Radio România Internațional

Tag: Educatie

  • Elevii români și evaluările internaționale

    Elevii români și evaluările internaționale

    Pandemia
    actuală, dezastruoasă sub toate aspectele socio-economice, a prins învățământul
    românesc într-un moment prost, accentuându-i probleme cronice. Unele dintre ele
    au fost surprinse de studiul TIMSS aferent anului 2019. Acronim pentru
    Tendințe în domeniul studiilor matematice și științifice internaționale,
    TIMSS se desfășoară ca și testele PISA din trei în trei ani, este conceput de
    IEA (Asociația Internațională pentru Evaluarea Performanțelor în Educație) și a
    fost aplicat în România de către Universitatea București. Rezultatele nu sunt îmbucurătoare: elevii români de clasa a
    VIII-a sunt mai puțini competitivi decât colegii lor europeni, obținând un scor
    mediu de 479 de puncte la matematică și 470 la științe față de media
    internațională de 500 de puncte.


    Rezultatul e dezamăgitor, dar nu surprinzător,
    consideră experții în educație. Important este să vedem de ce anume trebuie să
    ținem cont pentru a îndrepta situația, crede Dragoș Iliescu:

    Studiul nu ne arată de ce am ajuns aici. Sigur, cu toții ne uităm în
    urmă și spunem probabil că am ajuns aici din cauza a 30 de ani de reforme
    neinspirate. Dar am remarcat însă câteva aspecte în care intervenția poate fi
    făcută relativ ușor, fără costuri teribil de mari. Acest studiu îți arată că ai
    un anumit spor și că scorul pe care obții este asociat cu anumite alte aspecte
    din sistemul educațional. Fiecare copil sau elev care a fost inclus în eșantion
    răspunde și la un chestionar de context despre cum tratează el școala, cum
    tratează părinții tăi școala, cum resimte diverse aspecte de la școală.
    Profesorii lui de matematică și de științe răspund și ei la un chestionar de
    contact, și directorul școlii răspunde la un chestionar. Deci ne putem uita și
    la aceste aspecte contextuale care pot fi apoi identificate ca predictor ai
    performanței. Noi am identificat trei astfel de aspecte: echitatea,
    infrastructura și alocarea resurselor în sistemul educațional, al doilea aspect
    este climatul școlar, mediul și experiențele de învățare și un al treilea
    aspect ține de recrutarea și de formarea inițială și continuă a profesorilor și
    de serviciile de sprijin educațional destinate în special profesorilor.



    Contextul
    în care mulți copii învață înseamnă, de fapt, sărăcie, inechitate socială și
    diverse probleme familiale. Iar toate acestea își pun amprenta și asupra
    rezultatelor școlare ducând, de pildă, la analfabetism funcțional. Conform
    TIMSS, 22% dintre elevi sunt analfabeți funcțional la matematică și științe în
    comparație cu media internațională de 13%. Cine face parte din acest procent,
    aflăm tot de la Dragoș Iliescu:

    Acești 22%, fără excepție, provin din medii
    defavorizate, din familii care locuiesc, de obicei, la țară sau în orașe mici,
    sau în zone defavorizate, sau care se confruntă cu alte probleme cum ar fi
    familiile destrămate, cu părinții plecați din țară. Peste patru ani de zile
    când acești copii vor termina clasa a VIII-a și vor intra în piața muncii ce
    oportunitățile au și ce plusvaloare pot crea pentru societate? O forță de muncă
    necalificată în care 22% nu reușesc să facă nici măcar cele mai elementare
    calcule matematice ce va lucre? Care sunt oportunitățile acestor copii? Evident
    că nu o să poată să termine școala și nu vor lua bacalaureatul. Evident că
    aceste scoruri și această lipsă severă de performanță e asociată și cu
    abandonul școlar. Acești copii nu vor merge la facultate și mai departe nu vor
    putea realiza decât cele mai simple și mai puțin calificate munci la care te
    poți gândi.


    Disparitățile
    socio-economice sunt evidente chiar și acolo unde nu te-ai aștepta să le
    găsești: în practica de laborator, alt aspect mult incriminat de elevi și
    părinți, căci școala românească pare să ocolească practica și să accentueze
    teoria.

    Dragoș Iliescu oferă explicații: Existența unui laborator duce la ore mai
    practice, la note mai bune și la performanțe mai bune la orele de știință. Știm
    că există acest efect. Dar în același timp nu știm dacă performanțele vin
    exclusiv din existența laboratorului. Vedem în același timp că școlile care au
    laboratoare sunt de obicei școlile unde vin copii din familii mai înstărite.
    Sunt școlile din zona urbană și cele din zona urbană privilegiată. De aceea, e
    foarte greu să îți dai seama dacă e vorba de un efect real al existenței
    laboratorului sau de faptul că, incidental, în școlile care au laborator oricum
    vin copii mai buni sau copii din familii mai mai afluente.

    Contextul
    în care se desfășoară educația și metoda predării sunt, prin urmare, uneori mai
    importante decât conțintul cursurilor. Iar acest fapt reiese cu claritate din
    testările de tip TIMSS, conchide Dragoș Iliescu:

    Ce ne arată de fapt
    studiile TIMSS este faptul că nu contează atât de mult curriculum sau programa
    școlară și o să explic de unde știm asta. Una dintre remarcile auzite face
    foarte des din partea delatorilor acestor teste este următoarea: copiii din
    România nu obțin rezultate bune la aceste teste din cauză că la noi nu se
    predau acele conținuturi.

    Cu alte cuvinte la noi se preda altceva decât se
    testează prin aceste teste internaționale. Dar se poate face în felul următor.
    Se ia fiecare domeniu testat și se analizează dacă el este predat sau nu, în funcție
    de programa din fiecare școală. În felul acesta, practic un procent de
    acoperire a testului prin curriculumul național. Așa aflăm că România este țara
    cu cea mai mare acoperire a testului prin programă. Noi avem acoperire de 88%.
    88% din ce-i în test se predă la noi, spre deosebire de Finlanda care este
    liderul Europei la aceste teste. Finlanda are doar 41% acoperire a testului
    prin programă. Deci nu contează ce predai, ci cum predai. Diferența masivă
    dintre România și Finlanda nu stă în programă. Ar fi trebuit ca noi să luăm
    scoruri mult mai mari, fiindcă copiilor noștri chiar li se predau acele
    conținuturi care le-au fost testate acum. Contează calitatea predării mai
    degrabă, contează crearea unor competențe care țin de raționamentul matematic,
    nu de aplicarea papagalicească a unor formule.




  • Iniţiative pentru sprijinirea comunităţii din Poieneşti, judeţul Vaslui

    Iniţiative pentru sprijinirea comunităţii din Poieneşti, judeţul Vaslui

    Prin Programul Operațional Capital Uman 2014 – 2020,
    finanțare pentru proiecte care vizează comunitățile din mediul rural. Un reper
    în acest sens îl regăsim în comuna vasluiana Poienești. Fundația World Vision
    România, Primăria, școala gimnazială și Asociația Centrul de Analiză și
    Inovaree Economică – Socială colaborează pentru buna desfășurare a proietului
    cu titlul ROUTE – Poienești, revizalizarea relațiilor comunitare prin
    furnizarea de servicii integrate. Finanțarea este de peste 4,8 miliaone de lei.


    Informații avem avem de la managerul, domnul Remus Ifrim. Proiectul are trei
    direcții, care sunt acestea?

    O primă direcție ar
    fi oferirea de servicii sociale și medicale persoanelor aflate în dificultate.
    Vom avea 140 de copii și 145 de adulți care vor beneficia de consultații
    medicale, investigații de specialitate. Vor beneficia de servicii sociale
    specializate, de consiliere psihologică oferită de specialiști, campanii de
    informare; deci inclusiv partea de prevenție o vom avea în atenție, atât din
    punct de vedere al componentei sociale, cât și medicale; acces la programe de
    dezvoltare și mobilizare comunitară;
    sesiuni de informare în vederea combaterii segregării și promovării
    egalității de șanse. Aceasta ar fi o primă direcție.

    O alta vizează componenta
    educațională și aici dorim să oferim șansa copiilor vulnerabili din punct de
    vedere educațional din comunitatea Poienești să beneficieze de servicii de after school, consiliere psihologică, posibilitatea
    de a participa la activități de educație
    nonformală prin care să-și dezvolte abilitățile de viață la școli de vară, să
    primească o masă caldă și, bineînțeles, să se deplaseze vara în excursii.




    A treia direcție îi vizează pe adulți.




    Exact, dorim să
    propunem prin acest proiect, măsuri de ocupare a forței de muncă. Nivelul de
    educație este foarte scăzut. Adulții au nevoie de sprijin în această direcție a
    calificării. Vor participa la cursuri de calificare, de specializare pentru a
    accesa mai ușor un loc de muncă, vor beneficia de consiliere și de orientare
    profesională și, bineînțeles, de suport, mediere pe piața muncii, suport pentru
    găsirea unui loc de muncă. Pentru adulții care își doresc să înființeze o
    afacere, vom avea și o componentă de antreprenoriat. Vor putea participa la un
    curs și vor putea realiza un plan de afaceri. În urma analizei și evaluării
    planurilor primite, finanțăm trei astfel de afaceri din comunitatea Poienești.



  • Programul Şcoală pentru toţi – instrument de finanţare multianul aflat în faza finală

    Programul Şcoală pentru toţi – instrument de finanţare multianul aflat în faza finală

    Acest program aflat în faza finală a
    fost gândit ca un instrument de finanţare multianul cu o valoare de peste 170
    de milioane de euro şi a vizat intervenţii la nivelul instituţiilor de
    învăţământ preuniversitar. Rezultatele celor 127 de de proiecte finaţate,
    cu zeci de mii de beneficiari din rândul
    copiilor, elevilor şi a cadrelor didactice subliniază ideea că o o mare mare
    parte din fondurile europene pentru educație trebuie să meargă pe acest model.


    Au fost organizate cursuri de formare
    pentru peste 9.000 de cadre didactice şi au fost oferite servicii de educaţie şi
    îngrijire pentru zeci de mii de copii şi elevi. Corina Atanasiu – secretar de
    stat în Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene aduce în atenţia noastră
    câteva exemple de acţiuni concrete derulate în cadrul acestui proiect.


    Corina
    Atanasiu: În creşe şi grădiniţe, au beneficiat de
    servicii de educaţie şi pachete de îngrijire, pachete suport constând în masă
    caldă, hăinuţe sau materiale de educaţie, 21407 copii cu vârsta până în 6 ani.
    De asemenea, în şcoala primară, gimnaziu, liceu, acolo unde a fost nevoie de
    astfel de servicii şcoală după şcoală cu lecţii remediale, cu hrană, cu
    rechizite, au beneficiat 78 de mii de copii şi elevi.


    Intervenţia a vizat şi finanţarea
    programelor de tip a doua şansă, astfel încât tineri şi adulţi care
    depăşiseră vârsta şcolii obligatorii, dar abandonaseră timpuriu şcoala au putut
    să se reîntoarcă la şcoală şi în paralel cu recuperarea anilor de școală au
    putut să înveţe o meserie. Ceea ce este foarte important.


    Aş vrea să accentuez acest ultim tip de
    intervenţie. Undeva sub 2% din adulţii României mai continuă formal sau
    informal şcoala, mai urmează un curs; pe când ţinta pe care şi-a propus-o
    România este de 20%. Avem foarte mult de recuperat, suntem pe ultimul loc în UE
    în ceea ce priveşte învăţarea în rândul adulţilor. Şi orice intervenţie, orice
    om câştigat înapoi în şcoală reprezintă un om care poate să aducă valoare în
    societate şi care poate să-şi îmbunătăţească în primul rând calitatea vieţii
    lui.


  • Consiliul adoptă pachetul de coeziune de 330 miliarde de euro pentru 2021-2027

    Consiliul adoptă pachetul de coeziune de 330 miliarde de euro pentru 2021-2027

    Pachetul de coeziune aprobat de Consiliul Uniunii Europene pentru următorii 7 ani constă într-un set de regulamente care reglementează fondurile structurale și de investiții, în valoare de peste 330 de miliarde EUR (la prețurile din 2018) sau aproape o treime din bugetul pe termen lung al UE. Fondurile vor finanța proiecte regionale și locale menite să reducă disparitățile economice și sociale dintre statele membre și dintre regiuni, stimulând în același timp o redresare durabilă în urma pandemiei prin investiții în priorități verzi și digitale.

    Pachetul urmează politica încetățenită de coeziune bazată pe investiții multianuale, dar simplifică normele și reflectă noile priorități ale UE de consolidare a inovării și a digitalizării, de tranziție către o economie cu zero emisii nete de dioxid de carbon, de îmbunătățire în continuare a conectivității cu rețelele de transport și digitale strategice și de axare pe incluziunea socială.

    În ansamblu, aproximativ 30% din fondurile structurale vor contribui la decarbonizarea economiei, fiecare tip de activitate de investiții având un coeficient climatic specific. De asemenea, proiectele ar trebui să respecte principiul de a nu aduce prejudicii semnificative, în conformitate cu obiectivele de mediu ale UE.

    Politica de coeziune are trei fonduri principale. Fondul european de dezvoltare regională, în valoare de 200 de miliarde EUR, este destinat finanțării regionale şi sprijină competitivitatea și crearea de locuri de muncă în întreprinderile mici și mijlocii. Fondul de coeziune, în valoare de 42,5 miliarde EUR este destinat statelor membre al căror venit pe cap de locuitor este sub 90% din media UE şi sprijină rețelele transeuropene de transport, precum și proiectele din domeniul energiei și al transporturilor care aduc beneficii mediului. Fondul social european Plus, în valoare de 88 de miliarde EUR sprijină crearea de locuri de muncă, educația și formarea, precum și incluziunea socială.


  • Parlamentul European a aprobat noul program Erasmus+

    Parlamentul European a aprobat noul program Erasmus+

    Noul program Erasmus+ va pune la dispoziţie mai multe instrumente şi resurse pentru a susţine incluziunea – precizează Parlamentul European într-un comunicat. Comisia şi statele membre trebuie să elaboreze planuri de acţiune pentru a îmbunătăţi accesul la educaţie şi mobilitate în cazul oamenilor care, de-a lungul timpului, au avut mai puţine oportunităţi. De pildă, persoane cu handicap, persoane care trăiesc în sărăcie, persoane care provin din familii de migranţi şi multe alte categorii.

    Cei care nu au resurse financiare suficiente pentru a suporta costurile iniţiale implicate de participarea la program (cum ar fi cumpărarea unui bilet de tren sau rezervarea cazării) pot beneficia de granturi suplimentare, inclusiv de plăţi în avans. Cererile nu pot fi refuzate din cauza unor costuri mai ridicate dacă au legătură cu măsuri care garantează incluziunea.

    În comparaţie cu precedentul Erasmus+, noul program va include şi un ajutor pentru o perioadă de maximum şase luni petrecută într-o altă ţară din Uniunea Europeană pentru cursanţii adulţi. Programul va ajuta astfel oameni de toate vârstele şi din toate mediile să dobândească noi competenţe profesionale şi de viaţă şi să se adapteze mai bine la schimbările generate de tranziţia către o economie verde şi digitală, precum şi de pandemia de COVID-19.

    Programul va analiza şi în ce măsură contribuie la atingerea obiectivelor Uniunii Europene legate de cheltuielile asociate schimbărilor climatice şi îşi va reduce amprenta de mediu. De exemplu, el va favoriza folosirea mijloacelor de transport ecologice de către participanţii la program.

    Noul Erasmus+ vine şi cu modele de educaţie inovatoare, integrând mai multe iniţiative, între care DiscoverEU. Aceasta le dă tinerilor posibilitatea de a solicita un permis gratuit cu care pot călători în Europa pentru a participa la cursuri şi pentru a descoperi diversitatea culturală şi lingvistică a Europei. Apoi, prin iniţiativa Universităţi europene, studenţii vor putea obţine o diplomă prin combinarea studiilor urmate în mai multe ţări din Uniunea Europeană. Iar cea de a treia iniţiativă, Centre de excelenţă profesională, va crea ecosisteme de competenţe locale, conectate la nivel internaţional.


  • Uniunea Europeană și măsuri de protejare a libertății presei

    Uniunea Europeană și măsuri de protejare a libertății presei

    La începutul anului 2021, pe 7 ianuarie, autoritatea
    poloneză de concurență a interzis achiziționarea Eurozet, un grup radio
    polonez, de către Agora, un grup mass-media polonez. Grupul Agora publică
    ziarul de orientare liberală Gazeta Wyborcza, cel mai influent cotidian din
    Polonia, la care au publicat cei mai importanți intelectuali și figuri publice
    poloneze din ultimii 30 de ani. Gazeta Wyborcza și jurnaliștii săi au fost
    vizați de o serie de acțiuni în justiție din partea unor personalități publice
    apropiate guvernului pentru a reduce la tăcere vocile critice din cadrul
    acestui ziar. Timp de 15 luni, autoritatea poloneză de concurență a blocat achiziția
    Agora dar în 57 de zile aceeași instituție a aprobat preluarea grupului de
    presă Polska Press de către PKN Orlen, o companie petrolieră susținută de stat.


    Cazul
    polonez de ingerință a guvernului în funcționarea unor instituții de presă a
    ridicat numeroase semne de întrebare asupra libertății mass media din această
    țară. Pandemia a accentuat criza statului de drept și europarlamentarul Ramona
    Strugariu din grupul Renew Europe a adresat două întrebări în plenul
    legislativului european: cum protejează Comisia Europeană independența
    autorităților naționale de concurență și ce măsuri va lua executivul comunitar pentru
    a proteja libertatea mass-mediei în Polonia dar și în alte state membre. Ramona
    Strugariu vede ieșirea din criză prin depolitizarea unor instituții precum autoritatea
    de concurență, prin susținere financiară și prin educație.

    În mod clar lumea arată diferit față de cum arăta în
    momentul în care am intrat în pandemie. Dar nu cred că lucrurile nu se vor
    ameliora de la sine. Efectele abia acum se văd, consecințele din perspectivă
    financiară mă tem că abia urmează. De aceea avem efectiv nevoie de planuri
    susținute pentru a putea sprijini această industrie. Avem de asemenea, nevoie
    de investiții și de bani. Tocmai a fost aprobat programul Creative Europe și
    are o sumă mult mai generoasă decât o avea înainte. Sunt bani și pe partea de
    digitalizare și aici comisarul Thierry Breton s-a implicat în acest tip de
    sprijin. Avem nevoie de finanțare pentru a relansa anumite dimensiuni ale media.
    Avem nevoie și de pregătire, de educație media, alfabetizare media, care e mult
    mai amplă decât această componentă jurnalistică, Ea trebuie să meargă către
    școli, către formare continuă. Avem nevoie de măsuri de protecție. În planurile
    naționale de redresare și reziliență trebuie pusă și această componentă, cu
    măsuri evident similare cu cele pentru alte companii sau IMM-uri de care să
    beneficieze și sectorul audiovizualului care a fost afectat. E o realitate
    foarte simplă pe care dacă ne uităm în jurul nostru e imposibil să nu o vedem.
    Informația corectă nu produce niciun fel de senzațional de cele mai multe ori.
    Cu asta operează dezinformarea și fake news-ul, cu elementul de emoție. Care pe
    fondul lipsei de educație și de alte surse de informare se rostogolește foarte
    rare.


  • Proiectul Erasmus Plus – Investește în Adolescența Ta

    Proiectul Erasmus Plus – Investește în Adolescența Ta

    Investește în Adolescența ta este o componentă
    importantă a proiectului Dare to Care care face parte dintr-un ansamblu de
    acțiuni derulate prin programul internațional EduCaB. Scopul principal al acestui
    proiect bazat pe metodologia Dare to Care ne este prezentat de Mihai Lupu -
    Fondator EducCaB International:


    Programul îl
    facem printr-un proiect Erasmus Plus. E o bucurie pentru noi că aducem o
    metodologie internațională de lucru cu adolescenți în comunitățile mici și
    mijlocii din România. Am început cu județul Dâmbovița și am format o serie de
    bibliotecari publici din rețeaua de biblioteci publice din România ca să poată
    să facilita un astfel de program în comunitățile lor.


    Până acum am dat
    drumul la 20 de grupuri de lucru cu adolescenți și pe 11 mai am prezentat
    programul într-un eveniment la care au participat câteva zeci de bibliotecari
    din alte județe ale României cu speranța că și ei or să fie interesați să preia
    metodologia. Este vorba de o serie de întâlniri în grupuri, care se formează ad
    hoc, de adolescenți din sate, comune, localități mici… și după aceea ei discută
    pe diverse subiecte de interes – de la lucruri legate de violență, de bullying,
    de gen… și alte tipuri de subiecte. Ce ne propunem prin proiectul acesta este
    să oferim tinerilor din România un spațiu sigur facilitat de persoane
    pregătite.


    Rezultatele pe
    care le avem până acum sunt nemaipomenite. Se simt în siguranță, în asstfel de
    locuri, în astfel de spații să vorbească despre probleme pe care le au și alții ca ei și
    ajung să devină prieteni și vor să facă lucruri împreună în genul acesta de
    grup. Fiind conștienți de problemele lor, după aceea devin conștienți de
    problemele celorlalți și unul dintre efectele colaterale este de empatie,
    desigur de înțelegere și de a vrea să lucrez alături de alții pentru o calitate
    mai bună a vieții până la urmă în comunitatea din care faci parte.


    Lucrăm cu Marta
    Center care este o organizație din Letonia cu experiență de peste 15 ani în
    genul acesta de programe.


    Pasul următor
    este ca bibliotecarii din Dâmbovița, cu care am început, să devină trainneri
    pentru alți bibliotecari din rețeaua de biblioteci publice din România.


  • Garanția europeană pentru copii

    Garanția europeană pentru copii

    La nivelul UE se află în discuție instituirea unei Garanții europene pentru copii, care să sprijine egalitatea de șanse prin garantarea accesului copiilor aflați în dificultate la o serie de servicii esențiale. Este vorba despre copiii care au mai puțin de 18 ani și care sunt expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială.

    În cadrul Garanției europene pentru copii, statelor membre li se recomandă să ofere copiilor aflați în dificultate acces gratuit și eficace la: structurile de educație și îngrijire timpurie (de exemplu, să se evite segregarea claselor), activități educative și școlare (de exemplu, echipamente adecvate pentru învățământul la distanță și excursii școlare), cel puțin o masă sănătoasă în fiecare zi de școală și asistență medicală (de exemplu, facilitarea accesului la consultații medicale și la programe de depistare a bolilor). Aceste servicii ar trebui să fie gratuite și ușor accesibile copiilor aflați în dificultate.

    Ce este această Garanție europeană? Vor avea efect aceste recomandări?


  • Centru de educaţie şi activităţi recreative la Solovăstru, judeţul Mures

    Centru de educaţie şi activităţi recreative la Solovăstru, judeţul Mures

    În
    această perioadă de pandemie procesul educațional are mult de suferit. Cursurile
    online vin cu multe probleme atît pentru profesori, cât și pentru elevi, mai
    ales cei din clasele mici.


    Dacă
    la oraș mai sunt organizate programe de tip after-school sau există un acces
    mai bun la meditații, elevii din mediul rural sunt, în general, lipsiți de
    astfel de șanse. Există,
    însă, și lăudabile excepții.


    În
    comuna mureșeană Solovăstru, Asociația Civitas Împreună pentru Comunitate, în
    parteneriat cu primăria locală a transformat clădirea fostului CAP, aflată
    într-un stadiu avansat de degradare, în spațiu acreditat și licențiat pentru a
    oferi activități educative și recreative copiilor din sat.


    Centrul
    de zi Civitas a fost realizat cu fonduri europene prin intermediul Grupului
    de Acțiune Locală Prietenia Mureș Harghita. Centrul
    vine în sprijinul educației copiilor din comuna Solovăstru oferind
    printre altele ajutor în ceea ce privește efectuarea temelor sub
    supravegherea profesorilor pentru elevii din clasele primare proveniți din
    medii defavorizate.


    Activitatea
    este condusă de învățătoarea Mihaela Chirteș, care este și președinta Asociației
    Civitas Împreună pentru Comunitate și care a mărturisit că a inițiat acest
    proiect din dorința de a diminua riscul abandonului școlar:




    Noi am mers înspre primărie cu o propunere prin care am cerut un spațiu în care
    să ne desfășurăm activitățile cu copiii. Începând de la mese, scaune, până la
    calculatoare, imprimante și smartboard sunt cumpărate pe fonduri europene. Nu
    există în zona noastră asemenea centru. Marea majoritate sunt copii ai căror
    părinți sunt plecați în străinătate sau, dacă sunt aici în țară, lucrează până
    după-amiaza târziu și de cele mai multe ori nu au nici timp și poate nici
    cunoștințele necesare să-i ajute pe copii. Merită o șansă în plus!




    Trebuie
    spus că la centrul de zi Civitas din Solovăstru profesorii voluntari îi ajută
    pe elevi la teme, fac meditații și activități artistice fără contribuția
    financiară a părinților. Nu
    doar școlarii din clasele mici pot veni la acest centru.


    Profesorul
    Ioan Mărginean oferă consultații la matematică pentru elevii clasei a VIII-a,
    iar un voluntar din Marea Britanie, profesorul Anthony Ingram, oferă chiar și cursuri
    de limba engleză.


    Mai mult decât atât, deși abia
    deschis, centrul de zi urmează să se dezvolte
    grație unei noi finanțări europene cîștigate recent.


  • Lectura ca urgență națională

    Lectura ca urgență națională

    Probabil că
    ați auzit și despre statisticile acelea în care românii sunt la coada clasamentului
    în Europa la citit. Oricât de mult nu ne-ar plăcea această realitate, fapt e că
    așa stau lucrurile. Spun unii că la mijloc ar fi o manipulare, o strategie de
    anti-marketing, să ne facă să dăm prost în fața Europei, dar un studiu al
    Băncii Mondiale realizat chiar anul acesta în martie arăta faptul că un român
    citește, în medie, mai puțin de cinci minute pe zi, iar, dacă duce la capăt o
    carte pe an, e mare lucru. 35% dintre români declară că nu au citit niciodată o
    carte, deşi toate studiile de specialitate indică beneficii clare ale lecturii
    pentru dezvoltarea armonioasă şi reducerea stresului, la nivel individual,
    respectiv pentru progresul economic şi social, la nivel colectiv. Banca
    Mondială arată ca ratele mari de alfabetizare sunt asociate cu populaţii mai
    sănătoase, cu mai putine infracţiuni, cu o creştere economică mai mare.


    Relația românului
    cu cartea a început să se strice cam la 10 ani după revoluția anticomunistă din
    decembrie 1989 și nu e chiar în strânsă relație cu era Internetului. Apetența
    noilor generații pentru lectură a scăzut vertiginos. Cine e de vină și ce e de
    făcut, în condițiile în care exercițiul lecturii e un demers intelectual
    demonstrat că ajută la dezvoltarea capacităților cognitive ale tânărului? Am
    întrebat-o pe Marina Constantinoiu, jurnalist, expert din profesie, colaborator
    al Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității București, cum
    să ne explicăm lipsa de interes a tinerilor pentru cărți:


    Din păcate,
    relația studenților cu lectura în general, cu sau fără legătură cu era
    internetului, este una destul de proastă, și asta de nu de ieri – de azi, ci
    hai să zicem din ultimii 25 de ani, pentru că, poate, primii ani de după
    revoluția din 1989 au fost ceva mai generoși cu lectura românilor. Internetul
    este de blamat pe de o parte, dar pe de altă parte nu este capul de serie și nici
    singurul blamabil. Cred că prima problemă este în familie, căci familia este
    cea care nu îndeamnă copilul spre lectură sau tolerează inapetența copilului faţă
    de lectură. Nu știu dacă ne-am născut prea mulți cu această apetență, dar ea
    ne-a fost cultivată în familie. Unora dintre noi. Și atunci cred că asta ar
    trebui să se întâmple. Cred că este o urgență națională, pentru că stăm foarte
    prost la capitolul lectură. Și asta se vede din sărăcia maximă a vocabularului
    pe care îl întrebuințăm pentru a comunica.


    Lectura, ca
    exercițiu cotidian, construiește și consolidează relațiile neuronale la orice
    vârstă, nu doar la tinerețe. Valori ca educația, cultul pentru carte, respectul
    pentru instituția profesorului au început să se piardă. Iar dacă nu vrem să ne
    compromitem ca popor, ca identitate națională, ar fi bine să declarăm lectura
    drept uregnță națională, cum spunea interlocutoarea noastră, Marina
    Constantinoiu:


    Am fost și eu
    studentă și acum am ocazia să văd și eu studenții de la catedră și să port,
    câteodată, şi conversații în afara cursurilor pe care le predau. Și încerc de
    foarte multe ori să aflu ce-i pasionează, cât de mult citesc și dacă citesc.
    Dar în ultimii ani parcă n-am mai simțit această nevoie de a afla cât de mult citesc
    și dacă citesc, pentru că lucrurile au fost ceva mai evidente de la un an la
    altul. Lipsa lecturii s-a văzut mult prea bine, din păcate, din felul în care
    se exprimau și din felul în care redactau proiectele pe care le aveau de
    realizat și mai ales prin spaima pe care o vedeam uneori în ochii unora dintre
    ei în fața unui text mai lung, pentru că asta presupunea mare plictiseală. Să
    stai locului câteva minute, să citești ceva, să te concentrezi asupra unui text
    și să încerci să-l înțelegi. Ei bine, asta multora le provoca spaimă.


    E de
    importanță vitală ca familia, indiferent de baza de educație pe care o are,
    să-i cultive copilului respectul și interesul pentru lectură. Fără cunoștințe,
    fără experiențe acumulate din lecturi e ca și cum ar pleca pe drumul vieții cu
    desaga goală. Iar asta n-are cum să fie bine, spune Marina Constantinoiu:


    Practica cititului,
    da, o reprezintă vârstele mai înaintate. 40+… mă aflu în categoria asta, mă
    simt dinozaur acum, dar, nu, nu este normal să se întâmple așa, ci să țină de
    o cultură a cititului, de o educație care să vină din familie și, dacă nu merge
    cu blândețea, eu cred că lectura trebuie impusă. Pentru că ea este cea care te
    formează. Le spun asta multor copii care strâmbă din nas în anii de liceu, care
    sunt anii cei mai rebeli și le explic asta. Nu se poate, indiferent de domeniul
    spre care te îndrepți, nu se poate să pleci cu sacul gol la drum în viață,
    sacul reprezentând bagajul acesta de informații, de cuvinte pe care îl
    dobândești prin lectură. Să le spunem cum vrem. Informații, cuvinte, idei,
    metafore, ce vrem noi, nu contează. Important este să le avem și să jonglăm cu
    ele de-a lungul vieții.


    Concluzia
    celor spuse de interlocutoarea noastră ar fi că trebuie să le cultivăm copiilor
    bucuria lecturii! Să-i facem să redescopere bucuria statului în loc pentru
    câteva minute pe zi! E un exercițiu necesar, dacă vrem să se aleagă ceva de ei.

  • Fonduri europene, pentru pregătire digitală în educație, la Universitatea Ovidius din Constanța

    Fonduri europene, pentru pregătire digitală în educație, la Universitatea Ovidius din Constanța

    Școala online i-a făcut pe mulți să conștientizeze cât de
    importante pot fi abilitățile digitale și cât de necesară este o instruire în
    acest domeniu, atât pentru elevi cât și pentru cadre didactice.


    În acest
    context, unele instituții de învățământ accesează fonduri europene pentru
    pregătire digitală în educație.


    Una dintre
    ele este Universitatea Ovidius din Constanța, care, în această perioadă,
    implementează proiectul RESTART4EDU (Restart
    for Education in a Digital Era through Project-based E-learning).


    Acesta este finanţat cu aproape 200 de
    mii de euro, prin Programul Erasmus Plus, Acțiunea-Cheie 2: Parteneriate pentru
    pregătirea digitală în educaţie.


    Răzvan Ionuţ Drugă, referent în cadrul
    Biroului pentru Programul Erasmus Plus:




    Implementăm în
    perioada martie 2021 – februarie 2023, proiectul Restart four Edu. Este
    finanţat din fondurile programului Erasmus plus şi realizat în cadrul unui
    consorţiu din care mai fac parte trei parteneri instituţionali din Belgia,
    Portugalia şi Turcia.





    Proiectul RESTART4EDU își propune o
    creștere a calității procesului de predare, învățare și evaluare în
    învățământul superior prin metoda învăţării bazată pe proiecte, utilizând
    resurse digitale.


    Și ca orice
    proiect Erasmus Plus, și acesta va include mobilități, deplasări în statele
    partenere, cu mențiunea că nu toate vor fi în format fizic:




    Mobilităţile se
    pot desfăşura atât în format fizic cât şi în format virtual sau în format
    blended. Am încheiat o nouă competiţie pentru selecţia studenţilor care vor
    desfăşura mobilităţile începând cu această vară, dacă vorbim despre
    mobilităţile de practică sau începând cu luna septembrie dacă vorbim de
    mobilităţi de studiu. De asemenea, în următoarea perioadă se vor desfăşura şi
    mobilităţi Erasmus Plus de predare şi formare, pe care le vor efectua cadrele
    noastre didactice.





    Răzvan Ionuţ Drugă, referent în cadrul
    Biroului pentru Programul Erasmus+ spune că participarea la un astfel de
    program le creşte tinerilor şansele de angajare:




    Mai ales cei care
    au plecat pentru o mobilitate de practică au reuşit chiar să obţină o ofertă de
    muncă din partea organizaţiei la care au desfăşurat acest stagiu. De asemenea, avem studenţi plecaţi acum cu o
    bursă Erasmus Plus de studiu, care au fost remarcaţi de către cadrele didactice
    de acolo şi li s-a propus să-şi continue mobilitatea şi în anul următor sau să
    rămână şi în perioada de vară pentru a desfăşura un stagiu de practică.





    Recent, Universitatea Ovidius din Constanţa
    a primit acreditarea pentru a participa la noul program Erasmus Plus, al
    Uniunii Europene, pentru educaţie, formare, tineret şi sport.


    Noul program va avea un buget de peste
    28 miliarde de Euro, aferent perioadei 2021-2027.


  • Scenarii pentru reluarea cursurilor

    Scenarii pentru reluarea cursurilor

    Elevii din România s-au întors
    miercuri la școală, după o vacanță prelungită de primăvară de
    patru săptămâni. Au revenit fizic la cursuri toţi elevii din învăţământul
    primar, inclusiv copiii din grădiniţe, iar în localităţile unde rata de
    infectare este sub 1 la mie s-au întors în bănci şi elevii de gimnaziu şi de
    liceu.


    Potrivit celor mai noi date oficiale, peste 1.800 de localităţi din
    România se află în scenariul verde pe harta incidenţei COVID, cu mai puțin de un caz la mia de locuitori.
    În celelalte aproximativ 1.400 de localităţi, unde rata de infectare este mai
    mare, elevii de gimnaziu și de liceu au reluat cursurile online. Elevii
    claselor terminale, a VIII-a și a XII-a, care vor susține examene în această
    vară, vor merge la şcoală din 10 mai. Pe de altă parte, evaluările naționale la
    clasele a II-a, a IV-a și a VI-a vor avea loc în această lună.


    Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a explicat care sunt cele două scenarii care se vor
    aplica până la sfârşitul anului şcolar.

    Sorin Cîmpeanu: .Vor reveni la şcoală absolut toţi elevii din învăţământul primar, inclusiv clasa pregătitoare, plus copiii din grădiniţe. Este vorba de peste 1.400.000 de copii. De asemenea, se adaugă elevii din şcolile speciale. Este vorba de 185 de şcoli speciale, în care învaţă peste 27.000 de copii. Nu vor putea merge la şcoală, din păcate, deocamdată, cu prezenţă fizică, în localităţile în care rata de infectare este peste 1 la mie, elevii claselor a V-a, a VI-a şi a VII-a, a IX-a, a X-a şi a XI-a. Aceştia vor învăţa online până când rata de infectare şi campania de vaccinare vor permite prezenţa fizică.


    Deocamdată, având în vedere situația epidemiologică, atât elevii, cât şi
    personalul din unităţile de învăţământ trebuie să respecte măsurile sanitare
    impuse de pandemie, să poarte mască şi să păstreze distanţarea. Într-un
    interviu pentru Radio România, Sorin Cîmpeanu și-a exprimat convingerea că în
    şcoli se respectă regulile de protecţie sanitară mai riguros decât în alte
    locuri, iar reluarea cursurilor cu prezență
    fizică este esențială pentru dezvoltarea copiilor.


    Sorin Cîmpeanu: Revenirea
    la şcoală cu prezenţa fizică este un pas esenţial pentru revenirea la
    normalitate şi pentru o pregătire a viitoarelor generaţii. Pierderile
    înregistrate pe parcursul crizei au fost mari şi foarte mari. Pierderile au
    fost nu numai în plan educaţional, ci şi în plan psihic, în plan emoţional, în
    plan social – au fost probleme de deficit de atenţie, de tulburări
    comportamentale grave în rândul elevilor, dar şi în rândul colegilor cadre
    didactice. Revenirea la prezenţă fizică este esenţială.


    În plus, potrivit
    ministrului, aproape 155.000 de angajaţi din sistemul de educaţie, adică aproximativ jumătate din total, au fost
    vaccinați.


  • Erasmus+: peste 28 de miliarde EUR pentru sprijinirea mobilității și a educației pentru toți (II)

    Erasmus+: peste 28 de miliarde EUR pentru sprijinirea mobilității și a educației pentru toți (II)

    Un buget cu 80 la sută mai mare decât cel din perioada 2014 – 2020. Această aproape dublare a sumei într-o perioadă de mari dificultăți economice generate de pandemie arată că, la nivelul decidenților europeni, educația este prioritară.

    Una dintre noutățile cu care vine Erasmus+ pentru următorii 7 ani, despre care am început să vorbim data trecută, vizează incluziunea. Noul program oferă șanse mai mari persoanelor cu mai puține oportunități, persoanelor din medii culturale, sociale și economice diverse, precum și celor care locuiesc în zone rurale sau îndepărtate. Grație parteneriatelor la scară mică și utilizării unor granturi simplificate, organizațiilor mai mici, precum școlile, asociațiile de tineret și cluburile sportive, le va fi mai ușor să solicite finanțare.

    Continuăm discuția despre noutățile programului Erasmus+ cu Monica Calotă, director al Agenției Naționale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale, instituția care gestionează Erasmus+ în România.


  • Dezvoltarea Facultăţii de Teologie a Universităţii din Craiova

    Dezvoltarea Facultăţii de Teologie a Universităţii din Craiova

    Universitatea din Craiova continuă seria proiectelor
    finanțate prin Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020. De această dată,
    investițiile vizează dezvoltarea infrastructurii educaționale a Facultății de
    Teologie, prin consolidarea, reabilitarea, extinderea, modernizarea și dotarea
    clădirii care va găzdui Complexul de cercetare și activități conexe Sfântul
    Ierarh Calinic.

    Doamna director Marilena Bogheanu a semnat din partea Agenției
    de Dezvoltare Sud Vest Oltenia acest proiect cu finațare 0 din partea
    Universitatății din Craiova.


    Este al cincelea contract semnat cu UCV, în total,
    pentru această perioadă de programare, s-au semnat un număr de cinci contracte
    cu o valoare totală de 28 de milioane de Euro, două dintre ele pentru facultățile
    cu profil electric, unul pentru Facultatea de Educație Fizică și Sport, pentru
    Facultatea de Agronomie și pentru Facultatea de Teologie. Valoarea
    prezentului contract este de 6,1
    milioane de Euro, ceea ce reprezintă 100%, adică se va finanța integral din
    POR.


    Titlul proiectului este Consolidarea, reabilitarea, extinderea, modernizarea și dotarea complexului de cercetare și activități conexe Sfântul Ierarh Calinic. Ca și activități de bază, se va interveni asupra corpului acestui Complex, practic de la suprafața de 493 de mp cât are în prezent se va ajunge la o suprafață extinsă de 1183 de mp, bineînțeles că vor fi și dotările corespunzătoare acestui Complex de cercetare și activități conexe.

    De asemenea, se vor asigura și moderniza utilitățile de bază pentru
    funcționarea clădirii. Vorbim despre o
    instituție de învățământ superior foarte utilă pentru că ea se adresează nu
    numai studenților și cadrelor universitare care activează acolo, ci poate să se
    adreseze întregii societăți prin punerea
    la dispoziție a unor servicii de învățământ de calitate și viitorilor studenți,
    elevilor care doresc să studieze în condiții foarte bune în cadrul acestui
    Complex.


  • Erasmus+: peste 28 de miliarde EUR pentru sprijinirea mobilității și a educației pentru toți

    Erasmus+: peste 28 de miliarde EUR pentru sprijinirea mobilității și a educației pentru toți

    Erasmus+ va beneficia în următorii șapte ani de peste 28 de miliarde de euro pentru sprijinirea mobilității și a educației pentru toți. Clasificat de europeni pe locul al treilea în topul celor mai bune rezultate ale UE, imediat după libera circulație și pace, acest program emblematic al Uniunii, cunoscut din 2014 sub denumirea Erasmus+, împlinește anul viitor 35 de ani de la lansare. Perioadă în care au beneficiat de el peste 10 milioane de persoane din 33 de țări (statele UE plus Islanda, Liechtenstein, Macedonia de Nord, Norvegia, Serbia și Turcia).

    Noul program Erasmus+, gândit pentru perioada 2021 – 2027, corespunzătoare bugetului multianual al UE, este, desigur, mai dezvoltat și vine cu noi oportunități.Invitată: Monica Calotă, director al Agenției Naționale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale. ANPCDEFP gestionează în România programul Erasmus+.