“Universitatea Brașov – educație și cultura”. Conversație cu decanul Facultății de Litere, Adrian Lăcătuș, înaintea deschiderii noului an universitar.
“Universitatea Brașov – educație și cultura”. Conversație cu decanul Facultății de Litere, Adrian Lăcătuș, înaintea deschiderii noului an universitar.
Presiunea pusă de către om asupra cadrului natural în care își desfașoară activitatea, transformările la care a fost supusă natura de-a lungul anilor, dispariția unor specii de plante sau de animale au provocat o serie de dezbateri, culminând, în aceasta perioadă, cu discuții aprinse în cadrul trilateralei UE, între Comisie, Parlament și Consiliu, pe tema legilor pentru restaurarea naturii.
Dar, dincolo de orice măsuri, naționale sau europene, se pune întrebarea, pertinentă de altfel: Cunoaștem natura în care trăim? Cu alte cuvinte, suntem în stare să protejăm natura dacă nu o cunoaștem? Suntem deconectați de natură, astfel încât mulți nu știm denumirea copacilor, a păsarilor sau cântecele acestora. Ca atare nu ar trebui sa fim educați pentru a înțelege natura, astfel încât să o protejăm în cunoștință de cauză?
Am discutat despre inițiative naționale sau europene pentru a promova o mai bună cunoaștere a naturii cu Petronela Carmen Comănescu, biolog la Grădina Botanică a Universității București, cu prof. Ovidiu Ionescu, de la Facultatea de Silvicultură a Universităţii Transilvania din Braşov, şi cu Daniel Buda, eurodeputat, vicepreședintele Comisiei de agricultură și dezvoltare rurală a Parlamentului European.
Educația în mediul rural — coridor de intervenţie pentru diaspora. Participă: Claudia Puiu — specialist în politici publice, preşedintele Centrului Franco-Român de cooperare economică și culturală de la Bordeaux (iniţiator al Centrului Cultural Educativ Transilvania-Bran şi, împreună cu platforma Romanian United Fund, din Chicago — SUA, al unei reuniuni online pe tema educaţiei la sat, în care au luat cuvântul oficialităţi din partea Administraţiei prezidenţiale, a Ministerului Educaţiei, a Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi cadre didactice române din ţară şi din străinătate), Cosmin Feroiu — primarul comunei braşovene Bran, prof. Andreea Mogan – Şcoala Gimnazială Sohodol din Bran, profesor metodist Gabriela Bărbulescu — Casa Corpului Didactic Bucureşti (iniţiatoarea unui club de copii din Sălciile, jud. Prahova) şi Mihai Lehene — presţedintele Romanian United Fund, Chicago.
V-ar plăcea să fiţi studenţii unei alianţe de universităţi europene, în care să puteţi alege ce anume, unde și când să studiaţi în orice universitate parteneră a acestei alianţe? V-ar plăcea să beneficiaţi de o strategie pedagogică inovatoare, bazată pe provocări și mobilitate, care să vă ajute să obţineţi un set cu totul nou de competenţe?
Ei bine, acest lucru este posibil, pentru că astfel de alianţe universitare există de ceva timp în Uniunea Europeană şi din ele fac parte şi universităţi româneşti. Aceste alianţe includ universităţi partenere din toată Europa, inclusiv din ţări nemembre ale Uniunii Europene, care au viziuni comune de învăţământ pe termen lung şi care oferă programe de studiu interconectate, în diverse campusuri ale universităţilor asociate.
Comisia a publicat zilele acestea rezultatele ultimului set de aplicaţii – Erasmus Plus 2023 – pentru iniţiativa Universităţi Europene, prin care sunt alocate noi fonduri pentru extinderea şi multiplicarea alianţelor universitare.
Avem acum 50 de alianţe universitare, care implică peste 430 de instituţii de învăţământ superior din 35 de ţări, incluzând aici toate statele Uniunii Europene, Norvegia, Islanda, Macedonia de Nord, Serbia, Muntenegru, Bosnia şi Herţegovina, Albania şi Turcia. Iar prin relaţiile de parteneriat pe care le au cu aproape 1700 de organizaţii non-guvernamentale, companii şi autorităţi publice locale şi regionale, aceste alianţe de universităţi aduc inovaţii în toate regiunile în care se află.
Printre câștigătorii anunțați acum se află și universități din România care sunt membre ale acestor alianțe: Universitatea Politehnică Timișoara, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, Universitatea Politehnică București, Universitatea din Petroșani, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea Națională de Muzică București, Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava, Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu din Cluj-Napoca, Universitatea Transilvania din Brașov și Universitatea de Vest din Timișoara.
În această toamnă, Comisia va lansa următorul set de aplicaţii pentru alianţele universitare, obiectivul Strategiei Europene pentru Universități fiind formarea a 60 de astfel de alianțe cu peste 500 de universități până la jumătatea anului 2024.
Personalul didactic din Învăţământul preuniversitar din
România va avea mai multe beneficii în baza noului Contract Colectiv de Muncă, recent
semnat. Anunţul a fost făcut pe pagina sa de Facebook chiar de ministrul Educaţiei,
Ligia Deca, care a precizat că: în semn de respect și de apreciere
pentru munca pe care o depun în fiecare zi, angajaţii care au în
îngrijire un copil bolnav, cu vârsta de până la 7 ani, beneficiază de reducerea
programului de lucru, fără a le fi afectată vechimea în muncă. Vor fi acordate
2 zile lucrătoare libere plătite (nu una singură) profesorilor care trebuie să
rămână acasă cu un copil suferind.
De asemenea, va fi decontată contravaloarea
ochelarilor de vedere sau a lentilelor pentru angajaţii care, conform atribuțiilor de
serviciu, sunt nevoiți să lucreze la calculator. Va fi reglementată și
posibilitatea ca un post liber să fie ocupat printr-un contract de muncă, până
la ocuparea prin concurs a postului. Iar Ziua învăţătorului, marcată anual pe 5
iunie, va fi nelucrătoare pentru personalul din Învăţământ.
Aceste beneficii -
a precizat Ligia Deca – sunt acordate în plus față de majorările salariale pe
care profesorii le vor primi în perioada următoare, la capătul – amintim noi – a
trei săptămâni de grevă generală.
Pe fondul unui Învățământ subfinanțat și
lăsat la dispoziția deciziilor mai degrabă neinspirate ale miniștrilor de
diferite culori politice care s-au perindat zeci de ani prin fruntea
domeniului, profesorii au decis, la final de mai și început de iunie, că e
momentul să își facă auzite nemulțumirile – în principal pecuniare, dar și privitoare
la statutul dascălului român, în particular, și al Educației, în general.
Aceasta, în ciuda adoptării unor noi Legi, care ar urma – spun cei care le-au
redactat și votat – să dea speranțe de revigorare a domeniului.
Mai bine
recompensați financiar decât dascălii, inclusiv pe fondul nu foarte
îndepărtatei pandemii de covid-19 care i-a transformat în eroi, angajații din
Sănătate vor avea, și ei,de la 1 august, venituri mai mari. Reprezentanţii
Federaţiei Sanitas care îi reprezintă au anunţat că, în completarea
drepturilor deja negociate şi obţinute, asistenţii şi surorile medicale vor
primi pentru gărzi o indemnizaţie lunară de 500 de lei (echivalentul a 100 de
euro), iar pentru zilele lucrate în weekend sau pentru sărbători legale se vor
plăti 100 de lei (20 de euro). Medicii vor primi 500 de lei pentru o gardă
lunară în afara normei, respectiv 1.000 de lei pentru cel puţin două gărzi
suplimentare. Toţi salariaţii din sistem vor beneficia de vouchere de vacanţă.
Se vor relua şi angajările : vor fi scoase la concurs 4.000 de posturi
imediat şi alte 10.000 în perioada următoare.
Prin decizia Parlamentului European și a Consiliului, în data de 9 mai a
fost lansat Anul European al competențelor 2023. Anul european al competențelor
2023 va ajuta întreprinderile, în special întreprinderile mici și mijlocii, să
abordeze deficitul de competențe din UE. De asemenea, vor fi promovate acțiuni
în materie de recalificare și perfecționare, cu scopul de a-i ajuta pe cetățeni
să obțină competențele adecvate pentru locuri de muncă de calitate. Tranziția
verde și cea digitală deschid noi oportunități pentru cetățeni și pentru
economia UE. Anul european al competențelor va oferi un nou impuls pentru
atingerea obiectivelor sociale ale Strategiei Europa 2030, care stabilesc ca
cel puțin 60 % din adulți să urmeze cursuri de formare în fiecare an și cel
puțin 78 % să aibă un loc de muncă.
Dragoș Pîslaru, europarlamentar Renew
Europe, președinte al Comisiei pentru Ocuparea forței de muncă și afaceri
sociale din Parlamentul European, a vorbit despre câteva dintre obiectivele pe
care și le-a propus Anul european al competențelor.
Cred că
atunci când discutăm despre Anul European al Competențelor trebuie să discutăm despre
profesionalizarea forței de muncă, despre valorificarea talentului, despre
ecosisteme locale de educație, despre sprijinirea tinerilor pentru a găsi un
loc de muncă, despre competențe digitale și modul în care avem programe de
recalificare inclusiv în rândul vârstnicilor, despre adaptare. Acestea sunt
viitorul economiei. Degeaba vorbim despre a crea locuri de muncă dacă nu vorbim
despre oameni adaptați și pregătiți pentru aceste locuri de muncă. Discuția
despre cantitatea locurilor de muncă și nu despre calitatea lor s-a încheiat de
mult. Astăzi discuția este despre cum creăm locuri de muncă mai bine plătite.
Prezentul și viitorul ne forțează să investim în oameni. Uniunea Europeană este
acum un actor cheie la nivel global care trasează viitorul forței de muncă. O
economie puternică, o economie competitivă nu va exista dacă nu investim în
oameni, în competențele lor. Guvernele trebuie să investească în educație, în
strategii de calificare la nivel regional și local în strânsă legătură cu
universitățile și cu sectorul antreprenorial. Avem nevoie de oportunități de
finanțare din partea UE concrete, care să sprijine autoritățile locale, să aibă
aceste inițiative de dezvoltare a competențelor pe tot parcursul anului 2023 și
după aceasta.
Anul European al Competențelor își propune să contribuie la atingerea
obiectivelor Busolei pentru dimensiunea digitală 2030, conform cărora cel puțin
80 % din adulți ar trebui să aibă competențe digitale de bază și 20 milioane să
lucreze ca specialiști în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor
(TIC) angajați în UE. În prezent, peste trei sferturi din întreprinderile din
UE afirmă că întâmpină dificultăți în a găsi lucrători cu competențele
necesare, în timp ce doar 37 % din adulți urmează cursuri de formare în mod
regulat. Indicele economiei și societății digitale arată că 4 din 10 adulți și
una din trei persoane care lucrează în Europa nu dispun de competențe digitale
de bază, iar femeile sunt subreprezentate în profesiile și studiile din
domeniul tehnologiei.
România are un nou prim-ministru
Liderul PSD, Marcel Ciolacu, este noul premier al României după demisia, luni, a liberalului Nicolae Ciucă. Un moment așteptat încă din luna mai, amânat însă de greva generală din Educație, şi prevăzut în acordul încheiat între liberali și social-democrați încă din noiembrie 2021. Acordul prevedea ca după un an şi jumătate în care cabinetul de coaliţie este condus de liderul PNL, acesta predă mandatul partenerului său social-democrat. Viziunea pentru România pune cetăţenii şi rezolvarea problemelor cu care se confruntă în centrul politicilor publice, a transmis premierul Marcel Ciolacu. Printre măsurile avute în vedere se află îndeplinirea obiectivelor asumate prin PNRR, scăderea inflaţiei, continuarea protejării persoanelor vulnerabile, reducerea treptată a impozitării muncii şi creşterea consistentă a salariului minim.
Marcel Ciolacu: “Sunt măsuri normale, pentru ca la sfârşitul mandatului acestui guvern orice salariat din România să câştige minim 500 euro net, iar cel târziu la 1 ianuarie 2025 câştigul mediu să ajungă la 1.000 euro net. Noul cabinet este structurat pe 18 ministere, față de 20 în precedentul, care se împart între PSD şi PNL. Social-democraţii au păstrat majoritatea miniştrilor din actualul Executiv. Nume noi sunt la Ministerul Agriculturii, Florin Barbu şi la Ministerul Digitalizării, Bogdan Ivan. Fostul ministru de finanţe, Adrian Câciu, a preluat ministerul Proiectelor europene. Echipa PNL îl are pe Cătălin Predoiu în funcţiile de vicepremier şi ministru de interne. Conducerea finanţelor este asigurată de Marcel Boloş. La dezvoltare este ministru Adrian Veştea, iar la justiţie – Alina Gorghiu. Ligia Deca îşi continuă mandatul la Ministerul Educaţiei, iar ministerul Culturii este condus de Raluca Turcan. UDMR nu mai face parte din coaliţia de guvernare. Din opoziţie, USR susţine că programul de guvernare este nerealist şi acuză PSD şi PNL că nu şi-au ţinut promisiunile făcute la momentul preluării guvernării.
Greva din educație – suspendată
Rocada guvernamentală a devenit posibilă după ce sindicaliștii din educație au anunțat suspendarea grevei, în condițiile în care marea majoritate a cererilor le-au fost satisfăcute. Astfel, elevii din România au revenit, marți, în bănci, pentru restul de patru zile rămase din acest an școlar, după trei săptămâni de grevă generală în învăţământ. Au fost trei proteste și mitinguri majore în fața Guvernului și a președinției, în care profesorii și-au cerut drepturile.
În urma negocierilor repetate dintre organizațiile sindicale și reprezentanții executivului, s-a stabilit, prin două ordonanţe de urgenţă, majorarea cu aproximativ 25% a salariilor personalului didactic şi nedidactic de luna aceasta, acordarea unei prime anuale, până în 2027, de 1.500 lei pentru cadrele didactice şi 500 de lei pentru cele nedidactice. De asemenea, salariile debutanţilor vor fi la nivelul salariului mediu brut pe economie. În plus, Guvernul a promis că va acorda 50% din diferenţa dintre salariile în plată şi cele din noua grilă încă de la intrarea în vigoare a noii legi a salarizării, de la 1 ianuarie 2024. Decizia de suspendare a grevei îi nemulţumeşte, însă, pe unii dintre angajaţii din Educaţie care nu sunt de acord cu rezultatele negocierilor şi ar fi vrut ca protestul să continue. Odată cu suspendarea grevei din învățământ, acest an școlar s-a încheiat aşa cum era stabilit şi calendarul examenelor naţionale va fi respectat.
Cifre economice optimiste pentru România
Inflaţia în România a continuat să scadă în luna mai, în condiţiile în care s-au scumpit alimentele, serviciile şi mărfurile nealimentare. Datele Institutului Național de Statistică arată că inflaţia anuală raportată în mai 2023 s-a redus faţă de luna precedentă, situându-se la 10,64%, de la 11,23% în aprilie. Analiştii spun că scăderea inflaţiei este o evoluţie aşteptată, care încurajează economia să se dezvolte şi stimulează investiţiile. Totuși, adaugă specialiștii, s-ar putea ca datele legate de creşterile salariale, publicate tot de INS, să afecteze prognozele privind evoluţia inflaţiei. Conform cifrelor pentru aprilie, câştigul salarial mediu net a crescut, în medie, cu 15% faţă de luna corespunzătoare din 2022, adică peste rata anuală a inflaţiei.
Recent, Institutul anunța că economia României a crescut cu 2,3 procente în primul trimestru, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la acest avans contribuind în special comerţul, IT-ul, activităţile profesionale şi construcţiile. În schimb, industria a avut o contribuţie negativă la majorarea PIB. Conform estimărilor, creşterea economică va continua, deşi într-un ritm mai lent decât anul trecut, din cauza inflaţiei persistente, a condiţiilor de finanţare stricte şi a creşterii economice mai slabe înregistrate de principalii parteneri comerciali ai României. În context european, ţara stă bine, spun analiștii, având în vedere că, potrivit Eurostat, a avut cele mai mari creșteri economice din Uniune în primul trimestru al anului, alături de Spania, Cipru și Malta.
România are un nou aeroport
O aeronavă charter a companiei aeriene naționale TAROM a efectuat joi cursa de inaugurare a Aeroportului Internaţional de la Ghimbav, Braşov, singurul construit de la zero în țară în ultimii 50 de ani. Noul aeroport este şi primul care are turn de control operat de la distanţă, cu ajutorul mai multor camere video. Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav este al treilea ca mărime din țară. Pentru început, se va zbura către patru destinaţii din Germania, iar din luna august vor fi şi curse spre Londra, Barcelona şi Bruxelles.
O vară sub spectrul mișcărilor sociale?
Doar minivacanța de Rusaliile ortodoxe, în
prelungirea Zilei internaționale a Copilului a pus, temporar, în surdină
zgomotul nemulțumirilor sociale din România! Odată minivacanța încheiată,
protestele au fost reluate cu intensitate, semn al insatisfacțiilor profunde
din societate. Greva generală a cadrelor didactice din învăţământul
preuniversitar, care solicită venituri mai mari, a intrat, luni, în a treia
săptămână. Vineri, la București a fost programat un nou marş de protest al
angajaţilor din domeniu, în continuare nemulţumiţi de răspunsul Guvernului la cererile
lor. Cu o zi înainte, în încercarea de a le domoli furia, Executivul a adoptat un
memorandum prin care s-a angajat să aducă salariul unui profesor debutant la
nivelul celui mediu brut pe economie în grila de salarizare ce va intra în
vigoare la anul.Liderii sindicali s-au declarat, însă,
nemulţumiţi de garanţiile juridice oferite. În paralel, cum, ca la orice sfârșit
de an școlar trebuie încheiate situații școlare și organizate examene naționale,
Ministerul de profil a decalat unele date din calendarul în vigoare în sistemul
de învățământ, în așteptarea stingerii conflictului social și a revenirii
profesorilor în activitate.
Pe de altă parte, tot săptămâna aceasta, la
București a avut loc și un protest al angajaţilor din Sănătate. Marile lor nemulţumiri
sunt legate, în pricipal, de salarii şi sporuri. Dacă salariul unui doctor cu
peste 25 de ani de experienţă poate ajunge la 9.000 de lei net pe lună (1.800
de euro), cel al unui asistent medical cu aceeaşi vechime abia trece de 3.000
de lei, doar dacă lucrează și de gardă. Chiar în timpul protestului, angajații
din Sănătate au primit vestea că Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă prin
care a corelat salariile cu grila de salarizare din 2022 pentru infirmiere,
îngrijitoare și brancardieri. În baza aceleiași ordonanțe, veniturile
polițiștilor ar urma să crească la nivelul maxim prevăzut de lege. Poliţişti care
au protestat și ei faţă de proiectul de reformare,asumată prin PNRR, a pensiilor speciale de Stat de care se bucură în
prezent atât ei, cât și alte categorii profesionale precum magistrații. Poliţiştii
cer scoaterea pensiilor militare din PNRR. Potrivit reformei, ar fi mărită
vârsta de pensionare şi ar fi reduse pensiile.
De la nivel de trai, la creștere economică
Nici situația românilor, dar nici cea a economiei
nu este una tocmai înfloritoare! Veniturile totale medii lunare au fost, în
România, anul trecut, de aproape 6.500 lei (circa 1.300 de euro) per familie,
în creştere cu aproape 14% faţă de 2021, potrivit datelor furnizate, miercuri,
de Institutul Naţional de Statistică. Peste 85% din banii câştigaţi au fost,
însă, cheltuiți pentru hrană, locuinţă, utilităţi și pentru plata taxelor şi
impozitelor. La nivel macro, economia țării a crescut cu 2,3 procente în primul
trimestru, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Potrivit estimărilor,
creşterea economică va continua, dar într-un ritm mai lent decât în 2022, din
cauza inflaţiei persistente, a condiţiilor de finanţare stricte şi a creşterii economice
mai slabe a partenerilor comerciali ai României.
B9 condamnă Rusia
Din dispoziţia ministrului de Externe, Bogdan
Aurescu, ambasadorul Rusiei la Bucureşti a fost informat, joi, asupra deciziei
autorităţilor române de a reduce personalul diplomatic şi tehnico-administrativ
al Moscovei în România, prin limitarea numărului acestuia la un nivel apropiat
de cel al reprezentării diplomatice şi tehnico-administrative a României în Rusia.
Astfel, Moscova trebuie să reducă numărul de posturi cu 21 de poziţii de
diplomat şi cu 30 de poziţii de personal tehnico-administrativ, adică cu 61%. Măsura
reflectă nivelul actual al relaţiilor bilaterale, reduse drastic de România
după declanşarea de către Rusia a războiului de agresiune împotriva Ucrainei,
arată MAE. Partea rusă are la dispoziţie cel mult 30 de zile pentru a pune în
aplicare decizia părţii române. Pe de altă parte, preşedinţii prezenţi, la începutul
săptămânii, la summit-ul de la Bratislava al ţărilor din Formatul Bucureşti 9,
între care și cel român Klaus Iohannis, au condamnat ferm războiul brutal,
nejustificat şi ilegal împotriva Ucrainei. Șeful statului român a vorbit despre
importanţa crucială a flancului estic al NATO în faţa ameninţării ruse.
Regele Charles al III-lea, acasă, în România
Regele Charles al III-lea al Marii Britanii şi-a
încheiat vizita particulară de cinci zile în România, prima în afara Regatului
de la încoronarea sa. Marți, la Viscri, în județul Brașov (centru), unde a
cumpărat o locuinţă încă din anul 2006, transformată, apoi, în muzeu botanic – una
din pasiunile regelui, Charles al III-lea a fost întâmpinat de localnici şi
turişti extrem de încântaţi de prezenţa sa în inima României. Vizita Regelui a
început pe 2 iunie, când a fost primit, la București, de preşedintele Klaus
Iohannis. Circa 300 de persoane au participat la recepția organizată în onoarea
actualului suveran pentru a marca 25 de ani de la prima sa vizită în ţară. Apoi,
a mers în satul Valea Zălanului din judeţul Covasna, unde deţine mai multe case
tradiţionale.
În așteptarea Galei UNITER
Pe 12 iunie va avea loc a 31-a ediţie a Galei
premiilor UNITER, prin care teatrul românesc premiază cele mai bune creaţii ale
anului precedent. Pentru desfășurarea Galei a fost ales, anul acesta, orașul
Timişoara (sud-vest) – Capitală Culturală a Europei. Organizatorii promit un eveniment
deosebit ce va purta parfumul anilor ʹ20 – ʹ30 ai secolului
trecut. Până atunci, s-a decis prezentarea pe scenă, săptămâna aceasta, a
pieselor nominalizate la categoria ʹCel mai bun spectacolʹ. Pe
de altă parte, aproape 200 de filme sunt proiectate la Cluj (nord-vest), începând
de vineri, timp de 10 zile, în cadrul unei noi ediţii a Festivalului de Film
Transilvania, la care şi-au anunţat prezenţa actori şi regizori celebri din
ţară şi străinătate, între care actorii Geoffrey Rush și Timothy Splash sau
regizorul Oliver Stone.
Greva
din învăţământul românesc, aflată, deja, în a treia săptămână, continuă.
Numărul participanţilor la acţiune se pare că ar fi scăzut. Ministrul Ligia
Deca a anunţat că 10.000 de angajați ar fi renunţat la protest și că doar 53%
din totalul angajaţilor din sistem îl continuă. În cazul în care procentul ar
scădea sub 50, greva ar trebui încetată, iar profesorii ar putea recupera orele
pierdute, după cum a precizat dna Deca:
Ceea ce pe noi ne bucură este
trendul descendent. Este clar că, încet, încet, cadrele didactice revin în
clase, personalul revine în şcoli şi asta ne permite ca la nivelul fiecărei
unităţi de învăţământ să se poată organiza un program de recuperare, în aşa fel
încât, până la finele anului şcolar, să putem avea atât o recuperare din punct
de vedere educaţional, cât şi oamenii să poată să recupereze zilele pe care nu
le vor avea plătite în ceea ce priveşte salariul pe luna mai, ca urmare a
acţiunilor de protest.
Sindicatele acuză, însă, autorităţile de
confuzie şi spun că la greva generală ar participa, de fapt, 87% dintre
profesori şi angajaţi. Ei sunt nemulțumiți de oferta de majorare salarială a
Guvernului, cu mult sub ceea ce doreau. În joc este mai mult decât un salariu
decent, este însuși statutul de dascăl, în particular și al Educației din
România, în general – spun profesorii. Totuși, cum sezonul examenelor se
apropie cu pași rapizi, responsabili din Educaţie, reprezentanţi ai elevilor,
părinţilor şi sindicatelor au participat, la Minister, la noi discuţii în urma
cărora au convenit că, deocamdată, nu se impune modificarea datelor la care
sunt programate examenele naţionale. Din nou, ministrul Ligia Deca:
Încă suntem în calendar pentru a nu modifica datele probelor. Dacă vom
ajunge pe finalul săptămânii – pentru că atunci vom putea să avem o evaluare
exactă – la concluzia că nu există suficientă resursă umană pentru a organiza
aceste examene, vom anunţa care sunt măsurile pe care ministerul le ia în
calcul. Dorinţa noastră, a tuturor, ar fi să putem să ţinem probele la datele
anunţate, pentru ca toţi elevii să poată să meargă mai departe pe parcursul pe
care şi l-au ales. Pentru celelalte clase suntem, încă, în parcursul şcolar.
Cursurile se finalizează pe 16 iunie. Vor putea exista recuperări în contextul
anului şcolar, iar pentru eventuala materie neparcursă se pot reface
planificările pentru anul următor.
Calendarul în vigoare în acest
moment prevede că probele orale ale bacalaureatului ar trebui să înceapă în 12
iunie, iar cele scrise în 26 iunie. În ceea ce priveşte Evaluarea Naţională a
absolvenţilor clasei a 8-a de gimnaziu, premergătoare intrării la liceu,
testările ar trebui să înceapă pe 19 iunie. Între timp, însă, în unele oraşe
din România manifestaţiile de stradă ale angajaților din Educație au continuat.
Joi, la București, este preconizat un nou miting de amploare, după cele recente
la care au participat zeci de mii de persoane.
Potrivit celor mai recente informații date publicității de Eurostat, media tinerilor care au renunțat la școală în țara noastră a fost anul trecut de aproape 16 la sută, în timp ce în Uniune a fost de 10 procente.
România este urmată de Spania (cu o pondere de 14 la sută), Ungaria, Germania și Italia (fiecare cu 12 procente).
Croația, în schimb, a avut cea mai scăzută rată a abandonului școlar timpuriu, 2 sută. Irlanda, Slovenia și Grecia au avut fiecare 4 la sută.
Abandonul școlar timpuriu se referă la cei între 18 și 24 de ani, care nu mai urmează nici o formă de educație sau formare profesională, după ce au terminat cel mult școala generală, adică clasa a opta. Indicele a scăzut constant în spațiul comunitar în ultimii 10 ani, de la 13 procente în 2012 la 10 la sută în 2022.
Cu toate acestea, spun oficialii europeni, mai este încă un drum lung de parcurs pentru a atinge obiectivul de reducere a ratelor de părăsire timpurie a școlii sub 9 la sută până în 2030.
Comparativ cu 2012, două treimi dintre statele membre ale Uniunii au raportat anul trecut o pondere mai mică a părăsirii timpurii a studiilor, cu excepția Cehiei, Danemarcei, Germaniei, Ungariei, Austriei, Slovaciei și Suediei, care au înregistrat creșteri mici.
Procentul înregistrat anul trecut de România este similar cu cel din 2019, indicând o stagnare, după ce, începând din 2015, rata a scăzut cu aproximativ 4 la sută.
În altă ordine de idei, datele Eurostat mai arată că, anul trecut, mai mulți bărbați tineri au renunțat la școală timpuriu decât femeile, proporția fiind de 11, respectiv 8 la sută. Excepție fac Bulgaria și Grecia, unde sunt mai multe fete decât băieți care renunță la studii.
Abandonul școlar timpuriu duce la șomaj, excluziune socială, sărăcie și probleme de sănătate, atrage atenția Comisia Europeană. Potrivit executivului comunitar, sunt multe motive care pot explica de ce unii tineri renunță prea devreme la studii, dar în primul rând este vorba de probleme personale sau de familie, dificultăți de învățare sau de o situație economică precară.
Nu trebuie însă ignorați nici factori precum funcționarea sistemului de învățământ, atmosfera din școli sau relațiile dintre profesori și elevi.
Acordul urmărește să faciliteze cel mai bun mod de a proiecta, coordona și implementa cu succes programe pentru copiii refugiați din Ucraina, astfel ca ei să se integreze pe termen lung în orașele și regiunile europene.
Inițiativa comună se va baza şi pe activitatea legislativă a Comitetului European al Regiunilor – adunare formată din politicienii locali și regionali – pentru a garanta drepturile copiilor în legislația europeană. Aceasta oferă îndrumări și instrumente pentru țările Uniunii Europene, astfel încât fiecare copil expus riscului de sărăcie sau excluziune socială să aibă acces la educație adecvată, îngrijire medicală, hrană și locuință până în 2030. Multe dintre serviciile publice care sunt esențiale pentru realizarea acestor obiective sunt conduse de administrațiile locale și regionale, de aceea UNICEF şi Comitetul European al Regiunilor au considerat necesară parafarea acestui acord.
Conform celor mai noi statistici, peste 8 milioane de oameni – majoritatea femei și copii – au fugit din Ucraina în țările vecine, mulți continuându-și călătoria către alte destinații. În acest context, președintele Comitetului European al Regiunilor, Vasco Alves Cordeiro a declarat că parteneriatul cu UNICEF arată angajamentul CoR în promovarea și apărarea drepturilor copiilor, mai ales a celor mai vulnerabili. Experienţa tehnică a UNICEF va fi crucială pentru a garanta că autoritățile locale și regionale aplică standardele potrivite pentru cazarea, integrarea și educația copiilor. În special, regiunile îndepărtate și orașele mici, care primesc copiii strămutați, dar nu au prea multă experiență sau legături strânse cu experții internaționali în îngrijirea copiilor, vor beneficia de acest acord. Oficialul european a mai amintit că autoritățile locale și regionale poartă o responsabilitate uriașă, dau dovadă de o solidaritate extraordinară atunci când primesc copiii strămutați şi sunt dispuse să-și îmbunătățească munca și să facă din orașele și regiunile lor un loc și mai primitor pentru copiii vulnerabili.