Tag: Educatie

  • Alâxeri tu năulu anu di sculie

    Alâxeri tu năulu anu di sculie

    Vârâ trei miliuni di elevi ditu Românie ahurhirâ unu nău anu di sculie, ți yini cu alâxeri di simasie. Elevlli ditu clasili VIII-a şi XII-a va s-bitiseascâ ma ayoñia sculia, iara calindarlu a examenilor, emu ațeali ti Evaluarea Naţionalâ, emu ti Bacalaureat, fu alâxitu. Ti ațelli ți nu va s-da exameni tu aestu anu di sculie, mathimatli va s-țânâ 36 di stâmâñi şi va s-bitiseacâ tu 20 di cirișaru 2025. Va s-aibâ ș-ținți vacanți.

    Niapruchearea a telefonillei mobilâ tu kirolu a mathimatloru, cata cumu ș-bâgarea tu săli ahoryea a eleviloru ți aspargu mathimatli, iu va s-hibâ viglleaț di unu cadru didacticu, suntu alti pruvideri di simasie. Tutu di estanu, a eleviloru va lâ si da, tu bitisita la ițido modulu, unâ notâ ti cumu s-purtarâ, iara media ditu bitisita a anlui va s-hibâ ñicuratâ cu unu punctu ti cathi 20 di absenţi niexiyisiti.
    Ministrul ali educaţie, Ligia Deca, dzâsi câțe s-agiumsi la ahtari misurâ: „Avumu multi moabeț cu directorlli ditu sculiili, iu, ti amârtie, s-feațirâ fapti di violenţâ/preșcâville scolarâ ş-nâ dzâsirâ că easti multu ma ghini ta sâ știbâ elevlu că va s-lljea la cathi modul notâ ti purtaticu. Ma s-aibâ unu purtaticu niuidisitu ti șcurtu kiro, aestu purtaticu va s-hibâ anyrâpsitu tu tifteri ti modulul cându s-feați și ași va sâ știmu. Maca elevlu ș-alâxeaști purtaticlu, s-poatâ s-compenseadzâ cu notili di pi alanti moduli. Cu troplu aestu va sâ știmu salami ți turlie di purtaticu ari unu elevu.”

    Di estanu va s-aibâ catalogu electronicu aproapea 1.900 di adârâminti di anvițari ditu tutâ vâsilia, cu 700 ma multi di meslu yizmâciuni di anlu ți tricu. Dupâ spusa a Ministerlui ali Educaţie, tu aestâ ahurhitâ di anu di sculie, cama di 850 di sculii ditu vârâ 6.300, câti ari tu Românie, suntu bâgati tu altu locu, di itita a modernizarillei i ti mirimeti. Lipseaști s-dzâțemu că 22 di sculii va s-lucreadzâ di 3 ori tu dzuuâ, nu di dauâ, cumu s-fați di arada. Uidisitu cu spusa a ministrului ali Educație, ari ș-unu planu di dânâseari a violenţâllei/preșcăvillei tu sculii, ți pruveadi acţiuni şi vadedz limbidz ti tuț ațelli ți suntu misticaț tu ahtări lucri, di la ministeri pânâ di inspectorati, ți s-ducâ la prevenţia/vigllearea a faptilor di violenţâ/preșcăville ş-a consumlui di substanţi niaprukeati.
    Ligia Deca: „Tu sculii va s-facâ campanii, programi, acţiuni di viglleari a preșcăvillei tu mediul di sculie preuniversitar, a traficlui di persoani, cata cumu ș-a consumlui di droguri, ama ș-acțiuni ți sâ scoatâ tu migdani cumu poț s-ai unâ turlie di banâ sânâtoasâ. Tutnâoarâ, stâmâna „Sculia altâ sói” va s-aibâ temâ di prota thesi vigllearea și scâdearea a faptiloru di violenţâ/preșcăville, a consumlui di droguri, alcool şi tâtumi, pi ninga educaţia rutierâ.”

    Tu ți mutreaști abandonlu di sculie, fu bâgatâ unâ mâcari di prândzu la sculie, a dupâ misura aesta, dzâți ministrul, abandonlu di sculie scadi, cama multu tu năili/zonili ți suntu ma nghiosu suțio-icunumicu. Tutnâoarâ, fu faptu ma mari numirlu ş-cuantumlu a bursilor ș-criscu ș-numirlu a consilierilor sculari, tut ti scupolu ta sâ scadâ abandonlu di la sculie. Tu soni, autoritățli dzâcu că anvițâmintul românescu ari ananghi ș-di aua ș-ninti di investiții di simasie.

    Autor: Daniela Budu
    Apriduțearea: Tașcu Lala

  • Puncte nevralgice ale situației copiilor din România

    Puncte nevralgice ale situației copiilor din România

    Recent,
    organizația Salvații Copiii din România a dat publicității o radiografie a
    situației minorilor din țara noastră, din care se detașează 10 puncte extrem de
    critice. Printre ele sunt numără probleme care trenează de foarte mulți ani și
    care, deși sunt arhicunoscute, nu sunt și îndreptate. De pildă, unul din cinci copii români nu ajunge
    să finalizeze școala la timp, anual peste 7.000 de copii români se nasc din
    mame minore, aproape 1.200 dintre aceste mame fiind la a doua sau chiar a treia
    naștere, peste jumătate de milion de copii au avut recent cel puțin un părinte
    plecat la muncă în străinătate, iar la țară, rata mortalității infantile
    continuă să fie sensibil mai ridicată în comparație cu mediul urban (6,5 vs.
    4,2 la mie). Acestor probleme li se adaugă altele poate mai puțin discutate în
    spațiul public, dar la fel de grave. Una dintre acestea privește sănătatea
    emoțională sau psihică a copiilor. Peste 41% dintre fetele de 15 ani au
    probleme legate de somn în timp ce 57% dintre ele resimt frecvent nervozitate. Directorul
    de advocacy al organizației Salvați Copiii, George Roman, atrage atenția asupra
    acestei chestiuni.

    Bunăstarea emoțională se referă la modul în care autoritățile înțeleg să
    investească în servicii de sănătate mentală și de protecție a copiilor care au
    nevoie de sprijin suplimentar, cum ar fi copiii cu cerințe educaționale
    speciale sau copiii cu dizabilități. Și nu avem nici avem scoruri pozitive.
    Inclusiv Organizația Mondială a Sănătății a pus în evidență faptul că sunt
    copiii din România cu probleme legate de somn şi de autocontrol. Uneori se simt izolați, excluși din grupurile lor, la nivelul instituțiilor
    de educație sau în comunitate. E nevoie de bani pentru a avea parte de ședințe
    de consiliere psihologică, pentru că serviciile sociale, direcțiile generale de
    protecție a drepturilor copilului au un număr foarte limitat de psihologi, nu
    toți dintre ei pregătiți să asigure consiliere sau psihoterapie, iar
    organizațiile neguvernamentale sunt puține la număr și supraaglomerate. De
    exemplu, la Centrul de Sănătate Mentală a Organizației Salvați Copiii există o
    coadă de câteva luni, uneori se așteaptă între 3 şi 6 luni, pentru cazuri care
    ar avea nevoie de servicii, având în vedere că noi le acordăm gratuit.


    O parte din
    problemele emoționale ale copiilor sunt cauzate și de lipsa părinților plecați
    la muncă în străinătate. De altfel, mirajul plecării îi atrage și pe tineri
    parcă crescuți cu aceste deziderat în minte. George Roman revine cu detalii.

    Mai mult de jumătate dintre
    copii nu vor să rămână în România, iar două dintre motivele esențiale pe care
    le-au menționat copiii sunt legate de calitatea sistemului de educație. Cam o
    treime dintre ei au spus că vor să plece fix din cauza acestui lucru, pentru că
    şcoala nu este atractivă și consideră că nu se pot forma din punct de vedere
    profesional şi educațional în România. Dar există și un procent
    destul de important, semnificativ, în opinia noastră, cel al copiilor care vor
    să plece, pentru că aici se consideră amenințați de sărăcie: între 21% şi 22%
    dintre copii au spus acest lucru. Nu vor să trăiască săraci în România și
    încearcă să se împlinească material în alte state, având probabil mulți dintre
    ei și exemplul propriilor părinți.


    Un alt aspect extrem de grav se referă la abuzul sexual. Dintre
    sesizările penale referitoare la victimele minore mai puțin de 20% sunt
    finalizate prin trimiterea în judecată a agresorilor. Iată cum comentează
    directorul de advocacy George Roman.

    Noi părem a fi cel mai puțin interesați
    de combaterea acestui fenomen al abuzului sexual. În afara câtorva
    profesioniști din sistemul judiciar extraordinar de bine pregătiți, la nivel
    național de politici sociale sunt puține investiții. Vă pot da ca exemplu un
    program pe care Salvați Copiii în colaborare cu Direcția Generală de Protecția
    Drepturilor Copilului din Sectorul 6 București l-a dezvoltat în ultimii doi
    ani. Este, cred, unul dintre puținele exemple în care copilul implicat în
    situații judiciare primește protecția necesară în timpul audierii lui pentru a
    nu fi retraumatizat sau batjocorit pur și simplu prin audieri care pot ajunge
    şi la un număr de 14. Un copil abuzat sexual ar fi obligat să rememoreze trauma
    prin care a trecut în fața oricui este implicat direct sau indirect în
    procedurile judiciare. Și aici mă refer la audierile repetate de la poliție,
    parchet, instanțe şi servicii sociale.


    În puținele cazuri când
    sesizările de abuz sexual al unui adult asupra unui minor ajung în fața
    instanțelor, condamnările sunt nu doar rare, dar 3 din 5 sentinţe sunt însoţite
    de suspendarea executării pedepsei. Iar asta presupune că agresorul se va putea
    întoarce în comunitatea în care trăiește și victima sa, conchide George Roman,
    directorul de advocacy al organizației Salvați Copiii care speră ca, totuși,
    anul viitor radiografia situației copilului să înregistreze și redresări.


  • Muncind în Europa

    Muncind în Europa

    Cauzele profunde ale fenomenului abandonului școlar, temele unei noi ediţii a “Pactului pentru Tineri”, proiect național care își propune să identifice măsuri pentru reducerea acestui fenomen și promovează necesitatea educației vocaționale în școli, proiect inițiat de Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF).



  • România copiilor desculți

    România copiilor desculți


    Date recente de la Eurostat, pe anul 2023, arată că din toată Uniunea Europeană, România este țara în care riscul de sărăcie sau excluziune socială pentru copiii a crescut cu 0,4%, între 2020 și 2021. Vorbim de o rată de 41,5%. Țara noastră e urmată de Spania, cu 33,4% risc de sărăcie sau excluziune socială. Finlanda și Danemarca sunt la polul opus, cu rate de 13% și respectiv 14% risc de sărăcie în rândul copiilor lor. Dacă ne referim la România, zonele rurale stau mult mai prost decât zonele urbane. În 2021 am avut o rată de 16,1% risc de sărăcie sau excluziune socială în orașele mari, 30,7% în orașele mici și suburubii și 50,1% în zonele rurale. Criza economică din ultimii doi ani i-a afectat pe micuți până într-acolo, încât familiile lor au renunțat să mai dea banii pe haine sau încălțăminte, de vreme ce veniturile gospodăriei au scăzut drastic.



    Din toată Europa, copiii noștri resimt cel mai dur impactul inflației în viața de zi cu zi. În acest context, organizațiile non-guvernamentale joacă un rol critic. Am vorbit, pentru astăzi, cu Gabriela Alexandrescu, președintele executiv al Salvați Copiii, organizația care, de aproape 30 de ani, își dedică eforturile copiilor noștri celor mai defavorizați. Am întrebat-o unde-i doare cel mai tare pe copiii români defavorizați:



    Întâi de toate, trebuie să spunem că, din păcate, copiii români sunt expuși riscului de sărăcie și excluziune socială. Dintre toate statele Uniunii Europene, avem o rată de 2 copii din 5 care se află în această situație (adică 41,5%), față de nivelul UE, care e unul din 4 copii la limita sărăciei (aproape 25%). Din ancheta pe care am făcut-o în rândul familiilor vulnerabile cu care noi lucrăm a reieșit faptul că această criză a costului vieții i-a afectat extrem de mult. Majoritatea covârșitoare (aproape 95% dintre familii) au probleme în a-și acoperi nevoile de bază, cum ar fi tratamente medicale, alimente, îmbrăcăminte pentru copii. Ca să fiu mai exactă, aș putea spune că, în decursul ultimului an, 71% dintre familiile vulnerabile au renunțat la cheltuielile cu îmbrăcămintea și încălțămintea, 24% dintre ele au redus cheltuielile cu alimentele, ceea ce este foarte grav, pentru că, din păcate, sărăcia de care vorbim, sărăcia care afectează copiii duce și la imposibilitatea acestora de a rămâne în sistemul educațional.



    Un copil care trăiește sub pragul de sărăcie e un copil subnutrit, cu o sănătate precară, cu șanse diminuate de a-și depăși vulnerabilitățile mediului. De aceea, este crucial accesul la educație, împreună cu asigurarea unor politici sociale integrate, care să corecteze vulnerabilitățile. Sărăcia omoară educația. Chiar aceasta este o campanie pe care Salvați Copiii o derulează, «Sărăcia omoară educația». Iar responsabilitatea noastră este să diminuăm cât mai mult efectele sărăciei asupra copiilor.



    Încă un punct nevralgic este copilul cu părinți plecați în străinătate la muncă. Fie că sunt ambii părinți sau doar unul sau părintele singur care, din disperare de cauză, își lasă copiii la bunici și pleacă să muncească în străinătate, situația nu arată deloc bine. Salvați Copiii a lucrat cu zeci de mii de copii aflați în această situație. Vorbim de o catastrofă socială silențioasă, cu repercusiuni pe termen lung. Iată ce spune Gabriela Alexandrescu de la Salvați Copiii:



    După cum se știe, peste 5 milioane de români au plecat în afara granițelor pentru a munci pe termen lung sau pe termen limitat. Trebuie să spun că peste jumătate de milion de copii au avut, în ultimul an, cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate și aproape un milion de copii din România sunt sau a fost afectaţi de plecarea unuia sau ambilor părinți. Este o situație destul de gravă pentru copiii rămași acasă, pentru că, pentru aceștia, plecarea părintelui e resimțită ca o traumă, de cele mai multe ori, cea mai mare de până atunci și, pe fondul de vulnerabilitate emoțională instalat, ei sunt mai predispuși riscului de abandon școlar și de apariție de tulburări emoționale și comportamentale. Vedem asta din munca noastră de zi cu zi din 2009 până în prezent și este important să ne adresăm tuturor acestor aspecte, pentru că echilibrul psihologic al copilului este afectat semnificativ.



    Vedem foarte mulți copii cu anxietate, cu depresie, cu sentimente de însingurare, de abandon, care sunt reflectate în tulburări de somn, în alimentație, supraponderabilitate, dezechilibre de comportament semnificative. Este important să fim atenți, să lucrăm în mod special cu acești copii. Mă refer mai ales la acei copii care au ambii părinți plecați sau părintele singur plecat, pentru că există și un risc semnificativ mai mare de a înregistra un regres școlar, de a fi implicați în fenomene de violență școlară, de abstenteism, de abandon școlar. Este, așa cum spuneam, o traumă pe care copiii o exprimă și o resimt în moduri diferite, iar noi trebuie să fim acolo, lângă ei și să-i susținem material, educaţional, dar mai ales emoțional, pentru a trece peste o perioadă dificilă din viața lor».



    De altfel, Salvați Copiii a intensificat programele de recuperare a copiilor din mediile vulnerabile:


    În anul 2023 a fost important pentru Salvați Copiii să intensifice programele de prevenire a abandonului școlar, de reintegrare școlară și sprijin socio-pedagogic pentru copiii care sunt victime ale sărăciei. Am lucrat cu peste 42.000 de copii, am asigurat servicii directe pentru 12.000 de copii (programe de tip grădinițe și școli de vară, școală după școală, a doua șansă) și sprijin educațional și social pentru continuarea studiilor, am lucrat cu alți 10.000 de copii care au beneficiat de servicii educaționale îmbunătățite ca urmare a formării cadrelor didactice, am intensificat programele de formare pentru specialiști (aproape 250 de profesori au fost cooptați în astfel de programe) și am asigurat condiţii decente, mult mai bune, de învățare în 40 de unități școlare prin renovări, dotări, asigurări de rechizite, de cărți pentru bibliotecile școlare, în urma cărora aproape 20.000 de copii au beneficiat de acest lucru.



    Și anterior, Salvați Copiii a avut o implicare extrem de extinsă în a asigura prevenirea abandonului școlar și îmbunătățirea rezultatelor școlare pentru foarte mulți copii. Anterior anului 2023, am lucrat cu aproape 150.000 de copii pentru a-i ajuta să meargă la școală, pentru a le oferi educație suplimentară, suport material, suport pentru familiile lor, pentru a-și îmbunătăți condițiile de acasă, pentru a le asigura copiilor un mediu propice învățării. Am investit foarte mult în recuperarea educațională a copiilor care nu au fost la școală sau au abandonat școala și apoi i-am ajutat să reînceapă procesul educațional, am avut foarte multe grupe de școală după școală, în peste 20 de județe și București. Suntem foarte mult implicați în această direcție, pentru că e clar că, fără educație, prezentul și viitorul unui copil sunt incerte.


  • Bugetul 2024, promulgat

    Bugetul 2024, promulgat

    Aprobate pe 15 decembrie de Executiv și, cinci zile mai târziu, printr-o procedură accelerată, de Legislativ, Legea bugetului de stat și Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2024 au fost promulgate joi de președintele Klaus Iohannis.


    Inflaţia şi menţinerea echilibrelor macroeconomice sunt provocările principale ale anului viitor, declara premierul, în plenul reunit al Parlamentului, atunci când a prezentat proiectul bugetului de stat pe 2024, construit, potrivit lui Marcel Ciolacu, astfel încât să asigure creşterea bunăstării cetăţenilor.

    Direcţiile strategice pe care se bazează acest buget sunt, spunea premierul – o strategie economică coerentă pentru a atinge anul viitor a doua cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, investiţii record, creşterea veniturilor pentru 12 milioane de români, inclusiv pentru pensionari, un mediu economic mai puternic prin accesarea schemelor de ajutor pentru dezvoltare şi crearea de noi locuri de muncă. Dar, în acelaşi timp, pentru a avea un mediu economic echitabil, cu adevărat concurenţial, cu mai puţine scutiri şi facilităţi fiscale, un plan coerent de ordonare a cheltuielilor bugetare şi un pachet de măsuri de creştere a colectării şi combatere a eficientă a evaziunii fiscale, alături de o garanţie fermă pentru securitatea cetăţenilor în contextul războiului de la graniţă, prin alocarea unui buget de 2,5% din PIB pentru Apărare.

    Este un buget calibrat cu atenţie, pentru a atenua presiunile inflaţioniste, susține Marcel Ciolacu. La fel ca în acest an, vom avea o economie care va creşte pe investiţii, nu pe consum, iar pentru aceasta am decis să prioritizăm investiţiile, care vor aduce jumătate din creşterea economică şi vor avea o rată de creştere dublă faţă de cea a consumului, a explicat premierul, în condițiile în care în matricea construcției bugetare de anul viitor un loc special îl au investițiile, situate la o valoare de circa 7% din Produsul Intern Brut.

    Iar pentru a nu mai arunca bani pe zeci de mii de proiecte începute şi niciodată realizate, pentru 2024 au fost selectate peste 150 de proiecte de investiţii importante, dintre care 108 la Transporturi şi Infrastructură, 21 la Ministerul Dezvoltării, 13 la Mediu, nouă la Sănătate.

    Pe lângă infrastructură, celelalte două domenii strategice în care se va investi masiv în 2024 vor fi Educaţia şi Sănătatea. Creșterea economică prevăzută este de 3,4%, în timp ce deficitul bugetar este estimat la 5% din PIB.


    Opoziţia a criticat, însă, construcția bugetară. Nerealist, construit pe cifre false, fără viziune, proiectul de buget nu asigură o dezvoltare a României, spun reprezentanții partidelor de opoziție. După calculele lor, în urma supraestimării veniturilor și a subestimărilor cheltuielilor, deficitul bugetar va depăși 7% din PIB, adică nu va rezulta o consolidare fiscală, ci dimpotrivă.


  • Inițiative cetățenești de monitorizare a autorităților

    Inițiative cetățenești de monitorizare a autorităților

    Şi în 2023, tinerii au
    luat statul la întrebări, iar răspunsurile primite se găsesc în raportul de
    diagnoză cu care s-a încheiat proiectul Cetățeni
    Activi pentru Servicii Publice de Calitate, organizat de Societatea Academică
    Română (SAR).


    Aflat la cea de-a doua ediție, după cea derulată în
    2022, proiectul a avut două componente. Prima a presupus monitorizarea modului
    în care administrația publică din 8 orașe se ocupă de educație, gestionarea
    deșeurilor și transportul public. Cea de-a doua a fost componenta de advocacy
    pusă în practică prin implicarea a 80 de voluntari tineri care au discutat cu
    cetățenii din cele 8 localități, au aflat ce-i nemulțumește și, mai ales, le-au
    arătat ce spun legile despre chestiunile care-i preocupă.


    În ceea ce privește
    raportul de diagnoză privind educația, gestionarea deșeurilor și transportul
    public, s-au constatat îmbunătățiri față de 2022, dar și scăderi în zonele
    analizate și anume Alba Iulia, Bacău, Baia Mare, Constanța, Deva, Giurgiu, Râmnicu Vâlcea și
    sectorul 1 din București. Punctajele acordate gestionării deșeurilor și
    transportului public au crescut, dar au scăzut la capitolul educație,
    principalele probleme fiind constatate la repartizarea burselor.


    În privința
    deșeurilor, însă, Andreea Petruț, coordonatoarea acestei secțiuni a conchis:

    Se constată anumite creșteri în ceea ce privește gestionarea
    deșeurilor. Nu s-a îmbunătățit cu mult, dar în unele cazuri sunt schimbări
    semnificative. Mi se pare important de menționat, de exemplu, aici situația de
    la București, sector 1, unde chiar am observat că există oameni care chiar își
    dau interesul cum să răspundă la cererile noastre sau ce demersuri au încercat
    să facă anul acesta. Deși inițial au pornit cu un punctaj destul de mic, acum a
    crescut cu aproape 10 puncte.


    La Alba Iulia nu am găsit schimbări
    semnificative, dar nici în celelalte municipii. După cum ziceam, se constată o
    ușoară creștere, însă practic progresele realizate nu determină o situație sau
    o îmbunătățire semnificativă pentru niciunul dintre cazuri. Avem centre de
    colectare cu voluntari care sunt pentru fluxurile speciale de deșeuri, adică
    deșeuri voluminoase, deșeuri de construcții sau deșeuri electrice și
    electronice.


    Apoi am observat mai multe campanii de informare și educare a
    cetățenilor și aici o să remarc foarte mult cazul municipiului Bacău, unde au
    dezvoltat inclusiv o aplicație pentru cetățeni, pentru ca aceștia să poată găsi
    informațiile mai ușor și să sesizeze problemele mai ușor. Alte aspecte negative
    pe care chiar vreau să le menționez privesc lipsa de demersului de implementare
    a instrumentului economic plătește pentru cât arunci. Nu avem niciun municipiu
    care să fi implementat cu succes acest instrument economic.




    De asemenea, lipsesc date
    privind reciclarea deșeurilor, capitol care împreună cu nivelul general de
    gestionare selectivă a deșeurilor, plasează România printre țările-problemă ale
    UE privind protecția mediului. Andreea Petruț detaliază informațiile cuprinse
    în raportul de diagnoză.

    Ce vreau să punctez este faptul că există o
    lipsă de transparență totală. Adică, dacă vrei să cauți în momentul ăsta cât a
    reciclat un județ, nu ai de unde să afli. Datele acestea nu sunt publice și e
    trist, pentru că sunt totuși niște date de interes public. Nu doar eu care fac
    o cercetare ar trebui să am acces la ele, ci orice cetățean interesat de acest
    serviciu public în localitatea lui ar trebui să poată să intre pe siteul operatorului
    de salubritate pentru acest tip de informații. În legislație se specifică explicit că, la nivelul fiecărei localități,
    trebuie să existe un site unde să fie informați cetățenii despre calendarul de
    ridicare a deșeurilor sau despre cum se selectează. Până la urmă cât te costă
    să faci un site? E de bun simț și ușor de făcut și chiar ar ajuta la
    îmbunătățirea situației. Dar dacă nu avem sancțiuni și pentru lucrurile astea
    explicite, probabil unele municipalități nu vor schimba asta niciodată.


    În privința transportului
    public, în cele 8 localități au fost analizate mai ales accesibilitatea
    mijloacelor de transport, interconectivitatea stațiilor, respectarea
    programului, gradul de igienă și facilitățile pentru grupurile vulnerabile.
    Punctajul cel mai mare l-a primit Bucureștiul pentru că, oricum, în capitală
    rețeaua de transport în comun este cea mai dezvoltată, având în vedere
    dimensiunile orașului. Iar, aici, în ultima vreme s-au luat măsuri atât pentru
    fluidizarea traficulului pentru autobuze sau troleibuze, dar și pentru
    monitorizarea programului acestora prin aplicații dedicate.

    În același timp,
    însă, măsurarea satisfacției cetățenilor pleacă de la un nivel foarte jos,
    fiind de notorietate faptul că mulți bucureșteni, și nu doar ei, aleg să se
    deplaseze cu autoturismul fiindcă transportul public nu îndeplinește niște
    criterii elementare de previzibilitate și curățenie, precizează Andra Mețac,
    coordonatoarea proiectului Cetățeni Activi pentru Servicii Publice de Calitate.

    Noi am
    punctat și reacția cetățenilor, și motivele pentru care aceștia nu accesează
    transportul public: lipsa de igienă, lipsa de conformitate cu programul și
    nevoile cetățenilor, afișarea şi respectarea programului, astfel încât să fie
    accesibil pentru toți utilizatorii. Și atunci lucruri destul de mici, care
    poate am zice inițial că nu au un impact atât de mare cum ar fi o simplă
    afișare a stațiilor și a orelor la care vine un autobuz, au avut un impact
    destul de mare asupra comunității și mie mi se pare puțin chiar amuzant, având
    în vedere că vorbim de o nevoie atât de simplă.


    Așadar,
    lucrurile elementare, deși sunt așteptate într-un mod nefiresc de îndelungat,
    cresc calitatea unui serviciu atunci când, în sfârșit, se întâmplă. Iar acesta
    este un motiv în plus pentru care tinerii – și nu doar ei – trebuie să-i
    monitorizeze mai des pe cei însărcinați de bunul mers al comunității, inclusiv
    prin programe similare proiectului Calitatea Serviciilor Publice la Nivel
    Local, derulat de SAR


  • Brazi pentru copii

    Brazi pentru copii

    Record de
    generozitate la Festivalul Brazilor de Crăciun scoși la licitație, pe 8
    decembrie, de organizația neguvernamentală Salvați Copiii! În urma vânzării a 22
    de brazi decorați de artiști sau designeri români de prestigiu a fost strânsă
    impresionanta sumă de 1 milion de euro. Banii, oferiți de companii de succes și
    antreprenori, vor asigura sprijin socio-educațional pentru copii vulnerabili, aflați
    în risc sever de sărăcie și excluziune socială.


    Organizată în
    parteneriat cu Muzeul Național de Artă al României, și această licitație s-a
    transformat într-un spectacol al binelui, așa cum se întâmplă, deja, de peste
    20 de ediții.

    George Roman, director de programe la Salvați Copiii: Festivalul Brazilor de Crăciun reprezintă un eveniment, practic, în
    lumea mondenă, fiind de foarte mare interes pentru companii și pentru oameni
    care au resurse suficiente, încât să se gândească să sprijine și programele
    destinate copiilor. Sunt creați brazi – în jur de 20-25 de brazi la fiecare
    ediție – de designeri celebri. Apoi, aceștia pot fi admirați timp de o
    săptămână sau mai mult în spațiile în care se organizează licitațiile, iar noi
    am organizat licitațiile în hoteluri, de câteva ori în Palatul Parlamentului
    și, de câțiva ani, în Muzeul Național de Artă al României. Acești brazi, în
    seara de gală, sunt licitați de oameni de afaceri sau reprezentanți ai
    companiilor cu care am colaborat sau care doresc să ajute la sfârșit de an
    organizația Salvați Copiii, pentru a derula programele educaționale cu copiii.


    Iată și numele
    câtorva vip-uri pentru care notorietate rimează cu generozitate: Aș aminti-o, în primul rând, pe dna Doina Levintza, un artist
    extraordinar, care ne-a oferit în fiecare an, din 2001, brazi de excepție.
    Probabil că sumele colectate prin munca dumneaei ar putea să fie considerate
    cele mai mari în raport cu ceilalți designeri. De asemenea, au venit, de
    exemplu, din domeniul sportului și au susținut, prin participarea la licitații,
    Horia Tecău, Ilie Năstase, Ion Țiriac, Nadia Comăneci – cred că a fost la două
    sau trei ediții, Gabriela Szabo, Simona Halep și dintre cei cunoscuți în zona
    de televiziune Andreea Esca, Andreea Raicu care, de fapt, și organizează
    licitația de câțiva ani buni, Smiley, Cătălin și Andra Măruță și, în primele
    ediții, ambasadori – ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei
    de Nord, ambasadorul Suediei în România, care a și participat la licitație ca
    organizator, deci oameni care ne-au sprijinit.


    Brazii sunt
    unicat. La această gală, din 2023, cei mai râvniți doi dintre ei au fost licitați,
    fiecare, pentru 140 de mii de euro. În total, de-a lungul tuturor ediţiilor de
    până acum, au fost colectate fonduri ce depășesc 9 milioane de euro. E o sumă
    mare? Sau, dimpotrivă, mică, raportată la nevoile existente? Răspunde tot
    George Roman:

    E o sumă utilă, putem spune, pentru că noi
    putem să multiplicăm activitățile în foarte multe comunități și facem acest
    lucru în funcție de suma de bani colectată în fiecare an. Sunt programe, știm
    foarte bine, care pot necesita fonduri în valoare, la nivel național, de
    300-400.000 euro, tocmai pentru a susține o intervenție pe termen lung. Și rezultatele sunt
    extraordinare, pentru că știm foarte bine că sunt dificultăți în privința
    calității educației în mediul rural. Zilele trecute, o analiză internațională
    PISA a arătat că există o diferență foarte mare între rezultatele copiilor
    vulnerabilizați de sărăcie și ale celor din mediile sociale avantajate, care
    sunt echivalente cu o diferență de 3 ani de educație școlară între copii, ceea
    ce înseamnă că și programele noastre se vor adresa cu prioritate acestor zone,
    pentru că acolo sunt cele mai mari nevoi.


    Grație Festivalurilor
    Brazilor de Crăciun, educaţia s-a transformat în şansă reală pentru mai mult de
    200 de mii de copii. Prin ce programe? Directorul George Roman, de la Salvați
    Copiii, trece succint în revistă câteva dintre ele:

    Programele
    educaționale, în special programele de educație remedială, așa numitul Program
    a doua șansă pentru copiii care au părăsit sistemul educațional cu ceva ani în
    urmă și care nu pot fi reintegrați în sistemul de zi și atunci au nevoie de
    cursuri speciale… Sau Școala după școală, unde oferim și o masă caldă
    copiilor în foarte multe comunități. Avem rezultate care totalizează aproape
    150.000 de copii care au beneficiat de sprijin socio-economic, care au fost
    reintegrați educațional sau pentru care am avut activități de prevenire a
    abandonului școlar. Sunt și programe destinate preșcolarilor – Grădinițele Estivale
    – organizate în comunitățile cele mai sărace din România, unde nu există, de
    fapt, grădiniță pentru copii și pentru care cele 2 – 3 luni de pregătire
    înainte de intrarea în clasa pregătitoare sunt cruciale. Studiile arată că
    abandonul școlar în ciclu primar se produce tocmai din cauza lipsei de
    pregătire în anii de preșcolaritate și din acest motiv și grădinițele estivale
    reprezintă o prioritate pentru noi, până acum ajutând 10.000 de copii din
    satele izolate din România.


    În plus,
    peste 100 de biblioteci şcolare au fost dotate cu zeci de mii de cărţi, săli de
    clasă au fost renovate și utilate, zeci de mii de copii au primit rechizite
    școlare, dar și părinții lor au fost sprijiniți, pentru că eaproape imposibil să dezvolți
    activități pentru educația școlară a unui copil, fără să ai în vedere familia
    extinsă.


    În România,
    riscul de sărăcie și excluziune socială este dintotdeauna cu mult mai mare în
    zonele rurale decât în cele urbane. Iar recentul raport PISA al OECD subliniază
    că, fără investiții suplimentare în zonele afectate de sărăcie structurală, disparitățile
    se vor adânci. De aceea, George Roman, director de programe la Salvați Copiii, trage,
    la rândul său, un semnal de alarmă:

    Suntem
    țara care investește cel mai puțin pentru educație, să fie clar asta, și doar
    printr-o creștere graduală, considerăm noi, a investițiilor putem să atingem
    media europeană. În acest moment, România investește în jur de 3 – 3,2% din
    PIB. Media europeană se situează la nivelul de 5 procente. Deci mai avem de
    recuperat, din păcate, pentru a ajunge la un obiectiv de echitate în care o
    școală din mediul rural să arate exact ca o școală din mediul urban. Este cel
    mai onest lucru pe care îl poate face un guvern pentru copiii din România.
    Niciun copil nu trebuie condamnat la sărăcie și la educație lipsită de calitate
    numai prin locul nașterii lui!


  • Generația Z: Tinerii NEET sau generația invizibilă, cum îi putem recupera?

    Generația Z: Tinerii NEET sau generația invizibilă, cum îi putem recupera?

    În România, unul din cinci tineri nu studiază și nici nu lucrează. Tinerii NEET formează la ora actuală un grup ce pare unit de lipsa de preocupare privind educația sau munca.



    Complexitatea fenomenului este dată de mulțimea factorilor care îi împing spre acest segment și automat în afara statisticilor. Este vorba despre sărăcia din rândul tinerilor, diferențele dintre mediul urban și cel rural și sistemul de învățământ.



    Sociologul Adrian Pășcuță atrage atenția că există riscul marginalizării, în condițiile în care tinerii care întârzie intrarea pe piața muncii vor descoperi că nu fac față mediului concurențial.



    Valentina Ciobanu, vicepreședinte al Consiliului Național al Tineretului, spune că, potrivit Raportului Comisiei Europene privind Garanția pentru Tineret, în țara noastră există un deficit de forță muncă și competențe, ceea ce indică faptul că școala nu livrează tocmai acele competențe de care tinerii au nevoie pentru a lucra. Tocmai lipsa acestor competențe îi poate determina pe tineri să devină ezitanți în a părăsi confortul familiei. În acest context, Consiliul Național al Tineretului propune măsuri preventive și remediale.



    Pe de altă parte, Garanția pentru Tineret, programul Comisiei Europene care recomandă ca tinerii să beneficieze de o ofertă de a urma școala sau cursuri de formare, are beneficii în țări ale UE. Doar în România, Garanția pentru Tineret a fost aplicată în mică măsură, mai spune vicepreședintele Consiliului Național al Tinerilor.



    Europarlamentarul Dragoș Pîslaru arată modul în care programul european poate avea succes prin aplicarea sa la nivel local, al comunității și nu prin instituții cu acoperire națională.



  • Măsuri pentru compensarea deficitului critic de forță de muncă

    Măsuri pentru compensarea deficitului critic de forță de muncă

    Comisia
    Europeană a prezentat o serie de noi inițiative în cadrul unui pachet de măsuri
    privind mobilitatea competențelor și a talentelor pentru a face UE mai atractivă
    pentru talentele din afara Uniunii și pentru a facilita mobilitatea în
    interiorul acesteia.


    Demersul UE de a acoperi deficitul de forță de muncă
    începe acasă: prin eforturi neîncetate de a crește, de a recalifica și de a
    utiliza potențialul neexploatat al forței de muncă naționale în beneficiul
    pieței unice. Însă, pentru a rezolva problema lipsei de forță de muncă cu care
    se confruntă statele membre, UE va trebui, de asemenea, să atragă competențe și
    talente din întreaga lume. Pentru ca această abordare să aibă succes, UE
    trebuie să fie capabilă să atragă și să păstreze talentele necesare.
    Dezvoltarea cooperării în materie de migrație a forței de muncă cu partenerii
    din țările terțe poate fi, de asemenea, un câștig reciproc, care întoarce
    expertiza și sprijinul financiar în economia țării de origine.


    Vicepreședintele
    CE pentru promovarea modului de viață
    european, Margaritis Schinas, a oferit mai multe amănunte:

    Aceste
    lucruri vin într-un moment în care există o cerere de forţă de muncă în întreaga
    lume, nu numai din partea industriei, a întreprinderilor sau a statelor membre.
    Vorbim de un apel universal de a merge dincolo de eforturile noastre de a
    acoperi minusurile prin forța de muncă internă. Pentru început nu trebuie să
    uităm că avem un potențial imens de valorificat al forței de muncă interne din
    UE.


    Dar nu este suficient și facem foarte multe în acest sens. Toate planurile
    noastre conţin elemente importante pentru valorificarea competențelor și pentru
    formare profesională. Avem alianțele universitare europene, pachetul privind
    competențele şi talentele, conturile personale de învățare. Avem și micro-credențialele.
    Această comisie a făcut foarte multe pentru a folosi potențialul neexploatat
    îndeajuns al forței de muncă interne, dar tot nu e suficient.

    Comisia propune înființarea unei baze de talente a UE pentru a facilita
    recrutarea de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă din țări din afara
    UE pentru ocupațiile care se confruntă cu un deficit de personal. Este o măsură
    inovatoare, prima platformă a UE de acest tip, care facilitează și accelerează
    recrutarea internațională, pentru a ajuta angajatorii să aibă acces la un bazin
    mai larg de competențe și talente. Participarea la baza de talente a UE va fi
    voluntară pentru statele membre, care vor sprijini gestionarea platformei.

    Pe de altă
    parte, facilitarea recunoașterii calificărilor și a validării competențelor
    dobândite în țările terțe este un factor-cheie pentru angajatorii care caută
    lucrători calificați și pentru resortisanții țărilor terțe care doresc să aibă
    acces la piața forței de muncă din UE, precum și pentru integrarea acestora în
    societățile gazdă.

    Comisia recomandă un set de măsuri pentru
    simplificarea și accelerarea recunoașterii competențelor și calificărilor
    resortisanților țărilor terțe. Aceste măsuri ar moderniza actualul sistem de
    recunoaștere al UE și l-ar apropia de sistemul stabilit pentru resortisanții UE
    care se mută în alt stat membru.

    Totodată, propunerea
    de recomandare a Consiliului Europa în mișcare – oportunități de mobilitate în
    scop educațional pentru toată lumea vizează stimularea mobilității în toate
    domeniile educației și formării profesionale. Aceasta invită statele membre să
    facă din mobilitatea în scop educațional în cadrul UE o parte integrantă a
    tuturor parcursurilor de educație și formare, de la învățământul școlar și
    educația și formarea profesională, în special ucenicia, la învățământul
    superior și la schimburile de experiență în rândul tinerilor.




  • Her Webinars 2023 Winter Edition

    Her Webinars 2023 Winter Edition

    Her Time România lansează a opta ediție a seriei Her Webinars 2023 Winter Edition”, un eveniment educațional ce se va desfășura în săptămâna 4-9 decembrie 2023, online, pe platforma ZOOM. Pentru că societatea cultivă din ce în ce mai tare ideea de competivitate în diverse domenii, iar misiunea Her Time România este de a încuraja dezvoltarea personală cu ajutorul sprijinului colectiv, Her Webinars 2023 Winter Edition” își propune să facă recunoscută importanța comunităților în viața și societatea noastră, fiind creatoare de solidaritate, empatie și schimbare socială.



    Participanţii (accesează link-ul de înscriere) vor avea ocazia să interacționeze cu speakeri din diverse domenii de interes și să învețe din ceea ce au de împărtășit. Webinariile își propun să doteze participanții cu abilităţi de leadership esențiale pentru clădirea unor comunități puternice și de durată.



    Progarmul webinariilor:


    – luni, 4 desembrie : Nu vorbi peste mine: self-esteem și public speaking” cu Simina Tulbure, Deputat REPER


    – marţi, 5 decembrie: Împreună pentru spații sigure la muncă” cu Mirela Popa, agency manager Best Jobs


    – miercuri, 6 decembrie: Making art with a purpose” cu Daia Diana Grigore, artistă vizuală, și Silvia Niculae (Arhipera), artistă interdisciplinară


    – joi, 7 decembrie: Comunități online pentru mai bine” cu Maria Carusi, psiholog


    – vineri, 8 decembrie: Beyond the game: solidaritate în sport” cu Adina Badea, sportivă WFK/WSF



    Proiectul este dedicat educării, sprijinirii și training-ului tinerilor. De-a lungul a 7 ediții, Her Webinars au adus împreună peste 35 de mentori și mai mult de 1000 de participanți în sesiuni de networking, vizând dezvoltarea de hard skills dar și de soft skills.



    HerTime România este o organizație non-guvernamentală și prima platformă de leadership și networking feminin din România. Organizaţia oferă resurse gratuite de informație și dezvoltare, precum competiții, internshipuri, webinarii și o reţea de peste 10.000 de tineri și mentori în diverse domenii.

  • Târgul de Carte Gaudeamus Radio România – ediția 30

    Târgul de Carte Gaudeamus Radio România – ediția 30

    Gaudeamus înglobează ca o instituție tot ceea ce este seducător, incintant și pragmatic, într-un cuvânt: tânăr în slova românească de azi, afirma, la deschiderea primei ediții a Târgului de Carte Gaudeamus, Mircea Sântimbreanu. Spusele marelui scriitor, care a fost președintele de onoare al târgului la primele cinci ediții, s-au adeverit an de an, și rămân de actualitate la ediția cu numărul 30, care se va deschide miercuri, 22 noiembrie.


    95 de ani de la prima emisie Radio România, 30 de ediții ale celui mai longeviv târg de carte din țară, 25 dintre acestea găzduite de Romexpo, peste 140 de ediții naționale și locale care au contribuit semnificativ la structurarea pieței naționale de carte sunt, fiecare în sine, un motiv de a sărbători. Ceea ce vor putea face între 22 și 26 noiembrie, în Pavilionul Central Romexpo, toți iubitorii de carte din București și din această zonă a țării.

    Inițiat și organizat de Societatea Română de Radiodifuziune, singura instituție mass-media din lume care și-a asumat misiunea de a susține în această manieră piața națională de carte, Târgul de Carte Gaudeamus Radio România a revenit pentru această ediție în spațiul care l-a găzduit în intervalul 1999 – 2018, Pavilionul Central Romexpo. Evenimentul va fi deschis pentru public în perioada 22 – 26 noiembrie, zilnic între orele 10:00 și 20:00, iar accesul va fi liber.

    Deschiderea oficială a ediției va avea loc miercuri, 22 noiembrie, la ora 12:00.

    Președintele de onoare al ediției va fi domnul Ion Bogdan Lefter, reputat scriitor, critic literar, profesor universitar, publicist, și, mai presus de toate, unul dintre cei mai entuziaști și constanți prieteni ai Târgului. Implicat activ, timp de aproape trei decenii, în câteva dintre proiectele tradiționale marca Gaudeamus Radio România, Ion Bogdan Lefter a fost primul coordonator al ziarului târgului, realizat împreună cu studenții Facultății de Litere de la Universitatea București și membru al juriului care a stabilit câteva dintre cele mai importante premii anuale Gaudeamus.

    Gaudeamus 30 în cifre:

    – Peste 5.500 mp de standuri și spații de evenimente, care vor ocupa toate cele patru niveluri ale Pavilionului Central Romexpo.

    – Aproape 200 de participanți care vor oferi publicului o gamă extrem de variată de produse editoriale, pe diferite suporturi, adecvate tuturor vârstelor și domeniilor de interes, muzică și jocuri educative. Alături de nume consacrate de zeci de ani în peisajul editorial românesc, se vor regăsi numeroși participanți în premieră la acest eveniment, atât edituri care și-au câștigat deja o binemeritată notorietate, cât și proiecte noi, la început de drum. Toate standurile găzduite de Pavilionul Central Romexpo se vor regăsi în format virtual pe website-ul www.gaudeamus.ro.

    – Peste 500 de evenimente editoriale, care se vor desfășura deopotrivă în cele cinci spații amenajate în incintă, cât și la standurile participanților; programul integral al evenimentelor, reactualizat în permanență, va fi disponibil începând cu data de 21 noiembrie pe website-ul www.gaudeamus.ro. Ca și la edițiile precedente, în incinta târgului va fi amenajat un spațiu dedicat activităților interactive pentru cei mai tineri vizitatori, Atelierul de Creație, amplasat pe nivelul 3.20.

    Proiecte conexe marca Gaudeamus și Radio România:

    – Trofeele Gaudeamus, decernate începând cu ediția 1997, vor fi acordate la finalul acestei ediții pentru trei dintre editurile participante și pentru Cea mai rîvnită carte a târgului, prin Votul Publicului; alături de ele, Radio România va acorda, pe baza evaluării realizate de jurii de specialitate, Premiul de Excelență, Premiile pentru Traducere Antoaneta Ralian și Premiul Educația.

    – Invitați de nota 10: Olimpicii României este proiectul prin intermediul căruia Radio România și partenerii săi recompensează și promovează elevii care obțin rezultate excepționale la olimpiade internaționale la diferite discipline. Premiile acordate cu acest prilej, în valoare de circa 16.000 lei, vor fi oferite de Asociația Lions Club Millennium Bucharest, sponsor tradițional al evenimentului, Cosmo Pharm și Avon Cosmetics Romania.

    – Pick up a Secret Story este un proiect derulat pentru a doua oară în colaborare cu fundația Hospice Casa Speranței (cea mai mare organizație specializată în îngrijire paliativă gratuită din România), cu sprijinul participanților și al publicului, care vor putea contribui la strângerea de fonduri pentru susținerea activității curente a fundației, donând sau achiziționând pachete de cărți al căror conținut rămâne un secret, până la desfacerea pachetului.

    – 9 scriitori din 9-a generație, proiect ajuns în acest an la cea de a șaptea ediție, derulat de București FM, prefațează și în 2023 deschiderea Târgului de Carte Gaudeamus. 9 scriitori debutanți au oportunitatea de a-și prezenta lucrările ascultătorilor București FM, și 9 ascultători vor câștiga cele 9 cărți prezentate, participând zilnic la topicul zilei, pe WhatsApp și pe rețelele de socializare București FM. Cărțile semnate de autori vor fi înmânate câștigătorilor sâmbătă, 25 noiembrie, la Târgul de Carte Gaudeamus.

    – Concursul Miss Lectura, reluat la aceasă ediție cu sprijinul companiei Avon.

    Târgul de Carte Gaudeamus – un eveniment Radio România.

    Proiect cultural finanțat de Ministerul Culturii.

    Parteneri și sponsori: Jerry’s Pizza, Asociația Lions Club Millennium Bucharest, Cosmo Pharm, Easy Print, Tipografia Ericom & Intersigma, Avon Cosmetics Romania, Treasure și Hospice Casa Speranței

    Persoană de contact: Connie Chifor (cornelia.chifor@radioromania.ro, tel. 0745 109 649).

  • Viitorul sectorului european al cărțitorul sectorului european al cărții

    Viitorul sectorului european al cărțitorul sectorului european al cărții

    Viitorul sectorului european al
    cărţii a fost tema unei ample dezbateri care a avut loc în Parlamentul
    European. Cărțile joacă un rol esențial în societate, fiind o sursă
    inestimabilă de cunoștințe, educație, cultură, informații și divertisment și un
    mijloc vital de păstrare și difuzare a valorilor, a diversității culturale și
    lingvistice și a patrimoniului cultural al Uniunii Europene.


    Parlamentul
    European invită toate statele membre să recunoască valoarea cărților ca bunuri
    esențiale și să ia măsuri la nivel național pentru a promova în continuare
    lectura la o vârstă fragedă. În rezoluţia votată, Comisia Europeană și statele
    membre sunt încurajate să majoreze bugetul pentru programul Europa creativă,
    pentru perioada 2028-2034, în special prin alocarea mai multor fonduri
    sectorului cărții, și să extindă de asemenea sprijinul acordat sectorului prin
    programul Orizont Europa pentru aceeaşi perioadă.


    Pe acest subiect a vorbit în
    Parlamentul European, eurodeputatul Vlad-Marius Botoş.


    Cărțile sunt cele
    care au dus la dezvoltarea societății, sunt una dintre pietrele de temelie ale
    culturii și civilizației noastre.Şi totuși, acest sector a fost până în
    momentul de față lăsat să se descurce singur, cu prea puține surse de
    finanțare, cu inovații și tehnologii care îi fac o tot mai mare concurență.

    Acest sector are nevoie nu doar de atenția noastră, ci și de instrumente
    financiare care să sprijine toate părțile implicate în producerea cărților,
    începând de la un cadru propice la legislație potrivită pentru edituri,
    tipografii și industriile orizontale. Nu este suficient să avem programul
    Erasmus.

    Sectorul cărților trebuie să fie eligibil și în cadrul altor programe
    de finanțare pentru a-și moderniza și digitaliza producția, dar și metodele de
    promovare.

    Avem nevoie de cărți și avem nevoie de programe care să încurajeze
    tinerii să citească, pentru că putem avea o Europă dezvoltată doar dacă avem
    oameni care citesc și care iubesc cărțile.


  • Bugetul 2024, orientat spre investiții

    Bugetul 2024, orientat spre investiții

    Pentru că sfârșitul anului se apropie cu pași
    repezi, autoritățile de la București planifică bugetul pentru 2024. Un buget
    orientat către investiţii şi dezvoltare, cu accent deosebit pe proiectele
    finanţate din fonduri europene, spun guvernanţii. Prin alocări consistente
    pentru proiecte de infrastructură, dezvoltare economică şi inovare, se propune
    crearea de locuri de muncă, stimularea creşterii economice şi îmbunătăţirea
    calităţii vieţii pentru fiecare cetăţean. Premierul Marcel Ciolacu a afirmat că bugetul de anul viitor trebuie să menţină ritmul din
    acest an şi chiar să-l depăşească în ceea ce priveşte finanţarea marilor
    proiecte. Deja, guvernul a adoptat un memorandum elaborat de Ministerul de
    Finanţe, care conţine lista de proiecte de investiţii publice semnificative pe
    baza căruia va fi construit bugetul de anul
    viitor, iar prima proiecţie a viitoarei execuţii bugetare a fost analizată de liderii coaliţiei
    guvernamentale într-o şedinţă de lucru. Se are în vedere prioritizarea
    sectoarelor esenţiale, precum educaţia, sănătatea, infrastructura şi serviciile
    publice.

    Cei mai mulți bani au urma să primească Ministerul Transporturilor, și
    anume 90% din fondurile pentru investiţii. De altfel, acest minister deţine
    cele mai multe proiecte, 108, care se află în diferite stadii de realizare. Surse
    guvernamentale au afirmat că, în domeniul sănătăţii, bugetul va include alocări
    semnificative pentru modernizarea infrastructurii medicale, achiziţionarea de
    echipamente medicale de ultimă generaţie şi asigurarea că personalul medical
    are condiţiile necesare pentru a oferi servicii de calitate. Scopul este
    îmbunătăţirea stării de sănătate a cetăţenilor, astfel încât niciun cetățean să nu fie lipsit de asistenţa
    medicală de care are nevoie. În ceea ce privește domeniul educaţiei, autoritățile
    doresc să investească în infrastructură şcolară, calificarea şi remunerarea
    profesorilor, precum şi în resurse didactice, fiind hotărâte să ofere tuturor
    elevilor şansa de a se dezvolta la maximumul potenţialului lor. În același
    timp, bugetul se va axa pe combaterea evaziunii fiscale şi colectarea mai bună
    a veniturilor publice. Va include, totodată, măsuri şi investiţii pentru
    consolidarea sistemului fiscal, sporirea transparenţei şi îmbunătăţirea
    eficienţei colectării veniturilor publice. La capitolul justiție, ministrul de
    resort, Alina Gorghiu, spune că doreşte de la viitorul buget finanţări pentru proiecte precum
    construirea a două penitenciare noi sau vouchere pentru victimele
    infracţiunilor.

    După ce coaliţia de guvernare va stabili modul de construcţie
    a bugetului de anul viitor, acesta va fi adoptat în
    Guvern, iar, apoi, va fi trimis Parlamentului pentru a fi dezbătut şi aprobat.


  • Nãulu anu universitaru

    Nãulu anu universitaru



    Tru România, luni, ahurhi nãulu anu universitaru, sumu semnulu a idyiloru veclli provlimi: abanudonlu universitaru, subfinanuţarea nvăţământului, căvgadzlli di plagiat și ixikea a hălăţloru. Cazarea tru cămini easti ună altă provlimă, mulțã di studenţã facu timbihi ti condițiili nitiñisiti, di aestă itie aleg s’şeadă cu niki.



    Finanuțaria s’faţi per persoană, s’clleamă cathi ună instituție di nvățămãntu superior llia ahãnţa pãradz câț studenţã ari, exighiseaşti un profesor.


    Aestu lucru forțează universitățile, cari di arada nu para au alti izvuri di finansii, neise ãlli trecu studenţãlli anu di anu, baş nica şi tu condițiile tu cari studențãll respectivi nu vrea s’hibã pi livelu la cari lipsea ta s’hibă. Și aesta di itia că tu oara anda elimiñi un student s’keari și finanuțarea pi cari țã-u-aduţi aestu, nica spusi elu.



    Universitatea di Medicină şi Farmacie Carol Davila ditu Bucureşti va s’aibã estanu anu aproapea 13.5000 di studenţã. Nãulu bãrnu di studenţã medicinişti va s’partã simbolic, tutu kirolu a añiloru di studii di licenţă, numa a mediclui neurolog Ovidiu Alexanudru Băjenaru, personalitate marcanută a medicinãlleei româneşti şi internaţionale.



    Și la Universitatea Naţională di Ştiinţă şi Tehnologie Politehnica ditu Bucureşti va s’aibã estanu cama di 40.000 di studenţã, ama şi 2.000 di cadre didactice. După ţi sfeaţi unã, pritu comasari, cu Universitatea ditu Piteşti, instituţia ahurheaşti anlu universitaru cu unã nauã numã: Universitatea Naţională di Ştiinţă şi Tehnologie.



    Anlu universitaru 2023 – 2024 easti un nãu capitulu tru bana academică a Universitatillei, Naţionalã di Artă Teatrală şi Cinematografică I. L. Caragiale catacum şi continuarea tru dizvultarea şi creastirea aliştei ca instituţie di nvăţământu superior. Aestu momentu marcheadză oportunitatea tra s’yulipsească ti obiectivili şi valorli a llei, ta ‘mutreascã cãtã excelenţă şi ta s’yiurtuseascã diversitatea şi contribuţia a cathiunlui membru a comunitatillei a llei academiţi, dimãndã UNATC.



    Nãulu anu universitaru s-dişcllisi si tru instituţiile militari di nvăţământu superior, ditu arada aluştoru și Academia Tehnică Militară Ferdinand I ditu Bucureşti. Instituţia ari cama di1.000 di studenţã, ditu cari 300 tru anlu I.



    Tru Capitală, Politehnica fu nai ma căftată universitate anlu aestu, a deapoa yini Facultatea di Automatică şi Calculatoari, cadealihea şi Universitatea di Medicină şi Farmacie “Carol Davila”.



    România ari tru aestu kiro 53 di universități di stat acreditate și 33 di universități particulari, iara numirlu a studențãlor scadi di la anu la anu. Mulțã ditu absolvențãllii di liceu aleg să studieadzã la universitățile ditu xinãtati. Nu lipseaşti s’agãrşimu nica şi aţea cã, nomlu a nvățământului fu alãxitu di 117 ori, maş anamisa di 2010 și 2021, coerența și consecvența suntu ixiki, ti amãrtie ditu aestu sistemu.


    România easti tu coada-a clasamentului europeanu când yini zborlu di finanuțarea nvățământului. Tru aestu anu, educația românească lo 3,2% ditu PIB, un proţentu multu ñîcu raportat la anãnghiserli di adzã.




    Autor: Mihai Pelin


    Armãnipsearia: Taşcu Lala

  • Noul an universitar

    Noul an universitar

    În România, luni, a început noul an universitar, sub semnul aceloraşi vechi probleme: abandonul universitar, subfinanţarea învăţământului, scandalurile de plagiat și lipsa dotărilor. Cazarea în cămine contituie o altă problemă, mulți dintre studenți atrăgând atenția asupra condițiilor necorespunzătoare, motiv pentru care aleg să locuiască în chirie.


    Finanțarea se face per persoană, ceea ce înseamnă că fiecare instituție de învățănt superior primește atâția bani câți studenți are, explică un profesor.

    Acest lucru forțează universitățile, care de obicei nu prea au alte surse de finanțare, să treacă studenții an de an, chiar și în condițiile studenții respectivi nu ar fi la nivelul la care ar fi trebuit să fie. Și asta pur și simplu pentru că în momentul în care elimini un student se pierde și finanțarea pe care ți-o aduce acesta, a mai spus el.


    Universitatea de Medicină şi Farmacie ‘Carol Davila’ din Bucureşti va avea în acest an aproape 13.5000 de studenţi. Noua generaţie de studenţi medicinişti va purta simbolic, pe tot parcursul anilor de studii de licenţă, numele medicului neurolog Ovidiu Alexandru Băjenaru, personalitate marcantă a medicinei româneşti şi internaţionale.


    Și la Universitatea Naţională de Ştiinţă şi Tehnologie Politehnica din Bucureşti vor fi în acest an peste 40.000 de studenţi, dar şi 2.000 de cadre didactice. După ce a fuzionat, prin comasare, cu Universitatea din Piteşti, instituţia începe anul universitar cu un nou nume: Universitatea Naţională de Ştiinţă şi Tehnologie.


    Anul universitar 2023 – 2024 reprezintă un nou capitol în viaţa academică a Universităţii, Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică ‘I. L. Caragiale’ precum şi continuarea în dezvoltarea şi creşterea acesteia ca instituţie de învăţământ superior. Acest moment marchează oportunitatea de a reflecta asupra obiectivelor şi valorilor sale, de a-şi îndrepta atenţia către excelenţă şi de a celebra diversitatea şi contribuţia fiecărui membru al comunităţii sale academice, transmite UNATC.


    Noul an universitar s-a deschis si în instituţiile militare de învăţământ superior, printre care și Academia Tehnică Militară ‘Ferdinand I’ din Bucureşti. Instituţia numără peste 1.000 de studenţi, dintre care 300 în anul I.


    În Capitală, Politehnica a fost cea mai căutată universitate anul acesta, urmată de Facultatea de Automatică şi Calculatoare, dar bineînţeles şi Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila.


    România are în prezent 53 de universități de stat acreditate și 33 de universități particulare, iar numărul studenților scade de la an la an. Mulți dintre absolvenții de liceu aleg să studieze la universitățile din străinătate. Nu trebuie să uităm și faptul că, legea învățământului a fost schimbată de 117 ori, doar între 2010 și 2021, coerența și consecvența lipsind, din păcate, din acest sistem.

    România se menține la coada clasamentului european când vine vorba de finanțarea învățământului. În acest an, educația românească a primit 3,2% din PIB, un procent extrem de mic raportat la nevoile actuale.