Radio România Internațional

Tag: economie

  • Elaboration du budget d’Etat 2023

    Elaboration du budget d’Etat 2023

    Vers la mi-décembre, les roumains devraient découvrir comment se déroulera l’année 2023 d’un point de vue financier. En effet, le gouvernement souhaite rendre public d’ici une dizaine de jours son budget pour l’année prochaine avant de le soumettre au vote des parlementaires. Le budget repose sur une estimation de la croissance de l’ordre de 3% et vise un déficit budgétaire de 4.4%. A cause de la guerre en Ukraine, les dépenses de la défense seront les plus élevées depuis 1989, avec une augmentation de 2.5%. D’autre part les enveloppes de l’éducation, des transports, de l’agriculture et de la santé seront également augmentées.

    Le budget pour 2023 est le premier à reposer sur des programmes économiques et sociaux, ce qui devrait permettre, selon le gouvernement, un meilleur suivi des dépenses, du degré d’exécution des mesures prises et de leur impact réel sur l’économie. Plus précisément, ce budget devrait permette de continuer à investir, notamment dans le Plan national de redressement et de résilience, et de gérer le déficit budgétaire ainsi que l’inflation tout en mettant en lumière des sources de financement pour les augmentations des salaires et des retraites qui ont déjà été annoncées. Le premier ministre Nicolae Ciuca a déclaré : « Je peux affirmer que d’ici la mi-décembre, comme prévu dans le calendrier, nous aurons un budget approuvé par le parlement. Les mesures qui relèvent du projet « Soutien pour la Roumanie » vont continuer l’année prochaine. Nous allons également identifier les autres mesures que nous pouvons mettre en place afin de protéger les citoyens les plus fragiles. » a déclaré le ministre.

    Dans une interview télévisée, le ministre des finances, Adrian Câciu a déclaré à son tour que construire le budget sur la base des programmes économiques et sociaux était tant un changement de paradigme qu’un changement de démarche. Il a ajouté : « C’est-à-dire que si cette année nous faisons un budget pour l’an prochain à partir de notre programme, alors l’année prochaine vers le mois de septembre, nous serons en mesure de suivre nos progrès. Nous avons élaboré un programme, un bon programme, qui fonctionne, qui produit des effets positifs. Et quelques effets négatifs qu’il faut modifier. C’est tout ce qu’il y a de plus normal, parce que ce n’est pas l’argent du ministre des finances ou du gouvernement roumain, c’est l’argent des citoyens. » a déclaré le ministre.

    Pour que son projet soit voté par le parlement, l’exécutif doit adopter une série d’actes normatifs dont une ordonnance qui réglemente pour l’année prochaine, le gel ou la hausse des salaires et des retraites. Concrètement, l’ordonnance prévoit la majoration des salaires des employés du public de 10% par rapport à décembre 2022 sans dépasser néanmoins la grille de salaire. Par contre les salaires des hauts fonctionnaires de l’administration se maintiendront au même niveau qu’à la fin de l’année en cours. Par ailleurs, la valeur du point de retraite sera majorée de 12.5%. Les retraités disposant de moins de 3000 lei par mois, soit environ 600 euros toucheront une aide accordée en deux tranches, l’une en janvier, l’autre en octobre.

    Les retraités dont la retraite n’excède pas les 2000 lei, soit 400 euros recevront une aide supplémentaire, toujours en deux étapes, afin de faire face à leurs dépenses énergétiques. Le salaire minimum légal va monter à 3000 lei mensuels, d’autre part le point d’amende va être gelé.

  • Salariul minim va crește în România

    Salariul minim va crește în România

    Nevoiți să se confrunte cu una dintre cele mai mari inflații din Uniunea Europeană, românii fac față tot mai greu cheltuielilor de zi cu zi. Cei cu venituri mici sunt cei mai afectați și resimt puternic prețurile care au tot crescut pe parcursul acestui an, pe fondul războiului generat de Federația Rusă în Ucraina vecină. Un război care, pe scurt, înseamnă vieți bulversate pentru ucraineni și tot mai multe sancțiuni pentru Rusia, criză energetică în Uniune și mai puține cereale plecate din Ucraina către alte țări, izolare tot mai mare pentru Moscova și inflație mare în Europa.



    Acest indicator economic este în prezent la un nivel de circa 15,5% în România, iar estimarea Băncii Naționale pentru finele acestui an este de 16,3%. O situație care impune luarea unor măsuri. În primul rând, decidenții s-au gândit la pensionari, pentru care au decis recent o majorare cu 12,5% a pensiilor începând de la 1 ianuarie, alături de alte ajutoare pentru a fi sprijiniți cei mai nevoiași dintre ei să depășească această perioadă marcată de incertitudini. Iar acum a venit rândul angajaților cu venituri mici, pentru care executivul și partenerii sociali au ajuns joi la un acord.



    Salariul minim brut va creşte la 3.000 de lei începând cu 1 ianuarie de la 2.550 cât este acum. În total, aproape 2,2 milioane de angajaţi cu salariul minim vor primi ceve bani în plus. De asemenea, în construcţii salariul nu va fi mai mic de 4.000 de lei. Deciziile au fost agreate în cadrul discuţiilor dintre executiv, sindicate şi patronate. Reprezentantul întreprinderilor mici şi mijlocii, Vasile Priceputu, a explicat că din cei 3.000 de lei, 200 nu vor fi supuşi taxelor, iar la începutul săptămânii viitoare membrii Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social vor veni şi cu propuneri privind eventualele deduceri salariale la sumele plătite peste nivelul de 3.000 de lei.



    Vasile Priceputu: Oamenii trebuie să ştie că salariul minim va fi 3.000 de lei de la 1 ianuarie 2023, cu 200 de lei din cei 450 deductibili. Aşa cum am spus şi în cadrul şedinţei, toţi ne dorim ca angajaţii noştri să câştige mai mulţi bani. Trebuie să fim rezonabili, în domeniul construcţiilor nu mai există salarii mai mici de 4.000 de lei net. Chiar şi cel mai rău lucrător necalificat primeşte mai mult de 4.000 de lei net. Şi în cazul ăsta, propunerea este rezonabilă şi Consilul a susţinut-o.”



    Se apreciază că majorarea va avea efecte pozitive asupra creşterii economice, atât prin stimularea ocupării, prin creşterea puterii de cumpărare a salariaţilor, cât şi prin reducerea muncii la negru. Pe de altă parte, reprezentanţii Ministerului Muncii apreciază că majorarea salariului minim brut va avea efecte pozitive şi prin faptul că anumite categorii de salariaţi, în principal femei sau tineri, se vor îndrepta spre acele domenii unde există o cerere mare de forţă de muncă.






  • 24.11.2022

    24.11.2022

    Vilnius – Le président roumain Klaus Iohannis commence aujourd’hui une visite officielle en Lituanie, pour rencontrer son homologue Gitanas Nauseda et le président du Parlement, Viktorija Cmilyte-Nielsen. Demain, le chef de l’Etat participera et s’exprimera dans le cadre d’une conférence à l’Université de Kaunas. Il participera aux côtés de ses homologues de Lituanie, Lettonie et de Pologne, à un sommet dédié au renforcement du Flanc est de l’OTAN, à l’appui accordé à l’Ukraine et à la République de Moldova et à la promotion de la mémoire européenne, avec un accent sur la lutte contre la désinformation et les tentatives de réécrire l’histoire. Mercredi, Klaus Iohannis s’est rendu en Lettonie, pour des pourparlers avec le président Egils Levits.

    Salaire – Nouvelle rencontre aujourd’hui à Bucarest entre les représentants du gouvernement, des syndicats et du patronat pour discuter de la majoration du salaire minimum. Selon le ministre des Finances, Adrian Caciu, le salaire minimum sera porté à 3 000 lei (environ 600 euros), et nous maintiendrons les 200 lei exonérés d’impôt. Une mesure qui entrera en vigueur au 1e janvier 2023. Les autorités ont aussi tenu compte de l’augmentation du salaire minimum dans le domaine de la construction, qui passe à 4000 lei (environ 800 euros), avec exonération d’impôt, afin d’aider le secteur à se développer.

    Ukraine – Des millions d’Ukrainiens ont été plongés dans le noir la nuit dernière et privés d’eau courante et de chauffage, après une nouvelle attaque aux missiles russes contre les infrastructures ukrainiennes. Selon l’envoyé spécial de la radio publique roumaine à Kiev, la Russie a lancé quelque 70 missiles et, même si une bonne cinquantaine ont été interceptées et détruits, les autres ont provoqué non seulement des destructions et fait de nombreuses victimes. Le chef de la diplomatie moldave, Nicu Popescu a déclaré que les attaques contre l’Ukraine avaient provoqué des coupures de courant aussi en République de Moldova voisine. 90% du territoire de la petite ex-République soviétique située entre la Roumanie et l’Ukraine se trouve actuellement sans électricité.

    Schengen – Le ministère roumain des AE affirme que la mission complémentaire d’évaluation réalisée par les experts européens a reconfirmé le fait que la Roumanie remplissait toujours toutes les conditions nécessaires pour appliquer intégralement les acquis de Schengen, y compris en ce qui concerne la politique de visas et la protection des données. La mission d’évaluation a impliqué des experts de la Commission européenne et du Conseil de l’UE, ainsi que de République Tchèque, d’Allemagne, des Pays-Bas et de Suède. Mercredi, à Vienne, le ministre de l’intérieur, Lucian Bode, a présenté à son homologue autrichien Gerhard Karner, des informations relatives à la façon dont les autorités de Bucarest assurent la protection des frontières extérieures de l’UE.

    Centrale hydraulique – Les Roumanie et la Bulgarie vont relancer les négociations pour la construction d’une centrale hydraulique entre Turnu Magurele et Nicopole, à la frontière, a annoncé le ministre de l’Energie roumain, Virgil Popescu. Le projet hydrotechnique aura une puissance de 840 MW, dont 420 destinés à la Roumanie. Le ministre Popescu a précisé que suite aux discussions avec son homologue bulgare Rosen Hristov, la centrale hydraulique de Turnu Magurele et Nicopole était un projet nécessaire, essentiel pour assurer l’indépendance et la sécurité énergétique du pays. Virgil Popescu a participé, à Athènes, à la 26ème conférence de l’Institut pour l’Energie du sud-est de l’Europe.

    Madrid – Le Premier ministre roumain, N. Ciuca, a rencontré, ce mercredi, à Castellon de la Plana en Espagne, les membres de la diaspora roumaine en espagnole, qui demandent au gouvernement d’améliorer les relations entre les institutions de l’Etat et les Roumains établis à l’étranger. Les gouvernements roumains et espagnols se sont préalablement rencontrés lors d’une première séance commune, au cours de laquelle ils ont convenu de lancer au plus vite les négociations portant sur le maintien de la double nationalité pour les membres de la diaspora roumaine établis en Espagne et réciproquement. On estime qu’environ un million de Roumain vivent et travaillent actuellement en Espagne. La Roumanie serait le 3ème pays, après la France et le Portugal, à bénéficier d’un tel accord.

    Citoyenneté – Les ressortissants étrangers mariés à un ou une roumaine depuis plus de 10 ans peuvent désormais avoir la double nationalité, même s’ils n’habitent pas en Roumanie. La Chambre des députés a adopté un projet de loi dans ce sens.

    Energie – Le projet de modification de l’ordonnance sur le plafonnement du prix de l’électricité à 1,30 lei a été voté ce mercredi par la Chambre des députés de Bucarest. Le PNL, actuellement au sein de la coalition gouvernementale, considère que cette nouvelle variante est positive, aussi bien pour les consommateurs domestiques qu’industriels. Les partis d’opposition AUR et USR sont quant à eux convaincus que cette nouvelle mesure va bouleverser le marché de l’énergie et accusent la coalition au pouvoir de saboter l’économie et le système énergétique actuel.

    Foot – Deux anciennes championnes du monde de foot commencent aujourd’hui leur parcours au mondial du Qatar : le Brésil affronte la Serbie alors que l’Uruguay joue contre la Corée du Sud. Deux autres matchs sont prévus aujourd’hui : Suisse – Cameroun et Portugal – Ghana. Hier la championne du monde de 2010, l’Espagne, a battu la Costa Rica sur le score de 7 buts à 0, alors que la championne de 2014, l’Allemagne s’est inclinée d’une manière assez surprenante face au Japon sur le score de 2 buts à 1. La Belgique a battu le Canada but à 0 et la Croatie et le Maroc ont fait un match nul ; 0 partout.

  • La semaine du 14 au 20 novembre 2022

    La semaine du 14 au 20 novembre 2022


    Vigilance accrue sur le flanc est de l’OTAN


    La Roumanie est pleinement solidaire avec la Pologne
    en ces moments difficiles, et exprime en même temps ses condoléances pour les
    deux victimes de l’incident, c’est le message transmis par Bucarest à Varsovie,
    après l’explosion, mardi, à la frontière entre la Pologne et l’Ukraine. Varsovie
    a tout de suite haussé le niveau d’alerte dans plusieurs unités militaires
    polonaises et le lendemain des explosions, les ambassadeurs de l’OTAN se sont
    réunis, sur sa demande, en vertu de l’Article 4. Il n’y a aucun signe d’une
    attaque délibérée préparée par la Russie contre l’OTAN, a déclaré le secrétaire
    général de l’Alliance, Jens Stoltenberg, à l’issue de la réunion. Selon
    celui-ci, l’explosion en question s’était produite après que la Russie ait
    lancé une attaque massive à missiles contre l’Ukraine. Depuis le début de la guerre
    illégale de la Russie en Ukraine, l’OTAN a renforcé la vigilance sur son flanc
    oriental et nous suivons de près la situation, a encore ajouté le responsable.
    En même temps, l’Alliance continue de renforcer son flanc oriental. Cette
    semaine, le 2e convoie de technique militaire française – constitué d’un
    escadron de chars Leclerc – est arrivé au centre de la Roumanie, au département
    de Brasov. Ce type de char de combat est extrêmement efficace dans le combat
    terrestre étant capable de frapper avec précision des cibles jusqu’à une
    distance de 4 000 mètres. Evalué à près de 10 millions d’euros, le véhicule est
    un des plus chers au monde. Au total, la France enverra 10 convois en Roumanie,
    réunissant 150 véhicules de combat avec toutes les fournitures nécessaires.


    La Roumanie, plus proche de Schengen


    La Commission européenne a
    demandé au Conseil européen de prendre sans tarder les mesures nécessaires pour
    permettre l’adhésion de pleins droits de la Roumanie, de la Bulgarie et de la
    Croatie à l’espace Schengen. L’Exécutif communautaire remarque la gestion
    solide et de haute qualité des frontières par la Roumanie, qui est aussi
    impliquée dans la coopération internationale en matière de police aux
    frontières. Plus encore, aux yeux de la CE, la Roumanie est active sur deux
    fronts prioritaires : la lutte contre la migration illégales et celle
    contre la traite humaine. Pour ce qui est des droits fondamentaux, la Roumanie
    dispose de structures efficaces pour garantir l’accès à la protection
    internationale, tout en respectant les principe de non-régression, soit
    « l’interdiction pour un l’État de diminuer le niveau de protection qu’il
    a atteint, dans un certain domaine, comme par exemple celui des droits
    fondamentaux ».


    Toutefois, il faut avoir
    l’unanimité des voix favorable pour y être admis. Dans ce contexte, on a envoyé
    une équipe mixte d’experts de la CE et de plusieurs Etats-membres, dont les Pays-Bas,
    qui ne cachent pas leur réticence quant à l’admission de la Roumanie. Les
    experts doivent évaluer les progrès enregistrés dans les préparatifs de
    l’adhésion du pays à l’Espace Schengen Une décision au sujet de l’admission des
    trois Etats-membres au sein de l’espace de libre circulation pourrait être
    prise le 8 décembre prochain.










    L’économie roumaine, sous la loupe des autorités


    L’économie roumaine a progressé cet automne, mais plus
    lentement que les trimestres précédents, constate l’Institut national de la statistique.
    Plus concrètement, au 3e trimestre 2022, la Roumanie a enregistré une croissance
    économique de 4% par rapport à la même période de 2021. C’est la plus forte croissance économique de l’Union
    Européenne par rapport au trimestre précédent, similaire à cette de Chypre. De
    son côté, le premier ministre Nicolae Ciucă assure que la Roumanie ne risque pas la
    récession économique et que les données actuelles montrent clairement que le
    pays aura une croissance économique de 5% environ à la fin de cette année. Pour
    l’année prochaine, on table sur une avancée de 1,5 %. A son tour, le gouverneur
    de la Banque Nationale de Roumanie, Mugur Isarescu, s’est dit confiant quant à
    l’avancée de l’économie roumaine, estimant seulement un ralentissement, et non
    pas un récession technique. Toutefois, ces évolutions dépendent de la capacité
    du gouvernement d’attirer des fonds européens, estime-t-il encore. Cette
    semaine, la BNR a présenté son rapport trimestriel sur l’inflation, avec des estimations
    à la hausse, soit une inflation de 16,3 % pour la fin de cette année et de 11,2
    % pour la fin 2023. C’est à peine à l’horizon de septembre 2024 que l’inflation
    pourrait baisser jusqu’à 4 %, estime la BNR.











    Le
    2e collectif budgétaire de l’année


    Le gouvernement roumain a approuvé jeudi le
    deuxième collectif budgétaire de cette année. Des fonds supplémentaires ont été
    alloués afin de couvrir les dépenses obligatoires, nécessaires pour le bon
    fonctionnement des institutions, le paiement des salaires et les dépenses liées
    à l’assistance sociale. S’y ajoutent des fond pour dérouler des projets
    européens. Ce sont les ministères des Finances, de l’Agriculture et de l’Economie
    qui se verront allouer les sommes les plus importantes. En même temps, des institutions-clé
    perdent de l’argent – notamment les ministères de l’Energie, celui l’Intérieur,
    de la Santé et des Transports.



    Cristina Neagu est la meilleure buteuse de l’histoire
    du Championnat européen de handball


    Deux Roumaines, Cristina
    Neagu et Crina Pintea, figurent sur la liste des meilleures joueuses de
    handball qui pourraient figurer au sein de l’équipe idéale de handball féminin
    au tableau du Championnat d’Europe féminin de handball 2022 qui se déroule du 4
    au 20 novembre dans trois pays de l’ex-Yougoslavie : Macédoine du Nord,
    Monténégro et Slovénie où a lieu la phase finale. La Roumaine Cristina Neagu a
    annoncé jeudi que l’édition de cette année a été la dernière de sa carrière. La
    Roumanie a participé à toutes les éditions du Championnat d’Europe à
    l’exception de celle de 2006. Le meilleur résultat enregistré par les
    Tricolores a été la médaille de bronze en 2010. Avec 303 buts marqués, Cristina
    Neagu reste la meilleure buteuse de l’histoire du Championnat d’Europe de
    handball. (Trad. Valentina Beleavski)





  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 13.11 – 19.11.2022

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 13.11 – 19.11.2022

    Reacții după incidentul ditu Polonia


    România easti acutotalui solidară cu Polonia tru aesti momente multu greali şi, tru idyiul kiro, spunemu puryurii ti ateali dauă victime umineşti, cari alănciră, ti amărtie, dupu aestu incidentu, pitricu Bucureştiul ti Varşovia, la scurt kiro după exploziile di marţă, di la sinurlu cu Ucraina. Polonia alină nivelul de alertă la niscănti unităţ militari, iara, ună dzuă ma amănatu, ambasadorlli NATO s-andămusiră, la căftaria ali Polonie, tru virtutea Articolului 4 ditu Tratatlu ali Alianță.


    Nu avem niţi unu semnu că Rusia ndreadzi ună atacă delibearat contra NATO – declară secretarlu general ali Alianță, Jens Stoltenberg, după andamasea de urgență. Uidisitu cu oficialu, explozia s’feaţi după ţi Rusia lansă ună atacă babageană cu rachete contra ali Ucraină. Ditu ahuhrita a poimlui paranomu ali Rusiei tru Ucraina, NATO ș-ari criscută vigilența pi flancul estic și monitorizăm situația – adăvgă Jens Stoltenberg.


    Alianța ma largu ş-lu anvărtuşeadză flancul estic. Tru România agiumsi, tru aestă stămână, daua cărvani cu tehni militară franceză, constândalui tru ună companie de tancuri Leclerc, cari agiumsi tru giudeţlu Braşov. Aestă turlie di tanc easti lugursită multu cu hăiri tu alimta terestră, cu ună axie tra s’agudească cu precizie ţinte di la 4.000 de metri distanţă. Cărvanea militară faţi parteiditu ateali dzaţi tăxiti di Franța a Bucureștiului, cu scupolu s-lu anvărtuseadză flancul estic al NATO. Prota cărvani, cu transportoari blindate, agiumsi tru România pi 23 di sumedru. Franţa dimăndă că va s’pitreacă la baza militară di Cincu, tut cu tut, aproapea 150 de vehicule di alumtă cu armamentele, bărutea şi echipamentele aferente.



    România, tut ma aproapea de Schengen


    Comisia Europeană căftă a Consiliului s’llia apofasili anănghisiti, fără niţi ună amănari, tra s’da izini ti adeararia mplină ali României, Bulgariei şi Croaţiei la Spaţiul Schengen. Tu ligătură cu România, Executivlu comunitar cundille că văsilia ari un management vărtosu şi di analtă calitate a sinurloru şi easti mintită tru coopeararea internaţională tru materie di poliţie di sinuru. Ma multu, easti activă pi dauă fronturi prioritari: combaterea a migraţiillei paranomu şi a traficlui de hiinţi umane. Tru aţea ţi mutreaşti tiñisearea a ndrepturilor fundamentale, România ari structuri hăirlătiţi tra s’garanteadză accesul la protecţie internaţională, cu tiñisearea a principiului niturnarillei, cundilleadză Executivlu comunitar. S’aşteaptă ca problema ti aderarea a aţiloru trei state la spaţiul de libiră urdinari s’hibă băgată ti votu tru Consiliul UE, la ahurhita a meslui andreu, ti ună apofasi pozitivă hiinda ananghi unanimitatea. Tru aestă stămână, ună nauă parei mixtă di experţă ali Comisiei şi a niscăntoru state membre, ntră cari şi Olanda – cari s-ncuntră constantu ti aderarea invocânda chestiuni ditu sfera judiciară – vini tru România tra s’evalueadza catandisea a ndridzearillei ti aderarea la Schengen.



    Date mutrinda economia ali Românie


    Economia ali României criscu tru toamna alustui an, ama tu un rotmo mai ayălisitu, spunu datili publicate tru aestă stămână de INS. Aestea scoasiră tru videală ună creastire cu 4% tru trimestrul al III-lea andicra di idyea perioada ditu 2021. Easti nai ma analtă creaştire economică ditu Uniune raportată la trimestrul anterior, la egalitate cu aţea nregistrată de Cipru, alanti state consemnânda creaştiri ţi suntu sumu un procent ică baş tru scăderi.


    Premierlu Nicolae Ciucă da asiguripseri că România nu easti tru piriclliu s’intră tru recesiune economică şi spuni că datili di tora spunu multu limbidu că ari premisa ca la bitisita a anlui România s’aibă ună creastire economică anvărliga di 5%, iara ti anlu yinitor ună creastire economică anvărliga di 1,5%.


    Şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, declară cu pistusini că economia României va s’nregistreadză anlu ţi yini maş ună ayăliseari a creastirillei şi nu ună recesiune tehnică, sumliniinda, ama, că aesti evoluţii ţănu di axia a Guvernului tra s’aducă păradz europeni. Banca Națională, cari prezentă Raportul trimestrial mutrinda inflaţia, u criscu la 16,3% prognoza alestui indicator ti bitisita a aluştui an şi la 11,2% ti bitisita a anlui yinitoru, a deapoa tru yismăciuni 2024 inflația s’ñîcureadză la aproapea 4%.



    A daua rectificari bugetară di estan


    Guvernul di Bucureşti aprobă gioi a daua rectificari bugetară di estan, ahărdzinda fonduri suplimentari tra s’anvălească hărgili obligatorii, aţeali di bună funcţionari, păltearea a tiñiiloru di cafi mesu şi hărgili di asistenţă socială. Tru aestu proiect s’vedu şi fondurile anănghisiti emu ti dizvărtearea a proiectelor europene, emu ti buna funcţionari a tutulor instituţiilor a statului, până la bitisita a alustui an. Nai ma mulţă păradz llia Ministerele Finanţelor, Muncii, Agriculturii şi Economiei. Uidisitu cu proectulu adoptat de executiv, keru păradz instituţii-clleaie, cum suntu Ministerele ali Energie, Ministerlu di Interne, Ministerul a Sănătatillei şi aţelu a Transporturilor.



    Cristina Neagu — nai ma bună marcatoari ditu istoria Campionatelor Europene de handbal


    Dauă agiucătoari române, Cristina Neagu şi Crina Pintea, fură nominalizate tru ancheta cari apufuseaşti echipa ideală a Campionatlui European de handbal feminin ditu aestu an, competiţie a curi nicukiră fu Macedonia de Nord, Muntenegru şi Slovenia şi cari va s’bitisească dumănică. Cristina Neagu easti pripusă ti postul de inter stânga, iara Crina Pintea candideadză ti postul de pivot. Neagu dimăndă, gioi, că ediţia di anlu aestu a Campionatului European fu atea ditu soni tru cariera a llei şi că nu s-bitisi aşi cum avea miraki, după ţi echipa bitisi turneul final pi loclu 12. Dupu bitisita a turneului final, avănda 303 goluri, Cristina Neagu agiumsi nai ma bună marcatoari ditu istoria Campionatelelor Europene, emu la feminin, emu la masculin.



    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearia: Taşcu Lala






  • Retrospectiva săptămânii 13.11 – 19.11.2022

    Retrospectiva săptămânii 13.11 – 19.11.2022

    Reacții după incidentul din Polonia


    România este deplin solidară cu Polonia în aceste momente foarte dificile
    şi, în acelaşi timp, exprimăm condoleanţe pentru cele două victime omeneşti,
    care au apărut, din păcate, în urma acestui incident, a transmis Bucureştiul
    Varşoviei, la scurt timp după exploziile de marţi, de la graniţa cu Ucraina. Polonia a ridicat nivelul de alertă la anumite unităţi militare, iar, o
    zi mai târziu, ambasadorii NATO s-au întâlnit, la cererea Poloniei, în virtutea
    Articolului 4 din Tratatul Alianței.

    Nu avem niciun semn că Rusia pregătește un
    atac deliberat împotriva NATO     – a declarat secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, după reuniunea de urgență. Potrivit oficialului, explozia a avut loc după
    ce Rusia a lansat un atac masiv cu rachete împotriva Ucrainei. De la începutul
    războiului ilegal al Rusiei în Ucraina, NATO și-a sporit vigilența pe flancul
    estic și monitorizăm situația     – a adăugat Jens Stoltenberg.

    Alianța continuă și
    să își întărească flancul estic. În România a sosit, în această
    săptămână, cel de-al doilea convoi cu tehnică
    militară franceză, constând într-o companie de tancuri Leclerc, care a ajuns în
    judeţul Braşov. Acest tip de tanc este considerat extrem de
    eficient în lupta terestră, cu o capacitate de a lovi cu precizie ţinte de la
    4.000 de metri distanţă. Convoiul militar face parte din cele zece promise de
    Franța Bucureștiului, menite să întărească flancul estic al NATO. Primul
    convoi, cu transportoare blindate, a sosit în România pe 23 octombrie. Franţa a
    anunțat că va trimite la baza militară de la Cincu, în total, aproape 150 de
    vehicule de luptă cu armamentele, muniţia şi echipamentele aferente.



    România, tot mai aproape de Schengen


    Comisia Europeană a cerut Consiliului să ia deciziile necesare, fără nicio
    întârziere, pentru a permite aderarea deplină a României, Bulgariei şi Croaţiei
    la Spaţiul Schengen. Referitor la România, Executivul comunitar a precizat că ţara are un management solid şi de
    înaltă calitate al graniţelor şi este implicată în cooperarea internaţională în
    materie de poliţie de frontieră. În plus, este activă pe două fronturi
    prioritare: combaterea migraţiei ilegale şi a traficului de fiinţe umane. În
    ceea ce priveşte respectarea drepturilor fundamentale, România dispune de
    structuri eficiente pentru a garanta accesul la protecţie internaţională, cu
    respectarea principiului nereturnării, subliniază Executivul comunitar. Se aşteaptă ca problema aderării celor trei state la spaţiul de liberă
    circulaţie să fie supusă la vot în Consiliul UE, la începutul lunii decembrie,
    pentru o decizie pozitivă fiind necesară unanimitatea. În această săptămână, o nouă echipă mixtă de experţi ai Comisiei şi unor state membre,
    printre care şi Olanda – care s-a opus constant aderării invocând chestiuni din
    sfera judiciară – a venit în România pentru a evalua stadiul pregătirii pentru
    aderarea la Schengen.



    Date privind economia României


    Economia României a crescut în toamna acestui an, dar într-un ritm mai
    lent, relevă datele publicate în această săptămână de INS. Acestea au
    evidenţiat o creştere cu 4% în trimestrul al III-lea faţă de perioada similiară
    din 2021. Este cea mai ridicată creştere economică din Uniune raportată la
    trimestrul anterior, la egalitate cu cea înregistrată de Cipru, celelalte state
    consemnând creşteri situate sub un procent sau chiar scăderi.

    Premierul
    Nicolae Ciucă dă asigurări că România nu este în pericol să intre în recesiune
    economică şi spune că datele de acum arată foarte clar că există premisa ca la
    sfârşitul anului România să aibă o creştere economică în jur de 5%, iar pentru
    anul viitor o creştere economică în jur de 1,5%.

    Şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, s-a
    declarat încrezător că economia României va înregistra anul viitor doar o
    încetinire a creşterii şi nu o recesiune tehnică, subliniind, insă, că aceste
    evoluţii depind de capacitatea Guvernului de a atrage bani europeni. Banca
    Națională, care a prezentat Raportul trimistrial privind inflaţia, a majorat la
    16,3% prognoza acestui indicator pentru finalul acestui an şi la 11,2% pentru
    sfârşitul anului viitor, urmând ca în septembrie 2024 inflația să se reducă la
    aproximativ 4%.



    A doua rectificare
    bugetară din acest an


    Guvernul de la Bucureşti a aprobat joi
    cea de-a doua rectificare bugetară din acest an, alocând fonduri suplimentare
    pentru a acoperi cheltuielile obligatorii, cele de bună funcţionare, plata
    salariilor şi cheltuielile de asistenţă socială. În acest proiect se regăsesc
    şi fondurile necesare atât pentru derularea proiectelor europene, cât şi pentru
    buna funcţionare a tuturor instituţiilor statului, până la finalul acestui an.
    Cei mai mulţi bani primesc Ministerele Finanţelor, Muncii, Agriculturii şi
    Economiei. Potrivit proiectului adoptat de executiv, pierd bani
    instituţii-cheie, cum ar fi Ministerele Energiei, Ministerul de Interne,
    Ministerul Sănătăţii şi cel al Transporturilor.



    Cristina Neagu – cea mai bună marcatoare din istoria
    Campionatelor Europene de handbal


    Două jucătoare române, Cristina Neagu şi Crina Pintea, au fost nominalizate
    în ancheta care stabileşte echipa ideală a Campionatului European de handbal
    feminin din acest an, competiţie găzduită de Macedonia de Nord, Muntenegru şi
    Slovenia şi care se va încheia duminică. Cristina Neagu este propusă pentru
    postul de inter stânga, iar Crina Pintea candidează pentru postul de pivot.
    Neagu a anunţat, joi, că ediţia de anul acesta a Campionatului European a fost
    ultima din cariera sa şi că nu s-a încheiat aşa cum şi-ar fi dorit, după ce
    echipa a terminat turneul final pe locul 12. În urma turneului final, cu 303
    goluri, Cristina Neagu a devenit cea mai bună marcatoare din istoria
    Campionatelelor Europene, atât la feminin, cât şi la masculin.




  • O nouă rectificare bugetară

    O nouă rectificare bugetară

    Guvernul
    de la București a aprobat, joi, a doua și ultima rectificare bugetară din acest
    an. Banii acoperă cheltuielile obligatorii, cele de bună funcţionarea tuturor instituţiilor statului până la
    finalul acestui an, cheltuielile de asistenţă socială, precum și plata
    drepturilor salariale.

    De asemenea, au fost redistribuite fonduri pentru
    programele derulate la nivelul ordonatorilor principali de credite, cu impact
    în economie şi în sprijinirea populaţiei şi a companiilor. Totodată, se asigură
    finanţare pentru acordarea unui ajutor de stat producătorilor agricoli care au
    înfiinţat culturi în toamna anului 2021, dar care au fost afectate de seceta
    pedologică. Nu au fost uitate nici fondurile necesare pentru derularea
    proiectelor europene. Cei mai mulţi bani primesc ministerele Finanţelor,
    Muncii, Agriculturii şi Economiei. Mai puține fonduri merg, în schimb, la
    ministerele Energiei, de Interne, Sănătăţii şi al Transporturilor.

    Conform
    prognozei macroeconomice de toamnă care stă la baza rectificării, veniturile
    statului au crescut cu 500 de milioane de lei (echivalentul a aproximativ 100
    de milioane de euro), la fel, însă, şi cheltuielile. Deficitul bugetar se
    menține la 80,1 miliarde de lei (circa 16 miliarde de euro), diminuându-se
    ușor, ca procent în PIB, de la 5,84 la 5,74%.

    Ministrul Finanțelor, Adrian
    Câciu, a mai precizat: ʺAcolo unde a fost necesar să suplimentăm
    sume de bani am suplimentat, acolo unde nu s-au realizat angajamentele pe care
    ordonatorii de credite şi le-au luat prin anumite capitole bugetare a trebuit
    să facem restructurări de cheltuieli. Nu s-a ţinut cont de criteriul politic în
    niciun caz.ʺ

    Pe de altă parte, premierul Nicolae Ciucă spune că
    instituțiile de evaluare europene arată că România a înregistrat creștere
    economică și pe cel de-al treilea trimestru al acestui an și că nu există
    premize pentru intrarea într-o recesiune economică:

    ʺSigur, suntem foarte
    realiști, depindem foarte mult de tot ceea ce înseamnă contextul economic și
    partenerii noștri economici. O parte dintre aceste probleme vor afecta și
    economia românească. De aceea, avem nevoie în continuare de măsuri și decizii
    prin care să continuăm să sprijinim investițiile, de prudență, de echilibru.ʺ


    Nu vor fi uitați, însă, nici românii vulnerabili. În vizită în țară, premierul
    Ciucă a anunţat că Guvernul va aloca între 800 şi 900 de milioane de euro, din
    fonduri europene, acestor persoane, pentru a le ajuta să treacă cu bine peste
    această iarnă, dar şi peste iarna viitoare. Banii vor fi acordați ca sprijin pentru plata energiei, a agentului
    termic și a lemnelor de foc.


  • Les perspectives économiques du moment

    Les perspectives économiques du moment


    La hausse constante
    des taux directeurs semblent être devenue une habitude pour la Banque nationale
    roumaine, dans sa tentative de juguler une inflation qui ne cesse de grimper,
    et qui bat de nouveaux records. Montée à 16%, l’inflation n’est pas prête de s’arrêter
    de sitôt, les experts de la Banque nationale tablant sur la poursuite de la
    hausse de l’inflation vers la fin de l’année, même si ce serait à un rythme
    moins soutenu. En effet, la guerre en Ukraine et les conséquences des sanctions
    imposées à la Russie, la sécheresse prolongée, qui a durement éprouvé le
    continent européen l’été passé, la hausse associée des prix de l’énergie et des
    matières premières comptent parmi les causes de cette hausse ininterrompue de l’inflation.
    Adrian Vasilescu, le consultant en stratégie de la Banque nationale roumaine met
    en cause la conjonction de plusieurs crises, dont notamment la crise
    énergétique et la crise des prix. L’inflation, explique-t-il, se nourrit du
    passé, soit de la hausse passée des prix au combustible, au tabac, à l’énergie
    électrique, au gaz, ou encore à l’énergie thermique. Aussi, au mois de
    septembre, l’indice des prix aux produits alimentaires n’a cessé de grimper,
    alors que les prix de l’énergie sont, eux, demeurés stables. Et cela, parce que
    les premiers n’ont intégré la hausse des prix de l’énergie qu’avec un certain
    décalage. Et à l’expert de parier sur un ralentissement prochain de la hausse
    des prix, et donc de l’inflation, dans les mois à venir.


    Adrian Codirlaşu, analyste
    financier et vice-président de l’Institut CFA Roumanie, association de
    référence regroupant des analystes financiers et des gestionnaires de fortunes,
    table quant à lui sur une inflation de moins de 10% à la fin de l’année
    prochaine.


    « Il faut s’attendre à une pression constante de l’inflation,
    mais le plus dur est derrière nous. Les prochaines hausses des taux directeurs
    seront de moindre amplitude, se limitant probablement à un quart ou à un demi de
    point des principaux taux directeurs de la Banque nationale. Il est probable à
    ce que l’année prochaine, les poussées inflationnistes se calment graduellement,
    plus fortes durant la première partie de l’année, pour retomber de façon nette pendant
    la seconde moitié de l’année, pour revenir à un taux de l’inflation annuelle à
    un seul chiffre, peut-être à 9% environ ».


    Mais l’imprédictibilité et la volatilité qui
    caractérise le contexte international que nous traversons ne manque pas de jeter
    un doute sur la fiabilité des prognoses avancées par les experts, apprécie le
    même Adrian Codirlaşu. Et l’incertitude
    demeure la principale clé de lecture d’une situation caractérisée par une forte
    volatilité. Les experts de la Banque nationale ne font pas un mystère de leurs
    craintes au sujet d’une escalade toujours possible de la guerre en Ukraine, et
    des risques considérables que font peser sur l’économie mondiale les trains de
    sanctions de plus en plus durs imposés à la Russie. D’où, une incertitude
    toujours aussi forte au sujet de l’évolution de l’inflation. Car l’inflation ronge
    le pouvoir d’achat et la confiance des consommateurs, elle impacte directement sur
    l’état de santé de l’économie réelle, affecte les profits des entreprises et
    leurs plans d’investissements. La Banque nationale roumaine estime dans le
    contexte que la panacée est à chercher dans un mix de politiques macroéconomiques
    et des réformes structurelles, y compris en utilisant au mieux les fonds
    européens, qui ont la capacité de stimuler le potentiel de croissance sur le
    long terme, et qui demeurent essentiels pour le maintien de la stabilité
    macroéconomique et pour l’augmentation de la résilience de l’économie roumaine
    dans son ensemble. Malgré tout, les données récentes font état d’un ralentissement
    de la consommation des ménages, une nouvelle qui risque d’affecter grandement
    une économie roumaine qui avait fondé dernièrement sa croissance sur la
    consommation. Une tendance qui pourrait bien se poursuivre les mois à venir,
    selon l’analyste économique Constantin Rudniţchi :


    « Il est fort probable à ce que la croissance économique
    roumaine doive prochainement se départir de son principal allié : la
    consommation des ménages. Le trimestre actuel semble déjà plutôt compliqué pour
    les deux. L’inflation est bien présente et la baisse du pouvoir d’achat et du
    niveau de vie ne fait plus de mystère. Or, cela impacte sans faute la
    consommation des ménages, et l’économie roumaine tout entière risque de se retrouver
    dans un cul-de-sac. La croissance ralentit déjà, les données du deuxième
    trimestre sont là pour le prouver, la production industrielle ralentit
    également, les carnets de commande sont à moitié vides, et le déficit de la
    balance commerciale ne cesse de se creuser, car la dynamique des exportations
    est en berne     ».


    La Banque mondiale tire à son tour la sonnette d’alarme depuis Washington,
    s’alarmant du ralentissement brutal de la croissance, et faisant état de ses craintes
    d’une récession globale. Des craintes déjà matérialisées dans la baisse des
    prix des matières premières, une baisse qui risque de se poursuivre, estime la
    Banque mondiale, pendant les deux prochaines années, mais dont le niveau demeure
    toujours supérieur à la moyenne des cinq dernières années. La Banque mondiale
    table ainsi sur une baisse de 11% des prix de l’énergie en 2023, et de 12% en
    2024. Par ailleurs, la même institution estime à 5% la baisse des prix des
    produits agricoles en 2023, et de 15% la baisse des prix des métaux durant la
    même année, avant une éventuelle stabilisation des prix des matières premières
    à l’horizon 2024.


    (Trad. Ionut Jugureanu)







  • Creştere economică în România

    Creştere economică în România

    România înregistrează cea mai ridicată creştere economică din Uniunea Europeană, raportată la trimestrul anterior, la egalitate cu avansul Ciprului, în condiţiile în care celelalte state consemnează creşteri situate sub un procent sau chiar scăderi. Primele estimări de tip semnal publicate de Institutul Naţional de Statistică arată că, în trimestrul al treilea din 2022, Produsul Intern Brut a crescut cu 1,3% comparativ cu cel precedent, şi s-a majorat cu 4,7% faţă de trimestrul 3 al anului trecut. Datele, precizează INS, sunt ajustate în funcţie de elementele ce ţin de sezonalitate şi de numărul de zile lucrătoare. Pentru perioada 1 ianuarie-30 septembrie, creşterea economică a fost estimată la 4,3% comparativ cu perioada corespunzătoare din anul trecut. Ca urmare a includerii noilor date estimate în seria trimestrială, Institutul de Statistică a revizuit în scădere atât creşterea din trimestrul 1 al acestui an de la 6.4 la 4.4%, cât şi pe cea din trimestrul al doilea de la 5 la 3.9%, comparativ cu trimestrele precedente corespunzătoare.

    Analistul economic Constantin Rudniţchi este de părere că, deşi evoluţia economiei României este influenţată destul de puternic de partea de sezonalitate, astfel de revizuiri semnificative ale datelor nu sunt de dorit, pentru că pot influenţa negativ planurile de afaceri ale firmelor. Constantin Rudniţchi: Un investitor care ar dori să vină în România dacă ştie că a existat o creştere economică de 6, 4 % poate să ia această decizie, bazându-se pe această cifră, pentru că evident că eşti interesat, ca investitor, să vii într-o piaţă care are o creştere şi are o creştere chiar excepţională în condiţiile date. Dacă, însă, creşterea este mai mică, de numai 4%, sigur că te mai gândeşti. Deci, iată cum o cifră de tipul acesta poate influenţa o decizie de investiţii.

    Cifrele legate de creşterea economică influenţează, totodată, deciziile privind pensiile şi majorările de salarii, or, dacă ele se schimbă atât de mult înseamnă că respectivele decizii au fost luate eronat, ceea ce nu e deloc bine pentru economie, atrage atenţia Constantin Rudniţchi. Optimist incurabil, premierul Nicolae Ciucă dă asigurări că România nu este în pericol să intre în recesiune economică: Am luat măsuri astfel încât să putem să consolidăm economia, să o menţinem în echilibru, astfel încât să nu intrăm în recesiune. Datele pe care le avem în acest moment ne arată foarte clar că există premisa ca la sfârşitul anului România să aibă o creştere economică de 5%, în jurul lui 5%, iar pentru anul viitor o creştere economică în jur de 1,5%.

    Totuşi, prognozele marilor instituţii financiare internaţionale sunt mai degrabă sumbre şi vorbesc de o încetinire a economiei globale. Iar furtuna perfectă, adică un cumul de factori precum războiul din Ucraina, creşterea preturilor la energie şi presiunile inflaţioniste, ar putea lovi economiile unora dintre state.


  • Previzunile economice de toamnă

    Previzunile economice de toamnă


    Economia României va încetini semnificativ anul următor potrivit previziunilor economice de toamnă ale Comisiei Europene care mai indică o creștere a PIB-ului de 5,8% în anul curent. În 2023, avansul va fi de numai 1,8%, iar pentru 2024 se estimează o creștere de 2,2%.



    Creșterea galopantă a inflației, înăsprirea condițiilor financiare și urmările invaziei rusești din Ucrainei sunt principalii factori care duc la slăbirea economiei. Potrivit Executivului comunitar, inflația va atinge un nivel maxim abia la sfârșitul anului 2022 și că va rămâne la un nivel ridicat și pe parcursul anului următor, înainte de a scădea în 2024. Estimările mai indică un deficit public care va coborî până la 4,8 % în 2024, ca urmare a veniturilor ridicate și a scăderii cheltuielilor curente ca pondere din PIB, în principal pe fondul unei creșteri semnificative a PIB-ului nominal. Ponderea datoriei în PIB va rămâne constantă în următorii doi ani, în jur de 47,5%.



    Documentul Comisiei Europene mai atrage atenția asupra indicatorilor macroeconomici care înclină către o evoluție negativă, principala cauză fiind întârzierile în ceea ce privește punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență al României ar putea reduce investițiile și creșterea economică.

    previziuni-economice-toamna-2022-ce.jpg



    La nivel Uniunii Europene, raportul Comisiei amintește că PIB-ul real a înregistrat un avans surprinzător în primul semestru prin creșterea cheltuielilor populației, în urma relaxării restricțiilor impuse în pandemie. Însă, previziunile nu sunt cele mai bune în ceea ce privește ultimele trei luni ale anului.



    “Pe fondul incertitudinii ridicate, al presiunilor ridicate asupra prețurilor la energie, al erodării puterii de cumpărare a gospodăriilor, al unui mediu extern mai slab și al unor condiții de finanțare mai stricte, se preconizează că UE, zona euro și majoritatea statelor membre vor intra în recesiune în ultimul trimestru al anului, mai transmite Comisia Europeană. Chiar și cu un final de an mai slab, economia UE va avea în 2022 o creștere a PIB-ului real de 3,3 % , respectiv 3,2 % în zona euro.

    Estimări privind evoluția PIB-ului în statele UE 2022-2024

    pib-state-ue-previziuni-toamna-2022-ce.jpg



    Trendul descendent va continua și în 2023, iar estimările Executivului arată o stagnare a economiei UE, cu o creștere a PIB-ului de numai 0,3%, cu o revenire în 2024 când cele 27 de state membre ar acumula o creștere economică de cel puțin 1,5%. În privința inflației, se preconizează o pondere încă ridicată pentru 2023 (7,0 % în UE și la 6,1 % în zona euro), urmată de o scădere semnificativă în 2024 (3,0 % în UE 2,6 % în zona euro).



    Există un grad mare de incertitudine pentru previziunile economice, mai subliniază Comisia Europeană, creat în cea mai mare parte de efectele războiului din Ucraina. Evouluția prețulurilor pe piața gazelor și riscul de penurie în sezonul rece reprezintă cele mai mari amenințări pentru economiile europene. În același timp, UE rămâne expusă în mod direct și indirect la noi șocuri asupra altor piețe de mărfuri care reacționează la tensiunile geopolitice.

    Previziuni economice de toamnă – video subtitrat în limba română / Sursa: Comisia Europeană


  • Cu cât au crescut costurile în industria UE

    Cu cât au crescut costurile în industria UE

    Prețurile produselor care ies pe porțile fabricilor au crescut, în medie, cu 41,4% în Uniunea Europeană (UE) şi cu 41,9% în zona euro într-un singur an, potrivit datelor publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).



    Toate cele 27 de state membre au înregistrat creșteri în luna septembrie a acestui an, comparativ cu perioada similară din 2021. Cele mai mari diferențe de prețuri ale producției industriale au fost înregistrate în Bulgaria cu un avans de 78.2%, urmată de Ungaria cu 67,5%. România are a treia cea mai mare creștere a prețurilor în rândul statelor UE (62,9%).



    Dublarea prețurilor la energie, principalul factor de influență



    Costurile din ce în ce mai ridicate ale producției industriale din blocul comunitar sunt cauzate în cea mai mare parte de prețurile la energie care au crescut cu 105,3% în ultimul an. Avansul de 19,1% al prețurilor bunurilor intermediare și cel de 16,5% al prețurilor bunurilor de folosință imediată se reflectă, de asemenea, în costurile industriilor.



    Eurostat a comparat datele din septembrie 2022 cu cele înregistrate în luna precedentă și constată că prețurile producției industriale au înregistrat o creştere de 1,6% în zona euro şi de 1,5% în Uniunea Europeană, după un avans de 5% în zona euro şi de 4,9% Uniunea Europeană, în luna august.



    Bulgaria este din nou în capul listei cu creșteri ale prețurilor pentru produsele ieșite din fabrici de 9,2%. urmată de aproape de Slovacia (8,9%). La polul opus, cel mai semnificativ declin l-a înregistrat Irlanda (-18,9%), urmată la mare distanță de Estonia (-3,9%) şi Grecia (-2,4%). România a raportat o scădere de 0,7% în septembrie, comparativ cu luna august 2022.



    Prețurile la energie, care au crescut cu 2,6%, au fost din nou factorul care a determinat avansul costurile ridicate ale producției industriale în UE urmate de prețurile la bunurile de folosință imediată, care au înregistrat un avans de 1% față de luna august.


    Evoluția prețurilor de producție industrială în UE 2015-2022 / Sursa: Eurostat

    evolutie-preturi-industrie-2015-2022.jpg



    Scădere neașteptată a comenzilor industriale din Germania



    Veștile proaste vin și din Germania, cea mai mare economie din UE, unde comenzile pentru bunuri Made in Germany au scăzut peste aşteptări în septembrie, după cum transmite agenția Reuters citată de Agerpres. Astfel, datele transmise Oficiul Federal de Statistică indică ă scădere de 4% a comenzilor industriale, în contextul în cere comenzile interne au crescut cu 0,5%, dar cele externe au scăzut cu 7%. De asemenea, comenzile industriale din zona euro au înregistrat un declin de 8%, iar cele din afara blocului un recul de 6,3%.



    Nivelul ridicat al comenzilor industriale înregistrat după pandemie pare să se apropie de final, a avertizat ministerul german al Economiei. Datele privind comenzile industriale coroborate cu alți indicatori economici arată că Germania este din ce în ce mai aproape de recesiune, potrivit specialiștilor din domeniu.



  • 04.11.2022

    04.11.2022

    Défense – Le chef de l’Etat roumain, Klaus Iohannis et le ministre français des armées Sébastien Lecornu ont discuté jeudi, à Bucarest, du partenariat stratégique bilatéral, avec un accent particulier sur la posture de défense et sur la situation de sécurité dans la région de la Mer Noire. Les pourparlers ont porté aussi sur le stade la mise en place des décisions alliées adoptées lors du sommet de Madrid. Selon l’Administration présidentielle, Klaus Iohannis a remercié la France pour les efforts déployés afin de rendre opérationnel le groupement tactique de l’OTAN, en Roumanie, en renforçant de cette manière, le flanc Est de l’Alliance. A son tour, le responsable français a réitéré la disponibilité de son pays de continuer le développement et la diversification des relations bilatérales. Sébastien Lecornu a apprécié le professionnalisme des militaires roumains et l’excellente collaboration prouvée lors des missions communes.

    GoTech – GoTech World, la plus grande foire consacrée au numérique et aux Technologies de l’Information d’Europe centrale et de l’Est s’achève ce vendredi à Bucarest. L’évènement a réuni plus de 80 sociétés mondialement connues, 130 speakers, experts et entrepreneurs du domaine. Au cours de cette seconde journée de la foire, le secrétaire adjoint de l’OTAN, Mircea Geoana, s’adressera aux participants. Ce vendredi encore la danseuse Merritt Moore qui est aussi docteur ès physique quantique sera présente à la manifestation de Bucarest. Elle s’est fait remarquer ces dernières années pour ses chorégraphies aux robots industriels.

    Compagnies – En Roumanie, près de 11 000 sociétés ont suspendu leur activité au cours des 9 premiers mois de cette année, soit 20% de plus par rapport à la même période de l’année dernière, constate l’Office national du registre du commerce. La plupart de ces compagnies étaient de Bucarest et des principales villes du pays. C’est dans le secteur du commerce en détail, de la réparation d’automobiles et des motocyclettes et dans les domaines scientifiques et techniques, que la plupart des compagnies ont fermé boutique cette année.

    Ukraine – L’Agence internationale pour l’Energie Atomique (AIEA) a annoncé n’avoir trouvé aucun indice d’activité nucléaire non-déclarée dans les 3 endroits inspectés sur demande de Kiev, en réponse aux accusations de Russie qui soupçonnait la création d’une bombe. Moscou avait lancé de telles accusations à plusieurs reprises, sans pourtant présenter des preuves en ce sens, affirmant que l’Ukraine envisageait de se servir d’un dispositif explosif conventionnel recouvert de matériau radioactif censé être disséminé sous forme de poussière au moment de l’explosion. Egalement, aux dires de Moscou, des instituts ukrainiens des domaines connexes à l’industrie nucléaire auraient participé à ces préparatifs. Kiev nie toutes ces accusations. Plusieurs responsables ukrainiens estiment que la Russie a lancé ces accusations pour couvrir son propre objectif de lancer une bombe similaire et d’en tenir Kiev pour coupable.

    Football – L’équipe du Club Champion de foot de la Roumanie, CFR Cluj (nord-ouest), s’est qualifiée dans le play-off des 8e de finale de l’Europa Conference League, suite à sa victoire contre FC Ballkani du Kosovo, sur le score de 1 but à 0, jeudi soir, dans le dernier match du groupe G. Dans le groupe, les Roumains occupent donc la 2e place, après les Turcs de Sivasspor. Les équipes des 2e et 3e places du groupe s’affronteront dans les barrages pour accéder aux 8e de finale. Dans le groupe B, l’équipe du club vice-champion de Roumanie, FCSB (Bucarest) a perdu son dernier match du groupe, à domicile, contre les Britanniques de West Ham United, et occupe la dernière place du classement. Les play-offs pour les 8e de finale de la compétition sont prévus les 16 et 23 février prochains.

    Handball – La sélection nationale de handball féminin de la Roumanie affronte ce samedi les Pays-Bas dans son premier match du groupe C du Championnat d’Europe qui se tient du 04 au 20 novembre en Slovénie, en Macédoine du Nord et au Monténégro. A part les Pays-Bas, la Roumanie a pour adversaires dans son groupe la France et la Macédoine du Nord. Jusqu’ici la Roumanie a participé à toutes les éditions du Championnat d’Europe de handball, à une seule exception près : en 2006. Son meilleur résultat remonte à 2010 lorsque l’équipe roumaine a remporté le bronze. En 2020, lors de la dernière édition du Championnat d’Europe de handball, la Roumanie s’est classée 12e.

    Météo – En Roumanie il fait toujours trop chaud pour cette période de l’année. Toutefois le ciel est variable sur le centre, l’est et le sud-est et la pluie est signalée par endroits dans l’ouest et le nord-ouest. Les maxima de la journée vont de 13 à 22 degrés. 21 degrés et du soleil à midi à Bucarest.

  • Prognoze privind prețul energiei

    Prognoze privind prețul energiei

    După un salt de 60% în acest an, înregistrat pe fondul războiului pornit de Federația Rusă în Ucraina vecină, tarifele la energie vor scădea cu 11 procente anul viitor. Este prognoza Băncii Mondiale, potrivit căreia, o creştere economică mondială mai lentă precum şi restricţiile impuse în China din cauza Covid ar putea duce la o scădere chiar şi mai mare. În pofida acestei moderări, preţurile la energie vor fi totuşi cu 75% peste media lor din ultimii cinci ani.



    Conform celui mai recent raport Commodity Markets Outlook, publicat miercuri de instituția financiară internațională, preţul mediu al unui baril de ţiţei Brent ar urma să fie de 92 de dolari în 2023, pentru a scădea până la 80 de dolari în 2024, dar cu toate acestea va fi cu mult peste media multianuală de 60 de dolari. Prognozele Băncii Mondiale mai arată că exporturile de petrol ale Rusiei ar putea să scadă până la două milioane de barili pe zi ca urmare a embargoului avut în vedere de Uniunea Europeană cu privire la petrolul şi gazele naturale din Rusia, la care se vor adăuga şi restricţiile care vizează asigurarea şi shipping-ul de petrol şi gaze ruseşti.



    Embargoul la care se face referire este prevăzut să intre în vigoare luna viitoare. În plus, amintesc autorii raportului, Grupul celor şapte state puternic industralizate (G7) analizează un mecanism care nu a fost testat privind impunerea unui plafon prețului petrolului, iar această măsură ar putea afecta și ea livrările de petrol ale Rusiei. Analiza Băncii Mondiale ia în calcul și consecințele aprecierii dolarului american în timp ce valorile majorității monedelor economiilor în curs de dezvoltare au scăzut, situație care a condus la creşterea preţurilor la alimente şi combustibili.



    Iar aceasta, avertizează instituția financiară, ar putea agrava insecuritatea alimentară, care afectează deja 200 de milioane de persoane din întreaga lume. Pentru că, spun autorii documentului, combinaţia dintre preţurile ridicate la materii prime şi deprecieri persistente ale monedelor se traduce într-o inflaţie mai mare în multe state.



    În acest context, economiile emergente şi cele în curs de dezvoltare ar trebui să se pregătească pentru o perioadă de şi mai mare volatilitate pe pieţele financiare şi de materii prime globale. Experții Băncii au calculat că deprecierile monetare au făcut ca aproape 60% din economiile emergente şi în curs de dezvoltare care importă petrol să se confrunte cu o majorare a preţului petrolului în monedele locale, după invazia rusească din Ucraina.



    Prognoza Băncii Mondiale mai arată că atât preţurile la gaze naturale cât şi cele la cărbune sunt prognozate să scadă în 2023 faţă de valorile record atinse în 2022, însă preţurile la gaze naturale în Europa ar putea fi de aproape patru ori mai mari decât media lor din ultimii cinci ani.






  • 21.10.2022

    21.10.2022

    UE – Réunis à Bruxelles, les leaders de l’Union européenne ont décidé d’adopter une feuille de route pour arrêter la hausse des prix de l’énergie provoquée par la guerre en Ukraine et d’introduire de nouvelles sanctions à la Russie. Selon le président français, Emmanuel Macron, les mécanismes envisagés pourraient être mis en pratique « à la fin octobre, début novembre ». Il a estimé que les leaders communautaires «avaient envoyé aux marchés un signal très clair de leur détermination et unité ». Les chefs d’Etats et de gouvernements demandent à la Commission européenne de leurs transmettre d’urgence des décisions concrètes au sujet d’une série de mesures, y compris des interventions pour calmer la volatilité du prix du gaz. Les 27 Etats membres ont convenu de favoriser les achats en commun du gaz au niveau de l’UE à hauteur d’au moins 15% pour l’hiver 2023 – 2024. Les leaders européens ont demandé également d’accélérer les négociations avec des Etats producteurs « fiables » tels la Norvège et les Etats Unis. La Roumanie est représentée au sommet de Bruxelles par le président Klaus Iohannis.

    Grève – Les syndicalistes affiliés à la confédération Cartel Alfa comptent protester à nouveau aujourd’hui à Bucarest devant le palais présidentiel, après les manifs de jeudi devant le ministère du Travail et le siège du gouvernement. L’action s’inscrit dans une série de manifs organisées en début de semaine dans plusieurs villes de Roumanie. Les protestataires sont mécontents du manque de décision des autorités dans la gestion des problèmes majeurs qui touchent le niveau de vie de la population. Ils demandent la majoration des salaires et des retraites, la protection des revenus face à l’inflation, le contrôle des prix, la taxation des profits excessifs et le déblocage des négociations collectives.

    Ukraine – Le président ukrainien, Volodymyr Zelenski a accusé les troupes russes d’invasion d’avoir miné le barrage d’une centrale hydraulique placée sous leur contrôle dans la région de Kherson dans le sud du pays. Toujours à Kherson, quatre personnes ont été tuées après qu’un tir ukrainien aux missiles avait frappé un point de passage au ferry. Les autorités locales pro-moscovites de la région installées par l’armée russe ont fait savoir cette semaine qu’elles souhaitaient évacuer de 50 000 à 60 000 personnes dans les jours à venir, sur le fond de la contre-offensive ukrainienne.

    Grève Italie – Le ministère des AE de Bucarest avertit les ressortissants roumains se trouvant aujourd’hui en Italie que les aiguilleurs de vol de ce pays étaient en grève au niveau national. Selon les autorités de Rome, la grève devrait toucher plusieurs vols vers et depuis l’Italie, ainsi que certains services de transport en commun. Le ministère des AE de Bucarest rappellèle que les citoyens en détresse peuvent demander de l’assistance aux consulats généraux de Roumanie à Rome, Milan, Bologne, Turin, Triest, Bari et Catane.

    Economie – Près de 60% des Roumains déclarent que leur situation financière s’était empirée par rapport à l’année dernière, selon un baromètre financier trimestriel. Le taux des personnes touchées a augmenté de 10% par rapport aux trimestres précédents. Et les perspectives sont encore plus pessimistes ; plus de 55% des Roumains s’attendent à ce que leur situation financière s’empire à l’avenir, alors qu’en début d’année, ils étaient 40% à le croire. Les principaux élements énumérés qui ont mené à la détérioration de la situation financière sont les factures de gaz et d’électricité, la flambée du prix des produits alimentaires et la hausse du prix des carburants.

    Météo – Temps beau, mais frisquet en Roumanie. Les maximas varient pourtant de 11 à 20 degrés. 12 degrés seulement mais du soleil dans la Capitale roumaine.

    Londres – Apres la démission de la Première ministre britannique Liz Truss, une nouvelle course a Downing Street s’amorce vendredi, sous l’ombre des probables velléités de retour de Boris Johnson. Aucun candidat ne s’est encore officiellement déclaré pour ce scrutin interne au Parti conservateur au pouvoir, mais selon la presse britannique, l’ancien chef du gouvernement est prêt à se lancer dans l’arène, un peu plus de trois mois après avoir été poussé a la démission après une accumulation de scandales. L’ex ministre britannique des Finances Rishi Sunak est également en lice pour la course au fauteuil de premier ministre. M Sunak s’était porté candidat pour les fonctions de leader des conservateurs il y a deux mois aussi, lorsqu’il fut battu par Lizz Truss. A l’époque il avait averti que l’économie aurait à souffrir si Lizz Truss réduit les taxes, ce qui s’est passé d’ailleurs. Quel que soit le futur Premier ministre, il prendra la tête d’un parti miné par les divisions face a une opposition au plus haut dans les sondages, mais surtout d’un pays plongé dans une grave crise du cout de la vie. L’inflation dépasse les 10%, au plus haut depuis 40 ans, dans un contexte social tendu au Royaume-Uni, ou les grèves se sont multipliées ces derniers mois, notamment dans les transports. Le futur chef du gouvernement sera le cinquième depuis le référendum du Brexit en 2016 et le troisieme en deux mois.

  • Bugetul UE pentru 2023

    Bugetul UE pentru 2023

    Europarlamentarul Nicu Ştefănuţă din grupul Renew Europe este negociatorul
    bugetului UE pentru anul 2023 din partea Parlamentului European. În timpul
    sesiunii plenare de la Strasbourg din 3 octombrie, membrii Comisiei pentru
    Bugete au votat sumele negociate de Nicu Ştefănuţă cu celelalte grupuri politice,
    urmând ca raportul să fie votat de către întreg Parlamenul European la
    următoarea sesiune plenară.

    Bugetul pe care îl votăm astăzi este unul
    care răspunde celor mai importante priorităţi politice pentru cetăţenii
    europeni: securitate energetică accesibilă, siguranţă în faţa războiului,
    sprijin pentru aliaţii noştri din Ucraina, redresarea economică. Bugetul este
    mai restrâns decât a fost vreodată, aşadar Cadrul Financiar Multianual trebuie
    revizuit urgent     a declarat europarlamentarul Nicu Ştefănuţă.

    Întreg
    bugetul Uniunii Europene se ridică la peste 300 de miliarde de euro, 185 de
    miliarde din Cadrul Financiar Multianual şi restul din Next Generation EU, bani
    pentru planurile naţionale de redresare şi rezilienţă. Europarlamentarul USR Nicu Ștefănuță, în
    calitate de raportor general pentru bugetul UE pentru anul 2023, a vorbit în
    plenul Parlamentului cu negociatorul din partea Consiliului și cu Comisarul
    European Johannes Hahn despre proiectul bugetului UE și despre nevoia urgentă
    de revizui Cadrul Financiar Multianual 2021-2027. Eurodeputatul a folosit în
    discursul său cuvintele președintelui Zelenski, făcând un apel către statele
    membre de a vedea crizele și nevoia de sprijin financiar pentru Ucraina.

    Nicu
    Ștefănuță: Un război pentru libertate și
    pace este la granițele noastre. Sper că nu v-ați obișnuit cu asta. Iar bugetul
    UE trebuie să vină în sprijinul cetățenilor noștri și al prietenilor noștri
    care luptă pentru libertatea lor. Are democrația un preț? Da, are. Facturile
    foarte mari la energie și inflația sunt consecințele războiului nedrept pe care
    Rusia îl duce în Ucraina. Dar putem face față acestor crize împreună nu numai
    cu cuvinte, ci și cu bani. Aici, în Casa Europei, vom repeta ce a spus
    președintele Zelenski: Fără gaz sau fără Putin? Fără Putin. Dar fără Putin
    înseamnă mai mult sprijin din partea bugetului UE. Și fiecare sprijin financiar
    înseamnă o victorie mai rapidă. Auzim câteva vești bune din Ucraina, despre
    contraofensiva care înseamnă că sprijinul nostru contează. Fiecare euro aduce
    victoria mai aproape. Acestea nu sunt momente în care trebuie să economisim
    pentru anii următori, ci mai degrabă momente în care fiecare cent ar trebui să
    fie cheltuit pentru a ne ajuta cetățenii. De asemenea, nu vrem să fim nevoiți
    să alegem între persoanele pe care le putem ajuta.



    Bugetul anului 2023 este al treilea buget anual din Cadrul Financiar
    Multianual 2021-2027. Bugetul va juca un rol important în îndeplinirea
    obiectivelor pe termen lung și ale priorităților politice convenite de Uniune,
    contribuind la redresarea economiei europene în urma pandemiei de COVID-19.
    Bugetul pentru anul 2023 va răspunde, de asemenea, șocurilor economice,
    energetice, umanitare și de securitate în urma invaziei rusești în Ucraina.