“Universitatea Brașov – educație și cultura”. Conversație cu decanul Facultății de Litere, Adrian Lăcătuș, înaintea deschiderii noului an universitar.
Tag: Educatie
-
Cunoaştem natura în care trăim?
Presiunea pusă de către om asupra cadrului natural în care își desfașoară activitatea, transformările la care a fost supusă natura de-a lungul anilor, dispariția unor specii de plante sau de animale au provocat o serie de dezbateri, culminând, în aceasta perioadă, cu discuții aprinse în cadrul trilateralei UE, între Comisie, Parlament și Consiliu, pe tema legilor pentru restaurarea naturii.
Dar, dincolo de orice măsuri, naționale sau europene, se pune întrebarea, pertinentă de altfel: Cunoaștem natura în care trăim? Cu alte cuvinte, suntem în stare să protejăm natura dacă nu o cunoaștem? Suntem deconectați de natură, astfel încât mulți nu știm denumirea copacilor, a păsarilor sau cântecele acestora. Ca atare nu ar trebui sa fim educați pentru a înțelege natura, astfel încât să o protejăm în cunoștință de cauză?
Am discutat despre inițiative naționale sau europene pentru a promova o mai bună cunoaștere a naturii cu Petronela Carmen Comănescu, biolog la Grădina Botanică a Universității București, cu prof. Ovidiu Ionescu, de la Facultatea de Silvicultură a Universităţii Transilvania din Braşov, şi cu Daniel Buda, eurodeputat, vicepreședintele Comisiei de agricultură și dezvoltare rurală a Parlamentului European.
-
România. Dialog direct 13.07.2023
Educația în mediul rural — coridor de intervenţie pentru diaspora. Participă: Claudia Puiu — specialist în politici publice, preşedintele Centrului Franco-Român de cooperare economică și culturală de la Bordeaux (iniţiator al Centrului Cultural Educativ Transilvania-Bran şi, împreună cu platforma Romanian United Fund, din Chicago — SUA, al unei reuniuni online pe tema educaţiei la sat, în care au luat cuvântul oficialităţi din partea Administraţiei prezidenţiale, a Ministerului Educaţiei, a Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi cadre didactice române din ţară şi din străinătate), Cosmin Feroiu — primarul comunei braşovene Bran, prof. Andreea Mogan – Şcoala Gimnazială Sohodol din Bran, profesor metodist Gabriela Bărbulescu — Casa Corpului Didactic Bucureşti (iniţiatoarea unui club de copii din Sălciile, jud. Prahova) şi Mihai Lehene — presţedintele Romanian United Fund, Chicago.
-
Jurnal românesc – 10. 07.2023
Ministrul
Educației, Ligia Deca,
reamintește că extinderea procesului de internaționalizare a învățământului
superior este una dintre prioritățile mandatului său. În context, ea anunță că
peste 70 de burse pentru stagii de studii universitare în străinătate au fost
acordate masteranzilor, doctoranzilor, cadrelor didactice și cercetătorilor
români. Bursele acordate au o valoare cuprinsă între 1.200 și 2.000 de euro pe
lună, iar toți cei care le-au obținut, spune ministrul, își vor putea consolida
cunoștințele în universități de top din întreaga lume. Ligia Deca a mai
transmis că experiența internațională în formarea specialiștilor este
esențială, de aceea cercetătorii români trebuie sprijiniți în astfel de
proiecte. Potrivit ministrului, programul va forma specialiști în domenii de
maxim interes pentru România, cum ar fi: medicină, economie, biotehnologie,
biochimie, informatică, administrarea afacerilor și finanțe. Susținerea
mobilităților internaționale reprezintă una dintre reformele incluse în Legea
învățământului superior, parte a pachetului legislativ «România Educată», care
va fi implementată începând din această toamnă.
O
delegaţie a Ministerului Afacerilor Externe al României a vizitat regiunea
Cernăuţi. Potrivit BUCPRESS, reprezentanții MAE de la Bucuresti au avut o
întrevedere cu președintele Consiliului Regional Cernăuți, Oleksii Boiko, cu
care au discutat despre dezvoltarea cooperării economice regionale și despre sprijinul
pentru Ucraina. Părțile au discutat si despre asistența pe care România o oferă
și va continua să o acorde poporului ucrainean, precum și despre dezvoltarea
cooperării economice, în special oportunități pentru afacerile ucrainene în
România și afacerile românești în Ucraina.
Traficul
de internet în roaming a crescut anul trecut de 20 de ori în cazul
utilizatorilor din Republica Moldova aflaţi pe teritoriul României. Potrivit
Autorităţii Naţionale de Reglementare în Comunicaţii, creşterea a fost şi în cazul utilizatorilor
din România aflaţi în statul vecin, dar mult mai mică, respectiv de aproape
trei ori. ANCOM aminteşte că tarifele pentru aceste servicii au scăzut
semnificativ anul trecut între cele două state. Guvernele de la Bucureşti şi
Chişinău au semnat, în februarie 2022, un acord în acest sens, care a intrat în
vigoare o lună mai târziu.
Românii
sunt pe primul loc între străini la achiziționarea de locuințe în Italia.
Potrivit Biroului de Studii Tecnocasa
din Italia, numărul familiilor străine care cumpără locuințe in
Peninsula este în creștere, dar majoritatea cererii rămâne din partea
italienilor. Pe de alta parte, Gazeta Românească din Italia anunţă că în Torino
și provincia sa, peste o zecime dintre rezidenții români desfășoară activități
independente. Dintre cele aproximativ 31.000 de companii străine prezente, 23%
sunt deținute de români – potrivit datelor comisiei speciale municipale de
combatere a intoleranței și rasismului. În plus, la nivel universitar,
Universitatea din Torino este una dintre universitățile italiene cu cei mai
mulți studenți români, o mie la UniTo și tot atâția la Politehnică.
Primăria
Municipiului Bucureşti colectează cărţi pentru copiii şi adolescenţii români
din străinătate, prin Programul Biblioteca Prichindeilor, o iniţiativă
comunitară şi voluntară pentru educaţia non-formală. Au fost strânse aproape
3.000 de cărţi, care vor ajunge în filialele Bibliotecii Prichindeilor,
deschise în 13 ţări unde există comunităţi importante de români. Biblioteca a
luat naştere la Praga, în 2021, şi s-a extins în mai multe oraşe cu comunităţi
de români din Europa.
Peste
1000 de tineri cu slujbe sau afaceri de succes în Barcelona, constituiţi în
societatea GRASP, vor să contribuie la viaţa comunităţilor naţionale din oraşul
unde trăiesc. Aceştia anunţă că au în derulare proiecte pe partea de
networking, voluntariat sau implicare civică, iar următorul proiect este o gală
caritabilă. Organizaţia s-a dezvoltat semnifcativ în cei 15 ani de la
înfiinţare şi a ajuns să aibă filiale locale în principalele oraşe care au
comunitate semnificativă de tineri profesionişti români. Este vorba despre
Milano, Copenhaga, Bruxelles sau Londra.
-
Noi fonduri pentru alianţele universitare europene
V-ar plăcea să fiţi studenţii unei alianţe de universităţi europene, în care să puteţi alege ce anume, unde și când să studiaţi în orice universitate parteneră a acestei alianţe? V-ar plăcea să beneficiaţi de o strategie pedagogică inovatoare, bazată pe provocări și mobilitate, care să vă ajute să obţineţi un set cu totul nou de competenţe?
Ei bine, acest lucru este posibil, pentru că astfel de alianţe universitare există de ceva timp în Uniunea Europeană şi din ele fac parte şi universităţi româneşti. Aceste alianţe includ universităţi partenere din toată Europa, inclusiv din ţări nemembre ale Uniunii Europene, care au viziuni comune de învăţământ pe termen lung şi care oferă programe de studiu interconectate, în diverse campusuri ale universităţilor asociate.
Comisia a publicat zilele acestea rezultatele ultimului set de aplicaţii – Erasmus Plus 2023 – pentru iniţiativa Universităţi Europene, prin care sunt alocate noi fonduri pentru extinderea şi multiplicarea alianţelor universitare.
Avem acum 50 de alianţe universitare, care implică peste 430 de instituţii de învăţământ superior din 35 de ţări, incluzând aici toate statele Uniunii Europene, Norvegia, Islanda, Macedonia de Nord, Serbia, Muntenegru, Bosnia şi Herţegovina, Albania şi Turcia. Iar prin relaţiile de parteneriat pe care le au cu aproape 1700 de organizaţii non-guvernamentale, companii şi autorităţi publice locale şi regionale, aceste alianţe de universităţi aduc inovaţii în toate regiunile în care se află.
Printre câștigătorii anunțați acum se află și universități din România care sunt membre ale acestor alianțe: Universitatea Politehnică Timișoara, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, Universitatea Politehnică București, Universitatea din Petroșani, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea Națională de Muzică București, Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava, Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu din Cluj-Napoca, Universitatea Transilvania din Brașov și Universitatea de Vest din Timișoara.
În această toamnă, Comisia va lansa următorul set de aplicaţii pentru alianţele universitare, obiectivul Strategiei Europene pentru Universități fiind formarea a 60 de astfel de alianțe cu peste 500 de universități până la jumătatea anului 2024.
-
Decizii în învăţământul preuniversitar şi în sistemul sanitar
Personalul didactic din Învăţământul preuniversitar din
România va avea mai multe beneficii în baza noului Contract Colectiv de Muncă, recent
semnat. Anunţul a fost făcut pe pagina sa de Facebook chiar de ministrul Educaţiei,
Ligia Deca, care a precizat că: în semn de respect și de apreciere
pentru munca pe care o depun în fiecare zi, angajaţii care au în
îngrijire un copil bolnav, cu vârsta de până la 7 ani, beneficiază de reducerea
programului de lucru, fără a le fi afectată vechimea în muncă. Vor fi acordate
2 zile lucrătoare libere plătite (nu una singură) profesorilor care trebuie să
rămână acasă cu un copil suferind.De asemenea, va fi decontată contravaloarea
ochelarilor de vedere sau a lentilelor pentru angajaţii care, conform atribuțiilor de
serviciu, sunt nevoiți să lucreze la calculator. Va fi reglementată și
posibilitatea ca un post liber să fie ocupat printr-un contract de muncă, până
la ocuparea prin concurs a postului. Iar Ziua învăţătorului, marcată anual pe 5
iunie, va fi nelucrătoare pentru personalul din Învăţământ.Aceste beneficii -
a precizat Ligia Deca – sunt acordate în plus față de majorările salariale pe
care profesorii le vor primi în perioada următoare, la capătul – amintim noi – a
trei săptămâni de grevă generală.Pe fondul unui Învățământ subfinanțat și
lăsat la dispoziția deciziilor mai degrabă neinspirate ale miniștrilor de
diferite culori politice care s-au perindat zeci de ani prin fruntea
domeniului, profesorii au decis, la final de mai și început de iunie, că e
momentul să își facă auzite nemulțumirile – în principal pecuniare, dar și privitoare
la statutul dascălului român, în particular, și al Educației, în general.
Aceasta, în ciuda adoptării unor noi Legi, care ar urma – spun cei care le-au
redactat și votat – să dea speranțe de revigorare a domeniului.Mai bine
recompensați financiar decât dascălii, inclusiv pe fondul nu foarte
îndepărtatei pandemii de covid-19 care i-a transformat în eroi, angajații din
Sănătate vor avea, și ei,de la 1 august, venituri mai mari. Reprezentanţii
Federaţiei Sanitas care îi reprezintă au anunţat că, în completarea
drepturilor deja negociate şi obţinute, asistenţii şi surorile medicale vor
primi pentru gărzi o indemnizaţie lunară de 500 de lei (echivalentul a 100 de
euro), iar pentru zilele lucrate în weekend sau pentru sărbători legale se vor
plăti 100 de lei (20 de euro). Medicii vor primi 500 de lei pentru o gardă
lunară în afara normei, respectiv 1.000 de lei pentru cel puţin două gărzi
suplimentare. Toţi salariaţii din sistem vor beneficia de vouchere de vacanţă.
Se vor relua şi angajările : vor fi scoase la concurs 4.000 de posturi
imediat şi alte 10.000 în perioada următoare.
-
Anul European al Competențelor
Prin decizia Parlamentului European și a Consiliului, în data de 9 mai a
fost lansat Anul European al competențelor 2023. Anul european al competențelor
2023 va ajuta întreprinderile, în special întreprinderile mici și mijlocii, să
abordeze deficitul de competențe din UE. De asemenea, vor fi promovate acțiuni
în materie de recalificare și perfecționare, cu scopul de a-i ajuta pe cetățeni
să obțină competențele adecvate pentru locuri de muncă de calitate. Tranziția
verde și cea digitală deschid noi oportunități pentru cetățeni și pentru
economia UE. Anul european al competențelor va oferi un nou impuls pentru
atingerea obiectivelor sociale ale Strategiei Europa 2030, care stabilesc ca
cel puțin 60 % din adulți să urmeze cursuri de formare în fiecare an și cel
puțin 78 % să aibă un loc de muncă.Dragoș Pîslaru, europarlamentar Renew
Europe, președinte al Comisiei pentru Ocuparea forței de muncă și afaceri
sociale din Parlamentul European, a vorbit despre câteva dintre obiectivele pe
care și le-a propus Anul european al competențelor.Cred că
atunci când discutăm despre Anul European al Competențelor trebuie să discutăm despre
profesionalizarea forței de muncă, despre valorificarea talentului, despre
ecosisteme locale de educație, despre sprijinirea tinerilor pentru a găsi un
loc de muncă, despre competențe digitale și modul în care avem programe de
recalificare inclusiv în rândul vârstnicilor, despre adaptare. Acestea sunt
viitorul economiei. Degeaba vorbim despre a crea locuri de muncă dacă nu vorbim
despre oameni adaptați și pregătiți pentru aceste locuri de muncă. Discuția
despre cantitatea locurilor de muncă și nu despre calitatea lor s-a încheiat de
mult. Astăzi discuția este despre cum creăm locuri de muncă mai bine plătite.
Prezentul și viitorul ne forțează să investim în oameni. Uniunea Europeană este
acum un actor cheie la nivel global care trasează viitorul forței de muncă. O
economie puternică, o economie competitivă nu va exista dacă nu investim în
oameni, în competențele lor. Guvernele trebuie să investească în educație, în
strategii de calificare la nivel regional și local în strânsă legătură cu
universitățile și cu sectorul antreprenorial. Avem nevoie de oportunități de
finanțare din partea UE concrete, care să sprijine autoritățile locale, să aibă
aceste inițiative de dezvoltare a competențelor pe tot parcursul anului 2023 și
după aceasta.
Anul European al Competențelor își propune să contribuie la atingerea
obiectivelor Busolei pentru dimensiunea digitală 2030, conform cărora cel puțin
80 % din adulți ar trebui să aibă competențe digitale de bază și 20 milioane să
lucreze ca specialiști în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor
(TIC) angajați în UE. În prezent, peste trei sferturi din întreprinderile din
UE afirmă că întâmpină dificultăți în a găsi lucrători cu competențele
necesare, în timp ce doar 37 % din adulți urmează cursuri de formare în mod
regulat. Indicele economiei și societății digitale arată că 4 din 10 adulți și
una din trei persoane care lucrează în Europa nu dispun de competențe digitale
de bază, iar femeile sunt subreprezentate în profesiile și studiile din
domeniul tehnologiei.
-
Retrospectiva săptămânii 11.06. – 17.06.2023
România are un nou prim-ministru
Liderul PSD, Marcel Ciolacu, este noul premier al României după demisia, luni, a liberalului Nicolae Ciucă. Un moment așteptat încă din luna mai, amânat însă de greva generală din Educație, şi prevăzut în acordul încheiat între liberali și social-democrați încă din noiembrie 2021. Acordul prevedea ca după un an şi jumătate în care cabinetul de coaliţie este condus de liderul PNL, acesta predă mandatul partenerului său social-democrat. Viziunea pentru România pune cetăţenii şi rezolvarea problemelor cu care se confruntă în centrul politicilor publice, a transmis premierul Marcel Ciolacu. Printre măsurile avute în vedere se află îndeplinirea obiectivelor asumate prin PNRR, scăderea inflaţiei, continuarea protejării persoanelor vulnerabile, reducerea treptată a impozitării muncii şi creşterea consistentă a salariului minim.
Marcel Ciolacu: “Sunt măsuri normale, pentru ca la sfârşitul mandatului acestui guvern orice salariat din România să câştige minim 500 euro net, iar cel târziu la 1 ianuarie 2025 câştigul mediu să ajungă la 1.000 euro net. Noul cabinet este structurat pe 18 ministere, față de 20 în precedentul, care se împart între PSD şi PNL. Social-democraţii au păstrat majoritatea miniştrilor din actualul Executiv. Nume noi sunt la Ministerul Agriculturii, Florin Barbu şi la Ministerul Digitalizării, Bogdan Ivan. Fostul ministru de finanţe, Adrian Câciu, a preluat ministerul Proiectelor europene. Echipa PNL îl are pe Cătălin Predoiu în funcţiile de vicepremier şi ministru de interne. Conducerea finanţelor este asigurată de Marcel Boloş. La dezvoltare este ministru Adrian Veştea, iar la justiţie – Alina Gorghiu. Ligia Deca îşi continuă mandatul la Ministerul Educaţiei, iar ministerul Culturii este condus de Raluca Turcan. UDMR nu mai face parte din coaliţia de guvernare. Din opoziţie, USR susţine că programul de guvernare este nerealist şi acuză PSD şi PNL că nu şi-au ţinut promisiunile făcute la momentul preluării guvernării.
Greva din educație – suspendată
Rocada guvernamentală a devenit posibilă după ce sindicaliștii din educație au anunțat suspendarea grevei, în condițiile în care marea majoritate a cererilor le-au fost satisfăcute. Astfel, elevii din România au revenit, marți, în bănci, pentru restul de patru zile rămase din acest an școlar, după trei săptămâni de grevă generală în învăţământ. Au fost trei proteste și mitinguri majore în fața Guvernului și a președinției, în care profesorii și-au cerut drepturile.
În urma negocierilor repetate dintre organizațiile sindicale și reprezentanții executivului, s-a stabilit, prin două ordonanţe de urgenţă, majorarea cu aproximativ 25% a salariilor personalului didactic şi nedidactic de luna aceasta, acordarea unei prime anuale, până în 2027, de 1.500 lei pentru cadrele didactice şi 500 de lei pentru cele nedidactice. De asemenea, salariile debutanţilor vor fi la nivelul salariului mediu brut pe economie. În plus, Guvernul a promis că va acorda 50% din diferenţa dintre salariile în plată şi cele din noua grilă încă de la intrarea în vigoare a noii legi a salarizării, de la 1 ianuarie 2024. Decizia de suspendare a grevei îi nemulţumeşte, însă, pe unii dintre angajaţii din Educaţie care nu sunt de acord cu rezultatele negocierilor şi ar fi vrut ca protestul să continue. Odată cu suspendarea grevei din învățământ, acest an școlar s-a încheiat aşa cum era stabilit şi calendarul examenelor naţionale va fi respectat.
Cifre economice optimiste pentru România
Inflaţia în România a continuat să scadă în luna mai, în condiţiile în care s-au scumpit alimentele, serviciile şi mărfurile nealimentare. Datele Institutului Național de Statistică arată că inflaţia anuală raportată în mai 2023 s-a redus faţă de luna precedentă, situându-se la 10,64%, de la 11,23% în aprilie. Analiştii spun că scăderea inflaţiei este o evoluţie aşteptată, care încurajează economia să se dezvolte şi stimulează investiţiile. Totuși, adaugă specialiștii, s-ar putea ca datele legate de creşterile salariale, publicate tot de INS, să afecteze prognozele privind evoluţia inflaţiei. Conform cifrelor pentru aprilie, câştigul salarial mediu net a crescut, în medie, cu 15% faţă de luna corespunzătoare din 2022, adică peste rata anuală a inflaţiei.
Recent, Institutul anunța că economia României a crescut cu 2,3 procente în primul trimestru, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la acest avans contribuind în special comerţul, IT-ul, activităţile profesionale şi construcţiile. În schimb, industria a avut o contribuţie negativă la majorarea PIB. Conform estimărilor, creşterea economică va continua, deşi într-un ritm mai lent decât anul trecut, din cauza inflaţiei persistente, a condiţiilor de finanţare stricte şi a creşterii economice mai slabe înregistrate de principalii parteneri comerciali ai României. În context european, ţara stă bine, spun analiștii, având în vedere că, potrivit Eurostat, a avut cele mai mari creșteri economice din Uniune în primul trimestru al anului, alături de Spania, Cipru și Malta.
România are un nou aeroport
O aeronavă charter a companiei aeriene naționale TAROM a efectuat joi cursa de inaugurare a Aeroportului Internaţional de la Ghimbav, Braşov, singurul construit de la zero în țară în ultimii 50 de ani. Noul aeroport este şi primul care are turn de control operat de la distanţă, cu ajutorul mai multor camere video. Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav este al treilea ca mărime din țară. Pentru început, se va zbura către patru destinaţii din Germania, iar din luna august vor fi şi curse spre Londra, Barcelona şi Bruxelles.
-
Retrospectiva săptămânii 04.06. – 10.06.2023
O vară sub spectrul mișcărilor sociale?
Doar minivacanța de Rusaliile ortodoxe, în
prelungirea Zilei internaționale a Copilului a pus, temporar, în surdină
zgomotul nemulțumirilor sociale din România! Odată minivacanța încheiată,
protestele au fost reluate cu intensitate, semn al insatisfacțiilor profunde
din societate. Greva generală a cadrelor didactice din învăţământul
preuniversitar, care solicită venituri mai mari, a intrat, luni, în a treia
săptămână. Vineri, la București a fost programat un nou marş de protest al
angajaţilor din domeniu, în continuare nemulţumiţi de răspunsul Guvernului la cererile
lor. Cu o zi înainte, în încercarea de a le domoli furia, Executivul a adoptat un
memorandum prin care s-a angajat să aducă salariul unui profesor debutant la
nivelul celui mediu brut pe economie în grila de salarizare ce va intra în
vigoare la anul.Liderii sindicali s-au declarat, însă,
nemulţumiţi de garanţiile juridice oferite. În paralel, cum, ca la orice sfârșit
de an școlar trebuie încheiate situații școlare și organizate examene naționale,
Ministerul de profil a decalat unele date din calendarul în vigoare în sistemul
de învățământ, în așteptarea stingerii conflictului social și a revenirii
profesorilor în activitate.Pe de altă parte, tot săptămâna aceasta, la
București a avut loc și un protest al angajaţilor din Sănătate. Marile lor nemulţumiri
sunt legate, în pricipal, de salarii şi sporuri. Dacă salariul unui doctor cu
peste 25 de ani de experienţă poate ajunge la 9.000 de lei net pe lună (1.800
de euro), cel al unui asistent medical cu aceeaşi vechime abia trece de 3.000
de lei, doar dacă lucrează și de gardă. Chiar în timpul protestului, angajații
din Sănătate au primit vestea că Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă prin
care a corelat salariile cu grila de salarizare din 2022 pentru infirmiere,
îngrijitoare și brancardieri. În baza aceleiași ordonanțe, veniturile
polițiștilor ar urma să crească la nivelul maxim prevăzut de lege. Poliţişti care
au protestat și ei faţă de proiectul de reformare,asumată prin PNRR, a pensiilor speciale de Stat de care se bucură în
prezent atât ei, cât și alte categorii profesionale precum magistrații. Poliţiştii
cer scoaterea pensiilor militare din PNRR. Potrivit reformei, ar fi mărită
vârsta de pensionare şi ar fi reduse pensiile.
De la nivel de trai, la creștere economică
Nici situația românilor, dar nici cea a economiei
nu este una tocmai înfloritoare! Veniturile totale medii lunare au fost, în
România, anul trecut, de aproape 6.500 lei (circa 1.300 de euro) per familie,
în creştere cu aproape 14% faţă de 2021, potrivit datelor furnizate, miercuri,
de Institutul Naţional de Statistică. Peste 85% din banii câştigaţi au fost,
însă, cheltuiți pentru hrană, locuinţă, utilităţi și pentru plata taxelor şi
impozitelor. La nivel macro, economia țării a crescut cu 2,3 procente în primul
trimestru, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Potrivit estimărilor,
creşterea economică va continua, dar într-un ritm mai lent decât în 2022, din
cauza inflaţiei persistente, a condiţiilor de finanţare stricte şi a creşterii economice
mai slabe a partenerilor comerciali ai României.
B9 condamnă Rusia
Din dispoziţia ministrului de Externe, Bogdan
Aurescu, ambasadorul Rusiei la Bucureşti a fost informat, joi, asupra deciziei
autorităţilor române de a reduce personalul diplomatic şi tehnico-administrativ
al Moscovei în România, prin limitarea numărului acestuia la un nivel apropiat
de cel al reprezentării diplomatice şi tehnico-administrative a României în Rusia.
Astfel, Moscova trebuie să reducă numărul de posturi cu 21 de poziţii de
diplomat şi cu 30 de poziţii de personal tehnico-administrativ, adică cu 61%. Măsura
reflectă nivelul actual al relaţiilor bilaterale, reduse drastic de România
după declanşarea de către Rusia a războiului de agresiune împotriva Ucrainei,
arată MAE. Partea rusă are la dispoziţie cel mult 30 de zile pentru a pune în
aplicare decizia părţii române. Pe de altă parte, preşedinţii prezenţi, la începutul
săptămânii, la summit-ul de la Bratislava al ţărilor din Formatul Bucureşti 9,
între care și cel român Klaus Iohannis, au condamnat ferm războiul brutal,
nejustificat şi ilegal împotriva Ucrainei. Șeful statului român a vorbit despre
importanţa crucială a flancului estic al NATO în faţa ameninţării ruse.
Regele Charles al III-lea, acasă, în România
Regele Charles al III-lea al Marii Britanii şi-a
încheiat vizita particulară de cinci zile în România, prima în afara Regatului
de la încoronarea sa. Marți, la Viscri, în județul Brașov (centru), unde a
cumpărat o locuinţă încă din anul 2006, transformată, apoi, în muzeu botanic – una
din pasiunile regelui, Charles al III-lea a fost întâmpinat de localnici şi
turişti extrem de încântaţi de prezenţa sa în inima României. Vizita Regelui a
început pe 2 iunie, când a fost primit, la București, de preşedintele Klaus
Iohannis. Circa 300 de persoane au participat la recepția organizată în onoarea
actualului suveran pentru a marca 25 de ani de la prima sa vizită în ţară. Apoi,
a mers în satul Valea Zălanului din judeţul Covasna, unde deţine mai multe case
tradiţionale.
În așteptarea Galei UNITER
Pe 12 iunie va avea loc a 31-a ediţie a Galei
premiilor UNITER, prin care teatrul românesc premiază cele mai bune creaţii ale
anului precedent. Pentru desfășurarea Galei a fost ales, anul acesta, orașul
Timişoara (sud-vest) – Capitală Culturală a Europei. Organizatorii promit un eveniment
deosebit ce va purta parfumul anilor ʹ20 – ʹ30 ai secolului
trecut. Până atunci, s-a decis prezentarea pe scenă, săptămâna aceasta, a
pieselor nominalizate la categoria ʹCel mai bun spectacolʹ. Pe
de altă parte, aproape 200 de filme sunt proiectate la Cluj (nord-vest), începând
de vineri, timp de 10 zile, în cadrul unei noi ediţii a Festivalului de Film
Transilvania, la care şi-au anunţat prezenţa actori şi regizori celebri din
ţară şi străinătate, între care actorii Geoffrey Rush și Timothy Splash sau
regizorul Oliver Stone.
-
Continuă greva în educaţie
Greva
din învăţământul românesc, aflată, deja, în a treia săptămână, continuă.
Numărul participanţilor la acţiune se pare că ar fi scăzut. Ministrul Ligia
Deca a anunţat că 10.000 de angajați ar fi renunţat la protest și că doar 53%
din totalul angajaţilor din sistem îl continuă. În cazul în care procentul ar
scădea sub 50, greva ar trebui încetată, iar profesorii ar putea recupera orele
pierdute, după cum a precizat dna Deca:Ceea ce pe noi ne bucură este
trendul descendent. Este clar că, încet, încet, cadrele didactice revin în
clase, personalul revine în şcoli şi asta ne permite ca la nivelul fiecărei
unităţi de învăţământ să se poată organiza un program de recuperare, în aşa fel
încât, până la finele anului şcolar, să putem avea atât o recuperare din punct
de vedere educaţional, cât şi oamenii să poată să recupereze zilele pe care nu
le vor avea plătite în ceea ce priveşte salariul pe luna mai, ca urmare a
acţiunilor de protest.Sindicatele acuză, însă, autorităţile de
confuzie şi spun că la greva generală ar participa, de fapt, 87% dintre
profesori şi angajaţi. Ei sunt nemulțumiți de oferta de majorare salarială a
Guvernului, cu mult sub ceea ce doreau. În joc este mai mult decât un salariu
decent, este însuși statutul de dascăl, în particular și al Educației din
România, în general – spun profesorii. Totuși, cum sezonul examenelor se
apropie cu pași rapizi, responsabili din Educaţie, reprezentanţi ai elevilor,
părinţilor şi sindicatelor au participat, la Minister, la noi discuţii în urma
cărora au convenit că, deocamdată, nu se impune modificarea datelor la care
sunt programate examenele naţionale. Din nou, ministrul Ligia Deca:Încă suntem în calendar pentru a nu modifica datele probelor. Dacă vom
ajunge pe finalul săptămânii – pentru că atunci vom putea să avem o evaluare
exactă – la concluzia că nu există suficientă resursă umană pentru a organiza
aceste examene, vom anunţa care sunt măsurile pe care ministerul le ia în
calcul. Dorinţa noastră, a tuturor, ar fi să putem să ţinem probele la datele
anunţate, pentru ca toţi elevii să poată să meargă mai departe pe parcursul pe
care şi l-au ales. Pentru celelalte clase suntem, încă, în parcursul şcolar.
Cursurile se finalizează pe 16 iunie. Vor putea exista recuperări în contextul
anului şcolar, iar pentru eventuala materie neparcursă se pot reface
planificările pentru anul următor.Calendarul în vigoare în acest
moment prevede că probele orale ale bacalaureatului ar trebui să înceapă în 12
iunie, iar cele scrise în 26 iunie. În ceea ce priveşte Evaluarea Naţională a
absolvenţilor clasei a 8-a de gimnaziu, premergătoare intrării la liceu,
testările ar trebui să înceapă pe 19 iunie. Între timp, însă, în unele oraşe
din România manifestaţiile de stradă ale angajaților din Educație au continuat.
Joi, la București, este preconizat un nou miting de amploare, după cele recente
la care au participat zeci de mii de persoane.
-
Hăbări ditu bana românească şi internaţională
Educaţie. Guvernul ali Românie vulusi, adză, ordonanța cari apufuseasti crişteri a tiñiiloru de bază ditu truvățământu cu 1.000 de lei tră personalu didactic și cu 400 de lei tră personalu nididactic. Actul normativ anvăleasti căftărli publiţi a personalui didactic, spusi ministrul ali Educație, Ligia Deca. Ea cundille că suntu misuri cu efect ună ş-ună, ahurhinda cu 1 di cirisaru, iara alaxerli pruvidzuti tru văzute tru nomlu a tiñiillei di cafi mesu lipseasti s’hibă implementate cu preayalea, tru yinitorllii trei ani. Tu arada a lui, ministrul a Lucărlui, Marius Budai, spusi că va li ducă ninti păzărăpserli cu sindicatele, tra s’apufusească grila salarială di hăbăriseari. Tut gioi, sindicatele ditu nvățământu dimăndară că greva totală tru nvățământul preuniversitar va s’aducă ninti și marță, după minivacanța ti Dzuua a Cilimeanlui și Rusaliile Ortodoxe.
Summit-ul EPC. La doilu summit al Comunităţii Politice Europene (EPC), Klaus Iohannis cundille diznău importanţa ti andruparea ali Ucraina, văsilie care easti ma largu atacată a fără ñilă” di Rusia. Șeflu a statlui spusi că summit-ul a curi nicukiru easti Republica Moldova easte ilustrativ tră vocația a llei europeană, tră seriozitatea eforturilor di reformă ahardziti ti aderarea alistei la Uniunea Europeană și demonstreadză focalizarea pi tută Viţinata Estică și regiunea ali Amarea Lae. Iohannis salută prezența a prezidentului ucrainean Volodymyr Zelensky la andamasi. Summitul a nostru lipseasti sa spna diznau susta agiutorlu a nostru niminatu tră Ucraina și cetățenii a llei tră s’azvingă agresiunea rusă și tra s’ndreagă ună irine ti s’aibă la thimelliu principiile a Cartăllei ONU, cundille Klaus Iohannis. El nica spusi că agiutorlu ali Uniuni Europeană tră Republica Moldova lipseasti si s’hărsească di cama mukltă vizibilitate, di itia că anvărtusearea alistei nsimneadză și anvărtusearea a reziliențăllei strateghică ali Europă. La Summit-ul a curi nicukiru easti Republica Moldova llia parti aproapea 50 de șefi de stat și de guvern. Comunitatea Politică Europeană easte un format interguvernamental di debatu și ună platformă de coordonare politică anamisa di statele europene tru scupolu ti promovării a dialogului politic și a cooperării pi teme di sinferu deadunu, tră anvărtuşearea a securitatillei, stabilitatillei și prucukiillei pi continent. Prota andamasi a CPE s’ţănu tru sumedru 2022, la Praga
NATO. Miniștrii di externe ai NATO s-andămusiră tru capitala Norvegiei, Oslo, tră s’ndreagă detaliile summitului ditu alunarua. Tema principală este conflictul ditu Ucraina, ama, uidisitu cu corespondentului Radio România, un altu subiect easte aderarea Suediei la Alianță, jgllioata amănată di itia a condițiilor băgati di Turcia. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, spusi că noi nomuri ligate di terorism s’băgară tu lucru tru Suedia la 1 di cirisaru, lucru ţi spuni că Suedia llia meatri contra a pareiloru teroriste spusi di Turchia. Șeful Alianței Nord-Atlantiţi cundille că, tru meslli ditu soni, colaborarea anamisa di Suedia și Turcia s-anvartusi, iara Suedia demonstră că ş’lu ţăni zborlu datu”. Stoltenberg spusi că statele membre NATO lipseasti s’acaţă tu isapi cilastaserli ntimilleati” ali Turchiei tu ligatură cu a llei securitate, considerând că easte statul aliat nai ma zñiipsitu di atacurli teroriste. Șeful NATO cundille că, tru aeste condiții, aderarea ali Suedie va s’facă tu şcurtu kiro.
Autoru: Udălu a hăbărloru
Armânipsearea: Taşcu Lala
-
România are cea mai mare rată de abandon şcolar timpuriu din UE
Potrivit celor mai recente informații date publicității de Eurostat, media tinerilor care au renunțat la școală în țara noastră a fost anul trecut de aproape 16 la sută, în timp ce în Uniune a fost de 10 procente.
România este urmată de Spania (cu o pondere de 14 la sută), Ungaria, Germania și Italia (fiecare cu 12 procente).
Croația, în schimb, a avut cea mai scăzută rată a abandonului școlar timpuriu, 2 sută. Irlanda, Slovenia și Grecia au avut fiecare 4 la sută.Abandonul școlar timpuriu se referă la cei între 18 și 24 de ani, care nu mai urmează nici o formă de educație sau formare profesională, după ce au terminat cel mult școala generală, adică clasa a opta. Indicele a scăzut constant în spațiul comunitar în ultimii 10 ani, de la 13 procente în 2012 la 10 la sută în 2022.
Cu toate acestea, spun oficialii europeni, mai este încă un drum lung de parcurs pentru a atinge obiectivul de reducere a ratelor de părăsire timpurie a școlii sub 9 la sută până în 2030.
Comparativ cu 2012, două treimi dintre statele membre ale Uniunii au raportat anul trecut o pondere mai mică a părăsirii timpurii a studiilor, cu excepția Cehiei, Danemarcei, Germaniei, Ungariei, Austriei, Slovaciei și Suediei, care au înregistrat creșteri mici.
Procentul înregistrat anul trecut de România este similar cu cel din 2019, indicând o stagnare, după ce, începând din 2015, rata a scăzut cu aproximativ 4 la sută.
În altă ordine de idei, datele Eurostat mai arată că, anul trecut, mai mulți bărbați tineri au renunțat la școală timpuriu decât femeile, proporția fiind de 11, respectiv 8 la sută. Excepție fac Bulgaria și Grecia, unde sunt mai multe fete decât băieți care renunță la studii.
Abandonul școlar timpuriu duce la șomaj, excluziune socială, sărăcie și probleme de sănătate, atrage atenția Comisia Europeană. Potrivit executivului comunitar, sunt multe motive care pot explica de ce unii tineri renunță prea devreme la studii, dar în primul rând este vorba de probleme personale sau de familie, dificultăți de învățare sau de o situație economică precară.
Nu trebuie însă ignorați nici factori precum funcționarea sistemului de învățământ, atmosfera din școli sau relațiile dintre profesori și elevi.
-
Comitetul European al Regiunilor şi UNICEF, sprijin pentru incluziunea copiilor ucraineni
Acordul urmărește să faciliteze cel mai bun mod de a proiecta, coordona și implementa cu succes programe pentru copiii refugiați din Ucraina, astfel ca ei să se integreze pe termen lung în orașele și regiunile europene.
Inițiativa comună se va baza şi pe activitatea legislativă a Comitetului European al Regiunilor – adunare formată din politicienii locali și regionali – pentru a garanta drepturile copiilor în legislația europeană. Aceasta oferă îndrumări și instrumente pentru țările Uniunii Europene, astfel încât fiecare copil expus riscului de sărăcie sau excluziune socială să aibă acces la educație adecvată, îngrijire medicală, hrană și locuință până în 2030. Multe dintre serviciile publice care sunt esențiale pentru realizarea acestor obiective sunt conduse de administrațiile locale și regionale, de aceea UNICEF şi Comitetul European al Regiunilor au considerat necesară parafarea acestui acord.
Conform celor mai noi statistici, peste 8 milioane de oameni – majoritatea femei și copii – au fugit din Ucraina în țările vecine, mulți continuându-și călătoria către alte destinații. În acest context, președintele Comitetului European al Regiunilor, Vasco Alves Cordeiro a declarat că parteneriatul cu UNICEF arată angajamentul CoR în promovarea și apărarea drepturilor copiilor, mai ales a celor mai vulnerabili. Experienţa tehnică a UNICEF va fi crucială pentru a garanta că autoritățile locale și regionale aplică standardele potrivite pentru cazarea, integrarea și educația copiilor. În special, regiunile îndepărtate și orașele mici, care primesc copiii strămutați, dar nu au prea multă experiență sau legături strânse cu experții internaționali în îngrijirea copiilor, vor beneficia de acest acord. Oficialul european a mai amintit că autoritățile locale și regionale poartă o responsabilitate uriașă, dau dovadă de o solidaritate extraordinară atunci când primesc copiii strămutați şi sunt dispuse să-și îmbunătățească munca și să facă din orașele și regiunile lor un loc și mai primitor pentru copiii vulnerabili.
-
Niifharistuseri suţiali tru România
Guvernul român de coaliţie easti tru ună catandisi greauă, cu zori băgată di dauli părţă, aţea a sindicatelor ditu educaţie şi sănătate, cari caftă cristeri ma mări la tiñiili di cafi mesu, şi aţea a deficitului bugetar excesiv, pisti limita aprukeată tru Uniunea Europeană. Profesorllii şi personalu nididactic suntu, di luni, tru grevă ghenerală, una ti cari spun că poati si s’lundzească sptămâñi buni, periclitânda ase examenele naţionale. Până tora, negocierile eşuară. Sindicaliştilli vor ca autorităţli s’află cearei rapidi tră criştearea a tiñiiloru di cafi mesu a tutulor cadrilor didactiţi. Reprezentanţălli a elevilor şi părinţălor avură muabeti şi elli cu guvernul. Ndrupăscu căftărli a profesorlor, ama suntu găilipsiţ di aprukearea a examenelor di bitisita di an. Executivlu spuni că ceareia u reprezintă adoptarea a nomlui ti tiñiili di cafi mesu. Profesorllii numata au ama arăvdari, spun că suntu sătulli di tăxeri şi caftă adoptarea a unui actu normativ cari s’mărească tuti tiñiili di cafi mesu ditu Educaţie până la elaborarea de cătră Parlament a năului nomu a tiñiiloru di cafi mesu bugetare. Nu maş amintatiţli a profesorlor debutanţă lipseaşti să s’mărească, ama a tutăloru cadrilor didactice, caftă sindicaliştilli. Easti zborlu ti aproapea 260.000 di persoani, uidisitu cu Anton Hadăr, lider a Federaţiillei Naţionale Sindicale “Alma Mater”:
“Nu aprukemu ună pripunire aţea turlie că s-himu haristusiţ. Ceareili pi lungu kiro, dimi, yinitorlu nomu a tiñiiloru di cafi mesu, şi eali amănă. Tru aestu ritmo, vă asiguripsescu că stămănă aesta va s’hibă grevă şi minduescu că va s’hibă ună grevă di lungu kiro, nu maş di ună stămână”.
Creasti cabaia multu heavra suţială şi tru zona a sănătatillei. Niifharistusiţ că tră elli nomlu a tiñiiloru di cafi mesu unitaru nu s-ari băgată tu lucru asi cum lipsea, sindicaliştilli di la Federaţia Sanitas pichetară Ministerul Sănătatillei. Ună eventuală grevă a infirmierilor şi asistenţilor nu va s’aducă zñie a muştiradloru ditu saloani, am ava s’ducă la amânarea a născăntor intervenţii chirurgicale. Prezidentulu ali Federaţie Sanitas, Leonard Bărăscu:
“Greva ghenerală tră pacienţi nu nsimneadză ici ţiva, garantez mini tora lucrul aestu, tră aţea că lăndzidzlli va s’hibă mutriţ idyea cum pănă tora – şi multu ghini. Problema easti că va s’lipsească s’trădzemu mănă di niscănti operaţii cari pot s’hibă croniţi şi nica au amânari programări cari pot s’hibă şi eale anulate şi duse niheamă manclo cu ndaua dzali”.
Lucrătorlli ditu sănătate caftă ma largu dutearea ninti a angajărlor tru Sănătate şi Asistenţă suţială, darea a tiñiiloru di cafi mesu ditu grilă a tutulor lucrătyorloru, calcularea a tutulor sporurlor şi a tarifului orar tră gărdză pritu raportari la tiñia di cafi mesu ti eastu tru plată, calcularea indemnizaţiei di hrană pritu raportare la tiñia di cafi mesu minimă brută pi văsilie actuală şi finanţarea suficientă a instituţiilor ditu Sănătate şi Asistenţă Socială. Pe 8 di cirişaru va s’acaţă ună grevă di avertismentu cu dănăsearea a lucărlui kiro di dauă săhăţ, iar greva ghenerală easti programată tru 15 di cirişaru.
Autoru: Stefan Stoica
Armânipsearea: Taşcu Lala
-
Nemulţumiri sociale în România
Guvernul român
de coaliţie se află într-o postură ingrată, sub o dublă presiune, cea a
sindicatelor din educaţie şi sănătate, care solicită majorări semnificative de
salarii, şi cea a deficitului bugetar excesiv, peste limita admisă în Uniunea
Europeană. Profesorii şi personalul nedidactic sunt, de luni, în grevă
generală, una despre care spun că s-ar putea prelungi săptămâni bune,
periclitând astfel examenele naţionale. Până acum, negocierile au eşuat.
Sindicaliştii vor ca autorităţile să găsească soluţii rapide pentru majorarea
salariilor tuturor cadrelor didactice. Reprezentanţii elevilor şi părinţilor au
discutat şi ei cu guvernul. Susţin revendicările profesorilor, dar sunt
îngrijoraţi de apropierea examenelor de sfârşit de an. Executivul susţine că
soluţia o reprezintă adoptarea legii salarizării. Profesorii nu mai au însă
răbdare, spun că s-au săturat de promisiuni şi cer adoptarea unui act normativ
care să mărească toate salariile din Educaţie până la elaborarea de către
Parlament a noii legi a salarizării bugetare. Nu doar veniturile profesorilor
debutanţi trebuie să se mărească, ci ale tuturor cadrelor didactice, pretind
sindicaliştii. Ar fi vorba de aproximativ 260.000 de persoane, potrivit lui
Anton Hadăr, lider al Federaţiei Naţionale Sindicale Alma Mater:Nu
am primit o propunere în aşa fel încât să fim mulţumiţi. Soluţiile pe termen
mai îndepărtat, adică, viitoarea lege a salarizării, şi ele trenează. În acest
ritm, vă garantez că săptămâna aceasta va fi grevă şi cred că va fi o grevă de
durată, nu doar de o săptămână.Creşte periculos temperatura socială
şi în zona sănătăţii. Nemulţumiţi că pentru ei legea salarizării unitare nu s-ar
fi aplicat corect, sindicaliştii de la Federaţia Sanitas au pichetat Ministerul
Sănătăţii. O eventuală grevă a infirmierilor şi asistenţilor nu va afecta
pacienţii din saloane, dar va conduce la amânarea unor intervenţii
chirurgicale. Preşedintele Federaţiei Sanitas, Leonard Bărăscu:Greva
generală pentru pacienţi nu înseamnă nimic, garantez eu de acum lucrul ăsta,
pentru că bolnavii vor fi îngrijiţi ca şi până acum – şi foarte bine. Problema
este că va trebui să renunţăm la anumite operaţii care pot fi cronice şi mai
suferă amânare programări care pot fi şi ele anulate şi duse un pic mai încolo
cu câteva zile.Angajaţii din sănătate vor continuarea angajărilor în Sănătate
şi Asistenţă socială, acordarea salariilor de bază din grilă tuturor
angajaţilor, calcularea tuturor sporurilor şi a tarifului orar pentru gărzi prin
raportare la salariul aflat în plată, calcularea indemnizaţiei de hrană prin
raportare la salariul minim brut pe ţară actual şi finanţarea suficientă a
instituţiilor din Sănătate şi Asistenţă Socială. Pe 8 iunie va avea loc o grevă
de avertisment cu întreruperea activităţii timp de două ore, iar greva generală
este programată în 15 iunie.