Radio România Internațional

Tag: Educatie

  • Educaţia, între lege şi grevă

    Educaţia, între lege şi grevă

    Senatul
    de la București, în calitate de for decizional în acest caz, a adoptat cu
    majoritate de voturi legile Educaţiei. Partidele din arcul guvernamental – PNL,
    PSD și UDMR – au susţinut cele două acte normative destinate învăţământului
    preuniversitar, respectiv universitar, considerând că măsurile adoptate
    reformează sistemul. Un sistem cu probleme acute, semnalate zeci de ani de
    cadre didactice, părinți sau elevi, remediate doar paliativ de către miniștrii
    care s-au perindat vremelnic în fruntea domeniului sau, dimpotrivă, mai grav adâncite!     La bază cadru didactic, președintele țării Klaus Iohannis și-a asumat proiectul
    de țară România educată. Dezbătut timp de cinci ani, pe parcursul
    ambelor sale mandate, proiectul este pus, acum, în practică sub forma noilor
    legi ale Educației, despre care actualul ministru de resort Ligia Deca – chiar
    cea care a lucrat la proiectul prezidențial – spune că răspund provocărilor
    prezente, dar și celor pe termen lung:

    Pachetul de legi
    ale Educaţiei reprezintă un obiectiv ambiţios, dar realizabil, un viitor mai
    bun pentru toţi copiii şi tinerii din România. A ajuns la votul final legea
    învăţământului preuniversitar, menită să răspundă provocărilor existente şi
    viitoare, pentru ca Educaţia să redevină temelia unei societăţi bazate pe
    valori. Echitate, performanţă, investiţii, respect şi siguranţă sunt doar
    câteva dintre cuvintele-cheie pe care legea învăţământului preuniversitar le-a
    transpus în măsuri coerente şi predictibile.


    Legea
    învăţământului preuniversitar urmăreşte reducerea abandonului şcolar, iar prin
    legea învăţământului superior se doreşte inclusiv sprijinirea cooperării
    europene a universităţilor din România. Profesionalizarea carierei didactice,
    creșterea accesului la educație timpurie, reducerea analfabetismului
    funcțional, adaptarea programelor la piaţa muncii, modernizarea metodelor de
    testare şi evaluare sau sporirea sprijinului pentru copiii defavorizați sunt
    alte obiective. Senatorii din Opoziţie sunt de părere, în schimb, că cele două
    noi legi nu vor rezolva problemele existente, aşa că au votat împotrivă și le
    vor reclama la Curtea Constituțională.

    Irineu Darău, senator USR: Nu am putut vota pentru o lege care pur şi simplu lasă statutul
    cadrului didactic la un nivel ruşinos, ce nu arată decât că Puterii de azi nu
    îi pasă de Educaţie. Cu ce învăţători şi profesori mai vreţi să avem parte de
    educaţie în ţară? Astăzi, 20% dintre cadrele didactice stau să iasă la pensie
    şi doar 5% sunt tineri.


    Cadre didactice care, în proporție de peste
    70%, au decis să continue și marți greva generală declanșată cu o zi înainte,
    după o lungă serie de proteste neluate în seamă.

    Luni, ministerul Muncii a
    decis să pună în dezbatere publică o ordonanţă de urgenţă care măreşte
    salariile personalului auxiliar şi nedidactic şi introduce bonusuri financiare
    pentru profesorii debutanţi. Nemulțumite, sindicatele au anunţat că nu renunţă
    la protest, până când Guvernul nu va răspunde cu o soluţie
    credibilă la revendicările lor, în special pecuniare.


  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 07.05 – 13.05.2023

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 07.05 – 13.05.2023

    Nicurarea a hărgiloru publiţi


    Coaliţia la guvernare tru România apufusi turlia tru cari va s’hibă scădzuti hărgili publiţi, lucru ţi lu caftă deficitul bugetar dipu mare, iara executivul lu transpusi tru ună ordonanţă di urgenţă adoptată viniri. UIdisitu cu aesta, instituţiile di stat lipseaşti să scadă cu 10% hărgili cu bunuri şi serviţii, va s’hibă ñicurati cu 50% ipotisili di consilieri tru aparatul dimnitarilor publici, iara ună pirsoană nu va s’poată s’aibă ma multu di dauă mandate tru consiliile di administraţie a companiilor naţionale ică tru alti instituţii publice. Tutunăoară, suntu curmati, tu aestu an, angajările tru instituţiile şi autorităţile publice, cu excepţia domeniilor a sănătatillei şi educaţiillei. Ditu apriliu 2020, România easti tru procedură di dificit excesiv, di itia că aestea năstricură tru 2019 praglu di 3% ditu PIB apufusitu tru cadrul Pactului di Stabilitate şi Creastire. Ahurhinda cu anul 2021, dificitul bugetar intrat pi ună traiectorie di ajustare tru linie cu recomandarea UE, ama easti nica pi un nivel multu analtu. Misurli pruvidzuti tru ordonanţa adoptată viniri va ss’aducă economii la buget di pisti 5 miliardi di lei, echivalentul ti 1 miliardu di euro.



    Protestu a lucrătorloru ditu nviţămintu


    Lucrătorlli ditu nviţămintu ndreapsiră, tu mesea ali stamăna ţi tricu, un marşu di protest, pi calea ţi leagă sediul Guvernului di Parlament. Loară parti profesori şi dascalli, pirsonal nididactic şi didactic auxiliar. Protili fediraţii sindicale ditu domeniu caftă criştearea a tiñiiloru di cafi mesu tu simfunie cu importanţa socială a lucărlui faptu şi vor ca tiñia di cafi mesu a profesorului dibutant s’hibă nai ma pţănu isa isa cu atelu di mesi brut pi economie. Protestatarlli caftă nica şi indixarea anuală a tiñiiloru di cafi mesu cu rata ali inflaţie, păltearea a oariloru suplimentare fapti di pirsonalu didactic auxiliar şi nididactic şi darea a sporurilor tră condiţii di lucru a pirsonalului ditu nvăţământu. Pi lista a căftărloru nica suntu şi dicontarea navetăllei, păltearea a indimnizaţiillei di instalare, darea a concediului di adyi suplimentar şi compinsarea financiară a concediului ţi nu fu faptu. Sindicatili ditu educaţie caftă tutunăoară, creastirea anuală a investiţiilor tru nvăţământ tră făţeari cama bunu baza materială şi infrastructura. Eali fuvirsescu cu diclanşarea a grevăllei ghenerală.



    Nomurli ali educaţiei, adoptate di diputaţ


    Diputaţlli români votarăm pacheta di nomuri ti cari iniţiatorul, ministerul ali Educaţie, spuni că agudwscu problemili croniţi a sistemlui, ntră cari aţeali cama cu zori hiinda abandonul şcolar şi analfabetismul funcţional. Uidisitu cu ministrulu Ligia Dica, investiţiile, prioritizarea a zonilor difavorizate la alocările bugetare şi misurile cari mutrescu hăirlătica tu tut kirolu a imnaticlui educaţional suntu sturlli a aliştei pachetă legislativă. Tru ţi mutreaşti nviţămintulu preuniversitar, ari căbili că liceele s’aleagă tră un examen suplimentar, pi ningă evaluarea naţională, cu scupolu ti acăţarea giumitati ditu locuri. Tutunăoară, religia agiundzzi s’hibă disciplină opţională la bacalaureat, easti lărdzitu programlu di rechizite tră elevlli ditu medii difavorizate şi easti băgatu un plan naţional di alumtă contra a prişcăviillei tru şcolliuri. Suntu alăxeri şi tru nviţămintul universitar. Nu dipu tu soni, suntu pruvidzuti amendză mări tră pirsoanele cari ancupără ică vindu lucrări ştiinţifiţi, refearate, lucrări tră examenele di evaluare, catacum şi di finalizari a studiilor universitare di licenţă, masterat şi doctorat.



    România, sturu a securitatillei cibernetică europiană


    Bucureşti fu dişcllisu, stămâna aesta, năulu Centru europian di compitenţe tru materie di securitate cibernetică. El ari tu scupo s’ndrupască inovarea şi politica industrială tru domeniul a securitatillei cibernetică şi s’dizvoltă şi s’coordoneadză proiectele UE tru materie di securitate cibernetică. Centrul va s’kivernisească proiecte mutrinda centrili di opiraţiuni tră securitate, tru cadrul a pripunirillei Comisiei di instituire a unlui scut cibernetic europian, şi va s’lucreadză deadunu cu un şingiru di centre naţionale di coordonare tru scucpolu ti thimilliusearea a unlui ecosistem tră inovare şi compititivitate tru materie di securitate cibernetică tru tută UE. Comisarlu tră piaţa internă, Thierry Breton, declară că securitatea cibernetică easti ună prioritate esenţială, iara protejarea a suvearanitatillei digitală a Uniunillei Europiană caftă gaereţ deadunu. “Centrul europian di compitenţe tru materie di securitate cibernetică adună resurse şi expirţă di nivel analtu ditu tută UE tră s’dizvolta soluţii inovatoare la fuvirserli cibernetice şi tră s’crească rezilienţa la atacuri. Lucrânda deadunu, putem s’construimu ună lume digitală ma sigura şi ma securizată tră tuţ europiañilli”, cundille oficialu di Bruxelles.



    Triplă yiurtuseari: Dzuua a Indepindenţăllei, Dzuua a Regalitatillei şi dzuua a Europăllei


    Pi 10 di mai, România nsimnă, pritu ţeremonii militare şi religioase, Dzuua Independenţăllei Naţională. Tru 1877, pi 10 di mai, Principile Carol I simnă Proclamaţia di Independenţă a Româniillei andicra di Imperiul Otoman, conferinda-lli ase puteari di nomu. Patru ani ma amănatu, pi 10 di mai 1881, Carol I eara ancurunatu Văsille ali României. Aţea ţi easti sărbăturisită ca Dzuuă a Regalitatillei fu dzuuă naţională până la yinearea a comuniştilor la puteare. Pi 9 mai fu marcată Dzuua Europălleii. Tru un mesaj pitricutu cu aestă furñie, prezidentulu Klaus Iohannis spusi că Europa nu easti un bun amintatu, ama lipseaşti s’hibă viglleată niacumtinatu, tru contextul tru cari suntu fuvirsiti valorli ţi suntu la thimellilu a iriñillei mondiale di după Doilu Polimu Mondial, iara la nivel global ari ună tendinţă di fragmentare şi riaşezare geopolitică. “Protejânda Europa, nă vigllemu noi, securitatea şi prucukia a noastră. Ceareili europeane tră provocărli actuale suntu cearei tră yinitorul a cetăţenilor a noştri”, cundille liderul di la Bucureşti. El şi spusi pistusinea că agiutorlu a cetăţenilor români tră Uniunea Europeană şi tră valorli di thimelliu europeani va s’armănă niminati.



    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Retrospectiva săptămânii 07.05 – 13.05.2023

    Retrospectiva săptămânii 07.05 – 13.05.2023

    Reducerea
    cheltuielilor publice


    Coaliţia la
    guvernare în România a decis modul în care vor fi scăzute cheltuielile publice,
    demers impus de deficitul bugetar prea mare, iar executivul l-a transpus într-o
    ordonanţă de urgenţă adoptată vineri. Potrivit acesteia, instituţiile de stat
    trebuie să scadă cu 10% cheltuielile cu bunuri şi servicii, vor fi diminuate cu
    50% posturile de consilieri în aparatul
    demnitarilor publici, iar o persoană nu va putea deţine mai mult de două mandate
    în consiliile de administraţie ale companiilor naţionale sau ale altor
    instituţii publice. Totodată, sunt suspendate, în acest an, angajările în instituţiile
    şi autorităţile publice, cu excepţia domeniilor sănătăţii şi educaţiei. Din
    aprilie 2020, România se află în procedură de deficit excesiv, întrucât acesta
    a depăşit în 2019 pragul de 3% din PIB stabilit în cadrul Pactului de
    Stabilitate şi Creştere. Începând cu anul 2021, deficitul bugetar a intrat pe o
    traiectorie de ajustare în linie cu recomandarea UE, dar se află încă la un
    nivel foarte ridicat. Măsurile prevăzute în ordonanţa adoptată vineri vor aduce
    economii la buget de peste 5 miliarde de lei, echivalentul a 1 miliard de euro.



    Protest al angajaţilor
    din învăţământ


    Angajaţii din învăţământ
    au organizat, la mijlocul săptămânii, un marş de protest, pe traseul ce leagă
    sediul Guvernului de Parlament. Au participat profesori şi învăţători, personal nedidactic şi didactic auxiliar. Principalele
    federaţii sindicale din domeniu cer majorarea salariilor cadrelor didactice în
    conformitate cu importanţa socială a muncii prestate şi vor ca salariul
    profesorului debutant să fie cel puţin egal cu cel mediu brut pe economie.
    Protestatarii mai solicită indexarea anuală a salariilor cu rata inflaţiei,
    plata orelor suplimentare efectuate de personalul didactic auxiliar şi
    nedidactic şi acordarea sporurilor pentru condiţii de muncă personalului din
    învăţământ. Pe lista revendicărilor se mai află decontarea navetei, plata
    indemnizaţiei de instalare, acordarea concediului de odihnă suplimentar şi
    compensarea financiară a concediului neefectuat. Sindicatele din educaţie cer,
    totodată, creşterea anuală a investiţiilor în învăţământ pentru îmbunătăţirea
    bazei materiale şi a infrastructurii. Ele ameninţă cu declanşarea grevei
    generale.



    Legile
    educaţiei, adoptate de deputaţi


    Deputaţii români
    au votat pachetul de legi despre care iniţiatorul, ministerul Educaţiei, spune
    că ţintesc problemele cronice ale sistemului, între care cele mai presante sunt
    abandonul şcolar şi analfabetismul funcţional. Potrivit ministrului Ligia Deca,
    investiţiile, prioritizarea zonelor defavorizate la alocările bugetare şi
    măsurile care vizează succesul pe întregul parcurs educaţional sunt piloni ai
    acestui pachet legislativ. În privinţa învăţământului preuniversitar, e
    prevăzută posibilitatea ca liceele să opteze pentru un examen suplimentar, pe
    lângă evaluarea naţională, în vederea ocupării a jumătate din locuri. Totodată,
    religia devine disciplină opţională la bacalaureat, este extins programul de
    rechizite pentru elevii din medii defavorizate şi este introdus un plan
    naţional de combatere a violenţei în şcoli. Sunt schimbări şi în învăţământul
    universitar. Nu în ultimul rând, sunt prevăzute amenzi mari pentru persoanele
    care cumpără sau vând lucrări ştiinţifice, referate, lucrări pentru examenele
    de evaluare, precum şi de finalizare a studiilor universitare de licenţă,
    masterat şi doctorat.


    România, pilon
    al securităţii cibernetice europene


    La Bucureşti a
    fost inaugurat, săptămâna aceasta, noul Centru european de competenţe în materie
    de securitate cibernetică. El are ca scop să sprijine inovarea şi politica
    industrială în domeniul securităţii cibernetice şi să dezvolte şi să coordoneze
    proiectele UE în materie de securitate cibernetică. Centrul va gestiona
    proiecte privind centrele de operaţiuni pentru securitate, în cadrul propunerii
    Comisiei de instituire a unui scut cibernetic european, şi va colabora cu o
    reţea de centre naţionale de coordonare în scopul creării unui ecosistem pentru
    inovare şi competitivitate în materie de securitate cibernetică în întreaga UE.
    Comisarul pentru piaţa internă, Thierry Breton, a declarat că securitatea
    cibernetică este o prioritate esenţială, iar protejarea suveranităţii digitale
    a Uniunii Europene necesită eforturi comune. Centrul european de competenţe în
    materie de securitate cibernetică reuneşte resurse şi experţi de nivel înalt
    din întreaga UE pentru a dezvolta soluţii inovatoare la ameninţările
    cibernetice şi pentru a ne spori rezilienţa la atacuri. Lucrând împreună, putem
    construi o lume digitală mai sigură şi mai securizată pentru toţi europenii, a
    subliniat oficialul de la Bruxelles.



    Triplă
    aniversare: Ziua Independenţei, Ziua Regalităţii şi Ziua Europei


    Pe 10 mai,
    România a marcat, prin ceremonii militare şi religioase, Ziua Independenţei Naţionale.
    În 1877, pe 10 mai, Principele Carol I a semnat Proclamaţia de Independenţă a
    României faţă de Imperiul Otoman, conferindu-i astfel putere de lege. Patru ani
    mai târziu, pe 10 mai 1881, Carol I era încoronat Rege al României. Ceea ce
    este sărbătorită ca Zi a Regalităţii a fost zi naţională până la venirea
    comuniştilor la putere. Pe 9 mai a fost marcată Ziua Europei. Într-un mesaj
    transmis cu acest prilej, preşedintele Klaus Iohannis a afirmat că Europa nu
    este un bun câştigat, ci trebuie protejată continuu, în contextul în care sunt
    ameninţate valorile aflate la baza păcii mondiale de după Al Doilea Război
    Mondial, iar la nivel global există o tendinţă de fragmentare şi reaşezare geopolitică.
    Protejând Europa, ne protejăm pe noi, securitatea şi prosperitatea noastră.
    Soluţiile europene pentru provocările actuale sunt soluţii pentru viitorul
    cetăţenilor noştri, a subliniat liderul de la Bucureşti. El şi-a exprimat
    încrederea că sprijinul cetăţenilor români pentru Uniunea Europeană şi pentru
    valorile fundamentale europene va rămâne de neclintit.


  • România 43

    România 43

    Eradicarea
    consumului de droguri şi substanţe etnobotanice în rândul tinerilor, atitudinea şi importanţa rolului părinţilor
    în educarea şi prezentarea pericolelor la care se expun tinerii, precum şi
    consecinţele consumului de droguri la această vârstă, teme ale dezbaterii găzduită
    de Natalia Intotero, membră a Comisiei pentru comunităţile de români din afara
    graniţelor ţării şi preşedinte al Comisiei pentru învăţământ din Camera
    Deputaţilor.


  • Nominalizările la Gala Premiilor Radio România Cultural 2023

    Nominalizările la Gala Premiilor Radio România Cultural 2023

    Gala Premiilor Radio România Cultural, ajunsă la cea de-a XXII-a ediție, va avea loc luni, 3 aprilie, de la ora 18:00, pe scena Teatrului Odeon. Este singurul eveniment care care premiază toate domeniile culturii din România.

    Vor fi recompensate cele mai importante reuşite ale culturii româneşti din anul 2022. De asemenea, vor fi acordate două premii speciale și un premiu de excelență.

    Gala s-a impus de-a lungul anilor ca un adevărat eveniment de prestigiu, un spectacol în care lumea culturală strălucește și în cadrul căruia publicul îi poate onora cu aplauze pe cei care au performat în domeniile lor.

    Nominalizările la categoria Proză sunt: Mircea Cărtărescu, pentru romanul Theodoros, Editura Humanitas, 2022, Bogdan-Alexandru Stănescu, pentru volumul Abraxas, Editura Polirom, 2022, Florin Chirculescu, pentru cartea Solomonarul, Editura Nemira, 2022.

    La categoria Poezie: Moni Stănilă, pentru cartea Ofsaid, Editura Nemira, 2022, Olga Ștefan, pentru Resursa, Casa de Editură Max Blecher, 2022, Alina Purcaru, pentru volumul Tot mai multă splendoare, Editura Cartier, 2022.

    La categoria Artele spectacolului: Echipa Reactor de Creație și Experiment din Cluj-Napoca, pentru spectacolul Visul de Alexa Bacanu, în regia lui Dragoș Alexandru Mușoiu, din cadrul proiectului Zonă de singuranță, Richard și Robert Balint, pentru rolurile tată-fiu din spectacolul Fiul de Florian Zeller, în regia lui Bobi Pricop, producție a Teatrului Regina Maria – Oradea, Maria Beatrice Tudor pentru proiectul Dans Nomad, desfășurat în județul Timiș și produs de compania independentă Unfold Motion – Timișoara.

    La categoria Film au fost nominalizate producțiile: R.M.N., scenariul și regia Cristian Mungiu, Miracol, scenariul și regia Bogdan George Apetri, Oameni de treabă, scenariul Radu Romaniuc & Oana Tudor, regia Paul Negoescu.

    Nominalizările categoriei Arte vizuale sunt: Suzana Fântânariu pentru expoziția Durata impură la Calpe Gallery, Timișoara (curator, Călin Petcana), Ștefan Câlția pentru expoziția Obiectele restaurării la Muzeul de Artă din cadrul Palatului Culturii din Iași (curatori, Alexandra Manole și Matei Câlția), Lilian Theil pentru expoziția O bătrână care zâmbește (curator: Raluca Ilaria Demetrescu) – Art Safari, București.

    La categoria Știință nominalizările sunt: Federația Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer, președinte Cezar Irimia, pentru activitatea de lobby pentru Planul naţional de prevenire şi combatere a cancerului, Dr. Mircea Popițiu din cadrul Clinicii de Chirurgie Vasculară a Spitalului Județean din Timișoara pentru proiectul Prevasc, singura platformă online de prevenție vasculară din România, Mirela Stoeac-Vlăduți din Timișoara, pentru MV sci-art, primul centru dedicat artei contemporane și științei.

    La categoria Muzică: Diana Rotaru – directorul artistic al Festivalului Internațional Meridian, Elena Mândru – pentru albumul de jazz-simfonic Hybrid, Jurjak (George Petroșel) – pentru albumul Hoții de vise, lansat în toamna anului trecut.

    La categoria Educație nominalizările sunt: Viforel Dorobanțu, profesor de fizică, directorul Școlii Gimnaziale nr. 1, din Curcani, județul Călărași, pentru curajul si viziunea cu care vrea să transforme o școală dintr-o comunitate vulnerabilă într-o instituție modernă, Asociația AVATAR din București pentru proiectul F.U.S.I.O.N.- Facem Un Spectacol In Orașul Nostru, UiPath Foundation, pentru lansarea în România a aplicației de citit Nabu.

    Accesul la Gala Premiilor Radio România Cultural se va face pe bază de invitații care pot fi solicitate telefonic, la 021.303.1515, de luni până vineri, între orele 9:00 și 14:00, sau la adresa de email: cultural@rornet.ro.

    Evenimentul va fi transmis în direct la Radio România Cultural. Detalii, pe www.radioromaniacultural.ro.

    Un eveniment Radio România. Producător: Radio România Cultural. Partener: Teatrul Odeon.

  • Muncind în Europa – 13.03.2023

    Muncind în Europa – 13.03.2023

    Rolul
    educației în reducerea abandonului școlar” – tematică dezbătută în cadrul
    proiectului național Pactul pentru Tineri, proiect al cărui scop este implementarea educației vocaționale și a
    celei duale ca strategie națională de consolidare a pieței muncii din România.


  • Noi proiecte ale Legilor privind educația

    Noi proiecte ale Legilor privind educația

    După mai
    multe luni în care s-au aflat în analiza experţilor de la minister şi a
    reprezentanţilor coaliţiei de guvernare din România și după aproape zece mii de amendamente, noile
    proiecte ale Legilor privind educația au fost prezentate luni de ministrul
    Ligia Deca. Bazate, potrivit ministrului, pe proiectul România
    Educată şi pe rapoartele experţilor OECD, proiectele îşi propun creşterea
    calităţii învăţământului şi reducerea analfabetismului funcţional. Modificările
    propuse vin pe fondul unor cifre îngrijorătoare care plasează România în coada
    clasamentului european în ceea ce priveşte performanţele în educaţie.

    Ligia
    Deca: Cinci din zece elevi în vârstă de 15 ani au competenţe
    matematice, respectiv în domeniul ştiinţelor, sub nivelul minim de performanţă,
    adică nu pot utiliza gândirea logică în situaţii cotidiene sau nu pot explica
    fenomene sau procese ştiinţifice familiare. Patru din zece elevi, tot de 15
    ani, au competenţe de lectură sub nivelul minim de performanţă, aşa cum este
    definit în contextul studiului PISA, adică citesc un text şi nu pot formula
    uşor concluzii. Doi din zece participanţi la examenul de Bacalaureat nu l-au
    promovat şi mai ştim că trei din zece profesori de ştiinţe pun rareori în
    legătură lecţiile sau partea teoretică cu ceea ce pot observa elevii în viaţa
    de zi cu zi, iar şase din zece nu au participat la niciun curs de predare a
    ştiinţelor cu metode moderne în ultimii doi ani.

    Potrivit proiectului
    Legii învăţământului preuniversitar,una dintre modificările
    importante va fi aceea că liceele unde este concurenţă mare vor putea organiza
    pentru mai mult de jumătate dintre locuri admitere separată. Ligia Deca explică: Evaluarea Naţională va avea probe la limba română, matematică şi,
    după caz, limba maternă, deci nu se schimbă formatul actual. Elementul de
    noutate este reprezentat de potenţialul concurs de admitere la liceu. Din nou,
    dacă liceul vrea şi există concurenţă demonstrată în anii anteriori, pentru
    acele profiluri unde există această concurenţă demonstrată, 60% din locuri pot
    fi ocupate prin concurs.

    În ceea ce priveşte Bacalaureatul, va exista
    în plus față de forma actuală o probă complementară de competenţe
    de bază. Noile proiecte ale Legilor educaţiei mai prevăd, printre altele,
    majorarea burselor de merit şi a celor pentru elevii olimpici, dar şi creşteri
    progresive de salariu pentru cadrele didactice. Politicieni, sindicate şi
    asociaţiile de părinti l-au acuzat pe ministrul Educatiei de lipsa de
    transparenţă şi că nu a organizat consultări cu cei interesaţi privind
    viitoarele legi. Din opoziție, USR consideră că modificările prezentate de
    ministrul Ligia Deca nu pot face parte dintr-un program intitulat România
    educată şi nu pot moderniza sistemul de educaţie. Premierul însă, crede
    că cele două proiecte de act normativ – care reglementează învăţământul
    preuniversitar şi pe cel superior – vor introduce norme şi practici din statele
    europene cu vechi tradiţii în educaţie şi cu rezultate bune pe plan internațional.


  • Niifharistuseri sindicale tru România

    Niifharistuseri sindicale tru România

    Tu kirolu anda să scunki energia electrică și combustibilli și tru contextul di creaștiri a phadzloru la alimente, anlu 2023 aduţ năi protesti sindicale tru România. Lucrătorlli ditu sistemul di nvătământu işiră pi geadei, tra s’facă timbihi nica nă oară ti căftărli a loru. Federaţiile ditu educaţie pichetară, ñiercuri, sediul a Guvernului, tră s’caftă tinii di cafi mesu tiñisiti, maxus tră personalu nididactic. Uidisitu cu reprezentanţălli a organizaţiilor sindicale, personalul nedidactic easti goala categorie di bugetari cari, niti tru anlu 2023, nu agiumsi pi nivelu a tiñiiloru di bază pruvidzuti di nomu. Tiñiili di cafi mesu a personalului nididactic easti anamisa di 1.800 şi 2.300 di lei, iara criştearea ali inflaţie, cari fu di 16,4% tru meslu andreu a anlui tricut, concomitent cu criştearea a păhadzloru la produsele di bază şi la utilităţ dusiră la creastirea a gradlui di ftuhie. Sindicaliştilli spun că şi tiñiili di cafi mesu a profesorilor suntu nimotivante şi caftă adoptarea a unui act normativ cari s’repoziţioneadzăe lucrătorlli ditu nviţământ tru ieararhia a funcţiilor bugetare tru raport cu nivelul di calificari profesională şi importanţa pi cari societatea lipseaşti s-u da ti educaţie.


    Tru idyiulu kir, Federaţia a Sindicatelor Libere ditu Nvăţământ, Federaţia a Sindicatelor ditu Educaţie “Spiru Haretˮ şi Federaţia Naţională Sindicală “Alma Materˮ fac timbihi ti un lucru nevralgic ditu nvățământu. “…di itia a tiniiloru multu ñîţ ditu sistemul educaţional nă confruntăm cu ună ixiki cabaia mari di cadri didactice calificate — multu pţăñi tineri aleg s’profeseadză tru sistemul di nvăţământ, iar atelli aflaţi la bitisită di carieră aleg s-iasă la pensie. Tutunăoară, tru añilli ditu soni, s-agiumsi la ună catandisi lăhtăroasă: ari ună creaştere alarmantă a numirului di cadre didactiţi nicalificate ditu unităţli di nvăţământu, tru loc ca numirlu aluştoru să scadă anualˮ, semnaleadză sindicaliştilli tru un comunicat. Tu arada a llei, Fedearaţia Sanitas va s’ahurhească, pi di şcurtu, pichetarea Guvernului, kiro di ună stămănă ş-cama. Căftărli a sindicaliştilor suntu multi, ama, di urgenţă, vor ca guvernanţăllii să s-apleacă ti ndridzearea a ni ma ptănu dauă. Elli caftă anvălearea ali inflaţiei pritu creastirea a veniturilor tutulor salariaţilor cu nai puțăn 15% di la 1 di şcurtu şi consultarea a sindicatelor tru elaborarea yinitorlui nomu a salarizarillei, tra s’nu aibă idyili diferenţe discriminatorii anamisa di yeaţră, asistenţă şi infirmiere ică ñicurări di venituri.


    Di altă parte, tru yinaru, Federaţia Sindicatelor ditu Silvicultură Silva ndreapsi, dinintea a guvernului, un miting tră ascăparea di la xinitipsirea a pădurilor, proprietate publică a statlui. Silvicultollii işiră pi geadei tra s’mută cap andicra fi proiectu di nomu ti cari spun că da izini ti privatizarea pădurilor a statlui. Tru apandisi, Guvernul spusi că nu easti zborlu ti privatizarea a pădurilor, că maş ti ună inițiativă legislativă cari mutreaşti guvernanța corporativă, obiectiv asumat pritu PNRR.



    Autoru: Leyla Cheamil


    Armânipsearia: Taşcu Lala

  • Legile educaţiei produc disensiuni

    Legile educaţiei produc disensiuni

    Într-o ţară în care numărul analfabeţilor funcţionali e la cote alarmante, iar abandonul şcolar rămâne un fenomen îngrijorător, politicienii sunt de acord că ceva trebuie schimbat. PSD şi PNL au pus în capul listei de priorităţi legislative proiectele legilor educaţiei şi e aşteptată o dezbatere aprinsă asupra lor între numerele unu şi doi din coaliţie. PNL şi dirigintele său, preşedintele Klaus Iohannis, fost profesor, au investit multă energie în aceste proiecte despre care spun că vor crea cadrul menit să facă educația din România mai eficientă, mai accesibilă, mai flexibilă, mai incluzivă şi mai bine pliată pe cerințele pieței. PNL insistă ca anumite prevederi din legile educaţiei să rămână aşa cum au fost formulate în propunerile actualului ministru, Ligia Deca. Printre acestea se numără triplarea bugetului pentru burse şi creşterea numărului beneficiarilor şi transformarea programului ‘Masa caldă’ în ‘Masa Sănătoasă’. Liberalii ţin şi la alte prevederi cum ar fi: calificări pentru fiecare profil, inclusiv cele teoretice, recunoscute sau acceptate pe piaţa muncii, primă de instalare neimpozabilă egală cu cinci salarii minime brute pe ţară, cu condiţia asumării unei perioade minime de cinci ani şcolari pentru personalul didactic din unităţile de învăţământ aflate în zone defavorizate, extinderea învăţământului în sistem dual în învăţământul postliceal şi universitar.

    Ministerul Educaţiei, în colaborare cu Ministerul de Externe, poate organiza, potrivit proiectelor, unităţi de învăţământ de tip ‘şcoală românească din afara graniţelor ţării’, cu predare în limba română. În sfârşit, se introduc zonele prioritare de educaţie pentru reducerea diferenţelor privind accesul, participarea şi rezultatele şcolare ale elevilor aflaţi în risc de excluziune socială. Atât de puternic sunt legaţi liberalii de legile educaţiei încât au mers până la a afecta politic parteneriatul cu social-democraţii. Secretarul de stat în Ministerul Educaţiei, Florin Lixandru, din partea PSD, a informat că i-au fost retrase atribuţiile printr-un ordin al ministrului, pentru ceea ce a numit un ‘delict de opinie’. Social-democratul susţine că legile Educaţiei sunt proiecte mult prea importante ce trebuie dezbătute temeinic şi aminteşte că e timp suficient pentru analiză, întrucât jalonul din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă privind Legile Educaţiei are termen trimestrul 3 al acestui an. Potrivit lui Lixandru, analiza pe care PSD a făcut-o până acum asupra proiectelor de lege concepute de ministerul Educaţiei a evidenţiat necesitatea corectării câtorva chestiuni cheie, definitorii pentru viitorul copiilor. Lixandru afirmă că, în ceea ce priveşte admiterea în liceu, PSD nu va accepta o formulă care restrânge drastic accesul copiilor la educaţie de calitate. În opinia sa, este cel puţin discutabil dreptul liceelor de a-şi organiza propriile admiteri, pentru că astfel ar creşte riscul practicii neloiale a meditaţiilor şi al corupţiei. Cu privire la probele de bacalaureat, PSD priveşte cu multă rezervă înmulţirea probelor de examen, aşa cum e propusă în proiect.

    Nu în ultimul rând, Legea Educaţiei trebuie să cuprindă şi prevederi în ceea ce-i priveşte pe copii din diaspora, consideră social-democraţii.


  • Nemulţumiri sindicale în România

    Nemulţumiri sindicale în România

    Pe fondul scumpirii energiei electrice și a combustibililor și în contextul creșterii prețurilor la alimente, anul 2023 aduce noi proteste sindicale în România. Angajații din sistemul de învătământ au ieșit în stradă, pentru a atrage, încă o dată, atenția asupra solicitărilor lor. Federaţiile din educaţie au pichetat, miercuri, sediul Guvernului, pentru a cere salarii decente, îndeosebi pentru personalul nedidactic. Potrivit reprezentanţilor organizaţiilor sindicale, personalul nedidactic este singura categorie de bugetari care, nici în anul 2023, nu a atins nivelul salariilor de bază prevăzute de lege. Salariile de bază ale personalului nedidactic se situează între 1.800 şi 2.300 de lei, iar creşterea inflaţiei, care a fost de 16,4% în luna decembrie a anului trecut, concomitent cu majorarea preţurilor la produsele de bază şi la utilităţi au condus la creşterea gradului de sărăcire. Sindicaliştii afirmă că şi salariile profesorilor sunt nemotivante şi cer adoptarea unui act normativ care să repoziţioneze salariaţii din învăţământ în ierarhia funcţiilor bugetare în raport cu nivelul de calificare profesională şi importanţa pe care societatea ar trebui să o acorde educaţiei.

    În același timp, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţia Sindicatelor din Educaţie Spiru Haretˮ şi Federaţia Naţională Sindicală Alma Materˮ avertizează asupra unui punct nevralgic din învățământ. …din cauza salariilor foarte mici din sistemul educaţional ne confruntăm cu o lipsă acută de cadre didactice calificate – foarte puţini tineri aleg să profeseze în sistemul de învăţământ, iar cei aflaţi la sfârşit de carieră aleg să se pensioneze. Totodată, în ultimii ani, s-a ajuns la o situaţie revoltătoare: se constată o creştere alarmantă a numărului de cadre didactice necalificate din unităţile de învăţământ, în loc ca numărul acestora să scadă annualˮ, semnalează sindicaliştii într-un comunicat. La rândul ei, Federaţia Sanitas va începe, pe 6 februarie, pichetarea Guvernului, timp de cel puțin o săptămână. Revendicările sindicaliştilor sunt numeroase, dar, de urgenţă, vor ca guvernanţii să se aplece spre rezolvarea a minimum două. Ei cer acoperirea inflaţiei prin creşterea veniturilor tuturor salariaţilor cu cel puțin 15% de la 1 februarie şi consultarea sindicatelor în elaborarea viitoarei legi a salarizării, pentru a nu exista aceleaşi diferenţe discriminatorii între medici, asistenţi şi infirmiere sau diminuări de venituri.

    Pe de altă parte, în ianuarie, Federaţia Sindicatelor din Silvicultură Silva a organizat, în faţa sediului guvernului, un miting pentru salvarea de la înstrăinarea pădurilor, proprietate publică a statului. Silvicultorii au ieșit în stradă pentru a protesta față de un proiect de lege despre care spun că ar permite privatizarea pădurilor statului. În replică, Guvernul a afirmat că nu este vorba despre privatizarea pădurilor, ci despre o inițiativă legislativă care privește guvernanța corporativă, obiectiv asumat prin PNRR.


  • PNL şi PSD ş-apufusescu priorităţile

    PNL şi PSD ş-apufusescu priorităţile

    Ună majoritati parlamentară confortabilă, di aproapea 70%, cât ari aşi-număsita mari coaliţie guvernamentală di Bucureşti, nsimneadză ună funcţionari fără alathusu emu a pareiillei executive, emu a parteneriatlui anamisa di formaţiuñili componente, PSD, PNL şi UDMR. Nu-i, ama, tutu cu tut lapti şi ñiari tru arădărikili a Putearillei. Un protocolu simnatu anamisa di partidi pruveadi ca, la bitisita-a meslui mai, social-democratlu Marcel Ciolacu să-lli llia loclu a liberalui Nicolae Ciucă la şefia Guvernului, iara aestu ditu soni s’prillia prezidenţillia a Senatlui, asigurată tora, interimar, di soaţa a lui di partidu Alina Gorghiu. PNL, spuni Ciucă, ndrupaşti tiñisearea acutotalui a protocolui aprukeatu di tuţ membrilli a coaliţiillei, cari nsimneadză rotaţii ahât la condutirea a Guvernului, ama şi la nivelu a niscăntoru ministere, şi lugurseaşti inoportună ună eventuală renegociere a portofoliilor.


    Ciolacu, alliumtrea, va ca PSD s’aibă ma largu ministerele iu soţlli a lui au faptă performanţă, cum Transporturile ică Finanţele. “S’intrăm tru aesti muabeţ şi tru aesti debateri, cari măcă kiro cu patru meşi ninti ca rocada efectiv să s’facă, ditu a mea videală nu ari ufelie” – apăndăsi prim-ministrul liberal, cari dimăndă că, tru perioada yinitoari, va s’aibă ună evaluari a rezultatilor ti cathi ministru. Aţelli di la PNL va s’hibă evaluaţ nica şi tru cadrul a unăllei parei internă di lucru, cari va s’ndreagă şi strategia a partidului tru perspectiva anlui electoral 2024, jalonat di alidzerii locale, europarlamentari, legislative şi prezidenţiale.



    Până atumţea, liberalii declară prioritără adoptarea a nomurloru ali educaţie, parti a proiectului prezidenţial România educată, lansat, aoa şi aproapea un dekeniu, di şeflu a statului şi di liderul di facto a PNL, Klaus Iohannis, şi nibitisitu niţi până adză. PNL nica dimăndă că va s’aibă tu amprotusa sesiunea parlamentară cari ahurheaşti ñiercuri şi pi adoptarea a proiectilor mutrinda aşi-număsitili pensii speţiale, ţi nu tiñîsescu principiul a contributivitatillei, şi pi creastirea a praglui ti impozitarea a pensiilor di la 2.000 di lei (echivalentul a circa 400 di euro) la 3.000. Şi ti PSD, spuni prezidentulu Ciolacu, prioritatea numirlu ună sunt pensiile speţiale, iara partidlu va tra s’află forma constituţională aţea turlie că aestu capitol s’hibă ncllisu unăoară tră totna tru România. Tiñisearea a jaloanilor pruvidzuti tru Planlu Naţional di Redresari şi Rezilienţă, akicăsitu cu decidenţălli di la Bucureşti cu atell di la Bruxelles, easti, tut aşi, esenţială ti social-democraţ, di itia că aedta ţăni di accesarea a fondurilor europene. Impozitarea ma cu isapi a mărlor companii, ñicurarea a taxarillei pi lucru şi ună pachetă di misuri mutrinda scădearea ică eliminarea a TVA la produsele alimentari di bază suntu alti tăxeri lansate di PSD tu ahuhrită di sesiune parlamentară. Tuti aesti misuri lipseaşti, ama, s’hibă aprukeati şi di PNL şi UDMR. Iara analiştilli politiţ di Bucureşti nu s’himusescu să spună că va s’hibă şi adoptati.


    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearia: Taşcu Lala

  • PNL şi PSD îşi stabilesc priorităţile

    PNL şi PSD îşi stabilesc priorităţile

    O majoritate parlamentară confortabilă, de circa 70%, cât are
    aşa-numita mare coaliţie guvernamentală de la Bucureşti, ar presupune o
    funcţionare fără greş atât a echipei executive, cât şi a parteneriatului dintre
    formaţiunile componente, PSD, PNL şi UDMR. Nu-i, însă, totul lapte şi miere în
    rândurile Puterii. Un protocol semnat între partide prevede ca, la sfârşitul
    lui mai, social-democratul Marcel Ciolacu să-i ia locul liberalului Nicolae
    Ciucă la şefia Guvernului, iar acesta din urmă să preia preşedinţia Senatului,
    asigurată acum, interimar, de colega sa de partid Alina Gorghiu. PNL, spune
    Ciucă, susţine respectarea integrală a protocolului agreat cu toţi membrii
    coaliţiei, care presupune rotaţii atât la conducerea Guvernului, cât şi la
    nivelul unor ministere, şi consideră inoportună o eventuală renegociere a
    portofoliilor.

    Ciolacu, în schimb, şi-ar dori ca PSD să păstreze ministerele
    unde colegii săi ar fi făcut performanţă, precum Transporturile sau Finanţele.
    Să intrăm în aceste discuţii şi în aceste dezbateri, care consumă timp, cu
    patru luni înainte ca rocada efectiv să se producă, din punctul meu de vedere
    este nefolositor – replică prim-ministrul liberal, care anunţă că, în perioada
    următoare, va avea loc o evaluare a rezultatelor fiecărui ministru. Cei ai PNL
    vor fi evaluaţi inclusiv în cadrul unui grup intern de lucru, ce va elabora şi
    strategia partidului în perspectiva anului electoral 2024, jalonat de alegeri
    locale, europarlamentare, legislative şi prezidenţiale.

    Până atunci, liberalii
    declară prioritără adoptarea legilor educaţiei, parte a proiectului
    prezidenţial ‘România educată’, lansat, acum aproape un deceniu, de şeful
    statului şi de liderul de facto al PNL, Klaus Iohannis, şi nefinalizat nici
    până azi. PNL mai anunţă că se va axa în sesiunea parlamentară care începe
    miercuri şi pe adoptarea proiectelor privind aşa-numitele pensii speciale, ce
    nu respectă principiul contributivităţii, şi pe creşterea pragului pentru
    impozitarea pensiilor de la 2.000 de lei (echivalentul a circa 400 de euro) la
    3.000. Şi pentru PSD, susţine preşedintele Ciolacu, prioritatea numărul unu
    sunt pensiile speciale, iar partidul vrea să găsească forma constituţională pentru
    ca acest capitol să fie închis odată pentru totdeauna în România. Îndeplinirea
    jaloanelor prevăzute în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, convenit de
    decidenţii de la Bucureşti cu cei de la Bruxelles, e, de asemenea, esenţială
    pentru social-democraţi, fiindcă de aceasta depinde accesarea fondurilor
    europene. Impozitarea mai riguroasă a marilor companii, reducerea taxării pe
    muncă şi un pachet de măsuri privind scăderea sau eliminarea TVA la produsele
    alimentare de bază sunt alte promisiuni lansate de PSD la început de sesiune
    parlamentară. Toate aceste măsuri trebuie, însă, agreate şi de PNL şi UDMR. Iar
    analiştii politici de la Bucureşti nu se hazardează să afirme că vor şi fi
    adoptate.


  • Proiecti tră 2023

    Proiecti tră 2023

    Sănătatea, educaţia şi investiţiile, niva şi agiundzearea a scupadzloru şi a jaloanilor asumate pritu Planul Național de Redresari și Reziliență suntu protili domenii cari va s’hărsească, anlu aestu di ună ma mari atenţie. După cum dimăndă premierul Nicolae Ciucă, proiecte ghini ndreapti și asumate cari mutrescu aesti sectoari fură aprukeati la nivelu a coaliţillei de guvernari, ama şi cu partenerllii ditu Uniunea Europeană ică cu aţelli cu cari România ari parteneriate strateghiţi.


    Nicolae Ciucă feaţi timbihi, ama că, tră realizarea aluştoru, easti ananghi di solidaritati di empatie la nivel naţional, di dialog cu partenerii sociali, de colaborari cu tuti instituţiile, di ună ma bună colaborari anamisa di ministere şi di stabilitate politică.


    “Avem zburătă, tra s’bitisimu şi să aprukemu, ma largu, pacheta di nomuri ali Educaţiei, ş-deapoa, unăoară ţi va s’ahurhească naua sesiune parlamentară, s’avem asigurat pacheta di nomuri cari va s’intra tru dbatu la Parlamentˮ, spusi prim-ministrul.


    Executivul ari lansată, tru debatu publicu proiectul di apofasi di Guvern mutrinda darea a bursilor tru xinătati tră stagii de studii universitari di masterat, doctorat, postdoctorale şi cercetari. Cuantumlu a bursăllei ti un mesu va s’hibă nai ma ptănu di 1000 di euro, iara statlu român va s’asigruripsească păltearea a transportului ditu România până la loclu di dizvărteari a stagiului şi retur. După bitisearea a stagiului, bursierlu va ş’ahurhească studiile universitari ică postuniversitari tru văsilie.


    Pritu aestă misură, pot s’hib formaţ specialişti tru domenii di maxim interes tră România, catacum aţelu energetic, bioeconomie, econanotehnologii, afaceri transatlantiţi, relaţii internaţionale, diplomaţie ică guvernanţă europeană, easti di păreari ministrul ali Educaţie, Ligia Deca. Uidisitu cu aesta, posibilitatea ti făţearea a niscăntoru ahtări stagii universitari va u facă ma cu hăiri calitatea şi, tru idyiulu kiro, aplicabilitatea cercetarillei româneşti pritu sincronizarea cu năili tendinţi di cercetari. Tru atea ţi mutreaşti sistemul medical, Guvernul ari tru videală misuri cari mutrescu fătearea ma cu hăiri a aluştui cum easti modernizarea a spitalelor prin PNRR ică prin proiecte europeani.



    Di altă parte, premierul Nicolae Ciucă estimeadză că, tu bitisita-a anlui, România poati s’agiungă pi un grad di amintari a fondurilor europene di aproapea 95%. Tru ună postari pi un şingiru di socializari, şeflu a guvernului năpoi aduţi aminti că Bucureștiul ari loată anlu ţi tricu, di la Bruxelles pisti 11 miliarde di euro, nai ma mari valoari di la aprukearea tru bloclu comunitar. El spuni că, anlu ţi tricu, rata di absorbţie criscu di la 50 la pisti 70%. Păradzlli europeni cari intră tru România lipseaşti s’ndrupască, prota ş-prota, investiţiile, spuni premierlu Nicolae Ciucă, ase că economia naţională s’poată s’rezista la provocărli ică efectili cari va s’dukească la nivelul economiillei europene ică mondiale.


    Autoru: Leyla Cheamil


    Armânipsearia: Taşcu Lala

  • Proiecte pentru 2023

    Proiecte pentru 2023

    Sănătatea, educaţia şi investiţiile, inclusiv atingerea ţintelor şi jaloanelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență sunt principalele domenii care vor beneficia, în acest an, în România, de o mai mare atenţie. După cum a anunțat premierul Nicolae Ciucă, proiecte bine conturate și asumate care vizează aceste sectoare au fost agreate la nivelul coaliţiei de guvernare, dar şi cu partenerii din Uniunea Europeană sau cu cei cu care România are parteneriate strategice.

    Nicolae Ciucă a atras, însă, atenția că, pentru realizarea acestora, este nevoie de solidaritate, de empatie la nivel naţional, de dialog cu partenerii sociali, de colaborare cu toate instituţiile, de o mai bună colaborare între ministere şi de stabilitate politică.

    Am discutat, deja, să finalizăm şi să agreăm, în continuare, pachetul de legi ale Educaţiei, urmând ca, odată ce va începe noua sesiune parlamentară, să avem asigurat pachetul de legi care va intra în dezbatere în Parlamentˮ, a afirmat prim-ministrul.

    Executivul a lansat, deja, în dezbatere publică proiectul de hotărâre de Guvern privind acordarea burselor în străinătate pentru stagii de studii universitare de masterat, doctorat, postdoctorale şi cercetare. Cuantumul bursei lunare va fi de cel puţin 1000 de euro, iar statul român va asigura inclusiv plata transportului din România până la locul de desfăşurare a stagiului şi retur. După finalizarea stagiului, bursierul îşi va relua studiile universitare sau postuniversitare în ţară.

    Prin această măsură, se pot forma specialişti în domenii de maxim interes pentru România, precum cel energetic, bioeconomie, econanotehnologii, afaceri transatlantice, relaţii internaţionale, diplomaţie sau guvernanţă europeană, este de părere ministrul Educaţiei, Ligia Deca. Potrivit acesteia, posibilitatea efectuării unor astfel de stagii universitare va îmbunătăţi calitatea şi, în același timp, aplicabilitatea cercetării româneşti prin sincronizarea cu noile tendinţe de cercetare. În ceea ce privește sistemul medical, Guvernul are în vedere măsuri care vizează îmbunătăţirea acestuia cum ar fi modernizarea spitalelor prin PNRR sau prin proiecte europene.


    Pe de altă parte, premierul Nicolae Ciucă estimează că, la sfârşitul anului, România ar putea atinge un grad de absorbţie a fondurilor europene de aproximativ 95%. Într-o postare pe o reţea de socializare, şeful guvernului reaminteşte că Bucureștiul a primit, anul trecut, de la Bruxelles peste 11 miliarde de euro, cea mai mare valoare de la admiterea în blocul comunitar. El spune că, anul trecut, rata de absorbţie a crescut de la 50 la peste 70%. Banii europeni care intră în România trebuie să susţină, în primul rând, investiţiile, afirmă premierul Nicolae Ciucă, astfel încât economia naţională să poată rezista provocărilor sau efectelor care se resimt sau se vor resimţi la nivelul economiei europene sau mondiale.


  • România 43

    România 43