Radio România Internațional

Tag: elevi

  • Ma mărli evenimenti a stămănăllei ţi tricu 12.09 – 18.09.2021

    Ma mărli evenimenti a stămănăllei ţi tricu 12.09 – 18.09.2021

    Cifri lăhtăroasi mutrinda epidemia di coronavirusu tru România


    Numirlu a cazurlor di coronavirusu nregistrati tru România criscu lăhtărosu tru dzălili ditu soni, di bagă zori, diznău, pi sistemlu medical. Multe secţii di tearapie intensivă ahardziti ti pacienţălli infectați suntu, mpline, iara numirlu apaturlor easti limitatu. Suntu ñilli di pacienți infectați internați, ditu arada aluştoru ari și minori, ndoi di elli cu forme serti. Ahurhiră s’iasă ti migdani și fucurini di coronavirus, iar tru multi localități fură loati apofasi suplimentare di protecție. Uidisitu cu statistiţli, tru aestu moment, unu di doi români nu easti protejat niţi nă turlie dinintea a COVID-19 tră atea că ică nu easti vaccinat, i nu tricu pritu lăngoari. Autoritățli năpoi aducu aminti că vaccinarea, purtarea a prusupidăllei şi evitarea a locurloru cu călbălăki armân, ma largu, călliurli di viglleari contra a lăngoarillei. Ritmolu a campaniei di imunizare tru România Armani tu idyea scara, dimi, ayălisitu, cu tuti apelurli repetate a specialiştilor. Până tora, niheama pisti 5,2 milioane di români s-vaccinară anti-COVID cu schema completă, atea ţi reprezintă aproapea unu cirecu dit populația eligibilă. Premierlu Florin Cîțu dimăndă că nu va s’li ncllidă activităţli economice tru cazul tru cari rata di incidenţă a cazurilor di COVID easti di cama di trei la ñille. Ti aţea, autorităţile llia năi misuri ti ngărdeari araspandearea a coronaviruslui, inclusiv obligativitatea ti certificatlu veardi tră intrarea tru restaurante, săli di sport i piscine, ama şi tra participarea la evenimente publice şi private aclo iu rata di infectare nastreaţi trei cazuri la ñillea di bănători.



    Tru România, ahurhi doilu an școlar tru condiții di pandemie


    Noul an şcolar ahurhi, luni, cu prezenţă fizică la cursuri tru nai ma marea parti a unităţilor di nviţământu ditu România, misuri di protecţie sanitară. Easti doilu an tru cari cilimeañilli şi adolescenţii ahurhescu școala tru condiţii di pandimie, iara autoritățli spun că școllurli va s’lucreadză cu prezenţă fizică ahât kiro cât nu easti agiumtă rata di infectare di 6 la ñilla di banatori tru localitate. Tru idyiulu kiro, autoritățile şi spusiră nădia că va s’hibă nregistrate progrese importante tru vaccinarea elevilor, tru condiţiile tru cari ari disponibilitate ta s’ndreagă parei mobile cari s’ducă imunizarea mi aproape di unităţile di nvăţământu. Dit atelli cama di 300.000 di lucrători ditu sistemlu di educaţie, pțănu pisti 60% s-vaccinară anti-COVID, kiro tru cari procentul a aţiloru imunizaț tru arada a elevilor di pisti 12 ani easti di 15%.



    Agiutoru ti consumatorllii zñiipsiţ di criştearea-a păhadzloru la energie


    Cotațiile a gazelor naturale și păhadzlli a certificatelor verdză deadiră silă la criștearea a păhadzloru la energie pe piața continentală. Tru aesti condiții, aapufusitorlli di București intenţioneadză să-lli agiută consumatorii casniţ să-şi plătească facturile la energia electrică şi la gazele naturale. Di ună parti, prezidentulu a văsiliillei, Klaus Iohannis, promulgga, gioi, Legea consumatorlui vulnearabil, adoptată ma ninti di Parlament, pritu cari, tru aestă iarnă, cama 500.000 di familii oarfani s’aibă agiutor di la stat tra ngălzdari şi curent electric. Şi Bucureşti, executivlu ari naeti să-lli agiută consumatorllii casniţ să-şi păltească facturile la energhia electrică şi la gazili naturale. Uidisitu cu proiectulu a unei ordonanţi di urgenţă analizati, ñiercuri, tru protă ghivăseari, a deapoa statlu lipseaşti s’compenseadză păhălu la energia electrică cu 18 di bani (3,6 eurocenti) la un KWh şi cu 25% factura la gazi naturale. Va s’hibă agiutaţ, pritu păltearea a unăllei parti ditu facturili la utilităţ, nicukiratili cari consumă tru mesu anamisa di 30 şi 200 KW energhie electrică şi tru anu anamisa di 100 şi 1.200 di mc di gazi naturale. Tră energhia electrică s’faţi isapi ti unu păhă di mesi di 82 di bani (16 eurocenti) tră KW şi la cathi ună sută di KW factura va s’iftinească cu 18 lei (aproapea 3,6 euro). Ditu opoziție, PSD cutugursi guvernul di centru-dreapta, afirmânda că libearaliză păzarea-a energiillei tru nai ma pseftulu momentu.



    România — SUA, 10 añi di parteneriatu strategicu tră secolu XXI


    România şi Statele Unite ale Americii va s’hibă ma largu, avanposturi a valorlor euroatlantiţi şi va li aşteaptă provocărli a yinitorlui deadunu, ca soţ şi aliaţ, cundilleadză ună declaraţie comună di presă a Ministerlui român a Afacerlor Externe şi a Departamentului di Stat al SUA. Documentul fu datu tru şteari cu itia a yiurtusearillei, tu 13 di yismăciuni, 10 añi di la adoptarea Declaraţilliei Comune mutrinda Parteneriatlu Strategic tră Secolul XXI anamisa di România şi SUA şi di la simnarea-a Acordului anamisa di Bucureşti şi Washington mutrinda băgarea tru lucru a Sistemlui di Apărare contra-a Rachetilor Balistiţi di Deveselu (sudlu ali Românie). Ministerlu di Externe cundilleadză că Acordul demonstreadză angajamentul a Statelor Unite andicra di securitatea europeană şi easti ună contribuţie comună a României şi a Statelor Unite la apărarea colectivă, tru cadrul NATO. Sistemlu di apărare antirachetă easti exclusiv defensiv şi mutreaşti maş fuvirseri di nafoara a spaţiului euroatlantic.



    20 añi di la atentatili di la 11 di yismăciuni


    Ateali aproapea trei ñilli di victime a atentatelor teroriste ditu SUA di aoa şi 20 añi, ntră cari eara și români, fuă comemorate tu 11 di yismăciuni. Lideri politici ditu multi văsilii pitricură mesaje di solidaritate şi compasiune către familiile a aţiloru ţi chirură, năpoi spunănda apofasea ti s’apără libirtatea şi s’alumtă contra a fuvirserloru teroriste. Prezidentulu Klaus Iohannis pitricu ună carti a omologlui a lui american, Joe Biden, tru cari cundille că România easti dedunu cu populu american, ascumbusită tru lumta contra a terorismului şi tru anvărtuşearea-a valorlor comune: democraţie, ndrepturli a omlui, libertatea di exprimare şi statlu di drept. Ministrul român di Externe, Bogdan Aurescu, pitricu ună carti a secretarlui di stat a SUA, Antony Blinken, tru cari scoasi tu videală angajamentul susto şi pi lungu kiro a Bucureștiului ta s’llia parti la gaereţli deadunu ti alumta contra a terorismului şi a extremismului preşcavu. Tutu di București, guvernul și solidaritatea pănu di mardzină cu populu american, iara Washington, Ambasada României adusi ună tiñie ti atelli ţi kirură. “Ataca ditu 11 di yismăciuni nu fu maş contra a Statelor Unite, că fu ună atacă contra a tutăloru”, ngrăpsi pi Facebook și secretarlu geneaal adjunctu al NATO, românlu Mircea Geoană.


    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Retrospectiva săptămânii 12.09 – 18.09.2021

    Retrospectiva săptămânii 12.09 – 18.09.2021

    Cifre alarmante privind epidemia de coronavirus în România


    Numărul cazurilor de coronavirus înregistrate în România a crescut alarmant în ultimele zile, punând presiune, din nou, pe sistemul medical. Multe secţii de terapie intensivă destinate pacientilor infectați sunt, deja, pline, iar numărul paturilor este limitat. Sunt mii de pacienți infectați internați, între ei numărându-se și minori, câțiva dintre ei cu forme severe. Au început să apară și focare de coronavirus, iar în multe localități au fost luate măsuri suplimentare de protecție. Potrivit statisticilor, în acest moment, unul din doi români nu este protejat în niciun fel în faţa COVID-19 pentru că ori nu este vaccinat, ori nu a trecut prin boală. Autoritățile reamintesc că vaccinarea, purtarea măştii şi evitarea zonelor aglomerate rămân, în continuare, mijloacele de protecţie împotriva bolii. Ritmul campaniei de imunizare în România se menţine, însă, lent, în ciuda apelurilor repetate ale specialiştilor. Până acum, puțin peste 5,2 milioane de români s-au vaccinat anti-COVID cu schema completă, ceea ce reprezintă circa o tremie din populația eligibilă. Premierul Florin Cîțu a anunțat că nu doreşte să mai închidă activităţile economice în cazul în care rata de incidenţă a cazurilor de COVID este de peste trei la mie. De aceea, autorităţile iau noi măsuri pentru limitarea transmiterii coronavirusului, inclusiv introducerea obligativităţii certificatului verde pentru intrarea în restaurante, săli de sport sau piscine, dar şi pentru participarea la evenimente publice şi private acolo unde rata de infectare depăşeşte trei cazuri la mia de locuitori.



    În România, a început al doilea an școlar în condiții de pandemie


    Noul an şcolar a început, luni, cu prezenţă fizică la cursuri în cea mai mare parte a unităţilor de învăţământ din România, dar cu măsuri de protecţie sanitară. Este al doilea an în care copiii şi adolescenţii încep școala în condiţii de pandemie, iar autoritățile spun că școlile vor funcţiona cu prezenţă fizică atât timp cât nu este atinsă rata de infectare de 6 la mia de locuitori în localitate. În același timp, autoritățile şi-au exprimat speranţa că vor fi înregistrate progrese importante în vaccinarea elevilor, în condiţiile în care există disponibilitate de a se organiza echipe mobile care să ducă imunizarea mai aproape de unităţile de învăţământ. Dintre cei peste 300.000 de angajaţi din sistemul de educaţie, puțin peste 60% s-au vaccinat anti-COVID, în timp ce procentul celor imunizați în rândul elevilor de peste 12 ani este de 15%.



    Sprijin pentru consumatorii afectaţi de creşterile preţurilor la energie


    Cotațiile gazelor naturale și prețurile certificatelor verzi au impulsionat creșterea prețurilor la energie pe piața continentală. În aceste condiții, decidenţii de la București intenţionează să-i ajute pe consumatorii casnici să-şi plătească facturile la energia electrică şi la gazele naturale. Pe de o parte, preşedintele ţării, Klaus Iohannis, a promulgat, joi, Legea consumatorului vulnerabil, adoptată anterior de Parlament, prin care, în această iarnă, peste 500.000 de familii sărace să primească ajutor de la stat pentru încălzire şi curent electric. Pe de altă parte, potrivit proiectului unei ordonanţe de urgenţă analizate de Guvern, miercuri, în primă lectură, statul ar urma să compenseze preţul la energia electrică cu 18 bani (3,6 eurocenti) la un KWh şi cu 25% factura la gaze naturale. Vor beneficia de sprijin, prin plata unei părţi din facturile la utilităţi, gospodăriile care consumă pe lună între 30 şi 200 KW energie electrică şi pe an între 100 şi 1.200 de mc de gaze naturale. Guvernul a analizat şi posibilitatea plafonării preţului la gazele naturale. Premierul Florin Cîţu a spus, însă, că acest lucru nu trebuie să afecteze investiţiile în economie, iar măsura impune discuţii cu Consiliul Concurenţei şi cu Comisia Europeană. Din opoziție, PSD a criticat guvernul de centru-dreapta, afirmând că a liberalizat piaţa energiei în cel mai prost moment cu putinţă.



    România — SUA, 10 ani de parteneriat strategic pentru secolul XXI


    România şi Statele Unite ale Americii vor fi, în continuare, avanposturi ale valorilor euroatlantice şi vor întâmpina provocările viitorului împreună, ca prieteni şi aliaţi, subliniază o declaraţie comună de presă a Ministerul român al Afacerilor Externe şi a Departamentului de Stat al SUA. Documentul a fost dat publicităţii cu prilejul aniversării, pe 13 septembrie, a 10 ani de la adoptarea Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi SUA şi de la semnarea Acordului între Bucureşti şi Washington privind amplasarea Sistemului de Apărare împotriva Rachetelor Balistice de la Deveselu (sudul României). Ministerul de Externe precizează că Acordul demonstrează angajamentul Statelor Unite faţă de securitatea europeană şi reprezintă o contribuţie comună a României şi a Statelor Unite la apărarea colectivă, în cadrul NATO. Sistemul de apărare antirachetă este exclusiv defensiv şi vizează ameninţări din afara spaţiului euroatlantic.



    20 de ani de la atentatele de la 11 septembrie


    Cele aproape trei mii de victime ale atentatelor teroriste din SUA de acum 20 de ani, între care s-au numărat și români, au fost comemorate pe 11 septembrie. Lideri politici din numeroase ţări au transmis mesaje de solidaritate şi compasiune către familiile celor dispăruţi, reafirmându-și hotărârea de a apăra libertatea şi a combate ameninţările teroriste. Preşedintele Klaus Iohannis i-a transmis o scrisoare omologului său american, Joe Biden, în care a subliniat că România este alături de poporul american, angajată în lupta împotriva terorismului şi în consolidarea valorilor comune: democraţie, drepturile omului, libertatea de exprimare şi statul de drept. Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a adresat o scrisoare secretarului de stat al SUA, Antony Blinken, în care a evidenţiat angajamentul ferm şi de lungă durată al Bucureștiului de a participa la eforturile comune de combatere a terorismului şi a extremismului violent. Tot de la București, guvernul și-a exprimat întreaga solidaritate cu poporul american, iar la Washington, Ambasada României a adus un omagiu celor dispăruţi. “Atacul din 11 septembrie nu a fost doar asupra Statelor Unite, ci a fost un atac asupra tuturor”, a scris pe Facebook și secretarul general adjunct al NATO, românul Mircea Geoană.





  • Începutul anului şcolar, tot sub spectrul pandemiei

    Începutul anului şcolar, tot sub spectrul pandemiei

    Pe 13 septembrie, a început un nou an preuniversitar, accentuându-se de data aceasta importanța prezenței fizice la cursuri comparative cu orele online. De aceea, unul din cele două scenariile întocmite de Ministerele Sănătății și Educației prevede desfășurarea cursurilor cu participarea fizică, zilnică, a elevilor la școală când incidența cazurilor de COVID 19 din localitate este mai mică sau egală cu 6/1.000 de locuitori. Potrivit celui de-al doilea scenariu, în sistemul online, se va preda când incidența va depăși acest prag de șase la mie.



    Unul din motivele acestei opțiuni îl constituie rezultatele educaționale nesatisfăcătoare constatate anul trecut când, mare parte a copiilor, au urmat școala de-acasă, prin internet. Însă, indiferent de scenariu, primează măsurile sanitare de siguranță, măsuri care, ne asigură autoritățile, vor fi explicate tuturor cât mai bine. Sorin Câmpeanu, ministrul Educației Naționale. În fiecare școală avem o persoană desemnată pentru a facilita întâlnirile între persoane cu competențe medicale și părinți, pentru a putea răspunde întrebărilor legate de vaccinare și, sigur că da, pentru a aduce argumente în favoarea respectării regulilor sanitare. Începem cu masca de protecție absolut necesar în interior, continuăm cu distanțarea fizică în măsura posibilului, cu aerisirea spațiilor de învățământ și cu respectarea normelor de igienă. În paralel avem respectarea măsurilor sanitare și acele acțiuni de informare pentru a prezenta importanța și necesitatea vaccinării, vaccinarea fiind singurul act care poate pune capăt acestei crize.



    Însă, în legătură cu ritmul vaccinării din ultima vreme, ministrul recunoaște că progresul este foarte mic. Cu trei zile înainte de începerea cursurilor, puțin peste 15% dintre elevii de peste 12 ani erau vaccinați, în timp ce din totalul angajaților sistemului național de învățământ, 61% se imunizaseră cu ambele doze. Cum va fi abordată această chestiune de acum încolo, ne spune tot ministrul Sorin Câmpeanu:


    Între scenariile de funcționare nu se face nicio diferență între elevii vaccinați și cei nevaccinați. Dacă într-un ordin de ministru pe scenarii generale făceam această diferență fără o bază legală primară, am fi intrat sub incidența legii ce definește discriminarea. Am înțeles foarte bine acest lucru. Asta nu înseamnă că nu va fi posibilă o bază legală pentru a stimula vaccinarea și din această perspectivă. Pe de altă parte, însă, acolo unde apar cazuri de îmbolnăvire într-o clasă, asta intră sub incidența protocoalelor medicale. Se face o diferențiere în cazul apariției unor situații de îmbolnăvire și se aplică elevilor cu vârsta mai mare de doisprezece ani care pot fi vaccinați și care, dacă sunt vaccinați și doresc să vină la școală cu prezență fizică, au această posibilitate. Am mai creat încă o posibilitate: aceea a înjumătățirea perioadei de învățământ online în cazul apariției unor îmbolnăviri. După o săptămână în cea de-a opta zi, dacă elevul anterior infectat se prezintă pentru a fi testat și dacă rezultatul este negativ, școala se poate relua cu prezență fizică începând cu cea de-a opta zi, nu cu cea de a 15 a zi, cum era până acum. Deci s-a scurtat perioada de izolare. S-a creat această posibilitate pentru scurtarea timpului de învățământ online.



    Reticența momentană față de vaccinarea elevilor depinde și de atitudinea părinților care s-a modificat în timpul pandemiei, după cum a arătat un recent studiu online pe care ni-l detaliază acum doctorul pediatru Mihai Craiu: Anul acesta am observat în acest studiu prospectiv asupra percepției parentale care a fost realizat pe baza unui chestionar distribuit timp de trei zile și la care au răspuns peste 1290 de respondenți de părinți români, mai ales mame din mediul urban, cu studii superioare. S-a observat o scădere semnificativă a fricii adulților care au răspuns la studiu de a nu face maladia COVID 19. În ceea ce privește teama de infectare a copiilor din familie, aceasta a scăzut, față de începutul pandemiei, de la 76% la aproape 50%. E mai mare scăderea spaimei în ceea ce-i privește pe ei și asta foarte probabil că este rezultatul faptului că mulți adulți sunt deja vaccinați.



    De aceea, este important ca, în campaniile de informare cu privire la vaccinul anti-COVID, să li se spună părinților cât mai detaliat care sunt efectele vaccinării, consideră doctoral Mihai Craiu. Despre siguranță trebuie să le vorbim părinților. S-au administrat aproape cinci miliarde și jumătate de doze în lume. Este o cifră foarte solidă, nu există niciun alt vaccin modern care să fi fost administrat în mai puțin de un an de la începerea administrării sale într-o proporție atât de mare fără să aibă semnale grosolane de efecte adverse. Evident că există probleme de siguranță de natură pediatrică. Există atenționarea de miocardită mai ales la băieți, dar, care spre deosebire de afectarea produsă de virusul SARS-COV în sine și, ulterior, de sindromul inflamator multisistemic pediatric este mult mult mai rară și mult mai puțin severă. Practic la copii caucazieni, deci la copii cum sunt cei din România, sănătoși anterior vaccinării, nu a existat niciun fel de deces.



    Conștientă de dreptul fiecăruia de a opta pentru sine și pentru familia sa, Federația Asociațiilor de Părinți se ferește să facă o recomandare categorică pro sau contra vaccinării, declară președintele Iulian Cristache: Acesta este un lucru mult prea intim, mult prea privat, pentru ca noi, ca federație, să recomandăm vaccinarea. Dar, în schimb, putem veni în sprijinul părinților prin aceste campanii de informare pe care le-am făcut deja atât cu Ministerul Educației, cât și cu Guvernul României. Am avut campanii la nivelul unităților de învățământ, întâlniri cu inspectorii școlari generali la nivel de județe unde au participat în videoconferință atât directorii, cât și părinții care au avut timpul liber. Vreau să am o atitudine foarte echilibrată referitor la vaccin pentru că nu este o decizie ușor de luat. Este o decizie care trebuie luată doar la nivelul familiilor. Ceea ce putem face noi este să rugăm cele două ministere să vină cu specialiști la nivelul unităților de învățământ să informeze părinții și fiecare părinte să decidă pentru propriul copil.



    În acest sens, Iulian Cristache oferă exemplul din propria sa familie. Eu și soția mea ne-am vaccinat pentru că am fost conștienți că, cel puțin din informațiile pe care le avem, aceasta este singura variantă prin care putem să ne ferim în continuare de acest virus. Oricum, noi am contactat și am stat și 14 zile carantină la domiciliu, de aceea știm că nu e ușor de trecut prin această experiență neplăcută. Dar fata mea care va face 16 ani în 2021 nu a vrut să vaccineze. Am avut o discuție cu ea și a decis să mai stea o perioadă, să aștepte, fără să spună că nu își dorește deloc să se vaccineze. În acest moment, cel puțin pentru o perioadă scurtă de timp, nu dorește, iar în momentul când se va decide ne va comunica și atunci se va duce să se vaccineze.



    În același timp, atât reprezentantul asociațiilor de părinți, cât și alți experți în educație, subliniază faptul că unul din motivele reticenței familiilor de a-și vaccina copiii constă în diversitatea de opinii antagonice, oficiale și neoficiale, care vorbesc, în mass-media și pe rețelele sociale, despre siguranța vaccinului pentru sănătate.


  • Năulu an şcolaru

    Năulu an şcolaru


    Năulu an şcolaru 2021 – 2022 ahurhi cu prezenţă fizică la cursuri tru nai cama marea parti a unităţloru di nviţămintu ditu România, ama cu misuri di protecţie sanitară tru havaia criscută a numirlui di infectări ndzuuă cu SARS-CoV-2. Easti doilu anu tru cari cilimeañilli şi adolescenţăllii ahurhescu școala tru condiţii di pandemie, numirlu a cazurlor năi di infectari nregistrati ndzuuă hiinda aproapi diplo andicra di 2020. Nai cama mulţă ditu atealli trei miliuñi di elevi și preșcolari va s’intră fizic tru sălile di clasă, ama suntu şi ndauă ñilli cari va s’facă cursurili online ditu furñia numirlui mari di lăndzidzări nregistrate tru localităţli a lor ică di itia că nu fură zñuiti sculiili.


    Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, exighiseaşti: “Tru ateali 12 di localităţ cari viniri nastricura rata di infectare di şase la ñillie, nveaţă un numiru di 2.400 di elevi. S’adavgă, tutunăoară, şcolliurli cari au problemi di infrastructură. Dimi 2.000 tru văsilie 2.723 Bucureşti, 7.000 di elevi ditu totalu a aţiloru aproapea trei miliuñi di elevi va s’hibă anănghisiţ s’nveaţă online”.



    Uidisitu cu spusa a autoritățlor, șculiili va s’lucreadză cu prezenţă fizică până and ava s’agiungă rata di infectari di 6 la ñillea di bănători tru localitate, iara purtarea a prusupidăllei di protecţie va s’hibă obligatorie la orili di cursu. După năstriţearea aluştui pragu prag, tuț elevllii intră tru online, cu excepția a nviățămintului speţialu. Armânu dişcllisi,tutunăoară, creșili și grădinițili. Premierlu Florin Cîţu lă căftă a reprezentanţălor di la direcţiili di sănătate publică s’asiguripsească că tru şcolllurii suntu disponibile duri prusupidi şi feaţi timbihi că ari şi alti catandisi cari lipseaşti s’hibă ndreapti câtu cama ntrăoară.


    Florin Cîţu: “Suntu 253 di şcolluri tru cari nu suntu asiguripsiti misuri igienico-sanitare. Lipseaşti s’hibă ndreaptă aesta situaţie cât cama ntrăoară. Avemu nica 53 di şcolliuri cari nu au asiguripsiti materiale di născărseari, igienă şi dizinfecţie, şi nica 139 di şcollluri cari au probleme cu instalaţiile di ngăldzari. Va s’yină arcoarea şi nu putem să-lli ţănem ficiorlli tu ahtări condiţii. Aestă situaţie va ndridzeari” .



    Autoritățli şi spusiră elpida că va s’hibă nregistrati progrese importante tru vaccinarea elevilor după ti va s’ahurhească şcoala tru condiţiile tru cari există disponibilitate ta s’ndreagă echipe mobile, cari să ducă imunizarea ma aproapea di unităţli di nviţămintu. Ditu atelli cama di 300.000 di lucrători ditu sistemlu di educaţie, s-vaccinară anti-COVID 61 di proţenti. Uidisitu cu spusa a autoritățlor, s-imunizară și 15% ditu elevlliii di 12 di ani ş-cama.


    Aestu an şcolar va s’aibă 34 di stămâni și va s’bitisească tru 11 di cirişaru 2022. Tuț elevllii va s’aobă dauă vacanţe: una di iarnă, anamisa di 23 di andreu şi 10 di yinaru, şi una di primăveară, anamisa di 15 di apriliu şi 1 di maiu. Cilimeañilli di grădiniţă şi di şcoală primară va s’hărsească di ună vacanţă suplimentară tru perioada 25 – 31 di sumedru.



    Autoru: Daniela Budu

    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Năulu an şcolaru

    Năulu an şcolaru


    Năulu an şcolaru 2021 – 2022 ahurhi cu prezenţă fizică la cursuri tru nai cama marea parti a unităţloru di nviţămintu ditu România, ama cu misuri di protecţie sanitară tru havaia criscută a numirlui di infectări ndzuuă cu SARS-CoV-2. Easti doilu anu tru cari cilimeañilli şi adolescenţăllii ahurhescu școala tru condiţii di pandemie, numirlu a cazurlor năi di infectari nregistrati ndzuuă hiinda aproapi diplo andicra di 2020. Nai cama mulţă ditu atealli trei miliuñi di elevi și preșcolari va s’intră fizic tru sălile di clasă, ama suntu şi ndauă ñilli cari va s’facă cursurili online ditu furñia numirlui mari di lăndzidzări nregistrate tru localităţli a lor ică di itia că nu fură zñuiti sculiili.


    Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, exighiseaşti: “Tru ateali 12 di localităţ cari viniri nastricura rata di infectare di şase la ñillie, nveaţă un numiru di 2.400 di elevi. S’adavgă, tutunăoară, şcolliurli cari au problemi di infrastructură. Dimi 2.000 tru văsilie 2.723 Bucureşti, 7.000 di elevi ditu totalu a aţiloru aproapea trei miliuñi di elevi va s’hibă anănghisiţ s’nveaţă online”.



    Uidisitu cu spusa a autoritățlor, șculiili va s’lucreadză cu prezenţă fizică până and ava s’agiungă rata di infectari di 6 la ñillea di bănători tru localitate, iara purtarea a prusupidăllei di protecţie va s’hibă obligatorie la orili di cursu. După năstriţearea aluştui pragu prag, tuț elevllii intră tru online, cu excepția a nviățămintului speţialu. Armânu dişcllisi,tutunăoară, creșili și grădinițili. Premierlu Florin Cîţu lă căftă a reprezentanţălor di la direcţiili di sănătate publică s’asiguripsească că tru şcolllurii suntu disponibile duri prusupidi şi feaţi timbihi că ari şi alti catandisi cari lipseaşti s’hibă ndreapti câtu cama ntrăoară.


    Florin Cîţu: “Suntu 253 di şcolluri tru cari nu suntu asiguripsiti misuri igienico-sanitare. Lipseaşti s’hibă ndreaptă aesta situaţie cât cama ntrăoară. Avemu nica 53 di şcolliuri cari nu au asiguripsiti materiale di născărseari, igienă şi dizinfecţie, şi nica 139 di şcollluri cari au probleme cu instalaţiile di ngăldzari. Va s’yină arcoarea şi nu putem să-lli ţănem ficiorlli tu ahtări condiţii. Aestă situaţie va ndridzeari” .



    Autoritățli şi spusiră elpida că va s’hibă nregistrati progrese importante tru vaccinarea elevilor după ti va s’ahurhească şcoala tru condiţiile tru cari există disponibilitate ta s’ndreagă echipe mobile, cari să ducă imunizarea ma aproapea di unităţli di nviţămintu. Ditu atelli cama di 300.000 di lucrători ditu sistemlu di educaţie, s-vaccinară anti-COVID 61 di proţenti. Uidisitu cu spusa a autoritățlor, s-imunizară și 15% ditu elevlliii di 12 di ani ş-cama.


    Aestu an şcolar va s’aibă 34 di stămâni și va s’bitisească tru 11 di cirişaru 2022. Tuț elevllii va s’aobă dauă vacanţe: una di iarnă, anamisa di 23 di andreu şi 10 di yinaru, şi una di primăveară, anamisa di 15 di apriliu şi 1 di maiu. Cilimeañilli di grădiniţă şi di şcoală primară va s’hărsească di ună vacanţă suplimentară tru perioada 25 – 31 di sumedru.



    Autoru: Daniela Budu

    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Noul an şcolar

    Noul an şcolar

    Noul an şcolar 2021 – 2022 a început cu prezenţă fizică
    la cursuri în cea mai mare parte a unităţilor de învăţământ din România, dar cu
    măsuri de protecţie sanitară în contextul creşterii numărului de infectări
    zilnice cu SARS-CoV-2. Este al doilea an în care copiii şi adolescenţii încep
    școala în condiţii de pandemie, numărul cazurilor noi de infectare înregistrate
    zilnic fiind aproape dublu faţă de 2020. Cei mai mulţi dintre cei trei
    milioane de elevi și preșcolari vor intra fizic în sălile de clasă, însă sunt
    şi câteva mii care vor face cursurile online din
    cauza numărului mare de îmbolnăviri înregistrate în localităţile lor sau pentru
    că nu le-au fost reparate şcolile.

    Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu,
    explică: În cele 12 localităţi care vineri au depăşit rata de
    infectare de şase la mie, învaţă un număr de 2.400 de elevi. Se
    adaugă, de asemenea, şcolile care au probleme de infrastructură. Deci 2.000 în
    ţară, 2.723 în Bucureşti, 7.000 de elevi din totalul celor aproape trei
    milioane de elevi vor fi nevoiţi să înveţe în online    .

    Potrivit autorităților, școlile vor funcţiona cu prezenţă fizică până la
    atingerea ratei de infectare de 6 la mia de locuitori în localitate, iar
    purtarea măştii de protecţie va fi obligatorie la orele de curs. După depășirea
    acestui prag, toți elevii intră în online, cu excepția învățământului special.
    Rămân deschise, de asemenea, creșele și grădinițele. Premierul Florin Cîţu le-a
    cerut reprezentanţilor direcţiilor de sănătate publică să se asigure că în
    şcoli sunt disponibile suficiente măşti şi a atras atenţia că mai sunt şi alte
    situaţii care trebuie rezolvate cât mai repede.

    Florin Cîţu: Sunt 253
    de şcoli în care nu sunt asigurate măsuri igienico-sanitare. Trebuie rezolvată
    această situaţie cât mai rapid. Mai avem 53 de şcoli care nu au asigurate
    materiale de curăţenie, igienă şi dezinfecţie, şi mai sunt 139 de şcoli care au
    probleme cu instalaţiile de încălzire. O să vină frigul şi nu putem să-i ţinem
    pe copii în astfel de condiţii. Această situaţie trebuie remediată     .

    Autoritățile şi-au exprimat speranţa că vor
    fi înregistrate progrese importante în vaccinarea elevilor după începerea
    şcolii în condiţiile în care există disponibilitate de a se organiza echipe
    mobile, care să ducă imunizarea mai aproape de unităţile de învăţământ. Dintre cei peste 300.000
    de angajaţi din sistemul de educaţie, s-au vaccinat anti-COVID 61 de procente.
    Potrivit autorităților, s-au imunizat și 15% dintre elevii de peste 12 ani.

    Acest an şcolar va avea 34 de săptămâni și se va încheia pe 11 iunie 2022. Toți
    elevii vor avea două vacanţe: una de iarnă, între 23 decembrie şi 10 ianuarie,
    şi una de primăvară, între 15 aprilie şi 1 mai. Copiii de grădiniţă şi de
    şcoală primară se vor bucura de o vacanţă suplimentară în perioada 25 – 31
    octombrie.


  • Jurnal românesc – 09.09.2021

    Jurnal românesc – 09.09.2021

    Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a prezentat, în cadrul Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române, principalele demersuri de reformă consulară derulate la nivelul MAE, precum şi măsurile avute în vedere în continuare. Şeful diplomaţiei române a arătat că eforturile s-au axat pe creşterea accesibilităţii şi eficienţei serviciilor consulare, optimizarea şi îmbunătăţirea sistemelor informatice din platforma E-Cons, digitalizarea şi debirocratizarea serviciilor consulare, identificarea de noi instrumente şi adaptarea acestora pentru o mai bună gestionare a situaţiilor de criză consulară, precum şi pe acordarea asistenţei şi protecţiei consulare. Aurescu a punctat faptul că redimensionarea şi modernizarea reţelei consulare a României prevede înfiinţarea a 19 noi oficii consulare până în 2025.

    Ministrul a amintit că secţiile consulare ale ambasadelor României de la Londra, Chişinău, Madrid, Roma şi Paris se află în proces de transformare în Consulate Generale de sine stătătoare, că a fost dispusă reluarea demersurilor de operaţionalizare a Consulatului General de la Salzburg, prevăzută pentru anul viitor, că înfiinţarea unui Birou consular la Belfast se află într-o fază avansată şi că se aşteaptă aprobarea autorităţilor ucrainene pentru deschiderea unui Birou consular la Ismail. Totodată, au fost relocate oficiile consulare de la Nicosia, Dubai şi Londra şi sunt în curs de relocare, extindere sau modernizare sediile de la Marsilia, Viena, Milano şi Edinburgh. În ceea ce proveşte comunităţile româneşti aflate la mare distanţă de sediile misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, ministrul a spus că, până la 1 septembrie, au fost organizate 30 de consulate itinerante şi că până la sfârşitul anului, vor mai fi organizate alte 80 de astfel de activităţi.

    Aproape 500 de elevi români reveniţi în ţară din 35 de ţări vor începe anul şcolar în judeţul Timiş, a anunţat şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean, Marin Popescu. Acesta a arătat că numărul elevilor repatriaţi în judeţ este dublu sau chiar triplu faţă de anii precedenţi, dar a dat asigurări că infrastructura şcolară suplimentară va putea face faţă solicitărilor. Majoritatea elevilor repatriaţi sunt în Timişoara. Avem câte un caz de revenire din Canada, Cuba, Brazilia, Australia. Pe primul loc în topul ţărilor de unde revin este Germania (125 de elevi), urmată de Italia (80), Spania (75), Anglia (52), Austria (24) şi SUA (20). Din Republica Moldova, Irlanda şi Portugalia au venit câte 10 copii, a afirmat Marin Popescu. Acesta a apreciat că, probabil, cei mai mulţi elevi repatriaţi se află în judeţul Timiş şi în capitala Bucureşti.

    Compania aeriană low-cost Wizz Air anunţă că începând din decembrie introduce două noi rute din România spre Spania şi Belgia. Românii vor putea călători de la Iaşi spre Madrid, în zilele de joi şi duminică, începând cu 2 decembrie, şi din Suceava către Bruxelles, în fiecare marţi şi sâmbătă, începând din 4 decembrie. Operatorul aerian transmite că aceste noi rute vin în completarea zborurilor deja operate de pe aeroporturile din România către destinaţii populare printre români din Spania şi Belgia. Wizz Air precizează că biletele pentru cele două rute sunt deja disponibile online şi prin intermediul aplicaţiei pentru dispozitive mobile.

    Un amplu eveniment cultural dedicat celebrării Zilei Limbii Române va fi organizat pe 10 septembrie de Filiala Seghedin a Institutului Cultural Român la Budapesta, alături de Consulatul General al României la Seghedin. Programul evenimentului, realizat de Catedra de Limba şi literatura română a Facultăţii Pedagogice Juhász Gyula, din cadrul Universității din Seghedin în colaborare cu Asociația Culturală a Românilor din Seghedin va fi compus din două paneluri. Primul va fi simpozionul Versuri și muzică despre limba română, moderat de conferenţiar doctor Mihaela Bucin, şefa Catedrei de Limba şi literatura română a Facultăţii Pedagogice. Al doilea moment va fi lansarea volumului Pachetul, publicat la Timișoara, sub coordonarea profesorului universitar doctor Otilia Hedeșan, de la Universitatea de Vest din Timişoara. ICR Budapesta precizează că, în paralel, publicul va avea ocazia să urmărească un scurt film documentar cu profil etnologic. Ziua Limbii Române este sărbătorită anual la 31 august.


  • Cum va s’ahurhească anlu scularu?

    Cum va s’ahurhească anlu scularu?



    Tru 13 di yismăciuni, tuti unităţli di nviţămintu ditu România va s’hibă dişcllisi. Easti treilu an şcolar ditu pandemie, iara condiţiile sanitari ţi lipseaşti s’hibă tiñisiti orlea zorlea armânu idyili: distanţarea fizică, aerisirea sălliurloru şi purtarea a prusupidăllei di protecţie tu interior. Andicra di anlu şcolar tricut, creaşte rata di infectare ditu ună localitate di la cari tru unităţli di nviţămintu nu mata va s’da izini niţi ti activităţli di recuperari a materiillei. Părinţălli şi cilimeañilli va s’veadă cathi dzuua di viniri di pi frăndza di internetu a Direcţiillei di Sănătate Publică desi stămâna yinitoari s-ţănu oari tru formatu fizic i online, andicra di catandisea ditu cathi localitate, spusi ministurlu ali educaţie.



    Sorin Cîmpeanu: “Până la agiundzearea a ratăllei di infectare di 6 la ñillea di bănători tru localitati, tuti creşili, grădiniţili şi şcolile va s’lucreadză cu prezenţă fizică. După năstriţearea-a ratălei di infectare di 6 la ñille, armân dişcllisi creşele şi grădiniţili, tuţ elevllii intră tru online, cu ună goala excepţie: nviţămintul special. Di altă parti, tra nviţâmintul special activităţile di terapie, activităţi pritu cari elevllii cu cerinţe educaţionale speţiali nveaţă practic s’armănă tru bana, va s’aibă izini şi după năstriţearea-a ratăllei di infectari di 6 la ñille. Easti goala excepţie”.



    Responsabila di la Sănătate, Ioana Mihăilă, exighisi ţi va s’facă car ava s’alăncească unu caz di COVID tru una clasă: “Cara vas a zburamu di clase di nviţământul preşcolar şi di clasele di la pregătitoare până la clasa a şasea inclusiv, elevii ditu clasa cilimeanlui cari fu diagnosticat pozitiv ma largu va s’faca nviţămintul online kiro di 14 di dzăli, ama pot s’toarnă ahurhinda cu dzuua a opta, pritu testare antigen rapidă, tru condiţiile tru cari rezultatili alustoru testi suntu negative. Tra cilimeanili ditu clasele a şaptea, a opta şi nviţământul liceal, la apariţia a unui caz pozitiv tru şcoală, ari doauă situaţii: cilimeañlli cari fură vaccinaţi ica tricur4 pritu lăngoari tru aesti ditu soni 180 di zile pot ma largu s’nveaţă faţă tru faţă. Alanţă cilimeañi trec pi nviţămintu online, idyea cata tru tru clasili primari şi până la clasa a şasea, tra 14 di dzăli, ama cu posibilitatea testarillei şi turnarea la şcoală ahurhina cu dzuua a opta.”



    Consiliulu Naţionalu al Eleviloru lugurseaşti ca easti ananghi testarea a tutulor elevilor, nu maş a atiloru nivaccinaţ, ase câ riscul di arăspândeare comunitară să s’limiteadza cât ma multu. Organizaţia a elevilor cafta, di alta parti, a statlui s’asiguripseasca protecţia a tutulor elevilor aflaţi tru situaţii di riscu medical, dimi a atiloru diagnosticaţ cu len turlii di lăngori croniţi, nu maş a aţiloru cu afecţiuni asociate imunodepresiillei, di itia câ actul di vaccinare easti unu independentu di elev, cari tani tru una turlie directa di acordul expliţitu a părinţălor. Consiliul cutugursi amanarea apariţiillei a ordnlui comun a atiloru doi miniştri tu ligătură cu activitatea tru şcoli si cundille că sistemlu di educaţie ari ananghi di predictibilitate.



    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Cum va începe anul şcolar?

    Cum va începe anul şcolar?

    Pe 13
    septembrie, toate unităţile de învăţământ din România vor fi deschise. Este al
    treilea an şcolar din pandemie, iar condiţiile sanitare ce trebuie respectate strict
    rămân aceleaşi: distanţarea fizică, aerisirea încăperilor şi purtarea măştii de
    protecţie la interior. Faţă de anul şcolar trecut, creşte rata de infectare
    dintr-o localitate de la care în unităţile de învăţământ nu vor mai fi permise
    nici activităţile de recuperare a materiei. Părinţii şi copiii vor afla în
    fiecare zi de vineri de pe pagina de internet a Direcţiei de Sănătate Publică dacă
    săptămâna următoare se fac ore în format fizic sau online, în funcţie de
    situaţia din fiecare localitate, a spus ministrul educaţiei.

    Sorin Cîmpeanu: Până
    la atingerea ratei de infectare de 6 la mia de locuitori în localitate, toate
    creşele, grădiniţele şi şcolile vor funcţiona cu prezenţă fizică. După
    depăşirea ratei de infectare de 6 la mie, rămân deschise creşele şi
    grădiniţele, toţi elevii intră în online, cu o singură excepţie: învăţământul
    special. De altfel, pentru învăţâmântul special activităţile de terapie,
    activităţi prin care elevii cu cerinţe educaţionale speciale învaţă practic să
    supravieţuiască, vor fi permise şi după depăşirea ratei de infectare de 6 la
    mie. Este singura excepţie    .

    Responsabila de la Sănătate, Ioana
    Mihăilă, a explicat ce se întâmplă în cazul apariţiei unui caz de COVID într-o
    clasă: Dacă vorbim de clase de învăţământul preşcolar şi de clasele de la
    pregătitoare până la clasa a şasea inclusiv, elevii din clasa copilului care a
    fost diagnosticat pozitiv vor continua învăţământul online timp de 14 zile, dar
    pot reveni începând cu ziua a opta, prin testare antigen rapidă, în condiţiile
    în care rezultatele acestor teste sunt negative. Pentru copiii din clasele a
    şaptea, a opta şi învăţământul liceal, la apariţia unui caz pozitiv în şcoală,
    există două situaţii: copiii care au fost vaccinaţi sau au trecut prin boală în
    ultimele 180 de zile pot continua să înveţe faţă în faţă. Ceilalţi copii trec
    pe învăţământ online, la fel ca şi în clasele primare şi până la clasa a şasea,
    pentru 14 zile, dar cu posibilitatea testării şi revenirii la şcoală începând
    cu ziua a opta.

    Consiliul Naţional al Elevilor consideră că este
    necesară testarea tuturor elevilor, nu doar a celor nevaccinaţi, astfel încât
    riscul de răspândire comunitară să se limiteze cât mai mult. Organizaţia elevilor
    cere, de altfel, statului să asigure protecţia tuturor elevilor aflaţi în
    situaţii de risc medical, adică a celor diagnosticaţi cu diverse boli cronice,
    nu doar a celor cu afecţiuni asociate imunodepresiei, întrucât actul de
    vaccinare este unul independent de elev, care depinde în mod direct de acordul
    explicit al părinţilor. Consiliul a criticat întârzierea apariţiei ordinului
    comun al celor doi miniştri cu privire la activitatea în şcoli si a subliniat
    că sistemul de educaţie are nevoie de predictibilitate.


  • Școala românească post-pandemie

    Școala românească post-pandemie

    Examenele naţionale se vor susţine la datele planificate cu prezenţa fizică, oricare va fi situaţia – a anunțat ministrul român al educaţiei, Sorin Cîmpeanu. El a precizat, la un post privat de televiziune, că vor fi organizate două sesiuni, atât la Evaluarea Naţională, cât şi la Bacalaureat. Pe 22 iunie începe Evaluarea Naţională. Elevii care nu se vor putea prezenta atunci la examen o vor face după două săptămâni de la această dată. Prima sesiune a Bacalaureautului va începe pe 28 iunie, iar a doua va fi la mijlocul lunii august. Mai mult, Sorin Cîmpeanu s-a declarat optimist în ceea ce priveşte începerea anului şcolar 2021/2022 pe data de 13 septembrie, cu prezență fizică la școală. Până atunci, Ministerul Educaţiei încurajează organizarea taberelor de vară în care să se facă şi ore remediale,pentru recuperarea materiei pierdute.

    Între timp, în România, doar 7% din numărul total de elevi mai participă la cursuri online, după ce la mijlocul săptămânii trecute au revenit fizic la şcoală aproximativ 100.000 de copii din clasele de gimnaziu și de liceu. Acest lucru a fost posibil după ce rata de incidență a cazurilor de Covid-19 din toate județele țării a scăzut sub unu la mie. Potrivit datelor oficiale, 270 de elevi din totalul celor peste 2,7 milioane care au putut merge fizic la şcoală erau confirmaţi săptămâna trecută cu Covid-19. Aceleași date arată că peste 55.000 de elevi de 16, 17 şi 18 ani s-au vaccinat până acum împotriva virusului. Sorin Cîmpeanu a adăugat că unul dintre lucrurile câștigate în această pandemie a fost îmbunătăţirea abilităţilor digitale ale elevilor şi profesorilor și conştientizarea importanţei predării digitale, acolo unde ea se potriveşte.


    Totuși, Sorin Cîmpeanu vorbește despre pierderile majore în ceea ce privește sistemul de învățământ:

    Pe lângă pierderile educaţionale, au fost dificultăţi în planul tulburărilor socio-emoţionale, tulburări, anxietate, sunt elemente prezente după această perioadă de criză în România, precum în orice alte ţări. Este corect, pierderile, deşi sunt foarte mari, nu pot fi recuperate în cele aproape cinci săptămâni de şcoală care au mai rămas. O recuperare trebuie să se încerce, însă sunt convins că nu sunt cadre didactice care îşi pot închipui că vor recupera multe luni în câteva săptămâni. Această recuperare trebuie să fie făcută gradual. În ceea ce privește profesorii, aceștia rămân în continuare cea mai numeroasă categorie socio-profesională vaccinată. Potrivit datelor oficiale, sunt circa 160.000 de angajaţi din învăţământ vaccinați până acum, iar ministrul Educaţiei anunță că se are în vedere organizarea unor caravane de vaccinare, în special în mediul rural, unde rata de imunizare în rândul cadrelor didactice este mai mică decât în mediul urban.


  • Se redeschid taberele?

    Se redeschid taberele?

    Asociația Ghizii României pregătește sezonul
    taberelor școlare 2021. Pentru cele două luni de vacanță (iulie-august) zeci de
    viitori animatori, în majoritate elevi-studenți,
    se pregătesc în cadrul unor cursuri de
    scurtă durată. Am vizitat atelierul lor din Predeal, unde tinerii vorbesc despre
    vacanța care bate la ușă. Secvență video:

    https://www.facebook.com/RadioRomaniaInternational/videos/826670654916652




  • Și copiii afectați de Covid 19

    Și copiii afectați de Covid 19

    De la începutul pandemiei, în urma cu mai
    bine de un an, în lume, peste 120 milioane de persoane s-au
    infectat cu noul coronavirus. Cum era de așteptat, virusul s-a propagat încet
    și în rândul copiilor. Chiar dacă
    ei par cea mai puţin afectată categorie în ceea ce privește infectarea,
    SARS-CoV-2 îi poate pune în pericol pe micuții care suferă de o serie de
    afecțiuni, în condițiile în care imunitatea lor este foarte scăzută. Astfel, există riscul de a dezvolta simptome severe sau
    complicaţii ale bolii. În aceste condiții, îngrijorarea
    medicilor se amplifică în România, unde tot mai mulţi copii ajung la spital cu
    Covid    -19.

    La Spitalul
    Clinic de Copii Victor Gomoiu din Bucureşti se lucrează la
    capacitate maximă, precizează directorul medical al unităţii, Diana Ionescu Avem şapte
    paturi aprobate, şapte paturi pline, plus tampoanele din fiecare secţie, care
    sunt pline de copii suspecţi, în aşteptarea rezultatului. Unii se pozitivează
    chiar şi în tampoane şi noi aşteptăm să le găsim un loc ori în secţia noastră,
    ori să-i putem transfera. Cazurile uşoare sau cazurile care au trecut de 48 de
    ore de tratament şi sunt stabilizate merg acasă. Tot ce oprim în secţia suport
    Covid sunt cazuri medii sau cazuri grave, cazurile uşoare se pot trata la
    domiciliu. Sunt în mare parte cazuri uşoare, dar există un val din ce în ce mai
    mare de cazuri medii.

    Diana Ionescu subliniază că este extrem de important să fie anunţat medicul de
    familie imediat ce un copil prezintă semne de infectare, adică probleme
    respiratorii sau digestive. De asemenea, copiii cu simptome trebuie
    testaţi cât mai repede. Copiii infectați
    au avut febră, tuse, diaree, vărsături, dureri abdominale, dureri de cap sau
    dureri în gât în momentul diagnosticului. Ei pot prezenta, însă, și stări de
    oboseală, dureri musculare, iar, în cazurile mai severe, pneumonie şi
    insuficienţă respiratorie acută. Covid-19 poate schimba rapid viața copiilor.

    Perturbările
    care afectează familiile, prieteniile, rutina zilnică și comunitatea largă pot
    avea consecințe negative asupra bunăstării, dezvoltării și protecției lor.
    Totodată, carantina și măsurile de izolare la domiciliu, închiderea școlilor sau
    restricționarea deplasărilor întrerup rutina lor și sprijinul social, generând
    stres suplimentar pentru părinți, care
    trebuie să găsească alte opțiuni pentru îngrijirea copiilor. Studiile
    arată că anxietatea, stresul și incertitudinile sunt resimțite puternic și de
    copiii de toate vârstele și ele i-ar putea face mai vulnerabili la violență și
    perturbări de ordin psihologic. Deși au mecanisme proprii prin care fac față
    acestor emoții, copiii au nevoie să se simtă iubiți și sprijiniți acum mai mult
    ca oricând de părinți, pentru că ei sunt cei care le oferă sentimentul de
    siguranță și protecție.

  • „România din biblioteca mea” -concurs internațional de eseuri dedicat limbii române

    „România din biblioteca mea” -concurs internațional de eseuri dedicat limbii române

    Elevi români din 15 țări au participat la cea de-a II-a ediție a concursului internațional de eseuri dedicat limbii române România din biblioteca mea, organizată de Asociația Identitate Culturală Contemporană (AICC) și platforma digitală haisalut.ro. Printre câștigători regăsim și tineri din Ucraina, Serbia și Republica Moldova.

    Interviu cu Mihai Floroiu, coordonator de programe AICC.


  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    Un număr însemnat de elevi se întorc în Româna după ani de studiu înafara granițelor.




  • Starea de alertă, prelungită din nou

    Starea de alertă, prelungită din nou

    România rămâne în stare de alertă pentru încă 30 de zile din cauza pandemiei de
    coronavirus. Prelungirea a fost propusă de Comitetul Național pentru Situații
    de Urgență, aflat sub conducerea premierului Florin Cîţu, ceea ce implică și
    menținerea unei serii de restricții pentru a preveni infectările. Între
    acestea: obligativitatea purtării măștii de protecție în spațiile publice, la
    locul de muncă, în spațiile comerciale, precum și în mijloacele de transport în
    comun, pentru toate persoanele care au împlinit vârsta de 5 ani; menținerea
    posibilității izolării și carantinării persoanelor; restricționarea tuturor
    genurilor de activități care implică mai mulți oameni, cu reguli distincte în
    funcție de tipul de adunare și de locul desfășurării; menținerea interdicției
    de circulație în toate localitățile, pentru toate persoanele, în afară
    locuinței în intervalul 11 seara și 5 dimineața, cu anumite excepții…     Unele
    măsuri variază în funcție de rata de incidenţă a cazurilor de COVID-19 în
    fiecare localitate.


    Primul ministru a anunțat, însă, că peste două săptămâni
    modul de calcul al acesteia se va face după o nouă formulă, pe care o folosesc
    toate țările din Uniunea Europeană. În ceea ce privește redeschiderea școlilor
    produsă în 8 februarie, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că situaţia este
    bună, dar a subliniat că este important ca restricţiile să fie respectate în
    continuare. El a arătat că sunt peste 10.000 de şcoli care funcţionează cu
    elevii prezenţi în clase și peste 6.000 unde o parte dintre elevi vin la școală
    iar alta învață online. În total, peste 2 milioane de elevi au reînceput fizic
    şcoala în România, ceea ce înseamnă peste 70% din total.


    Trebuie să fim
    realişți, pandemia nu s-a terminat, a avertizat șeful statului, care a avut o
    întrevedere joi cu ministrul educaţiei, Sorin Câmpeanu. Aproape 250 de elevi şi
    330 de angajaţi din sistemul de învăţământ au fost confirmăţi cu noul
    coronavirus, la numai câteva zile de la începutul celui de-al doilea semestru. Ministrul
    educației a afirmat, într-o dezbatere, că persoanele respective au fost
    contaminate în timpul vacanţei şi a făcut un apel către părinţi să monitorizeze
    cu atenţie starea de sănătate a copiilor. În cazul în care observă cele mai
    mici simptome specifice, este puternic recomandat să nu îşi trimită copiii în
    colectivitate, a precizat Câmpeanu.


    Președintele Klaus Iohannis i-a îndemnat
    din nou pe români să se vaccineze atunci când le va veni rândul, pentru că doar
    așa va putea fi învinsă pandemia. El a arătat că numărul de doze care ajung în
    țară creşte de la o lună la altă, la fel şi numărul centrelor în care se face
    vaccinarea. În prezent, în România imunizarea se face în etape, iar numărul
    celor care vor să se vaccineze depășește cu mult numărul dozelor disponibile.
    (Eugen Coroianu)