Tag: Elvetia

  • Grevă pe aeroportul din Geneva

    Grevă pe aeroportul din Geneva

    Zeci de salariaţi ai societăţii de asistenţă în escală Dnata au declanşat, duminică, o grevă, pe aeroportul din Geneva. Acest fapt a provocat perturbări şi întârzieri în această zi extrem de încărcată dinaintea sărbătorilor, informează AFP.

    Greva a început la orele locale 04:00 (03:00 GMT). Circa 80 de salariaţi ai societăţii Dnata, ce aparţine Emiratelor Arabe Unite şi care gestionează circa 20% din traficul de pe aeroportul din Geneva, au cerut condiţii de muncă mai demne şi salarii mari bune, a anunţat sindicatul SSP pe reţeaua socială X (fosta Twitter),

    Trei zboruri, dintre care două curse pe distanţe lungi, au fost deja amânate duminica aceasta şi ar putea fi reorientate spre un alt aeroport, potrivit purtătorului de cuvânt al aeroportului genovez .

    Salariaţii Dnata trebuiau să gestioneze 85 dintre cele 419 zboruri prevăzute să aibă loc la Geneva duminica aceasta, zi extrem de încărcată, cu 52.000 de pasageri aşteptaţi, informează conducerea aeroportului.

  • Principele Nicolae al României

    Principele Nicolae al României

    În urmă cu 120 de ani, pe 5
    august 1903, se năștea la Sinaia, principele Nicolae, singurul frate al regelui
    Carol al II-lea, pe lângă cele trei surori. Destinele celor doi frați aveau să
    difere mult în final, dar asemănările dintre comportamentul și viețile lor
    private ies, la rândul lor, în evidență, unele datorându-se chiar modului în
    care au fost crescuți. Mama lor, regina Maria, a menționat de altfel în
    memoriile sale că și-a lăsat copiii să crească liber, nefiind preocupată
    neapărat să le impună restricțiile cerute de protocolul regal.

    Ștefania Dinu,
    directoarea Muzeului Național Cotroceni, continuă povestea Principelui Nicolae: A fost botezat la 3 octombrie 1903 și poartă numele țarului Nicolae al
    II-lea, care era văr primar cu mama sa, principesa și apoi Regina Maria. Era al
    doilea băiat al perechii formate din viitorii monarhi Ferdinand și Maria și cel
    de-al patrulea copil al familiei regale. Ca atare, a fost cumva departe de
    tron. Nu avea să fie în ceea ce privește succesiunea la tron pe un loc dominant,
    așa că Prințul Nicolae a avut o copilărie cât se poate de fericită la Curtea
    Regală. Pentru că era foarte năzdrăvan, toți cei care încercau să-l educe au
    eșuat în acest această încercare. Dar au sfârșit și prin al îndrăgi foarte mult
    pe micul principe și unul dintre cei de care era foarte apropiat a fost nimeni
    altul decât regele Carol I.


    Alintat
    Nicky, tânărul prinț a fost, de altfel, preferatul regelui Carol I și, după o
    copilărie lipsită de griji în România, el a fost trimis în Marea Britanie
    pentru a urma cursurile colegiului Eton. Tot din adolescență și prima tinerețe
    datează și pasiunea principelului Nicolae pentru sport și automobilism. Iar, în
    timpul Primului Război Mondial, după retragerea curții regale la Iași în 1916,
    obișnuia șă-și plimbe mama într-un mic automobil denumit Bambino ca s-o
    destindă în perioada aceea grea.

    Ce s-a întâmplat după război și după Marea
    Unire din 1918 cu principele Nicolae, aflăm tot de la Ștefania Dinu.: A continuat să meargă la Eton, unde a avut rezultate destul de bune, nu
    foarte strălucite. El era un tip visător, înclinat mai mult spre partea
    umanistă, dar la Eton a făcut, bineînțeles, cursuri militare, pentru că a fost
    ambiția Reginei Maria ca acest băiat al ei să devină ofițer de marină. Asta a
    fost și cariera pe care el a urmat-o la Eton, și după ce a terminat colegiul, a
    fost ofițer cadet în Marina Regală Britanică, dorind să urmeze și Școala navală
    de război în Marea Britanie. Nu a mai reușit acest lucru pentru că Regele
    Ferdinand s-a stins din viață prematur, în iulie 1927. Și atunci Principele
    Nicolae a trebuit să se întoarcă în țară pentru a prelua funcția de înalt
    regent.

    Se știe că în 1925, principele moștenitor Carol renunțase pentru a doua
    oară la tron și plecase în exil în Franța cu Elena Lupescu, fapt pentru care
    regele Ferdinand a fost nevoit să anunțe instituirea unei regențe pentru
    regele-copil Mihai. În momentul în care regele Ferdinand s-a stins din viață,
    regența a intrat în funcțiune, înalt regent fiind principele Nicolae, care avea
    atunci vârsta de 24 de ani. Regele Mihai avea atunci vârsta de șase ani. Deci
    această regență ar trebuit să preia conducerea treburilor statului. Și
    principele Nicolae era, în același timp, și tutorele regelui-copil Mihai.


    În perioada regenței, principele
    s-a achitat bine de îndatoririle până în 1930 când regele Carol al II-lea și-a
    revendicat tronul și a preluat conducerea statului. Cei doi frați, crescuți în
    același spirit nerestrictiv, se asemănau și în privința vieții sentimentale
    tumultoase. Întocmai ca regele, princepele a început o idilă cu o femeie
    măritată, Ioana Doletti, cu care, odată divortață, s-a și căsătorit împotriva
    cutumelor regale. Regele însă nu a acceptat situația, deși la rândul său se
    aflase într-unele aproape identice.
    Ș

    tefania Dinu despre viața particulară a principelui Nicolae: Între timp, pasiunile lui pentru automobile, pentru aviație, pentru
    sport în general au continuat. Schiul era sportul preferat, dar participa și la
    cursele de automobilism. Una dintre curse a fost Paris-Nisa, prin 1933, și
    cursa de la Le Mans. A însoțit-o pe Regina Maria în 1926, în vizită în America
    și acolo a avut întâlniri cu mai mulți producători de automobile americane,
    printre care și Henry Ford, după care, venind în țară, chiar și a achiziționat
    niște mărci de automobile americane cu care participa la aceste curse de
    automobilism. În 1931, 28 octombrie s-a căsătorit cu Ioana Doletti, fără a avea
    permisiunea regelui Carol al II-lea, care nu l-a înțeles, deși el era în
    aceeași situație cu Elena Lupescu. A fost un pic ipocrit Regele Carol al II-lea
    când i-a cerut fratelui său să renunțe la Ioana Doletti și la această
    căsătorie, pe care el a făcut-o în secret în comuna Tohani. Asta a atras după
    sine, desigur, excluderea lui. Mai întâi a fost trimis în străinătate pentru șase
    luni, iar cele șase luni s-au transformat în șase ani, timp în care Principele
    Nicolae venea și pleca din România pentru a participa, totuși, la o serie de
    evenimente împreună cu regele Carol al II lea.


    De-abia în
    1937 principele a renunțat la titul său regal și a plecat definitiv în exil cu
    Ioana Doletti, purtând numele de Nicolae Brana. Titlul de principe de
    Hohenzollern aveau să-i fie reatribuit în 1942 de regele Mihai care, de altfel,
    i-a recunoscut și căsătoria. Nu va primi, însă, și titlul de principe de
    România. În exil avea să locuiască în
    Italia și în Elveția, fiind urmărit de serviciile secrete interbelice și
    postebelice, de Siguranță și, respectiv, de Securitate. După instalarea
    comunismului, principele Nicolae a devenit unul dintre cei mai dinamici
    reprezentanți ai exilului românesc, încercând să unească diaspora românească în
    jurul mai multor proiecte, inaugurând biblioteci românești, cum ar fi cea de la
    Freiburg, și centre culturale precum cele din Madrid și Roma. A murit în 1978
    la Madrid, fiind înmormântat la Lausanne, în Elveția.


  • Alexandru Ioniţă din Franţa

    Alexandru Ioniţă din Franţa

    Inginer, absolvent al Politehnicii de la Bucureşti, co-fondator al unui start up de securitate cibernetică cu sediul în Elveţia, Alexandru Ioniţă trăieşte în prezent în Franţa.



  • România, egal incredibil în faţa echipa Elveţiei

    România, egal incredibil în faţa echipa Elveţiei

    Naţionala de fotbal a României a smuls un egal incredibil în faţa echipa Elveţiei, scor 2-2 (0-2), luni seara, la Lucerna, în Grupa I a preliminariilor EURO 2024.



    Valentin Mihăilă a înscris în minutele 89 şi 90+2, după ce Zeki Amdouni (28, 41) a marcat ambele goluri ale gazdelor în minutele 28 şi 41.



    România are 8 puncte după 4 meciuri. Grupa este condusă de Elveţia, cu 10 puncte.

  • Artistul vizual Deniz Constantin

    Artistul vizual Deniz Constantin

    Deniz Constantin, artistul român cu studii în sociologie în Elveţia, la Universitatea din Zurich, care a lucrat o perioadă şi în publicitate și marketing digital, precum și ca bucătar, expune la Bucureşti sub titlul “Curatoarea vine mâine”.



  • Ray Iunius din Elveţia

    Ray Iunius din Elveţia

    Prof. Dr. Ray Florian Iunius din Elveţia, directorul executiv al winsedswiss education group, grup elveţian activ în domeniul educaţiei şi al consultanţei, cu sucursale în Elveţia, România, Serbia şi Cipru- grup care deţine şi Academiile de Ospitalitate OHMA(Oradea Hospitality Management Academy), membru al Camerei de Comerţ Elveţia-România, co-fondator al Institutului Regal de Management al Ospitalităţii, doctor în ştiinţe tehnice la Universitatea Transilvania din Braşov, doctor în management la Universitatea din Lausanne, unde e încă profesor, autor a numeroase articole şi cărţi în domeniul ospitalităţii.



  • Marius-Adrian Huşanu

    Marius-Adrian Huşanu

    Marius-Adrian Huşanu, fizician şi muzician, cercetător ştiinţific la Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor din Măgurele, beneficiar al unui grant postdoctoral de excelenţă la Paul Scherrer Institut din Elveţia.



  • Georgeta Ștefănescu din Elveția

    Georgeta Ștefănescu din Elveția

    Artista română, Georgeta Ștefănescu, cu dublă cetățenie, română și franceză, stabilită în Elveția de la începutul anilor `90, expune, la Galeria Romană din București, până pe 29 octombrie, sub titlul Pictură — digi — Pictură”.



  • Anca Seel-Constantin din Elveţia

    Anca Seel-Constantin din Elveţia

    Artista elvețiană de origine română, Anca Seel-Constantin, expune, în această toamnă, până pe 16 octombrie, la Bucureşti, la ARCUB Hanul Gabroveni, o selecţie a celor mai importante lucrări de artă realizate în ultimii ani, sub titlul Geografia cuvintelor” (Eugen Cojocariu)



  • Philippe Boaron din Elveţia

    Philippe Boaron din Elveţia

    Pianistul româno-elveţian, Philippe Boaron, membru al grupului Oxy More



  • Dinu Mihăilescu din Elveţia

    Dinu Mihăilescu din Elveţia

    Pianistul român stabilit în Elveţia, Dinu Mihăilescu, membru al grupului Oxy More.



  • Jurnal românesc – 18.07.2022

    Jurnal românesc – 18.07.2022


    Prim-ministrul Nicolae Ciucă le-a cerut ministerelor să-şi creeze pe site-urile proprii o secţiune în care să prezinte date despre posibilităţile de accesare a fondurilor europene şi alte informaţii utile pentru a veni în sprijinul românilor din diaspora, în special a celor care doresc să se repatrieze. “Românii din diaspora au nevoie de date şi informaţii despre posibilităţile şi facilităţile pe care pot să le aibă pentru a accesa fonduri europene, pentru a avea imaginea tuturor măsurilor şi dezvoltărilor la nivelul Guvernului României. Sunt români care vor să se întoarcă acasă, iar pentru toate acestea au nevoie de date şi informaţii”, a spus premierul. Ciucă a afirmat că la nivelul ambasadelor şi consulatelor vor fi înfiinţate puncte de contact, structuri care să fie în măsură să asigure acest tip de informaţii. El a precizat că, dacă va fi nevoie, vor fi suplimentate fondurile pentru a putea asigura personalul necesar şi că o discuţie în acest sens va fi purtată în Guvern. Aproximativ 8 milioane de români se află în afara granițelor țării, potrivit Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.



    Clubul Fermierilor Români a lansat programul “Tineri lideri pentru agricultură” în cadrul căruia tineri din Ucraina, Ungaria, Bulgaria și Serbia vor fi selectaţi şi pregătiţi pentru a-şi asuma rolul de lideri în domeniul afacerilor din sectorul agricol și pentru a participa activ la mai buna reprezentare profesională a propriilor comunități în raport cu structurile administraţiei publice de la nivel naţional şi european. Programul li se adresează tinerilor cu vârsta de până la 35 ani, absolvenți de facultate, care să provină din familii de fermieri şi care să intenţioneze să preia afacerile agricole ale familiei. Solicitanţii trebuie, de asemenea, să fie vorbitori de limba română, deoarece programul presupune cursuri de specializare desfășurate în limba română și activități de networking cu persoane care vorbesc doar limba română. Participanții ideali trebuie să fie membri ai comunităților de etnici români din cele patru țări vecine menționate şi să locuiască preponderent în mediul rural din imediata apropiere a frontierei cu România. Cursurile sunt gratuite şi se vor desfășura la București în perioada octombrie 2022 – martie 2023. Perioada de înscriere se încheie la 15 august. Informații detaliate se regăsesc pe site-ul Clubul Fermierilor Români, crfo.ro.



    Echipa de fizică a României s-a clasat pe locul doi la nivel mondial şi pe prima poziţie în Europa la a 52-a Olimpiadă Internaţională de Fizică organizată online de Elveţia în perioada 10-17 iulie. Cu patru medalii de aur şi una de argint, elevii români au împărţit treapta a doua a podiumului cu cei din Coreea de Sud şi i-au devansat pe reprezentanţii Statelor Unite ale Americii, care au obţinut locul 3. Prima poziţie a fost ocupată de elevii din China. Echipa de fizică a României este compusă din 3 elevi de liceu din Bucureşti şi de unul din Timişoara. Performanţa acestora vine la doar două zile după ce lotul naţional de Matematică al ţării noastre a obţinut primul loc în Europa şi poziţia a 5-a în lume la Olimpiada Internaţională de Matematică de la Oslo. Tinerii matematicieni români au câştigat două medalii de aur şi patru de argint. Pe primele locuri în competiţia care a reunit echipe din 105 ţări s-au clasat elevii din China şi Coreea de Sud, urmaţi de cei din SUA şi Vietnam.



    Expoziția “Edenul din Silvania” a artistului vizual Flavius Lucăcel este deschisă la Galeria Institutului Cultural Român de la Madrid. Tablourile expuse sunt, de fapt, rame de ferestre recondiționate care încadrează obiecte textile reconvertite, precum cămăși și cuverturi, vestoane și cearșafuri, ștergare și covoare de perete. ICR Madrid transmite că, prin această expoziție, Flavius Lucăcel valorifică artistic patrimoniul material și imaterial al Țării Silvaniei. Artistul s-a născut la 26 august 1968 la Aluniş, în judeţul Sălaj. Dramaturg şi pictor, acesta a publicat 13 volume de teatru, a fost nominalizat pentru Premiul UNITER în 2015 şi a obținut numeroase distincţii, între care Premiul “Piesa anului”, conferit de Clubul Dramaturgilor din Bucureşti, sau Premiile “Radu Stanca” şi “Negoiţă Irimie” ale Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România. Expoziţia de la ICR Madrid poate fi vizitată până la 12 august.






  • Ana Silvestru din Elveţia

    Ana Silvestru din Elveţia

    Pianista Ana Silvestru, cu o carieră muzicală desăvârşită la Bucureşti, Weimar, Salzburg, Berlin şi Zurich, despre concertele sale viitoare, inclusiv despre cele susţinute în beneficiul refugiaţilor din Ucraina



  • Dana Grigorcea din Elveția

    Dana Grigorcea din Elveția

    Scriitoarea Dana Grigorcea, născută la București și stabilită în Elveția, câștigătoare a Premiului Elvețian pentru Literatură 2022 pentru romanul Die nicht sterben”



  • Ma mărli evenimenti a stămănăllei ţi tricu 05.09 – 11.09.2021

    Ma mărli evenimenti a stămănăllei ţi tricu 05.09 – 11.09.2021

    Criză guvernamentală di București


    Moţiunea di cenzură nkisită di USR PLUS, fostu numirlu doi tru coaliția guvernamentală, deadunu cu AUR, opoziţia ultranaţionalistă, contra a guvernului cumăndusitu di liberalu Florin Cîţu, fu ghivăsită gioi tru plenlu a Parlamentului di București, tru ună andamusi di licru cabaia apreasă. Textul a documentului ari tu amprotusa investiţiili, sănătatea, educaţia şi infrastructura. Aţeali dauă partidi fac timbihi că România easti cumăndusită di un guvern ţi nu ari andruparea a majoritatillei parlamentarăe şi di un premier ţi ari tru scupo competiţia internă ditu partid. Dezbaterea şi votlu a moțiunilli va si s’facă după ţi Curtea Constituţională va u spună minduita tu ligătură cu sesizarea a premierlui mutrinda existenţa a unui conflictu juridic anamisa di Legislativ şi Executiv. Prezidentulu a Camerăllei a Deputatlor, liderlu liberal Ludovic Orban, aflat tru competiție cu Florin Cîțu tră șefia a PNL, lugurseaşti că apofasea di amânari a călindarillei di dezbatere și votare easti niconstituţională. Tu arada a llei, prezidenta a Senatlui, Anca Dragu, ditu partea USR PLUS, spuni că liberalii ufilisescu tuti tertipurli tra s’ambudyiusească dezbaterea şi votlu ti moţiunea di cenzură. Prim-ministurlu declară că va s’caftă demisia a prezidenţăloru a aţiloru dauă camiri cara apofasea a CCR ti sesizarea a llei va s’hibă favorabilă. Aduţemu aminti că USR PLUS dipusi moțiunea di cenzură după ţi Florin Cîțu lu scoasi di pi ipotisi ministurlu useristu ali justiţie Stelian Ion. Cama deapoa, miniștrii USR PLUS demisionară, iara secretarllii și subsecretarlli di stat, cum și prefecțălli și subprefecțălli ditu partea aliştei formațiuni fură scoşi di pi ipotisi.



    Vizita a prezidentului ali Românie tru Elveția


    Aflat tru vizită ofiţială tru Elveția, seflu a statlui Klaus Iohannis spusi, gioi, anda adusi zborlu ti catandisea politică di Bucureşti, că situația guvernamentală nu easti ici găilipsitoari. Tru cadrul a andamusiloru cu omologlu a lui, Guy Parmelin, cari s’ţănură cu furñia a yiurtusearillei 110 añi di la ndridzearea a ligăturlor diplomatiţi bilaterale, caplu statlui român adusi aminti că tru România ari investiţii elveţiene multu importanti şi di mari sucţesu și lugursi că aestu trendu va s’ducă malargu. Tutunăoară, prezidentulu Klaus Iohannis ălli haristusi a omologlui a lui elveţian tră andupimintul ţi văsilia a lui u da ali Românie tru atea ţi mutreaşti aderarea la OCDI. Tu arada lui, prezidentulu elveţian spusi că ateali dauă văsilii au multi puncti di videari comune şi furñii di elpidhă. Ufiţialli avură muabeti, tutunăoară, ti educaţie, securitate cibernetică, cercetare şi inovare, iu ari un potenţial di colaborare multu bunu.



    Andamusea Anuală a Diplomațiillei Române București


    Andamusea Anuală a Diplomaţiei Române s’ţănu tru format hibrid, kiro di trei dzăli, Bucuresti, cu unu şingiru di sesiuni plenari găzduite şi moderate di ministrul di externe Bogdan Aurescu. Temele zburăti eara, ntră altele, provocările di securitate actuale, rezilienţa tru timpul pandimiillei şi anvartuşearea-a cooperarillei anamisa di parteneri. Să zbură şi tră rolul Româniillei tru perspectiva a Conferinţăllei mutrinda Yinitorlu ali Europa şi elementele di reformă consulară dirulate la nivelul MAE tu anlu ditu soni, deadunu cu misurli avute tru videală ma largu pi aestă comată. Oaspiţ speciali eara ministurlu a afacerilor externe al Greciei, Nikos Ditudias, şi Secretarul Genearal al OSCE, Helga Schmid. Caplu diplomaţiei române a sublinie emergenţa a nascantoru noi provocări di securitate ahatu tru regiune, cât şi tru lume, iara ministrul grec diclară că solidaritatea easti esenţială tru abordarea fuvirserloru transnaţionale. Tu arada a lui, Secretarul General al OSCE sumlinie că diplomaţia multilatearală easti goala soluţie viabilă tru gestionarea eficientă a fuvirserloru actuale di securitate. Calisitu special la reuniune eara și ministrul di Externe ali Republica Moldova, Nicu Popescu. Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă) şi vecinătatea estică s’confruntă ma largu cu presiuni di tuti tipurile ditu exterior, declară Bogdan Aurescu. Ministrul moldovean exighisi că vasilia a lui s-ampulisi tru añilli ditu soni cu ună creastire a corupţiillei şi ună slăgheari a statlui şi a instituţiilor a lui, ti aţea rezilienţa scădzu, inclusiv dinintea a efectelor di tuti turliili a pandemiillei.



    România – tru dalga patru apandemiei di COVID-19


    România nastricu aesta stămână pragul di două ñilli di infectări cu COVID-19 tru 24 di oari. Criscu și numirlu a decesilor la ndaua dzăţ ndzuua, iara la Tearapie Intensivă suntu tutu cama mulța pacienți infectați. Specialiștii tru sănătate spun că vasilia easti tru patra dalgă a pandimiillei di COVID-19 și recomandă, diznou, tiñisearea meatrili di protecție sanitară și imunizarea. Românii nu s’ayuñiusescu, ama, ase că anvalearea vaccinală anti-COVID la nivel naţional, ditu populaţia rezidentă eligibilă di pisti 12 ani, easti di circa 31%.Până tora, cu schema completă fura imunizate circa 5,2 miliuni di persoane. Potrivit Institutului Național di Sănătate Publică, pisti 80% ditu cazurile di COVID-19 nregistrate stămâna ti tricu fura tru cazlu a persoanelor nevaccinate.


    Tutunaoară, aproapea 93% ditu dicesele nregistrate fura la persoane neimunizate, iara 5% la persoane vaccinate cu schema incompletă. Autorităţile dimandara că s’fac eforturi tră creaştirea a apaturilor di la Tearapie Intensivă și, tutunaoară, că va s’ndreaga centre mobile di vaccinare, maxusu tru satele iu nu ari yeaţră duri. Idyea va s’faca şi tru campusurile universitare, iui studentalli va s’aiba posibilitatea să se imunizeadza. Tră nvățământul preuniversitar, cursurile va s’ahurheasca luni, pi 13 yismaciuni cu elevii tru băntă, iar autorităţile spun că şcolile va s’arămână discllisi ahât kiro cât rata di infectare tru una localitate nu treati di 6 la nille. Tru aestu kiro, starea di alertă fu diznou, prilundzită cu 30 di dzale, ama guvernul nu intenţionează s’yină cu misuri restrictive suplimentare, spusi secretarul di stat Raed Arafat.


    Gioi, Comitetul Naţional tră Situaţii di Urgenţă actualiză lista a statiloru cu riscu mari tră cari s’caftă intrarea tru carantină a persoanelor cari s’toarna tru România, listă cari va s’intra tru lucru ditu 12 yismaciuni. Ntra altele, Bulgaria intră tru zona aroșie, iara Germania tricut ditu zona verdi tru atea galbină. Aţelli vaccinați contra a COVID-19 nu lipseaşti s’şeadă tru carantină ma s’yină ditu zone aflate pi lista galbină i pi aţea aroșe.



    Autoru:Daniela Budu


    Armânipsearea: Taşcu Lala