenté de 5,2 %, selon les données provisoires publiées ce mercredi par l’Institut national de la statistique. Pour sa part, la Banque Mondiale tablait récemment sur une croissance économique de 2,9 % cette année, conformément à son rapport intitulé « Perspectives économiques globales ». A comparer au rapport de janvier dernier, l’institution a révisé à la baisse et d’une manière considérable ses estimations, vu qu’en début d’année elle prévoyait une avancée de 4,3 % pour l’économie roumaine. Pour 2023, la Banque Mondiale s’attend à une progression de 3,7 % du PIB roumain et de 3,9% en 2024.



    Gouvernement — Le gouvernement de Bucarest a approuvé ce mercredi le projet de loi portant ratification de l’Accord concernant l’espace aérien commun entre l’UE et ses Etats membres et l’Ukraine, signé à Kiev, en octobre 2021. « Cet accord intègrera le marché de transport d’Ukraine dans le marché unique européen, créant les prémisses du développement des relations de transport entre la Roumanie et l’Ukraine, avec des bénéfices économiques des deux côtés », a précisé le porte-parole de l’Exécutif, Dan Cărbunaru. Selon l’exposé des motifs, l’objectif, c’est de créer graduellement un espace aérien commun, régi par des normes identiques pour ce qui est de la sécurité, de la gestion du trafic aérien, de la protection de l’environnement, de la protection des consommateurs, des systèmes de réservation en ligne, sans oublier les aspects sociaux. D’autre part, le nombre des salariés travaillant dans les douanes pour le compte de l’Autorité sanitaire-vétérinaire sera majoré de 25, afin de mieux gérer leur activité aux frontières, sur toile de fond du conflit en Ukraine voisine.



    Défense — L’expertise de la Roumanie pourrait être utile dans le processus de transformation de l’armée de la République de Moldova en une institution moderne, mobile, bien équipée — a déclaré ce mercredi, à Bucarest, le ministre moldave de la Défense, Anatolie Nosatyi, dans une conférence conjointe avec son homologue roumain, Vasile Dîncu. M Nosatyi a souligné que le soutien de la Roumanie est apprécié dans le contexte où Chişinău « se confronte actuellement à une multitude de problèmes avec un impact négatif sur la stabilité régionale ». A son tour, Vasile Dîncu a déclaré que « La Roumanie exprime fermement sa disponibilité et son intérêt de développer la coopération avec l’armée nationale de la République de Moldova pour notre bénéfice mutuel et pour soutenir ses efforts. Nous avons le devoir moral de soutenir la République de Moldova dans son parcours d’intégration à l’UE. La situation sécuritaire d’Ukraine générée par l’invasion brutale et injustifiée de la Fédération de Russie nous préoccupe, parce qu’elle entraîne plusieurs crises ».



    Réfugiés — Mardi, quelque 7 500 réfugiés ukrainiens ont franchi les frontières de la Roumanie, annonce l’Inspection générale de la Police aux frontières roumaine. Depuis le déclenchement du conflit au pays voisin, près d’un million et demi d’Ukrainiens sont entrés en Roumanie, dont la plupart ont uniquement transité le pays, se dirigeant vers d’autres destinations, notamment d’Europe Occidentale.



    Football — Mardi soir, la sélection nationale de foot de la Roumanie s’est inclinée devant l’équipe de Bosnie-Herzégovine, sur le score de 1 but à 0, dans son 2e match de la Ligue B de la Ligue des Nations. C’est la 2e défaite pour les tricolores, après celle face au Monténégro. Actuellement, la Roumanie occupe la dernière place de son groupe, n’ayant pas cumulé de points. Ses prochains matchs sont prévus à domicile – d’abord contre la Finlande, le 11 juin, puis contre le Monténégro, le 14 juin.




  • 31.05.2022 (mise à jour)

    31.05.2022 (mise à jour)

    Conseil européen – Présent à Bruxelles pour participer à
    la réunion extraordinaire du Conseil européen sur la situation de sécurité et les
    conséquences de l’invasion russe en Ukraine, le chef de l’Etat roumain a
    déclaré ‘ avant le début du sommet, que des syncopes se sont produites dans
    les lignes d’approvisionnement et parmi elles, la plus grave c’est que l’Ukraine
    se retrouve dans l’impossibilité d’exporter ses céréales. Du coup, on risque un
    effet de domino jusqu’en Afrique et même plus loin, en Amérique du Sud ou en
    Asie s’est alerté Klaus Iohannis. Et lui d’ajouter que dans le contexte du blocage
    des ports ukrainiens à la Mer Noire, la Roumanie pourrait offrir un soutien
    significatif. Déjà qu’une partie importante des exportations ukrainiennes de
    blé se fait via la Roumanie a-t-il précisé. Deux jours durant, les leaders
    européens réunis à Bruxelles examinent aussi bien les moyens d’accorder du
    soutien politique et de l’assistance humanitaire, économique et financière à
    l’Ukraine, que le rôle de l’UE dans la reconstruction de ce pays, post-conflit.
    La nécessité de fournir un appui adéquat à la consolidation de la résilience de
    la République de Moldova sera également évoquée.












    FMI
    – Une équipe du Fonds Monétaire International ayant à sa tête le chef de la
    mission du FMI en Roumanie, Jan Kees Martijn, visite Bucarest du 30 mai au 10
    juin, pour l’analyse annuelle de l’économie roumaine, a annoncé le représentant
    du FMI pour l’Europe centrale et de l’est, Nadeem Ilahi. L’équipe du FMI doit
    parler aux autorités roumaines des politiques et des évolutions économiques et
    rencontrer des responsables du ministère des Finances, de la Banque nationale
    de Roumanie, d’autres agences gouvernementales ainsi que des représentants du
    secteur privé et des ONGs, selon un communiqué de l’institution financière,
    publié par Agerpress. A présent, la Roumanie ne déroule aucun accord de
    financement avec le FMI, mais l’institution financière évalue annuellement
    l’état de l’économie roumaine.


    Recensement -
    L’Institut national de la statistique commence le mardi, 31 mai, la collecte
    des données du recensement directement par le biais des recenseurs envoyés sur
    le terrain, chez tous ceux qui ne se sont pas auto- recensés en ligne du 14
    mars au 27 mai 2022. Selon l’Institut national de la statistique, près de 47%
    de la population ciblée s’est auto-recensée. L’étape de recensement sur le
    terrain se déroulera du 31 mai au 17 juillet.
    C’est le 13e recensement de l’histoire de la Roumanie et le 4e
    depuis la Révolution anticommuniste de 1989.


    Réfugiés
    – 92438 personnes sont entrées en Roumanie le 29 mai 2022 dont 9188 réfugiés
    ukrainiens, de 16,7% de moins que la veille, a fait savoir l’Inspection
    générale de la Police des frontières. Depuis le déclanchement de l’invasion
    russe en Ukraine, le 24 février dernier et jusqu’au 29 mai, un million 66
    milles 255 Ukrainiens sont arrivés en Roumanie, la plupart juste pour la
    transiter.


    Le prince Charles – Charles, prince de Galles, a
    caractérisé la réaction de la Roumanie dans l’actuel contexte de la guerre en
    Ukraine comme remarquable. Présent lundi, à Sibiu, au lancement du plus grand
    projet d’emboisement d’Europe, Son Altesse Royale a affirmé pendant que cette
    conférence a lieu, de l’autre côté de la frontière, en Ukraine, le pays est
    envahi. On assiste à une tragédie de proportions immenses, on est témoins de la
    mort, de la destruction et de la souffrance à un moment où on devrait oeuvrer
    ensemble pour contrecarrer la plus grande urgence planétaire que nos sociétés aient
    jamais connue a fait savoir le Prince Charles, tout en affirmant que l’impacte
    économique de la crise ukrainienne ne fait qu’aggraver la crise climatique et
    de la biodiversité.














    Covid
    – 547 malades de Covid 19 étaient hospitalisés lundi en Roumanie, selon un
    rapport du ministère de la Santé, dont 76 en soins intensifs. Sur ce total, 61
    sont non vaccinées contre la Covid 19. Durant les dernières 24 heures, aucun
    décès parmi les malades de Covid 19 n’a été signalé. Les autorités ont rapporté
    188 nouveaux cas d’infection au coronavirus. Jusqu’ici 65 678 Roumains sont
    décédés des suites de la Covid 19.






    Foot – La
    saison nationale du Championnat de foot de Roumanie s’est terminée dimanche par
    le deuxième tour de barrage de Ligue 1. Chindia
    Târgovişte se maintient en Ligue 1 après avoir disposé de Concordia Chiajna. Le match s’est terminé
    sur le score de 1 but à 0, alors que le score du match aller s’est terminé sur
    le score de 2 buts à 1. Universitatea Cluj a accédé en Ligue 1 après avoir fait
    match nul contre Dinamo Bucuresti et a rejoint Petrolul Ploiesti et FC
    Hermannstadt pour entrer en Ligue 1. Pour la 5ème saison consécutive, le club champion de
    Roumanie reste CFR Cluj.








    TennisLa joueuse roumaine de tennis, Irina Begu, 63ème mondiale, s’est
    inclinée lundi devant l’Américaine, Jessica Pegula, tête de série nr. 11), dans
    les huitièmes de finale du tournoi de Roland Garros, deuxième tournoi de Grand
    Chelem de l’année. Antérieurement, la Roumanie avait vaincu la Française,
    Léolia Jeanjean, au bout d’un match d’une heure et demie. Irina Begu était la
    dernière des 7 Roumaines présentes dans la compétition de simple dames du
    tournoi de Roland Garros.

    Météo – Les températures sont en légère hausse dans les 24 prochaines heures et se
    monteront mardi jusqu’à 31 degrés. En revanche, les pluies seront de retour
    dans la plupart des régions. Le pays s’est trouvé en cette fin de semaine en
    alerte jaune et orange aux orages et pluies torrentielles. Deux départements
    ont été placés en alerte rouge aux tempêtes, vent très fort et pluies
    diluviennes. Des voitures ont été avariées, des arbres déracinés et des foyers,
    inondés. Une vigilance aux phénomènes orageux a été émise pour Bucarest aussi.
    Les hydrologues ont placé les rivières des 19 bassins hydrographiques en alerte
    crues jaune et orange.



  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 22.05 – 28.05.2022

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 22.05 – 28.05.2022


    Prezidentulu a Româniillei, Klaus Iohannis, avu ună convorbire telefonică cu prezidentulu a Consiliului European, Charles Michel


    Şeflu a statului român, Klaus Iohanniszbură, gioi la telefon, cu prezidintulu Consiliului European, Charles Michel, tră pregătirea a reuniunillei extraordinare a Consiliului di la Bruxelles di la bitisita aluştui mesu. Prinţipalu subiect di pe agenda a summitului easti agiutorlu umanitar şi financiar tră Ucraina. Siguranţa alimentară, energia, securitatea şi apărarea eara temele di discuţie anamisa di şeful a statului român şi prezidintulu Consiliului European. Tu aistu kiro, s’duţi ninti ofensiva a forțelor ruse contra ali Ucraină viţină, iu situația easti greauă. Inspectoratul General ali Poliţie di Frontieră cundille că, di la diclanșarea a crizăllei ruso-ucrainene, pe 24 şcurtu, tru România intrară pisti ună miliuni di cetățeni ucraineni.



    Nomlu offshore, cari reglementează exploatarea gazelor tru Amarea Lae, intră pi lucru


    Nomlu offshore, cari reglementează exploatarea a azelor tru Amarea Lae, fu promulgată, ñiercuri, di prezidintulu Klaus Iohannis. Naua turlie a nomlui easti ma di suţată cu investitorllii şi lipseaşti s’aducă amintatiţi şi a companiilor şi a statului, spun reprezentanţii a guvernului. După adoptarea proiectului di lege tru Camera Diputaţilor, ministrul Energiei, liberalu Virgil Popescu, spusi că noile reglementări asigură stabilitate, predictibilitate, ama şi un păhă ma ñicu la gaze tră consumatorii casnici. Nomlu pruveadi un mănuclliu di misuri mutrinda stabilitatea a regimului fiscal şi di redivenţe petroliere, cum şi eliminarea impozitarillei suplimentare a veniturilor tră păhadzlli di vindiare la cari investitorii nu realizeadză supraprofituri. Pe tut kirolu a divărtearillei acordurli mutrinda perimetre petroliere offshore şi onshore di ahândusimi, titularllii a acordurilor au ndreptul di comercializari, tru turlie libiră, hidrocarburile produse ditu perimetrele petroliere respective, la păhadzlli şi tru cantităţile diterminate di aeşti, tru condiţiile a legislaţiillei naţionale şi europene tru vigoare. Uidisitu cu documentul, România va s’aibă antăñitate la extrădzearea a dzăcământului, iar profitul va s’ampartă anamisa di statul român, cari va s’llia 60% şi investitori – 40%. Protili gaze ava s’hibă scoasi tu meslu cirişaru pritu proiectul dirulat di compania Black Sea Oil&Gas. Estimările spunu că un miliard di metri cubi va s’hibă livraţi anual pritu aestă exploatare, aanvălinda, aşi 10% din necesarul a Româniillei.



    Clirunomlu Coroanălleli ei Marii Britanii, Prinţul Charles, tru vizită tru România


    Aflat tru ună nauă vizită tru România, Prinţul Charles di Wales s-andămusi, ñiercuri, Bucureşti, cu prezidintul Klaus Iohannis, cu premierul Nicolae Ciucă şi Custodile a Cărunăllei Române, Margareta. Muabeţli fură ţănuti pi criza a arifugaţloru ucraineni şi pi agiutorul dat di România a văsiliillei viţini tru contextul ali invazie arusă. Uidisitu cu Administraţia Prezidinţială, şeflu a statlui lu informă pi Prinţul di Wales ti hub-ul umanitar di Suceava şi simfunizarea a gaereţloru di agiutoru ditu partea a ma multor state tru hăirea ali Ucraină. Klaus Iohannis şi clirunomlu a Cărunăllei Britanică zbură ti relaţiile bilatearale şi Parteneriatlu strategic româno-britanic, ti cearei di limitare a efectilor alăxerloru climatiţi şi tră conservarea biodiversitatillei, ama şi ti oportunitatea dizvoltarillei a născăntoru proiecte educaţionale mutrinda alăxerli climatiţi. Klaus Iohannis sumlinie angajamentul a Bucureștiului tra s’bagă tru practico obiectivele europene tru planu di alăxeri climatiţi. Tru cadrul ali andamasi cu şeful a Guvernului, Prinţul Charles fu sinfirisitu di politiţli a Româniillei tru domeniul a energiillei veardi şi regenerabile. Nicolae Ciucă şi spusi dişcllidiareaa ti andruparea a investiţiilor tru energia veardi, nai cama multu aţea eoliană offshore tru cari companiile britaniţi suntu aştiptate s’inveastiască tru perioada yinitoari. Prinţul Charles avu muabeti cu premierlu și ti polimlu ditu Ucraina. Uidisitu cu un comunicat a Executivlui, prinţipalele mindueri şi cilăstăseri a Alteţăllei a Lui Regale mutriră fuvirsearea a securitatillei alimentari a lumillei, la cari s’agiumsi di itia a ambudyiusearillei porturli Odisa şi Nikolaev di către askerili ruse. Iara Nicolae Ciucă părăstisi gaereţli a Româniillei di andrupari a Ucrainăllei: aprukearea şi apănghisearea a arifugaţloru, andruparea a cetăţenilor ucraineni strămutaţ internu şi a atiloru cari ş-u-apără văsilia, cum și andruparea a exporturlor ucrainene di yiptu. Tutunăoară, şeflu a Guvernului di Bucureşti părăstisi perspectivili şi fuvirserli genearate tru regiunea ali Amarea Lae, tru contextul a polimlui di la sinuru.



    Executivul di la București a aprobat un nou pachet di măsuri sociale și economice


    Executivul di la București dimăndă, luni, ună nauă pachetă di misuri sociale şi economice convenit di coaliţia di guvernare, tru condițiile tru cari ună dalgă di scunkeri fără precedint afecteadză populația a văsiliillei. Aestă pachetă, tru valoare di 1,1 miliardi di euro, va s’bagă tru lucru di la 1 alunaru. Anamisa di misuri s’arădăpsescu amânarea, tră nouă meşi, a ratelor la bănţă tră cetăţenii şi companiile cari au dificultăţi financiare di itia a crizelor multiple tru kirolu ditu soni. S-apufusi, tutunăoară, darea unu cirecu ditu diferenţa di tiñî di cafi mesu, tru simfunie cu nomlu a salarizării unitare akicăsită cu lucrătorlli ditu sistemul public, cum şi darea a unui giutoru unic di 700 di lei (140 di euro) tră tuţ pensionarii cu pensii sum 2.000 di lei (400 di euro).


    Tru idyiul kiro, Guvernul va llia misuri tră anvărtuşearea fiscală şi respectarea angajamentelor mutrinda dificitul public. Easti zborlu ti ñîcurarea a hărgiloru bugetare cu nai puţăn 10%, cu excepţia aţiloru cu investiţiile, tiñiili, pensiile şi asistenţa socială, suspendarea angajărilor la stat ahurhinda cu 1 alunaru, cum şi creastirea colectariilli veniturlir la bugetul general consolidat a statului cu 10 miliardi di lei (2 miliardi di euro). Tut luni, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, dimanda că marea majoritate a voucherelor tră persoanele vulnerabile va s’hibă dati către beneficiari tru meslu cirişaru, iar alantă tru prima parte ditu alunaru. Pe 9 mai, Guvernul di la București aprobă misura mutrinda tichetele sociale cari va s’hibă date ti ma multi categorii di persoane aflate tru risc di ftuhie extremă. Pisti trei milioane di români va s’aibă hăiri, unăoară la doi meşi, di un voucher social tru valoare di 250 di lei (50 di euro).



    Autoru: Leyla Cheamil


    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Retrospectiva săptămânii  22.05 – 28.05.2022

    Retrospectiva săptămânii 22.05 – 28.05.2022

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a avut o convorbire telefonică cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel

    Şeful statului român, Klaus Iohannis, a vorbit, joi, la telefon, cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, în pregătirea reuniunii extraordinare a Consiliului de la Bruxelles de la sfârşitul acestei luni. Principalul subiect de pe agenda summitului este sprijinul umanitar şi financiar pentru Ucraina. Siguranţa alimentară, energia, securitatea şi apărarea au constituit temele de discuţie dintre şeful statului român şi preşedintele Consiliului European. Între timp, continuă ofensiva forțelor ruse asupra Ucrainei vecine, unde situația este dificilă. Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră a precizat că, de la declanșarea crizei ruso-ucrainene, pe 24 februarie, în România au intrat peste un milion de cetățeni ucraineni.

    Legea offshore, care reglementează exploatarea gazelor în Marea Neagră, a intrat în vigoare

    Legea offshore, care reglementează exploatarea gazelor în Marea Neagră, a fost promulgată, miercuri, de preşedintele Klaus Iohannis. Noua formă a legii este mai prietenoasă cu investitorii şi ar trebui să aducă câştiguri şi companiilor şi statului, spun reprezentanţii guvernului. După adoptarea proiectului de lege în Camera Deputaţilor, ministrul Energiei, liberalul Virgil Popescu, a spus că noile reglementări asigură stabilitate, predictibilitate, dar şi un preţ mai mic la gaze pentru consumatorii casnici. Legea prevede un set de măsuri privind stabilitatea regimului fiscal şi de redevenţe petroliere, precum şi eliminarea impozitării suplimentare a veniturilor pentru preţurile de vânzare la care investitorii nu realizează supraprofituri. Pe toată durata derulării acordurilor referitoare la perimetre petroliere offshore şi onshore de adâncime, titularii acordurilor au dreptul de a comercializa, în mod liber, hidrocarburile produse din perimetrele petroliere respective, la preţurile şi în cantităţile determinate de aceştia, în condiţiile legislaţiei naţionale şi europene în vigoare. Potrivit documentului, România va avea întâietate la extragerea zăcământului, iar profitul se va împărţi între statul român, care va încasa 60% şi investitori – 40%. Primele gaze ar urma să fie extrase în luna iunie, prin proiectul derulat de compania Black Sea Oil&Gas. Estimările arată că un miliard de metri cubi vor fi livraţi anual prin această exploatare, acoperind, astfel, 10% din necesarul României.

    Moştenitorul Coroanei Marii Britanii, Prinţul Charles, în vizită în România

    Aflat într-o nouă vizită în România,după o întrerupere în anii de pandemie, moştenitorul Coroanei Marii Britanii, Prinţul Charles, s-a întâlnit, miercuri, la București, cu preşedintele Klaus Iohannis, cu premierul Nicolae Ciucă și custodele Coroanei Române, Margareta. Discuțiile au vizat criza refugiaţilor ucraineni şi ajutorul dat de România ţării vecine în contextul invaziei ruse. Şeful statului l-a informat pe Prinţul de Wales despre hub-ul umanitar de la Suceava şi coordonarea eforturilor de sprijin din partea mai multor state în beneficiul Ucrainei. Cei doi au discutat și despre relaţiile bilaterale şi Parteneriatul strategic româno-britanic, despre soluţii de limitare a efectelor schimbărilor climatice şi pentru conservarea biodiversităţii, dar şi despre oportunitatea dezvoltării unor proiecte educaţionale privind schimbările climatice.

    La întrevederea cu şeful Guvernului, Prinţul Charles a fost interesat de politicile României în domeniul energiei verzi şi regenerabile. Nicolae Ciucă şi-a exprimat deschiderea pentru susţinerea investiţiilor în energia verde, cu precădere cea eoliană offshore în care companiile britanice sunt aşteptate să investească în perioada următoare. Alături de Custodele Coroanei Române, Margareta, Prinţul Charles a vizitat centrul pentru refugiaţi ucraineni organizat la București, unde a discutat cu refugiaţi şi cu voluntari care îi sprijină. Moștenitorul Coroanei Marii Britanii a ajuns, pentru prima data, în România, în 1998. El susţine fundaţii şi programe care pregătesc meşteri, protejează patrimoniul cultural sau biodiversitatea Transilvaniei. Prin Fundaţia Prinţul de Wales România, Alteţa Sa Regală a dezvoltat şi programe de susţinere a micilor fermieri şi un program special în sprijinul militarilor români răniţi în Afganistan şi Irak.

    Executivul de la București a aprobat un nou pachet de măsuri sociale și economice

    Executivul de la București a anunțat, luni, un nou pachet de măsuri sociale şi economice convenit de coaliţia de guvernare, în condițiile în care un val de scumpiri fără precedent afectează populația țării. Acest pachet, în valoare de 1,1 miliarde de euro, urmează să intre în vigoare de la 1 iulie. Între măsuri se numără amânarea, pentru nouă luni, a ratelor la bănci pentru cetăţenii şi companiile care se confruntă cu dificultăţi financiare din cauza crizelor multiple din ultima perioadă. S-a hotărât, de asemenea, acordarea unui sfert din diferenţa de salariu, în conformitate cu legea salarizării unitare cuvenită salariaţilor din sistemul public, precum şi acordarea unui sprijin unic de 700 de lei (140 de euro) pentru toţi pensionarii cu pensii sub 2.000 de lei (400 de euro).

    În același timp, Guvernul va lua măsuri pentru consolidarea fiscală şi respectarea angajamentelor privind deficitul public. Este vorba despre diminuarea cheltuielilor bugetare cu cel puţin 10%, cu excepţia celor cu investiţiile, salariile, pensiile şi asistenţa socială, suspendarea angajărilor la stat începând cu 1 iulie, precum şi creşterea colectării veniturilor la bugetul general consolidat al statului cu 10 miliarde de lei (2 miliarde de euro). Tot luni, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, a anunțat că marea majoritate a voucherelor pentru persoanele vulnerabile vor fi distribuite către beneficiari în luna iunie, iar restul în prima parte din iulie. Pe 9 mai, Guvernul de la București a aprobat măsura referitoare la tichetele sociale care vor fi acordate mai multor categorii de persoane aflate în risc de sărăcie extremă. Peste trei milioane de români vor beneficia, o dată la două luni, de un voucher social în valoare de 250 de lei (50 de euro).


  • Misuri tră ti băgarea tu practico a PNRR

    Misuri tră ti băgarea tu practico a PNRR

    Guvernul di la București aprobă,gioi, aţelu ditu soni act normativ ţi easti ananghi tră aţea ca săptămâna yinitoare s’niinteadză a Comisiei Europene prota căftari di finanţare ditu Planul Naţional di Redresare şi Rezilienţă, tru valoare di 3 miliardi di euro. Easti zborlu ti adoptarea a unui mecanismu cari s’hibă băgatu tu practico atumţea căndu s’constată acţiuni paranomu tru kivernisearea a fondurilor ditu PNRR. Aesta easti treia condiție cari lipsea s’hibă tiñiisită aţea turlie ca România s’poată s’niinteadză căftarea di finanţare. Prima condiţie spuni că mecanismele di control şi di verificari ti tiñisearea a ărkiloru ditu PNRR, iara a daua u reprezintă ancărcarea pi platforma a Comisiillei a atiloru 21 di jaloane realizate până tu bitisita a anlui ţi tricu. Tu ţi mutreaşti actul normativ adoptat gioi di guvern, ministrul a fondurilor europene, Marcel Boloş, cundille că eventualele nireguli va s’hibă sancţionate uidisitu cu legislaţia naţională.


    Marcel Boloş: Multu important tră şteari, tră beneficiarlli a Planului Naţional di Redresare şi Rezilienţă, că nu va s’avemu corecţii financiare ca tru catastisea a politicăllei di coeziune. Iara tru ţi mutreaşti niregulile, aestea va s’hibă mutriti ditu vidiaka a legislaţiei naţionale şi va s’hibă apufusiti amenzi I alti sancţiuni cari sunt pruvidzute tră nireguli tru sistemul legislativ naţional. Marcel Boloş nica diclară că PNRR easti băgatu tu practico cu multă zori, di itia a multiloru jaloane şi ţinte. Cu tuti aestea, pricunoaşti ministrul, fără un mecanism di verificari a turliillei tru cari suntu tiñisiti ţintele pripuse pritu PNRR, Comisia Europeană poate bloca banii.


    Marcel Boloş: Politica di coeziune, ama şi Planul National di Redresare şi Rezilienţă caftă căte cafi ditu bugete s’aibă la bază un sistem di management şi control. Alliumtrea, România riscă nica dănăsearea a programelor operaţionale. Easti ndreptul a Comisiillei ta s’caftă aestu lucru tru situaţia tru cari aesti sisteme di management şi control nu lucreadză simfunu cu căftărli şi standardili a Uniunillei Europene.


    Uidisitu cu executivlu român, până tu bitisita a anlui, Bucureștiul va s’hărsească di 10 miliardi di euro pritu PNRR, păradz cari va s’asiguripsească duţearea ma largu a reformilor şi investiţiilor ditu văsilie. România va s’llia tutu cu tutu, di la Uniunea Europeană, până tru 2026, puțăn pisti 29 di miliardi di euro. Sum yturlie granturi si împrumuturi, păradzlli va s’ducă cătră investiții și reforme, tră s’promoveadza tranziția veardi și tranziția digitală și tră ss’anvărtuşeadză reziliența și coeziunea.



    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearea: Taşcu Lala