Tag: Educatie

  • Efectele învățământului online

    Efectele învățământului online

    În România, măsura a fost pusă în aplicare începând din 11 martie 2020, iar de atunci s-a mers pe diferite formule, scenariile fiind adaptate situației epidemiologice de moment. Gândită ca o soluție de criză, decizia nu a rămas fără consecințe, destul de greu cuantificabile și care sunt puternic influențate de condițiile de viață ale fiecărui elev. Cei mai afectați sunt, desigur, copiii din mediile defavorizate, cei care și așa formau o mare parte a celor 44% analfabeți funcționali existenți în România înainte de pandemie.

    Un studiu realizat la începutul acestui an de World Vision România a confirmat convingerea existentă la nivelul societății că 40% dintre elevii din mediile defavorizate nu au avut acces la învățământul online. Motivele sunt diverse, a explicat la Radio România, Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România:

    Fie, din cauze financiare, familiile nu au putut să asigure mijloacele tehnice necesare și infrastructura, respectiv calculator, laptop, tabletă, fie nu au avut conexiune la internet – și știm foarte bine dintr-un alt studiu pe care l-a făcut World Vision România că unul din trei sate în care World Vision activează are semnal foarte slab sau inexistent – fie că profesorii nu au fost pregătiți neapărat să predea sau să-și examineze elevii online. Era extrem de important ca toți copiii să aibă acces la educație, pentru că educația este un drept și asta înseamnă că noi trebuie să facem tot ce putem astfel încât ei să poată să-și exercite și să aibă acces la acest drept. Situațiile sunt foarte diferite de la o gospodărie la alta, de la un copil la altul. În această perioadă nu au avut acces la educație de calitate online, dar au existat și situații în care, fie profesorii au mers din poartă în poartă și au dus fișe de lucru pe care copiii trebuiau să le completeze și să răspundă întrebărilor de acolo. Fie, din când în când, s-au dat mesaje pe what’s app către telefoanele părinților la care copiii aveau acces din când în când, sunt foarte multe variante în care, într-un fel sau altul, copiii au reușit să ajungă la profesorii lor, dar nu putem vorbi de acces la educație și mai ales la o educație de calitate.

    Deși România se numără între țările care stau bine la capitolul internet, cifrele prezentate la începutul acestui an arătau că 237 de mii de elevi nu aveau acces la această rețea, iar 287 de mii de elevi nu aveau echipamente pentru școala online. Circa 40% dintre acești elevi se încadrau în ambele categorii. Dincolo de aceste cifre ale copiilor care nu au avut acces la educație, faptul că nu s-a găsit o variantă pentru aceștia a dus la cifre dincolo de cele care vorbesc depre lacunele educaționale, mai spune Mihaela Nabăr:

    91% dintre copii spun, ei sau părinții lor, că au fost afectați din punct de vedere psihologic. Și mai bine de o cincime dintre copii, asta înseamnând cam 23%, copii de la sat, consideră că nu sunt niciodată fericiți. Deci toate aceste lucruri vor avea cu siguranță repercusiuni asupra reintegrării lor chiar și în școala față în față și este de salutat decizia conform căreia școala s-a transferat din nou din online în sălile de clasă, pentru că este singura posibilitate în acest moment de a ajunge totuși cu educația la copiii din cele mai vulnerabile comunități.

    50% dintre profesorii care au răspuns în studiul realizat de World Vision România spun că elevii lor ar avea nevoie de recuperarea materiei, pentru că au rămas în urmă și nu vor face față la următoarele evaluări, mai spune Mihaela Nabăr:

    Mai mult de atât, din evaluările pe care World Vision România le face, cu tot efortul pe care îl depunem, constatăm că avem copii ale căror rezultate s-au deteriorat. Adică, toate aceste lucruri, toți acești factori sunt predictori ai ratei de abandon școlar și a modului în care abandonul școlar va crește în această perioadă.

    Deși date oficiale privind abandonul școlar vor putea fi cunoscute abia la finalul anului școlar, în vară, nu sunt puțini elevii ajunși la 14-15 ani care, în condițiile unei fracturi în procesul de educație au decis să renunțe la școală. Aceasta fie de teama că nu vor face față evaluărilor, fie pentru că, în mediul rural, au fost cooptați de părinții lor la munca în gospodărie. Pe de altă parte, unii dintre elevii de liceu au ales să se angajeze în perioada desfășurării cursurilor online, în condițiile în care procesul nu era accesibil pentru ei, iar odată reluarea cursurilor cu prezență fizică în clase, pe 8 februarie, nu toți au revenit în bănci. La nivel mondial, statisticile arată că aproape un miliard de copii au fost afectați de trecerea la învățământul online. Comparativ cu România, în unele țări au fost experiențe mai bune, în altele experiențe mai puțin bune, mai spune Mihaela Nabăr de la World Vision România, organizație care activează în 92 de țări:

    Sunt țări care nu au fost atât de afectate de pandemie, dar asta pentru că sistemele lor au fost mai bine pregătite, au fost mai reziliente. Cu siguranță și noi vom fi mai rezilienți și ne vom putea adapta mai bine, sper să nu fie cazul, pe termen foarte lung sau pe termen mediu chiar, dar da, sunt țări care au făcut mult mai bine decât noi față acestei pandemii și țări care au luat măsuri mult mai nepotrivite în educație în pandemie.

    Dincolo de nivelul de pregătire al fiecărei țări, un punct comun este acela că școala online a început să lase amprente asupra copiilor, dar și a părinților. Anxietatea, depresia sau problemele de vedere cauzate de petrecerea multor ore în fața ecranelor se numără între consecințe. Lipsa socializării a lăsat urme, cei mici sunt mai nesiguri pe ei, iar mulți dintre ei încep să vorbească greșit din punct de vedere gramatical.



  • Jurnal românesc – 14.04.2021

    Jurnal românesc – 14.04.2021

    Secretarul de stat al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Oana Ursache, aflată în vizită de lucru în Spania alături de secretarul general adjunct al Guvernului Mircea Abrudean, s-a deplasat la Consulatul General de la Sevilla. Oficialul a stat de vorbă cu românii prezenți în oficiul consular despre problemele cu care se confruntă, despre posibile măsuri pentru a le facilita repatrierea, dar și despre nevoia și importanța păstrării unei relații solide între statul român și cetățeni. DRP transmite că delegaţia românească a mai avut o întrevedere cu oficiali din cadrul Comunităţii Autonome Andaluzia, cu care au discutat despre posibilitatea organizării unor evenimente comune, în colaborare cu antreprenorii din Andaluzia, pentru comercializarea produselor românești. Şefa DRP s-a deplasat apoi la ferme din Huelva, unde lucrează sute de muncitori români. Alături de consulul general al României la Sevilla, Bogdan Stănescu, a discutat despre condițiile de muncă precum și despre integrarea românilor în comunitate şi le-a vorbit acestora despre campania Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, derulată de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale. Vizita oficialilor români în provinciile Sevilla și Almeria se încheie pe 15 aprilie.

    Deputatul liberal Daniel Gheorghe le-a cerut Ministerului Afacerilor Externe şi Guvernului României măsuri ferme și rapide pentru apărarea drepturilor fundamentale ale comunității românești din Ucraina. Acesta a declarat în Parlament că situația românilor din Ucraina se transformă într-un dezastru. Statul ucrainean una spune în relația cu omologul român și alta pune în practică la Kiev, încalcă Carta Eurpeană a Limbilor Minoritare și Regionale, încalcă Carta Europeană a Drepturilor Omului și încalcă și acea rușine de tratat pe care l-am semnat în 1997, în care, paradoxal, există un întreg capitol care vizează drepturile minorităților dintre cele două țări, a afirmat deputatul. Daniel Gheorghe a arătat că în România drepturile minorității ucrainene au fost respectate, iar cetăţenii ucraineni beneficiază inclusiv de o subvenție financiară anuală din partea statului roman. În același timp, spune deputatul, românii din Ucraina (…) sunt supuși unei politici de asimilare etnică, de ucrainizare și de persecuție din partea statului ucrainean. Este esențial ca statul ucrainean să înceteze această politică duplicitară, iar România să ceară Ucrainei imperativ, sub suspendarea oricărei asistențe privind parcursul european, ca aceste lucruri să fie rezolvate cât mai repede, a declarat parlamentarul. El a denunţat totodată închiderea de şcoli româneşti în statul vecin, precum şi diferenţiarea artificială între români și moldoveni. Noi nu putem avea o relație decentă, prietenească și onestă cu Ucraina, atât timp cât avem de-a face cu acest joc agresiv la adresa comunității românești, a mai spus Daniel Gheorghe.

    Europarlamentarul Rareș Bogdan a anunţat că a depus două interpelări la Comisia Europeană prin care semnalează situația în continuă deteriorare a românilor din Valea Timocului, despre care spune că sunt împinși să părăsească zona.

    Pe lângă faptul că sunt împiedicați să învețe limba maternă în școli, că au fost supuși asimilării agresive, că sunt amenințați și șantajați să-și abandoneze limba, credința, mama, să uite cărei culturi aparțin, 300.000 de români din sudul Dunării sunt victimele unui dezastru ecologic. Și asta deși Serbia, candidată pentru aderarea la UE, s-a angajat să respecte obiectivele de mediu ale eurosistemului. Cum este posibil ca, sfidând Acordul de la Paris și Pactul verde european, autoritățile de la Belgrad să închidă ochii la poluarea produsă de compania minieră chineză Zi-Jin?, a scris eurodeputatul pe Facebook. El a arătat că a primit memorii din partea românilor din zona orașului Bor, care arată că valorile emisiilor de dioxid de sulf, arsenic şi cadmiu depășesc cu 8 până la 800 de ori valorile maxime permise, iar contaminarea râurilor Bor și Timoc au ca efect poluarea Dunării. Rareș Bogdan a punctat că pentru a adera la Uniunea Europeană, Serbia trebuie să se conformeze regulilor atât în privința mediului, cât și în privința drepturilor minorităților. Eurodeputatul a precizat că aşteaptă acum măsuri urgente din partea Comisiei Europeane care să pună capăt dramei românilor din Timoc.

    A 11-a dezbatere din seria EUNIC Mixers, cu tema Educaţia nu poate fi oprită, va avea loc online pe 15 aprilie, de la ora 19.00, pe pagina de Facebook a EUNIC România. Discuția va aborda subiectul oportunităților de studiu în Uniunea Europeană în timpul pandemiei. Şeful Departamentului pentru Învățământul Superior al Agenției Naționale Cehe pentru Educație și Cercetare Internațională, Jakub Tesař, şi specialistul șef al Agenției Naționale Poloneze pentru Schimburi Academice, Carlos Panek, vor vorbi despre soluții și vor oferi exemple de bune practici. Seria EUNIC Mixers este organizată de filiala din România a Reţelei Institutelor Culturale Naţionale din Europa – EUNIC, iar ediţia din 15 aprilie este realizată în colaborare cu reprezentanţele la Bucureşti ale Centrului Ceh și Institutului Polonez.


  • Recunoaștere europeană a activității Colegiului Național Mircea Eliade din Reșița

    Recunoaștere europeană a activității Colegiului Național Mircea Eliade din Reșița

    Lansat
    în 2005 drept componentă fundamentală a programului eLearning al Comisiei
    Europene, eTwinning a devenit parte integrantă a Erasmus+, Programul UE pentru
    Educație, Formare, Tineret și Sport, din 2014. Biroul Central de Asistență
    eTwinning este administrat de European Schoolnet, un parteneriat internațional
    format din 31 de ministere europene ale educației. Platforma eTwinning
    promovează colaborarea școlară în Europa prin intermediul tehnologiilor
    comunicării și informației (TIC), oferind unităților de învățământ asistență și
    instrumente de lucru.


    Programul eTwinning are ca scop principal facilitarea
    comunicării și colaborarea între școli din țările membre ale Uniunii Europene,
    implicând cadrele didactice și elevii în activități noi de învățare.
    Recunoașterea din partea Centrului European eTwinning a venit în urma
    desfășurării unor proiecte europene Erasmus+ și eTwinning, pentru care școala
    din Reşiţa a primit certificate de calitate, spune profesorul Gheorghița
    Fercea, directorul Colegiul Național Mircea Eliade:


    Conferirea
    acestui statut reprezintă o confirmare a inovației, colaborării și
    profesionalismului de care profesorii și elevii au dat dovadă pe parcursul
    derulării proiectelor europene. Aceste acțiuni educative aduc recunoaștere
    oficială și o mai mare vizibilitate a activității participanților la nivel
    național și european, precum și premii anuale și certificate naționale și
    europene de calitate pentru cele mai bune proiecte. Ideea de implicare am
    avut-o după ce am participat la un curs de formare în luna noiembrie a anului
    2016, organizat de Institutul de Științe ale Educației. Dintre proiectele
    desfășurate de școala noastră menționez: Educația combate rasismul,
    Tinerii și România centenară, Holocaustul – o lecție a trecutului pentru
    prezent, Stop bullyng și altele. Proiectele au dovedit că stăpânim
    foarte bine practicile digitale și cele de siguranță online și abordăm inovativ
    și creativ aceste activități.



    Mediul
    educațional eTwinning oferă personalului didactic ce activează în școlile din
    țările europene un mediu de comunicare, colaborare, demarare de proiecte și
    schimb de informații – un spațiu în care să simtă că fac parte din cea mai
    palpitantă comunitate educațională din Europa.


    Statutul
    de Școală eTwinning reprezintă atât o validare a reușitei personale a
    profesorilor, cât și o confirmare a rezultatelor deosebite obținute de întreaga
    echipă eTwinning din școală – cadre didactice și elevi.




  • Pandemia și drepturile omului

    Pandemia și drepturile omului

    Lumea a fost
    ‘zdruncinată’ de COVID-19 pe parcursul anului trecut, iar pandemia şi măsurile
    adoptate de autorităţi în general pe glob cu scopul combaterii ei au avut
    impact asupra tuturor şi pe alocuri au agravat inegalităţile şi abuzurile
    existente. Este concluzia la care a ajuns organizaţia Amnesty International în
    raportul său privind situaţia drepturilor omului în lume. Referitor la România,
    măsurile adoptate de guvern în faţa pandemiei au stârnit preocupări în ce
    priveşte drepturile omului, în special privind menţinerea ordinii, a libertăţii
    de întrunire paşnică şi a dreptului la educaţie, consideră autorii raportului.

    În
    martie 2020 – aminteşte Amnesty – guvernul de la Bucureşti a declarat stare de
    urgenţă, ulterior înlocuită cu stare de alertă, măsură care a făcut posibilă
    derogarea temporară de la un anumit număr de drepturi garantate de Convenţia
    europeană a drepturilor omului, precum dreptul la educaţie, dreptul de a
    circula liber sau dreptul la libertatea de exprimare şi asociere. La capitolul
    discriminare, un proiect de lege privind consolidarea legislaţiei menite să o
    combată era încă în aşteptare în Senat, la sfârşitul anului trecut, a constatat
    Amnesty International. Potrivit unui raport al Comisiei Europene, publicat în
    februarie şi citat de organizaţie, romii au continuat să se confrunte cu discriminarea
    şi segregarea, în special în domeniile educaţiei şi al ocupării forţei de
    muncă, precum şi al accesului la locuinţe, fiind în special ţinta evacuărilor
    forţate. În timpul stării de urgenţă, ONG-urile şi mass-media au relatat cazuri
    de utilizare ilegală a forţei de către poliţie şi de maltratări la care ar fi
    fost supuşi aceştia.

    Grupuri pentru drepturile omului şi ONG-uri şi-au exprimat
    îngrijorarea cu privire la utilizarea populaţiei de romi ca ţapi ispăşitori în
    timpul pandemiei şi au deplâns ceea ce consideră a fi o ‘creştere a
    discursurilor de ură şi rasism’ împotriva acestor populaţii în mass-media şi pe
    reţelele de socializare, în special din partea unor lideri de opinie sau a altor
    figuri publice influente. În privinţa comunităţii LGBTI (lesbiene, homosexuali,
    persoane transgender şi intersexuale), Parlamentul a adoptat în iunie o lege
    care a interzis în special cursurile şi instruirea cu privire la identitatea de
    gen. Votat în absenţa unei dezbateri publice, acest text a prevăzut
    interzicerea ‘activităţilor de propagare a teoriei sau a opiniilor privind
    identitatea de gen în virtutea cărora genul este un concept diferit de sexul
    biologic şi cele două nu sunt întotdeauna identice’, afirmă Amnesty.

    La capitolul
    educaţie, organizaţia citează un studiu care demonstrează dificultăţile cu care
    s-au confruntat copiii din categoriile vulnerabile ale populaţiei în contextul învăţământului
    la distanţă stabilit în perioada lockdownului. Elevii romi s-au numărat printre
    cei mai afectaţi. Conform studiului, doar 15% dintre copiii din grupurile
    marginalizate au participat regulat la activităţi oferite online, printre
    principalele obstacole fiind lipsa de echipament tehnic şi de spaţiu pentru a
    studia în mod adecvat în locuinţe supraaglomerate şi incapacitatea părinţilor
    de a oferi sprijinul necesar pentru finalizarea temelor.


  • Strategia UE privind drepturile copilului

    Strategia UE privind drepturile copilului

    Strategia Uniunii Europene conţine șase domenii tematice și o serie de măsuri. Copiii sunt văzuţi ca agenți ai schimbării în viața democratică. Este, aşadar, necesară redactarea de texte legislative pe înțelesul lor, organizarea de consultări cu copiii în contextul Conferinței privind viitorul Europei și al punerii în aplicare a Pactului climatic și a Pactului verde.

    Copiii au dreptul de a-și valorifica pe deplin potențialul, indiferent de mediul social din care provin. Pentru a combate sărăcia și excluziunea socială, Comisia dorește să instituie o garanție europeană pentru copii. Astfel, Executivul de la Bruxelles îndeamnă statele membre să ofere copiilor aflați în dificultate acces gratuit și eficient la: structurile de educație și îngrijire timpurie – evitându-se, de exemplu, segregarea claselor; activități educative și școlare – de pildă, echipamente adecvate pentru învățământul la distanță și excursii școlare; cel puțin o masă sănătoasă în fiecare zi de școală; și asistență medicală – de exemplu, prin facilitarea accesului la consultații medicale și la programe de depistare a bolilor. Aceste servicii ar trebui să fie gratuite și ușor accesibile copiilor aflați în dificultate.

    Copiii au dreptul să ducă o viață ferită de violență şi atunci, Comisia Europeană va propune acte legislative menite să combată violența bazată pe gen, cea domestică și va prezenta recomandări pentru a împiedica practicile vătămătoare împotriva femeilor și a fetelor. Totodată, copiii au dreptul la o justiție care este în interesul lor, indiferent dacă sunt victime, martori, suspecți, acuzați de săvârșirea unei infracțiuni sau părți în cadrul unei proceduri judiciare.

    Este dreptul copiilor de a naviga în condiții de siguranță în mediul digital și de a profita de oportunitățile oferite de acesta. În acest context, Executivul le cere părţilor implicate să combată comportamentul dăunător din mediul online și să elimine conținutul ilegal.

    Având în vedere că drepturile copiilor sunt universale, Uniunea Europeană își reafirmă angajamentul de a proteja, a promova și a veghea la respectarea acestor drepturi pe plan internațional și în cadrul forurilor multilaterale. În acest sens, va aloca, de pildă, 10% din fondurile destinate ajutorului umanitar pentru sprijinirea educației copiilor aflați în situații de urgență și de criză prelungită.


  • Prima Strategie cuprinzătoare a UE privind drepturile copilului, adoptată de Comisia Europeană

    Prima Strategie cuprinzătoare a UE privind drepturile copilului, adoptată de Comisia Europeană

    Dreptul copiilor de a-și
    valorifica pe deplin potențialul, indiferent de mediul social din care provin
    este unul dintre punctele esențiale ale noii Strategii a UE. Pentru a combate
    sărăcia și excluziunea socială în rândul copiilor, Comisia dorește să instituie
    o garanție europeană pentru copii.

    De asemenea, Comisia va aborda problema
    sănătății mentale a copiilor și va contribui la sprijinirea introducerii unei
    alimentații sănătoase și durabile în școlile din UE. Comisia își fixează ca obiectiv
    îmbunătățirea standardelor în materie de educație și îngrijire timpurie la
    nivelul UE și construirea unui sistem de educație incluziv și de calitate. Dreptul
    copiilor de a duce o viață ferită de violență este un alt domeniu tematic vizat
    de noua strategie. Actele legislative menite să combată violența bazată pe gen
    și violența domestică și prezentarea de recomandări pentru a împiedica
    practicile vătămătoare împotriva femeilor și a fetelor sunt abordate în
    strategie.

    De asemenea, dreptul copiilor la o justiție care este în interesul
    lor, indiferent dacă sunt victime, martori, suspecți, acuzați de săvârșirea
    unei infracțiuni sau părți în cadrul unei proceduri judiciare.

    În calitate de
    raportor Renew Europe, europarlamentarul Ramona Strugariu a avansat propuneri
    care se regăsesc în noua Strategie europeană privind drepturile copilului. O nouă
    strategie necesară, în condițiile în care este nevoie de o legislație coerentă
    care să adreseze în mod corespunzător provocările cu care ne confruntăm astăzi
    la nivel european, consideră europarlamentarul Ramona Strugariu:

    Strategia are în vedere faptul că violența și abuzul asupra copiilor au
    crescut în această perioadă și putem exemplifica cu cifre. Evident, trebuie să vorbim și de creșterea inegalităților sociale.
    Poate mai mult decât oricând, în această perioadă de criză copiii s-au
    confruntat cu inegalități, sărăcie, lipsa accesului la unele servicii de bază.
    Strategia are în vedere drepturile copiilor cei mai vulnerabili, cei mai
    afectați de sărăcie, de lipsa accesului la educație, de asemenea, ale copiilor
    din familii monoparentale și ale celor care se confruntă cu tot felul de
    situații de fragilitate și vulnerabilitate, pe care trebuie să le adresăm mult
    mai serios. Strategia are în vedere
    și drepturile copiilor în era digitală, pentru că agențiile de specialitate transmit
    semnale foarte serioase în acest sens, este tot mai mare nevoie de măsuri
    pentru prevenirea și combaterea violenței și de promovarea unei justiții în
    interesul copiilor.

    Este un subiect pe care încercăm să-l abordăm și să-l
    adaptăm cu toate statele membre și pot spune că, din păcate, nu toate statele au
    adaptări în legislația națională care să vizeze interesul copilului. Referitor
    la spațiul online, am văzut că există niște studii recente care spun că unul
    din trei copii este utilizator de online.

    Pe de altă parte, estimările sunt că
    un copil din cinci cade victimă unor forme de de violență sexuală în spațiul european. Și avem indicii foarte clare că
    această criză provocată de pandemie de fapt a adâncit și agravat problema
    pentru foarte mulți copii care locuiesc cu agresorii sau abuzatorii. Europol a
    publicat chiar recent un astfel de studiu în care spune că există o corelație
    direct între pandemie și partajarea mult mai frecventă de imagini care conțin
    abuzuri în mediul online. Ca să aveți idee cât de gravă este problema în ceea ce
    privește abuzul sexual online asupra copiilor: în 2010 au fost înregistrate aproximativ
    23.000 de cazuri, iar în 2019 avem 725 000 de cazuri de abuzuri raportate. Or,
    o astfel de situație cere o schimbare de strategie și o abordare diferită.


  • Primul program de lucru anual Erasmus+ din perioada 2021-2027

    Primul program de lucru anual Erasmus+ din perioada 2021-2027

    Comisia a adoptat primul program de lucru anual Erasmus+ din perioada 2021-2027. Cu un buget de 26,2 miliarde EUR (comparativ cu 14,7 miliarde EUR alocate pentru perioada 2014-2020), completat cu 2,2 miliarde EUR din instrumentele externe ale uniunii, noul program revizuit va finanța proiecte de mobilitate în scopul învățării și de cooperare transfrontalieră de care vor beneficia 10 milioane de europeni de toate vârstele și din toate mediile sociale.

    Scopul său este de a favoriza și mai mult incluziunea și de a sprijini dubla tranziție ecologică și digitală, în conformitate cu prevederile Spațiului european al educației. Erasmus+ va sprijini, de asemenea, reziliența sistemelor de educație și de formare în contextul pandemiei.

    Programul de lucru anual adoptat pregătește calea pentru primele cereri de propuneri din cadrul noului program Erasmus+, publicat săptămâna trecută. Orice organism public sau privat care își desfășoară activitatea în domeniile educației, formării, tineretului și sportului poate solicita finanțare cu sprijinul agențiilor naționale Erasmus+, prezente în toate statele membre ale UE și în toate țările terțe asociate la program.

    Noul program Erasmus+ oferă oportunități de efectuare a unor perioade de studiu în străinătate, a unor stagii, ucenicii și schimburi de personal în toate domeniile educației, formării, tineretului și sportului. El este deschis școlarilor, studenților din învățământul superior, elevilor din învățământul profesional, cursanților adulți, schimburilor de tineri, lucrătorilor de tineret și antrenorilor sportivi. Efortul de reziliență al programului Erasmus+ în contextul pandemiei va mobiliza sute de mii de școli, instituții de învățământ superior, institute de învățământ profesional, cadre didactice, tineri, organizații de tineret și sport, societatea civilă și alte părți interesate.


  • Îngrădirea dreptului la educație în limba maternă în Ucraina

    Îngrădirea dreptului la educație în limba maternă în Ucraina

    Eurodeputatul Eugen Tomac a solicitat în Parlamentul
    European crearea de mecanisme prin care finanțările europene pentru statele
    partenere Uniunii Europene să fie condiționate de garantarea în aceste țări a
    accesului minorităților naționale la educație în limba maternă.






    În ianuarie, în
    Ucraina a intrat în vigoare legea privind funcționarea limbii ucrainene ca
    limbă de stat. Actul normativ, adoptat de Rada Supremă de la Kiev încă din
    aprilie 2019, stipulează supremația limbii ucrainene în sfera serviciilor,
    inclusiv în sectorul privat, fiind introduse certificate de stăpânire a limbii
    ucrainene pentru funcționari până la președinte, precum și amenzi pentru
    încălcarea dispozițiilor noii legi.




    Despre
    consecințele acestei legi asupra minorităților naționale am discutat cu
    eurodeputatul Eugen Tomac, care a solicitat în Parlamentul European crearea de
    mecanisme prin care finanțările europene pentru statele partenere UE, deci și
    pentru Ucraina, să fie condiționate de garantarea în aceste țări a accesului
    minorităților naționale la educație în limba maternă. Solicitarea survine în
    condițiile în care, cândva parte a fostei URSS, Ucraina – țară cu 45 de
    milioane de locuitori, vecină cu Uniunea Europeană – are o importantă
    comunitate română, a doua numeric după cea rusă.




    Eugen Tomac: Aici avem parte de o situație extrem de complicată și de
    complexă, greu de înțeles, dar, cel puțin pentru noi, cei care urmărim evoluția
    din acest stat vecin nouă, cu o comunitate de peste jumătate de milion de
    români, lucrurile sunt foarte simple. Prevalându-se de faptul că încearcă să
    desovietizeze administrația publică și învățământul din Ucraina, Kievul aplică
    o politică extrem de distructivă în relația cu minoritățile naționale, și aici
    nu mă refer doar la români, dar noi suntem printre cei mai afectați pentru că,
    după vorbitorii de limbă rusă, cea mai mare comunitate din Ucraina sunt
    românii.


    Și, în mod justificat, suntem
    îngrijorați pentru că desființarea învățământului în limba română, eliminarea
    din administrația publică locală a statutului pe care-l are limba română, cea
    de limbă regională, arată că drepturile fundamentale ale unei minorități
    naționale sunt grav încălcate.


    Și tocmai de aceea, am cerut Comisiei
    Europene să gândească un mecanism prin care statele partenere ale UE, pentru că
    Ucraina este considerată stat partener având acord de asociere la UE, să fie
    condiționate de respectarea acestor norme elementare ce țin de garantarea
    drepturilor minorităților de a-și păstra limba, identitatea culturală,
    identitatea spirituală.


    Or, ceea ce se întâmplă în această
    perioadă legat de legislația adoptată în materie de învățământ și administrație
    ne demonstrează foarte clar că Ucraina se îndepărtează de aceste valori și
    tocmai de aceea voi insista ca finanțările europene, banii pe care îi trimite Uniunea
    Europeană în acest stat, să fie condiționate de acest mecanism la care voi lucra
    extrem de insistent, pentru că este inadmisibil ca state care încearcă să-și
    consolideze democrația beneficiind de suportul UE să-i discrimineze exact pe
    cei care vorbesc limbi oficiale ale UE, pentru că limba română este una dintre
    limbile oficiale ale UE.




    Cea mai recentă rezoluție a
    Parlamentului European privind punerea în aplicare a Acordului de asociere
    UE-Ucraina stipulează că Bruxelles-ul a luat act de legea privind sprijinirea
    funcționării limbii ucrainene ca limbă de stat și solicită Kievului să pună în
    aplicare legea în deplină conformitate cu obligațiile sale internaționale și în
    conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția – anume, să respecte
    dreptul comunităților de a-și dezvolta și utiliza pe deplin propria limbă și să
    acționeze cu cea mai mare atenție și echilibru față de minoritățile naționale,
    limbile lor și drepturile lor la educație.




  • Mediul academic, mai aproape de nițiativa cetățenească europeană

    Mediul academic, mai aproape de nițiativa cetățenească europeană

    Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, parteneră în cadrul unui proiect ce primește finanțare prin Programul Erasmus +. De altfel, mai multe instituții similare implicate în demers, care este legat de inițiativa cetățenească europeană.

    De la Iași, preicizări vin din partea doamnei conf. univ. dr. Ana-Maria Bercu, din postura de manager în cadrul proiectului:

    Printr-un efort comun al colegilor din Coimbra, al partenrilor pe care ei i-au ales, Univeristatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, Universitatea din Vigo, Spania, și Universitatea Georg-August din Gottingen, Germania, am pornit la drum și am construit un proiect, credem noi, de impact pentru comunitatea academică, pentru autorități, pentru cetățeni, pentru toți cei interesați de această problematică a inițiativei cetățenești.

    Proiectul își propune, în primul rând, să creeze un cadru de dezvoltare de cunoștințe pentru studenți, pentru cei care sunt implicați în viața academică și pentru publicul larg, care vrea să cunoască mai mult despre modul în care poate un cetățean să se implice în viața cetății.

    În principal, vorbim despre o serie de cursuri interactive și care vor avea drept scop să fundamenteze cunoștințele necesare pentru o astfel de inițiativă la nivelul Uniunii Europene.

    În egală măsură, însă, vom avea și o serie de evenimente științifice la care îi invităm pe toți cei interesați de această problematică, însemnând, de fapt, workshopuri, conferințe științifice, dezbateri pe tema unor idei care vor veni din partea studenților cu privire la problemele sociale care ar trebui soluționate de către autoritate prin intermediul de politică publică, în așa fel încât să creăm un cadru cât mai aproape de ceea ce ar trebui să însemne inițiativa cetățenească.


    Câți studenți în total implicați, câți studenți de la Iași?

    De la Iași sunt implicați cincisprezece studenți, de fapt, fiecare universitate are cincispreze, deci, în total, sunt șaizeci de studenți care vor primi această primă formare în domeniul inițiativei cetățenești.


  • Fonduri europene pentru o educație practică

    Fonduri europene pentru o educație practică

    Fonduri europene pentru o educație practică: proiect lansat de Camera de Comerț și Industrie Brașov, alături de CONAF, destinat creşterii oportunităţilor de inserţie pe piaţa muncii şi a relevanţei pregătirii practice pentru 245 de studenţi şi masteranzi.


  • Program Erasmus+ la Craiova, despre experiențe și valori culturale

    Program Erasmus+ la Craiova, despre experiențe și valori culturale

    Începând
    din anul 2019 elevii Școlii gimnaziale Mihai Viteazul din Craiova au
    posibilitatea de a-si împărtăși experiențele și valorile culturale cu tineri
    din Franța, Germania, Italia și Turcia. Acesta este doar unul dintre cele patru
    proiecte din cadrul programului Erasmus + care se desfășoară în această școală
    și despre care vorbim cu doamna profesor Alexandrina Năstase, managerul
    unității de învățământ.


    În
    acest proiect se propune atingerea competențelor cheie și a valorilor europene,
    cum ar fi comunicarea și colaborarea într-o limbă străină, și aceasta a fost
    prima ideie care a generat implicarea nostră în acest proiect, utilizarea
    tehnologiei și a informației computerizate, competențele sociale și civice, și
    nu în ultimul rând dezvoltarea spiritului de inițiativă și mai ales exprimarea
    și sensibilizarea culturală în sensul acceptării diversității culturale. Vedem
    mereu că se generează fel de fel de evenimente neplăcute din cauza faptului că
    nu putem să acceptăm valorile culturale sau valorile religioase ale altor
    popoare.


    Pentru
    că proiectul a debutat în 2019 am putut organiza și o serie de deplasări la
    partenerii proiectului, apoi activitatea a început să se desfășoare online, așa
    cum s-a întâmplat cu școala din întreaga lume.


    S-au
    desfășurat activități online în care elevii au fost implicați pentru a face
    schimb, de exepmplu, în luna decembrie de felicitări online, după care au avut
    întâlnire pe platforma Zoom, în luna februarie, câte cinci elevi din fiecare
    țară, care și-au împărtășit pasiunile și au discutat despre școală în pandemie.
    Ceea ce ne-a bucurat pe noi a fost faptul că discuția a avut loc în limba
    franceză, elevii noștri neavând nevoie de ajutor pentru a se înțelege cu
    colegii lor din celălalte țări care vorbeau această limbă. În școala noastră,
    la învățământul gimnazial, sunt organizate colective în care limba franceză se
    învață la nivel intensiv și am vrut să la dăm ocazia elevilor de la aceste
    clase să discute cu vorbitori nativi de limbă franceză, de vârsta lor, probleme
    de interes pentru ei.






  • Du-te la școală!

    Du-te la școală!

    Eficiența unui sistem școlar sănătos se măsoară în capacitatea de a păstra elevii în interiorul său cât mai mult timp posibil. Sunt îngrijorătoare cifrele abandonului școlar și trebuie să știți că ele sunt mai mereu distorsionate. Cea mai mare rata a abandonului școlar din România în 2018 a fost înregistrată în Regiunea Centru, adică în zona Transilvaniei (5,2% în mediul rural și 3,7% în urban), potrivit Institutului Național de Statistică. Cea mai scăzută rată a abandonului era în regiunea Sud-Muntenia (1,6% în rural și 2,3% în urban). Altfel spus, peste 109.000 de elevi de liceu au abandonat școala între 2013 și 2017, potrivit datelor publicate de Ministerului Educației. Este vorba despre elevi cu vârste între 15 și 18 ani care nu au mai terminat învățământul liceal. România este a treia țară din Uniunea Europeană (cu 16,4%) în ceea ce privește abandonul școlar, conform Eurostat, care se referă la tinerii de 18-24 de ani care nu mai urmează nicio formă de învăţământ. Iar abandonul școlar generează șomaj, excluziune socială, sărăcie și probleme de sănătate.



    Pe de altă parte, ministrul Educaţiei din România, Sorin Cîmpeanu, a declarat recent că riscul de creştere a abandonului şcolar în urma procesului deficitar de predare online în timpul pandemiei este mare. El a atras atenția că există rămâneri în urmă cu privire la ceea ce au asimilat elevii în perioada de predare online. Acest risc de a creşte abandonul şcolar se adaugă unei rate de abandon şcolar deja foarte mari. Trebuie să ne concentrăm cât mai eficient pentru ca elevii să recupereze ce au pierdut prin predarea online, a spus ministrul. Potrivit lui Cîmpeanu, mulţi profesori din România, deşi au avut intenţii bune, nu au fost pregătiţi pentru predarea online.



    Alina Cîrjă e directorul școlii gimnaziale româno-finlandeze din București. E o voce tânără și cu personalitate în privința modului în care ar trebui abordat sistemul de educație din România, inclusiv în familie: Mediul în care crește copilul este foarte important pentru că, de fapt, copilul învață să se raporteze față de școală în familie. Mai exact, felul în care părinții îl susțin, îl încurajează, îl trimit la școală, creează un mediu de ajutor, nu de presiune, care îl ajută pe copil să-și dezvolte competențe, abilități. Din punctul meu de vedere, cred că modul în care familia se raportează la școală e importantă și pentru copil.”



    Ea crede că România se află într-un moment îngrijorător din perspectiva educației care s-a mutat timp de mai multe luni în mediul online: În momentul de față, cred că ne aflăm într-un moment îngrijorător în ceea ce privește engagementul copiilor față de școală. Revenirea urgentă a copiilor în băncile școlii e de o importanță extraordinară. Copiii și-au pierdut rutina de a sta la școală, rutina de a fi implicați cu colegii, de a relaționa cu ei și cred că în scurt timp li se va părea că se descurcă foarte bine în online. Nu le va mai păsa dacă intră sau nu intră la facultate, nu contează ce știu și cum știu, și vor căuta să se ducă pe piața muncii pentru a face bani, iar asta va crea contexte care vor fi păguboase pe termen lung.”



    Riscul abandonului școlar nu depinde de etnie sau posibilități financiare, e de părere Alina Cîrjă, care pune fenomenul mai degrabă pe tentația independenței financiare: Indiferent de etnie sau de posibilitățile financiare, copiii prezintă riscuri, dacă nu sunt ascultați, nu sunt primiți. Cred că riscul de a abandona școala este în concordanță cu anul în care se află și care este independența lor, adică, după clasa a zecea, după aceste clase obligatorii, cred că riscul abandonului școlar este cel mai sus, cred că și dacă le este foarte greu la școală (cum ar fi clasa a opta) există riscul să renunțe, dar cu cât sunt mai repede angrenați într-o activitate independentă, autonomă, față de școală, dacă aceasta le oferă și bani, copiii vor fi tentaţi să renunțe la școală, indiferent de contextul din care vin”.



    Clase cu un număr mai mic de copii pot să creeze posibilitatea pentru profesor să stabilească o relație cât mai personală cu fiecare elev . Triada familie – profesor — copil e o obligație pentru prevenirea abandonului școlar. Alina Cîrjă: Abandonul școlar poate fi prevenit în momentul în care dirigentele clasei sau profesorul responsabil pentru clasă (în învățământul primar) stabilește o relație individuală cu fiecare elev. Normal că pentru asta ar trebui ca clasele noastre de elevi să nu fie atât de mari, iar profesorul să stabilească o relație cu familia, în care familia să fie anunțată ori de câte ori copilul absentează de la școală, iar familia să anunțe de câte ori există un motiv întemeiat pentru aceasta. Copiii merg cu drag în locuri în care sunt iubiți, în care sunt apreciați, iar familiile trebuie să poată, cu titlu obligatoriu, să creeze și să păstreze o legătură cu școala și la inițiativa școlii. Cred că acestea sunt primele măsuri care s-ar putea lua pentru prevenirea acestei drame cu efecte pe termen lung a abandonului școlar.”



    Iată cum vede această voce tânără abordarea sistemului de educație din România. Alina Cîrjă: Dacă aș fi ministrul Educației, aș crea o echipă de experți la nivelul fiecărei școli în parte, formată din profesori, un asistent social, un psiholog, care să știe toate detaliile familiilor, să-i viziteze, să aibă un moment la începutul anului care să se numească moment inițial, iar această echipă să monitorizeze copilul şi familia măcar în primii opt ani de școală. Acest model trebuie să fie susținut la nivelul orașului, să fie bine reglementat, pentru ca părinții care nu lasă copiii să se ducă la școală din varii motive să poată să fie sancționați financiar. Pentru aceștia trebuie să existe și susținerea prin cursuri, prin școala familiei sau școala părinților, în care ei să poată fi ajutați să-și depășească condiția și să poată să beneficieze de ajutor pentru a-și trimite copiii la școală. Evident că trebuie să vorbim și de un învățământ care să fie gratuit într-adevăr și de susținerea din partea statului român pentru acești copii care se află în grupurile vulnerabile, programe de mentorat pentru ei, programe de înfrățire între școli și multe alte idei care s-ar putea pune în practică cu experții locali din fiecare zonă.”


  • Programul Comisiei Europene “O punte către locuri de muncă”

    Programul Comisiei Europene “O punte către locuri de muncă”

    Programul Comisiei Europene O punte către locuri de muncă – sprijin pentru tinerii europeni în ocuparea unui loc de muncă, inclusiv în contextul provocărilor cauzate de pandemie.


  • Elevii revin în şcoli

    Elevii revin în şcoli

    Din martie anul trecut, cu excepția a nici două luni – în septembrie-noiembrie – copiii români nu au mai mers la școală. Din cauza noului coronavirus, s-a preferat, la nivelul întregii țări, varianta cursurilor exclusiv online.


    Complet nepregătiți, în trecut, pentru o astfel de activitate, elevii, profesorii și, în plan secund, părinții au făcut, prin urmare, eforturi considerabile pentru a se conforma ʹnoii normalitățiʹ, pe care și-ar fi dorit-o de scurtă durată. Ea s-a prelungit, însă, pe parcursul a aproape un an, în ciuda repetatelor semnale de alarmă că şcoala online este obositoare, ineficientă şi complet nesustenabilă pe termen lung. Elevii din mediile defavorizate au fost cel mai grav afectați, ei neavând deloc acces la educaţie, pentru că nu au computere sau conexiune la internet. Pe acest fond, după numeroase discuții și în urma evaluării situației epidemiologice, autoritățile centrale au decis ca elevii din România să se întoarcă în bănci de luni, 8 februarie, odată cu începerea semestrului al doilea al actualului an școlar.


    Prin urmare, sfârșitul săptămânii trecute a fost folosit pentru curăţenie generală şi pentru adaptarea la regulile primite, pe ultima sută de metri, de la Ministerele Sănătăţii şi Educaţiei. S-au refăcut circuitele de intrare şi ieşire din unitățile de învățământ, s-au verificat termoscanerele ori s-au dezinfectat clasele. Revenirea la ore, în baza măsurilor stricte de protecție care includ purtarea permanentă a măștii, se face după trei scenarii în culorile semaforului, în funcţie de incidenţa cazurilor de Covid-19 din fiecare localitate. La o incidenţă mai mică de 1 la mia de locuitori în decurs de 14 zile, toţi preşcolarii și elevii participă fizic la cursuri. În scenariul al doilea – incidenţă între 1 și 3, merg la ore doar preşcolarii, elevii din învăţământul primar şi din clasele terminale; ceilalţi fac cursuri online. În scenariul al treilea, respectiv la o incidenţă mai mare de 3, participă fizic la cursuri doar copiii de grădiniţă şi din învăţământul primar. Pentru moment, aproximativ 2.200 de localităţi sunt în scenariul verde, 900 în scenariul galben şi 150 în cel roşu.


    La apariţia unui caz de infectare într-o grupă de preşcolari sau clasă de învăţământ primar, cursurile grupei sau clasei respective sunt suspendate 14 zile. În învăţământul gimnazial şi liceal, la apariţia primului caz, se declanşează o anchetă epidemiologică, se recomandă testarea, iar DSP decide dacă se suspendă cursurile sau se așteaptă apariția celui de-al doilea caz.


    Într-un cuvânt, revenirea elevilor în şcoli este un test pentru capacitatea sistemelor educaţional şi de sănătate de a face faţă unei asemenea activităţi. Este, totodată, un semn al capacităţii societăţii în ansamblu de a începe să revină la normalitate. Deocamdată, se recomandă maximă prudenţă.

  • O creșă nouă în comuna Făcăeni, județul Ialomița

    O creșă nouă în comuna Făcăeni, județul Ialomița

    Peste 70 de copii vor primi aici 8 ore pe zi
    îngrijire şi hranã în timp ce pãrinţii lor vor putea merge la serviciu sau îşi
    vor putea face treburile prin gospodãrie ştiind cã micuţii sunt în siguranţã,
    spune primarul comunei, Nuţi Roşu:


    Intenția noastrã a fost de a veni în sprijinul familiilor care
    au mai multi copii sau care au locuri de munca şi au nevoie de aceste servicii
    sociale.


    Investiţia se ridicã la aproximativ 900 de
    mii de euro- adicã peste 4 milioane 279 de mii de lei. Cea mai mare parte din sumã- 3 milioane 637 de mii de lei reprezintã finanţare europeanã nerambursabilã,
    restul fiind finanţare nerambursabilã din bugetul naţional şi cofinanţare de la
    bugetul local al comunei Fãcãeni. Banii au fost accesaţi prin Programul
    Operaţional Capital Uman 2014- 2020.


    Creşa va fi amenajatã într- o clãdire ce urmeazã sa fie extinsã şi modernizatã pânã la jumãtatea acestui an.


    Fondurile
    vor asigura funcţionarea ei timp de 2 ani, pânã în noiembrie 2022, mai spune Nuţi Roşu:


    Eu sunt foarte fericitã cã pot sa fac ceva pentru mititeii aceştia din comuna noastrã şi sunt sigurã cã această creşă va avea succes.
    Dupã 2 ani, când se va termina aceastã finanţare ea va
    rãmane sã fie finanţatã din bugetul local. Nu va fi uşor dar pentru mine va fi o prioritate. Dacã ştii sã-ţi gestionezi
    banii şi sã-ţi faci prioritãţile… cei mai mulţi cetãţeni vor sã se asfalteze odatã toatã comuna, cã pentru ei este
    mai importantã asfaltarea dar
    trebuie sã ne gândim cã este importantã şi partea asta..
    care trebuie susţinutã de la bugetul local.



    Totodatã persoanele care au în grijã copii cu
    pãrinţi plecaţi la muncã în strãinãtate vor participa la un program de educaţie
    parentalã. De asemenea, personalul didactic ce va deservi creşa va beneficia de
    formare profesionalã în vederea dobandirii competenţelor necesare în domeniul
    educaţiei timpurii.


    Administrația
    din Făcăeni nu este la prima experiențã in
    domeniul accesării fondurilor europene, în localitate mai existã un centru de asistență socială pentru copii aflaţi în
    situaţii de risc iar pe viitor autoritãţile
    locale au în plan sã amenajeze si un centru pentru
    persoanele vârstnice.