Radio România Internațional

Tag: energie

  • 14.02.2024 (mise à jour)

    14.02.2024 (mise à jour)

    Visite – Le premier ministre roumain, Marcel Ciolacu, a commencé ce mercredi une visite de deux jours à Rome dont le point central est la troisième réunion commune des cabinets roumain et italien. Le précédent sommet intergouvernemental date d’il y a 13 ans. Un forum économique réunissant les milieux des affaires des deux Etats se déroulera en marge de cette visite. Le premier ministre roumain rencontrera aussi des représentants des communautés roumaines d’Italie et il sera reçu par le pape François au Vatican. Marcel Ciolacu aura une entrevue avec le maire de la ville de Rome, Roberto Gualtieri. Jeudi, il aura un entretien officiel avec son homologue, Giorgia Meloni suivi par des déclarations de presse. L’ambassadrice de Roumanie en Italie, Gabriela Dancău a déclaré que les deux premiers ministres signeront une déclaration commune portant sur le développement du partenariat stratégique consolidé, alors que les ministres doivent signer plusieurs documents de coopération sectorielle. L’Italie recense la plus grande communauté roumaine forte de plus d’un million de personnes. La péninsule est le deuxième partenaire commercial de la Roumanie et compte pour 9,5% des échanges commerciaux du pays.

    Cyber-attaque – Plusieurs hôpitaux de Roumanie, y compris de la capitale, ont été la cible d’une cyber-attaque qui a verrouillé les bases de données de toutes ces institutions, informe la Direction nationale chargée de la sécurité informatique. La plupart des hôpitaux affectés disposaient des copies de sauvegarde. Le Ministère de la Santé précise que des mesures exceptionnelles de prévention ont été mises en place. Plusieurs hôpitaux ont été déconnectés du réseau et des recherches supplémentaires sont en cours. Le parquet en charge du crime organisé et du terrorisme a ouvert une enquête in rem. Des détails après les infos.

    Economie – L’économie Roumanie a progressé de 2% en 2023, selon les chiffres publiés ce mercredi par l’Institut national de la statistique de Bucarest. En échange, le PIB a augmenté l’année dernière de seulement 0,5%, tant au niveau de l’UE que dans la zone euro. Le taux annuel d’inflation en Roumanie a été de 7,41% en janvier, par rapport à 6,61% en décembre 2023. Les services ont enregistré la majoration des prix la plus élevée, de 1,55% suivies par les denrées avec 1,3% et enfin par les produits non-alimentaires, avec des majorations de 0,74%. Des baisses des prix ont été enregistrées parmi les produits tels la farine et l’huile comestible.

    Médicaments – L’Agence nationale du médicament de Roumanie doit mettre en place cette année une liste des médicaments jugés vitaux pour le pays. Cette décision intervient après l’identification au niveau européen de quelque 200 médicaments qui manquent parfois dans plusieurs Etats membres. La liste européenne sera transformée en une série de listes nationales des médicaments critiques, a dit le président de l’Agence, Răzvan Prisada. Il a expliqué que les médicaments inclus dans le document « ne sont pas en rupture de stock actuellement, mais qu’une éventuelle rupture de stock impliquerait des risques majeurs ». Parmi les causes d’une pénurie de médicaments, M Prisada a identifié les raisons commerciales et le manque de matières premières. Il a ajouté qu’au niveau européen il existe un problème saisonnier qui provoque une pénurie des antibiotiques, mais que celle-ci finira avec la fin de la saison des épidémies.

    Energie – La Roumanie est le dernier Etat de l’UE qui n’a pas réussi à réglementer les transactions des garanties d’origine pour les exportations d’énergie renouvelable, ce qui limite le marché national de ce type d’énergie. Entre temps, les contrats d’achat à long terme de l’électricité négociés directement sont de plus en plus nombreux sur le fond de l’essor que connait l’énergie provenant de sources renouvelables. Le secrétaire d’Etat au ministère de l’Energie de Bucarest, Dan Dragan assure pourtant que ce problème serait résolu prochainement. Selon lui, avant la mi-2024, l’Autorité nationale de réglementation dans le domaine de l’énergie fera partie du cadre de régulation européen et avant la fin de l’année, les garanties d’origine pourront être échangées au niveau européen.

    OTAN – 18 pays membres de l’Otan devraient dépenser 2% de leur PIB pour la Défense en 2024, a annoncé mercredi le secrétaire général de l’Otan, Jens Stoltenberg avant la réunion des ministres de la Défense des pays alliés. Selon Reuters, le chef de l’Alliance de l’Atlantique Nord a affirmé que les pays européens membres de l’OTAN investiront au total, une enveloppe de 380 milliards de dollars dans la défense. Les pays de l’Otan s’étaient engagés en 2006 à atteindre cet objectif d’ici 2024, mais seuls onze d’entre eux étaient au-dessus de la barre des 2% l’an dernier, selon une précédente estimation de l’Alliance. Après le début de l’invasion russe en Ukraine, les alliés ont reconfirmé cet objectif. La Roumanie s’est engagée, elle, à majorer de 2% à 2,5% son budget destiné à l’Armée.

  • Măsuri pentru eficientizare energetică

    Măsuri pentru eficientizare energetică

    La începutul unui an electoral jalonat de toate cele patru tipuri de alegeri care se pot organiza în România, ministrul Mediului, liberalul Mircea Fechet, e printre cei mai vizibili și, cel puțin aparent, cei mai întreprinzători politicieni. Adept declarat al eficientizării energetice, el a anunțat că bugetul propus pentru programul-pilot “Rabla pentru sobe” este de 500 de milioane de lei.



    Finanţarea se acordă pentru dispozitivele cu randament de minimum 80% şi emisii mici de poluanţi, iar programul este menit să le reducă românilor cheltuielile cu încălzirea şi să diminueze poluarea. Beneficiari sunt oamenii din comunele celor 28 de judeţe din zona montană a ţării. Ministerul va finanţa 70% din costurile unei astfel de sobe, dar nu mai mult de 10.000 lei de persoană.



    Din datele oficiale citate de ministru, joi, într-o intervenție în direct la Radio România, eficienţa medie a sobelor care folosesc biomasă solidă, lemn cu precădere, este între 20 şi 40%, în funcţie de cât e soba de veche şi cât de priceput a fost meşterul care-a zidit-o. Astăzi, spune Fechet, există tehnologii ce pot să transforme 80% dintr-un buştean în căldură şi doar 20% în fum. Va fi, astfel, o presiune mai mică pe fondul forestier, pentru că una este să arzi trei căruţe cu lemne şi alta este să arzi o singură căruţă fiindcă ai o sobă eficientă, și bineînţeles că vom avea toţi un aer mai curat – susține ministrul.



    El a mai promis că Programul “Casa Verde Fotovoltaice” va avea pentru acest an un buget de două miliarde de lei şi că autorităţile nu se vor opri decât atunci când vor fi astfel de panouri şi pe ultimul acoperiş din țară. Tot pentru Radio România, Mircea Fechet recunoaște că, deocamdată, nu a găsit o soluţie pentru acoperişurile blocurilor, fiindcă acestea sunt vechi, sunt un spaţiu comun și e greu de stabilit care dintre locatari are dreptul să beneficieze primul de potențiala producție de energie. Ministrul spune că prioritare sunt acum acoperişurile caselor, supermarketurilor şi halelor, după care promite să caute soluţii pentru a se putea instala panouri fotovoltaice și pe şarpantele blocurilor.



    Un alt program, e adevărat, într-o fază incipientă — mai anunță titularul de la Mediu -, este “Rabla la tractoare şi maşini agricole”, care-și propune, pe baza unui ajutor de maximum 30.000 euro pentru fiecare fermier, să finanțeze achiziţia de utilaje noi.



    Tot săptămâna aceasta, ministrul Fechet a participat, la Bruxelles, alături de omologii săi din celelalte țări membre ale Uniunii Europene, la Consiliul de Mediu, organizat de preşedinţia semestrială belgiană. El a declarat acolo că România s-a aliniat eforturilor Uniunii de promovare a circularităţii în economie și altor obiective de dezvoltare durabilă, care contribuie la creşterea economică şi la crearea de locuri de muncă.







  • Aprovizionarea cu gaze, pe agenda miniştrilor energiei din UE

    Aprovizionarea cu gaze, pe agenda miniştrilor energiei din UE

    Reuniți la Bruxelles,
    miniştrii de resort din Uniunea Europeană au menținut mai multe măsuri menite
    să asigure stabilitatea preţurilor la energie şi alimentarea consumatorilor,
    chiar dacă, potrivit Comisiei, statele membre au stocat suficiente gaze naturale
    pentru a nu exista probleme peste iarnă. Comisia
    Europeană arată că preţurile din energie s-au stabilizat la cel mai mic nivel
    după începerea războiului din Ucraina, dar atrage atenția că situaţia
    geopolitică rămâne o problemă care le-ar putea influenţa. De aceea, Comisia,
    alături de Consiliu, au prelungit anumite măsuri care protejează consumatorii
    de eventuale momente de volatilitate sau probleme în alimentare.

    Prima măsură
    se referă la solidaritatea energetică între țările membre, ceea ce înseamnă atât
    achiziţii mai ieftine, cât şi posibilitatea ca un stat să poată fi ajutat mai
    uşor de celelalte dacă întâmpină probleme. Prelungirea este de un an. O a două
    măsură vizează, după cum transmite corespondentul Radio România la Bruxelles,
    scurtarea termenelor pentru avizarea proiectelor energetice din surse
    regenerabile, astfel încât să scadă dependenţa de combustibilii fosili, iar
    prelungirea este până pe 30 iunie 2025. În sfârșit, cea de-a treia măsură,
    menținută până la 31 ianuarie 2025, vizează impunerea unui mecanism temporar de
    corectare a eventualelor preţuri mari la gaze, preţuri care ar putea să nu
    corespundă cu realitatea pieţei internaţionale.

    Comisarul pentru energie, Kadri
    Simson, spune că măsurile sunt luate preventiv şi că piaţa este în acest moment
    stabilă, iar stocurile pentru iarnă conferă o siguranţă suplimentară. Comisia
    Europeană mai arată că importul de gaze rusești s-a înjumătăţit faţă de anul
    trecut, într-un efort menit a slăbi financiar mașinăria de război a Rusiei.

    În
    ceea ce privește România, ministrul energiei, Sebastian Burduja, declara recent
    că depozitele de gaze sunt supra-pline și că extragem mai mult decât reuşim să
    stocăm. De asemenea, țara are un acord de securizare cu Azerbaidjanul, de până
    la 1 miliard de metri cubi de gaz disponibil şi, nu în ultimul rând, opțiunea
    gazului natural lichefiat pe ruta Turcia-Bulgaria-România sau
    Grecia-Bulgaria-România. Burduja mai spune că România va avea cea mai
    importantă producţie de gaz din Europa, din 2027, prin proiectul Neptun Deep, iar
    acum se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte gradul de
    acoperire a consumului din surse proprii de producţie


  • Memorandum pentru proiectele energetice cu Republica Moldova

    Memorandum pentru proiectele energetice cu Republica Moldova

    Guvernul a aprobat în şedinţa de vineri un memorandum care vizează realizarea proiectelor necesare interconectării reţelelor de gaze naturale şi energie electrică din România şi Republica Moldova, informează Agerpres.



    Memorandumul creează cadrul legal care le va permite autorităţilor din România şi Republica Moldova să realizeze proiecte comune în domeniul gazelor naturale, al ţiţeiului şi produselor petroliere, respectiv în domeniul energiei electrice”, se arată într-un comunicat transmis de Guvern.



    Cele două părţi au în vedere realizarea, până la sfârşitul anului 2031, a lucrărilor complementare interconexiunii laşi – Ungheni – Chişinău prin care se vor asigura regimurile de debit şi presiune pentru transportul gazelor naturale.



    Un alt obiectiv este dezvoltarea pe teritoriul României a sistemului de înmagazinare/stocare gaze naturale, prin creşterea capacităţii depozitului Sărmăşel şi realizarea unui depozit nou la Fălticeni.



    Totodată, cele două părţi vor coopera în vederea implementării de către Republica Moldova a prevederilor Directivei 2009/119/EC privind obligaţia statelor membre de a menţine un nivel minim de rezerve de ţiţei şi/sau de produse petroliere.



    Pe parcursul anului 2024 urmează să fie semnat un acord bilateral care să prevadă identificarea de spaţii de depozitare în vederea creării de stocuri de urgenţă ale Republicii Moldova pe teritoriul României, în contextul obligaţiei de a transpune şi implementa prevederile Directivei 2009/119/EC.



    În domeniul energiei electrice, cele două părţi îşi propun interconectarea sistemelor electroenergetice ale României şi Republicii Moldova prin construirea Liniei Electrice Aeriene de 400 kV Suceava – Bălţi. Memorandumul mai prevede construirea unei noi linii de interconexiune de 400 kV între Străşeni – Republica Moldova şi o staţie electrică de pe teritoriul României stabilită de CNTEE Transelectrica SA.



    Totodată, este prevăzută realizarea interconexiunii de comunicaţie pe liniile electrice existente 110 kV Huşi – Cioara şi Tutora – Ungheni. Un alt obiectiv este analizarea posibilităţii preluării sistemului electroenergetic al Republicii Moldova în blocul de reglaj al CNTEE Transelectrica SA, în cadrul interconexiunii ENTSO-E, respectiv integrarea IS Moldelectrica în Piaţa de Echilibrare administrată de către CNTEE Transelectrica SA.

  • Inflaţie în scădere, în România

    Inflaţie în scădere, în România

    După ce, pentru prima dată
    în aproape 20 de ani, în aprilie 2022 rata anuală a inflației depășea pragul de
    10% în România, finalul anului trecut găsea acest principal indicator pentru
    creșterea prețurilor la un maxim de 16,32%.


    Rata anuală a inflației a început apoi
    să scadă de la o lună la alta, a revenit sub zece procente în iulie anul
    acesta, iar acum Institutul Național de Statistică anunță că a ajuns în luna octombrie la 8,1%, adică la
    jumătate față de decembrie 2022. Creșterile de preț înregistrate sunt
    însă consistente față de acum un an, pe categorii de produse cele mai mari fiind
    la servicii, care s-au scumpit cu peste 12%, urmate de mărfurile alimentare,
    care au crescut cu 8,8% și de cele nealimentare, cu o majorare de sub 7
    procente. Cea mai mare creștere de preț au avut-o serviciile aeriene, mai
    scumpe cu peste 25% față de octombrie 2022, în timp ce prețurile serviciilor
    medicale și ale cazărilor au crescut și ele cu peste 16%.


    La categoria
    alimente, cele mai mari creșteri de preț au fost la bere, peste 17%, pește
    proaspăt și conservele de pește, cu circa 16%. Carnea de porc și de vită,
    conservele de carne sau de fructe, margarina și cartofii au avut și ele
    creșteri de peste 10 procente.


    Dintre mărfurile nealimentare, cel mai tare s-au
    scumpit detergenții, cu aproape 24%, urmați de energia termică, peste 22% și de
    articolele de igienă, cosmetice, articole medicale și medicamente – toate cu
    majorări de peste 15%. În schimb, prețul energiei electrice a scăzut cu 15%,
    iar cel al gazelor s-a menținut la același nivel.


    Tendința descrescătoare a
    ratei anuale a inflației se va menține și în următoarele luni, a transmis săptămâna trecută Banca Națională a României, însă
    ar urma să crească din nou la începutul anului viitor. Potrivit BNR, există incertitudini
    și riscuri însemnate la adresa perspectivei inflației, cauzate de creșterile de
    taxe și impozite destinate accelerării consolidării bugetare, dar și din
    evoluția cotației petrolului, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu.


    În
    plus, anul 2024 va fi și an electoral, cu patru rânduri de alegeri. Prognoza
    de inflaţie a BNR pentru sfârşitul acestui an rămâne la nivelul de 7,5%, dar banca
    centrală o revizuieşte în urcare pe cea din 2024, la 4,8%. Conform noii
    prognoze, inflaţia ar urma să reintre în intervalul ţintit de BNR, adică între
    1,5 şi 3,5%, abia în trimestrul al treilea din 2025. România are
    în prezent a doua cea mai mare inflație din UE, dublă față de cea din țările
    occidentale, iar analiștii economici spun că acest lucru se întâmplă din cauza
    costurilor foarte mari de producție – de la energie, la gaze, la tot ce
    înseamnă transport, tot ce înseamnă activitate logistică costă mai mult decât
    în țările din regiune. Iar acest lucru se reflectă inclusiv în prețurile
    produselor alimentare, în prețurile serviciilor, în ceea ce se consumă în economie.


  • România şi economia verde

    România şi economia verde

    Bucureştiul este în aceste zile centrul regional al dezbaterilor despre schimbările climatice. Capitala României găzduieşte Climate Change Summit, cel mai amplu eveniment de acest fel din Europa Centrală şi de Est.


    Într-un mesaj transmis în deschiderea evenimentului, preşedintele României, Klaus Iohannis, a spus că nicio ţară sau naţiune nu este scutită de efectele schimbărilor climatice.

    Trebuie să lucrăm împreună, dincolo de graniţele naţionale şi cele sectoriale, pentru a accelera procesul decarbonizării globale, a afirmat Iohannis. El a apreciat faptul că o parte a evenimentului de la Bucureşti are loc în universităţi şi consideră că tinerilor trebuie să li se dea putere şi să li se ofere oportunităţi de a participa la accelerarea tranziţiei verzi.


    La rândul său, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunţat că numărul prosumatorilor, acele persoane care nu doar consumă energie din reţeaua electrică, ci aleg să şi producă din surse regenerabile şi să livreze surplusul, va ajunge în România la 236.000, până la finele anului 2025 şi va trece de 350.000 până în 2030.

    Este un lucru bun, care înseamnă decarbonizare, descentralizare a sistemului şi o rezilienţă mai mare, a spus Burduja. El a precizat că România are marea şansă să fie poziţionată într-un punct optim pentru a beneficia de revoluţia energetică, iar bugetul disponibil pentru investiţii, în valoare de 18 miliarde de euro, va ajuta la dezvoltarea de proiecte noi.

    Transformarea economiei României într-una verde şi digitală este un proces pe termen lung, care necesită un plan naţional puternic şi asumat de toate forţele politice, de business şi civice, a transmis şi prim-ministrul român, Marcel Ciolacu. Acesta a spus că atenuarea efectelor schimbărilor climatice este o prioritate pentru actualul cabinet. El a arătat că Executivul urmăreşte în acelaşi timp creşterea rezilienţei şi sustenabilităţii sistemului energetic şi agricol şi îmbunătăţirea managementului resurselor de apă şi minerale.

    Ciolacu a adăugat că atât prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, cât şi prin celelalte instrumente financiare europene şi naţionale, şi în colaborare cu mediul privat vor putea fi dezvoltate soluţii pentru viitor, astfel încât România anului 2030 să fie mai bine pregătită în faţa provocărilor climatice.

    Un alt pas în procesul de decarbonizare a economiei a fost anunţat la Summit de Ministerul Mediului. Potrivit secretarului de stat Ionuţ Banciu, România a reuşit să decupleze creşterea economică de creşterea emisiilor de gaze cu efect de seră şi a redus cu două treimi volumul acestora. El a spus că România şi-a atins ţintele climatice din anul 2020 şi că strategia Guvernului de atingere a neutralităţii climatice până în 2050 se află în avizare şi urmează să primească undă verde până la finalul lunii noiembrie.


  • Les dépôts de gaz de la Roumanie sont pleins

    Les dépôts de gaz de la Roumanie sont pleins

    Les dépôts de gaz sont actuellement pleins à 100,6%, nous sommes donc au-dessus des 100% de nos capacités de stockage, a annoncé le ministre de l’Energie roumain, Sebastian Burduja. En considérant la production des mois à venir et l’hypothèse d’un hiver plutôt doux, un scénario que le ministre considère comme modéré, le pays devrait atteindre le printemps sans avoir besoin de recourir à des importations de gaz. Ce niveau de stockage a été atteint bien que les importations de gaz en Roumanie pendant les 8 premiers mois de l’année aient été moins important qu’à la même période en 2022, une baisse d’environ 16%.

    Le ministre de l’Energie a précisé que pour l’hiver sont prises en compte les moyennes des températures mais aussi la possibilité que la Roumanie doivent soutenir la République de Moldova, pays voisin à majorité roumanophone, ou l’Ukraine toujours sous le coup de l’invasion russe. Les analystes politiques de Chisinau rappellent que la République de Moldova a dû faire face récemment à un chantage à l’énergie orchestré par Moscou mais que le gouvernement pro-européen a réussi, avec le soutien de la Roumanie à traverser cette crise profonde, aux nombreuses implications économiques et sociales. Bucarest a fourni la République de Moldova en électricité tandis que le gaz naturel a été acheté sur les marchés européens et importé notamment par le gazoduc Iași-Ungheni-Chișinău, financé et géré par la Roumanie et l’Union européenne. Sebastian Burduja, le ministre de l’Energie a précisé que si malgré tout l’hiver était très froid et que la République de Moldova sollicitait le soutien de la Roumanie au-delà des réserves de gaz existantes, il serait possible d’importer du gaz d’Azerbaïdjan ou d’acheter du gaz liquéfié. Par ailleurs, les effets du conflit au Proche-Orient se font déjà ressentir sur les marchés gaziers et pétroliers. Le ministre a déclaré qu’il allait gérer cette nouvelle crise grâce aux moyens qu’ils avaient déjà à sa disposition, à savoir notamment les réserves de sécurité.

    Concernant les prix de l’énergie, il a souligné que de multiples facteurs internationaux pouvaient venir les perturber. D’après les médias spécialisés, le prix de référence du gaz naturel en Europe a baissé de 6.5% lundi, après avoir connu la semaine dernière une augmentation de l’ordre de 40%, le marché suit les prévisions météorologiques favorables et les efforts de la communauté internationale pour tenir sous contrôle la situation au Proche Orient. Pour les consommateurs roumains, le ministre a assuré que dans l’état actuel des marchés de l’énergie et face au conflit incertain au Proche Orient, le schéma de plafonnement-compensation mis en place l’hiver dernier demeurait une mesure adaptée.

  • Rumänien-Bulgarien-Griechenland trilaterale Zusammenarbeit

    Rumänien-Bulgarien-Griechenland trilaterale Zusammenarbeit


    Der Energieverbund ist das Geheimnis besserer Dienstleistungen und Preise für unsere Bürger, aber er wird sicherlich auch zum Wiederaufbau der Ukraine beitragen — sagte der rumänische Ministerpräsident, Marcel Ciolacu. Er nahm an einem Treffen mit seinen bulgarischen und griechischen Amtskollegen und Vertretern der Europäischen Kommission teil. Der Chef der Exekutive in Bukarest betonte, dass Rumänien derzeit kein Gas importiert und somit energieunabhängig ist, was für ganz Europa so bald wie möglich wünschenswert ist. Er gab auf der Pressekonferenz einen Überblick über die beim trilateralen Treffen in Varna besprochenen Themen: Track.



    Ich möchte betonen, dass wir eine neue Donaubrücke zwischen Giurgiu und Ruse bauen müssen. Wir wollen die Kapazität der Schifffahrt auf der Donau erhöhen, indem wir das Projekt Fast Danube starten. Wir bemühen uns gemeinsam mit Kommissarin Vălean, die Umsetzung beider Vorhaben durch die Unterstützung des Europäischen Rates zu beschleunigen und die erforderlichen Fristen einzuhalten. Es ist unser Wunsch, die Herausforderungen, die wir im Bereich des Energiemarktes erwarten, durch Interkonnektivität zu meistern.“ Die drei Ministerpräsidenten Rumäniens, Bulgariens und Griechenlands erörterten die Bedeutung der EU-Beitrittsverhandlungen mit der Ukraine, der Republik Moldau und Georgien sowie das Ziel, die Frage des Beitritts Rumäniens und Bulgariens zum Schengen-Raum zu klären. Rumänien erfüllt die Beitrittskriterien und will in der kommenden Zeit Gespräche mit den beiden Ländern — Österreich und den Niederlanden — führen, die sich diesem Ansatz noch widersetzen, sagte Ciolacu. Der griechische Ministerpräsident Kyriakos Mitsotakis begrü‎ßte die europäische Initiative für den Eisenbahnkorridor von der Ostsee bis zum Schwarzen Meer und zur Ägäis. Der bulgarische Premierminister Nikolai Denkov erklärte, dass Rumänien, Bulgarien und Griechenland gemeinsame Anstrengungen unternehmen werden, um das Entwicklungsniveau der reichen europäischen Länder zu erreichen und ein Beispiel für die Nachbarländer zu sein. Die drei unterzeichneten ein Abkommen zur Förderung der trilateralen Zusammenarbeit in Südosteuropa. Das Dokument zielt darauf ab, die Konnektivität in den Bereichen Energie, Digitaltechnik und Verkehr zwischen Rumänien, Bulgarien und Griechenland zu verbessern, mit einer möglichen Ausweitung auf die Republik Moldau. Das trilaterale Treffen in Varna war das Zweite, nach einem früheren Treffen in Athen. Premierminister Ciolacu sagte, dass es nächstes Mal in Rumänien stattfinden könnte.

  • 29.09.2023 (mise à jour)

    29.09.2023 (mise à jour)

    Cour Constitutionnelle – L’Union sauvez la Roumanie et la Force de la
    droite, deux partis d’opposition membres du Parlement de Bucarest ont dénoncé vendredi, à la Cour Constitutionnelle le paquet de
    mesures fiscales et budgétaires pour lequel le gouvernement a engagé
    dernièrement sa responsabilité. Les deux partis affirment que le document comporte
    des articles qui contreviennent à la Loi fondamentale et que leur démarche
    bloquera, ne serait-ce que temporairement, cette loi qui entraînerait la hausse
    des taxes pour tous les Roumains. La
    saisine déposée à la Cour Constitutionnelle porte aussi la signature de deux
    représentants du Parti national libéral, a déclaré le leader du groupe des
    députés de l’USR, Ionuţ Moşteanu. Selon lui, la réforme du Gouvernement
    s’applique d’une manière non-unitaire et transgresse le principe de la sécurité
    juridique, à cause de son manque de clarté et de prédictibilité. La décision de
    l’USR a suscité les critiques des élus de l’AUR, également en opposition qui
    avaient commencé en début de semaine à ramasser des signatures pour déposer une
    motion de censure. Le leader AUR, George Simion a dit que les élus nationaux de
    l’USR auraient pu tout simplement signer la motion, indépendamment de l’action
    auprès de la Cour Constitutionnelle et les a accusés de faire le jeu du
    Pouvoir. Par ailleurs, le ministre des Finances, Marcel Bolos a déclaré que le
    paquet de mesures fiscales adopté par le gouvernement était nécessaire dans le
    cadre du processus de modernisation de la Roumanie. Ne pas résoudre le problème
    de déficit budgétaire compromettrait l’accès aux 75 milliards d’euros de fonds
    européens destinés aux projets de développement. La CC examinera la saisine le 18 octobre.


    PNRR – La Commission européenne a
    versé à la Roumanie un financement de 2,7 milliards d’euros, comme réponse à la
    demande de paiement de la deuxième tranche du PNRR, formulée en décembre
    dernier. Le ministre des Finances, Marcel Bolos, affirme que la Roumanie figure
    parmi les premiers pays européens à avoir entrepris toutes les démarches
    nécessaires à l’octroi de cette enveloppe. Dans un article sur les réseaux de
    socialisation, le responsable roumain a rappelé que le pays a reçu jusqu’à
    présent, 10 des 29 milliards d’euros attribués via le PNRR.









    Défense – La Roumanie se munira de
    tous les équipements militaires nécessaires au renforcement du niveau de
    sécurité dans la région de la mer Noire. C’est ce qu’à affirmé le ministre
    roumain de la Défense, Angel Talvar, lors d’une visite à une fabrique
    d’équipements militaires de Timisoara. La Roumanie est un pays sûr et elle
    n’est en conflit avec personne, a déclaré le ministre, tout en rappelant qu’il
    est toujours possible que des incidents militaires se produisent sur le
    territoire nationale, comme par exemple la chute de drones russes. On fait de
    notre mieux et on a déjà adopté des mesures supplémentaires après que des débris
    de drones russes ont été trouvés en Roumanie. On essaie de faire en sorte pour
    maintenit le climat de normalité a ajouté Angel Talvar. Et lui de préciser que
    l’armée espère pouvoir recruter des jeunes notamment après les départs à la
    retraite du dernier temps.

    Avion – Un nouvel avion Hercule de transport militaire a été offert par
    les Etats-Unis aux Forces aériennes roumaines. Depuis la mi-septembre quand il
    a été livré, l’avion a servi de manœuvres communes sur la base 90 de transport
    aérien censées permettre aux militaires roumains de se familiariser avec les
    nouveaux équipements. Un deuxième avion Hercule sera donné à la Roumanie avant la fin de l’année.



    Energie – En Roumanie,
    les tarifs du gaz et de l’électricité seront subventionnés jusqu’à la fin du
    mois de mars 2025, a fait savoir l’Autorité nationale pour la règlementation
    dans l’Energie (ANRE). Par conséquent, pour une consommation de moins de 100
    kW, les Roumains paieront 68 bani (13 centimes d’euro) pour un kilowatt, pour
    une consommation allant de 100 à 255 kW, le tarif d’un kW sera de 80 bani (soit
    16 centimes d’euro) et pour une consommation entre 255 et 300 kW, le tarif d’un
    kW sera d’1,3 lei (26 centimes d’euro). Enfin, si la consommation dépasse les
    300 kilowatts, il y a un tarif unique de 1,3 lei. Pour le gaz, le prix d’un kW/heure
    ne dépassera pas les 31 bani (6 centimes d’euro). Selon le représentant de
    l’Autorité, Valeriu Steriu, cette mesure apporte de la prédictibilité et
    rassure la population et les consommateurs industriels. La semaine dernière, la
    somme totale remboursée par l’Etat roumain aux compagnies énergétiques se
    chiffrait à 21 milliards de lei (4,2 milliards d’euros). Entre temps, la
    Compagnie nationale Transgaz a annoncé avoir déjà stocké des réserves de gaz qui
    couvrent 96 % de la capacité de stockage du pays.




    Autoroute – Le
    Ministère roumain du Développement a approuvé un investissement de 6 milliards
    d’euros dans la construction d’un tronçon d’autoroute entre Miercurea Nirajului
    et Leghin, sur l’autoroute A8 dite de l’Union. Le tronçon d’une longueur de 160
    kilomètres aura 47 tunnels et plus de 250 passages. Une fois approuvé l’investissement en séance
    gouvernementale, un appel d’offre sera lancé. La durée des travaux sera de 54
    mois. Sur les 300 km que la future autoroute A8 entre Targu Mures-Iasi et
    Ungheni devrait avoir, seuls 30 font l’objet d’un contrat déjà signé.






    Brancusi -
    L’Exposition « Brancusi : des sources roumaines et des perspectives
    universelles » s’ouvre samedi, au Musée national des Beaux-arts de
    Timisoara. C’est pour la première fois ces 50 dernières années que la Roumanie
    consacre une exposition à cet artiste d’origine roumaine. L’événement fait
    partie du programme Timisoara – capitale européenne de la culture en 2023. Une
    occasion d’admirer des sculptures célèbres telles Mademoiselle Pogany, Tête
    d’enfant, le Baiser ou la Prière. Les œuvre de Brancusi proviennent de
    collections publiques et privées de Roumanie et de l’étranger, de galeries
    célèbres telles le Centre Pompidou de Paris ou Tate Gallery de Londres.
    L’exposition reste en place jusqu’au 28 janvier 2024. La dernière
    exposition Brancusi de Roumanie date de 1970.




    Rugby – La sélection nationale de rugby de la Roumanie affronte
    samedi à Lille la sélection écossaise, dans son 3e match de la Coupe
    du monde de rugby qui se tient en France. Ces deux premiers matchs au sein de
    la poule B, la Roumanie les a perdus, d’abord devant l’Irlande et après devant
    l’Afrique du Sud. Le dernier match des tricolores roumains est prévu le 8
    octobre prochain, toujours à Lille, contre Les Tonga.

    Météo – Il fait beau en Roumanie, et plus chaud que la normale
    saisonnière. Les maxima vont de 24 à 29 degrés. Samedi, à midi, nous aurons 29
    degrés.

  • Eurobarometru: Europenii aprobă măsurile luate pentru a face faţă crizei energetice

    Eurobarometru: Europenii aprobă măsurile luate pentru a face faţă crizei energetice

    86 % dintre europenii care au răspuns sondajului Eurobarometru Flash consideră că măsurile luate la nivel european au fost importante pentru a limita impactul imediat al creșterii prețurilor la energie asupra consumatorilor și întreprinderilor. Peste opt din 10 respondenți au apreciat măsurile referitoare la utilizarea durabilă a resurselor naturale, achiziționarea de gaze în comun de către statele membre ale UE, pentru a asigura securitatea aprovizionării (82 %), construirea de parteneriate cu alți actori globali, precum Regatul Unit, SUA, Japonia și Australia (81 %) și reducerea dependențelor comerciale excesive de țări precum Rusia sau China.

    Un procent la fel de mare dintre europenii chestionați – 86 % – consideră că depozitele de gaze din UE ar trebui umplute pentru a evita riscul de penurie, 85 % sunt de părere că Uniunea ar trebui să stimuleze producția de tehnologii curate în s

    tatele membre și 79 % susțin că măsurile UE ar trebui să vizeze reducerea consumului de energie.
    Ideea finanțării unor proiecte comune de apărare la nivelul Uniunii Europene pentru a dezvolta capabilități și tehnologii strategice de apărare este agreată de 75 % dintre respondenți.

    În plus, marea majoritate a europenilor consideră că războiul din Ucraina demonstrează necesitatea ca UE să își asigure securitatea energetică și economică și să intensifice cooperarea militară între statele membre, continuând în paralel să dea dovadă de solidaritate cu Ucraina (71 %).

    Europenii continuă să fie în mare măsură în favoarea sprijinirii Ucrainei și a ucrainenilor. 86 % dintre respondenți sunt de acord cu sprijinul umanitar acordat persoanelor afectate de război, 77 % acceptă primirea în UE a persoanelor care fug din calea războiului, iar 71 % sunt de acord cu impunerea de sancțiuni economice împotriva Rusiei.


  • Comisia Europeană reduce uşor previziunile de creştere economică

    Comisia Europeană reduce uşor previziunile de creştere economică

    Ultimele date confirmă că activitatea economică a fost redusă în prima jumătate a anului 2023, pe fondul șocurilor puternice la care a fost supusă Uniunea. Scăderea consumului arată că prețurile ridicate la majoritatea bunurilor şi serviciilor au avut o influenţă mult mai mare faţă de aşteptările Comisiei în prognoza din primăvară. Şi aceasta, în pofida scăderii prețurilor la energie și a unei piețe a muncii foarte puternice, cu rata şomajului ajunsă la un minim record şi salarii în creştere.

    Economia europeană a fost afectată însă de o încetinire bruscă a creditării, urmare a unor politici monetare restrictive.

    Prognoza Comisiei indică acum o încetinire a activității economice în vară și în lunile următoare, cu o slăbire constantă a activităţii din industrii şi servicii.

    Este de așteptat ca ritmul de creștere mai slab la nivelul Uniunii Europene să se extindă până în 2024, iar impactul politicii monetare stricte să continue să restrângă activitatea economică. Cu toate acestea, se preconizează o redresare ușoară a creșterii anul viitor, deoarece inflația continuă să scadă, piața muncii rămâne robustă și veniturile reale își revin treptat.

    Pentru anul acesta, creşterea la nivelul întregii Uniuni este calculată acum la 0,8%, faţă de un procent în primăvară. Pentru anul viitor, s-a prognozat o creştere de 1,4% faţă de 1,7% cât se anunţase anterior. Încetinirea creşterii este valabilă şi pentru zona Euro.

    Se preconizează că inflația va continua să scadă. A fost prognozată acum la 6,5% pentru anul 2023, comparativ cu 6,7% în primăvară.

    Prețurile energiei vor continua să scadă pentru restul anului 2023, dar se preconizează că vor crește din nou, uşor, în 2024, din cauza creșterii prețului petrolului.

    Comisia precizează însă că perspectivele economiei Uniunii Europene rămân marcate de riscuri și incertitudini, alimentate în special de agresiunea Rusiei în Ucraina, tensiunile geopolitice din lume şi, nu în ultimul rând, de intensificarea crizei climatice.


  • 07.09.2023 (mise à jour)

    07.09.2023 (mise à jour)

    Cloud gouvernemental – La Roumanie a présenté au Forum des Affaires de l’initiative des trois mers deux projets estimés à plus de 200 millions d’euros, dont un ordinateur de haute performance qui utilise l’Intelligence artificielle, a déclaré le ministre roumain de la recherche, de l’innovation et de la numérisation, Bogdan Ivan. Il a annoncé que ce vendredi, le gouvernement adoptera un projet de décision censé simplifier les marchés publics dans le domaine de l’informatique. Le projet vise à éliminer 50% de la bureaucratie liée aux marchés publics afin d’assurer que les plus d’un milliards d’euros destinés au cloud gouvernemental pourraient être utilisés à temps en Roumanie, a ajouté M Ivan. La Roumanie s’est engagée via le Plan national de relance et de résilience de rendre opérationnel le cloud gouvernemental à hauteur de 70% à la fin 2024 et de le rendre à 100% opérationnel jusqu’à la fin 2026.


    Energie –     La Roumanie est leader régional et de stabilité dans le domaine de l’énergie, a déclaré dans le cadre du Forum des Affaires de l’Initiative des trois mers, le ministre roumain en charge du domaine, Sebastian Burduja. Selon lui, ce 1er septembre, le taux de remplissage des dépôts de gaz a dépassé les 88%, soit l’objectif assumé devant la Commission européenne, un résultat qui a été apprécié tant à Bruxelles qu’à Chisinau, Capitale de la République de Moldova voisine, Etat qui se confronté à de réelles difficultés dans l’approvisionnement en hydrocarbures. M Burduja a souligné l’implication de la compagnie nationale de transport du gaz, Transgaz, au système national de transport de la République de Moldova par le rachat de la filiale nationale de transport du gaz, soutenant ainsi les démarches des autorités de Chisinau de se détacher de ce qu’elles appellent « les influences et les implications » de Moscou.

    Transports – Le ministre roumain des Transports, Sorin Grindeanu, a présenté au Forum des Affaires de l’initiative des Trois Mers l’état de la mise en œuvre de deux projets transeuropéens de transport : Via Carpathia et Rail-2-Sea. Via Carpathia reliera la Lituanie à la Grèce et prévoit la construction en Roumanie de trois corridors qui s’étendent au total sur plus de 1 700 kilomètres d’autoroutes et de routes express. A présent ces corridors sont achevés à hauteur de 35%. Rail-2-Sea reliera via les chemins de fer les ports polonais de Gdańsk, sur la mer Baltique et roumain de Constanta, sur la mer Noire et implique quatre routes à travers la Roumanie, dont le taux de réalisation est de 30%. Le ministre de l’infrastructure et du développement régional de la République de Moldova, Andrei Spînu, a demandé que ces projets routiers et ferroviaires incluent tant la République de Moldova que l’Ukraine. Ce qui plus est, le général américain James Jones, ex-commandant suprême des Forces alliés en Europe a souligné l’importance de l’infrastructure de transport dans l’actuel contexte sécuritaire et a illustré que celle-ci était nécessaire pour déplacer rapidement les forces de l’OTAN, y compris sur l’axe nord-sud du flanc est de l’Alliance.


    Greco – Le groupe des Etats contre la corruption GRECO recommande à la Roumanie d’être plus efficace dans la promotion de l’intégrité et la prévention de la corruption dans l’administration centrale et dans les institutions qui appliquent la loi. Dans un rapport publié aujourd’hui à Strasbourg, GRECO reconnaît aussi les progrès faits par la Roumanie, notamment pour ce qui est de la création du cadre légal et des institutions lutte contre la corruption et de vérification de l’intégrité des dignitaires et d’autres personnes qui remplissent des fonctions importantes dans l’Etat. Le rapport salue aussi l’adoption par Bucarest des lois sur l’incompatibilité et le conflit d’intérêts, tels l’entrée en vigueur en décembre 2022, de la Loi sur la protection des avertisseurs d’intégrité. Le groupe des Etats contre la corruption demande pourtant aux autorités de Bucarest de renforcer les mesures de prévention et de lutte contre la corruption au niveau des fonctions exécutives au sommet, tel le président du pays, le premier ministre, les vice-premiers ministres, les ministres, les secrétaires et les sous-secrétaires d’Etat, les conseillers d’Etat et ministériels, ainsi que parmi la Police et de la Gendarmerie et fait 26 recommandations à ce sujet. L’Etat roumain doit rapporter au Greco de la mise en œuvre des recommandations jusqu’au 31 décembre 2024, afin de permettre l’analyse du niveau de conformation.

    Météo – Il fait toujours beau en Roumanie. Le ciel sera plutôt bleu et les températures monteront jusqu’à 30 degrés alors que les minimas ne dépasseront plus des 18 degrés durant la nuit.

  • Uniunea Europeană rămâne alături de Ucraina

    Uniunea Europeană rămâne alături de Ucraina

    De
    aproape un an și jumătate, din februarie 2021, de când Ucraina a fost atacată
    și invadată de Rusia, Uniunea Europeană a fost de partea dreptului
    internațional care arăta fără echivoc cine era agresorul și cine era victima.
    Rusia, ca țară agresoare, a fost supusă unor tranșe succesive de sancțiuni
    economice, în timp ce Ucraina, ca țară victimă, a primit ajutor militar, politic,
    economic și juridic consistente. Uniunea Europeană, alături de partenerii săi
    internaționali, a declanșat de asemenea campanii susținute de sprijin umanitar,
    financiar și logistic pentru regimul de la Kiev. În politica de strategie
    generală pentru un mod de viață mai verde și de securitate globală, Uniunea
    Europeană își dorește o independență energetică față de comustibilii fosili din
    Rusia. Lansat în mai 2022, planul european REPowerEU își propune ca până în
    2027 să scape de dependența de sursele de energie din Rusia, să economisească
    energie, să producă energie curată și să își diversifice sursele de energie.
    Pentru perseverența sa în a merge pe drumul integrării europene, blocul
    comunitar rămâne alături de Ucraina și de eforturile sale în acest război.


    Ucraina s-a mobilizat exemplar în
    lupta sa pentru apărare în fața agresiunii ruse. Calea europeană a fost o
    alegere care și-a făcut loc cu dificultate în mentalul ucrainean, dar a devenit
    o opțiune solidă. În luna august a anului 1991, șase republici foste sovietice,
    Estonia, Ucraina, Moldova, Azerbaidjanul, Kârgâstanul și Uzbekistanul, își
    declarau independența față de Moscova. Pe 24 august, Ucraina devenea
    independentă, și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a ținut să
    felicite poporul ucrainean cu această ocazie și să-l reasigure de întregul sprijin
    comunitar.

    Astăzi, cu ocazia
    aniversării independenței voastre, doresc să-mi exprim cele mai călduroase
    felicitări fiecăruia dintre voi în parte. Puterea Ucrainei este în poporul său.
    Este în curajul vostru, în forța voastră și în speranța stăruitoare într-un
    viitor de pace și prosperitate într-o Europă unită. Sunteți o sursă de
    inspirație pentru toți europenii. Și noi vom alături de voi atât timp cât este
    nevoie pentru ca Ucraina să fie liberă. Împreună vom câștiga o pace justă și
    durabilă.


  • Nachrichten 19.08.2023

    Nachrichten 19.08.2023


    – Rumänien strebt eine Durchfuhr von mehr als 60 % der ukrainischen Getreideexporte auf den internationalen Markt an. Das kündigte Premierministern Marcel Ciolacu, nachdem er sich mit seinem Amtskollegen in Kiew, Denis Shmihal, am Freitag in Bukarest getroffen hatte, an. Die beiden Beamten beschlossen, den Transit von Getreide aus der Ukraine auf den internationalen Markt in der kommenden Zeit von zwei auf vier Millionen Tonnen pro Monat zu verdoppeln, allerdings unter Wahrung des Schutzes der rumänischen Landwirte, wie Marcel Ciolacu betonte. Es wurden zwei Abkommen unterzeichnet, eines über die gegenseitige Anerkennung von Studiendokumenten und das zweite über die Eröffnung eines neuen Grenzübergangs zwischen den beiden Ländern in Sighetul Marmației.




    – Ein griechisches Unternehmen hat einen Vertrag über den Bau von vier Fotovoltaikparks in Rumänien unterzeichnet, der eine Gesamtkapazität von 211 Megawatt hat. Das Unternehmen ist Helleniq Renewables, eine Tochtergesellschaft von Helleniq Energy Holdings und der Vertrag wurde mit Mytilineos Energy unterzeichnet. Die Projekte werden schrittweise bis zum Jahr 2025 entwickelt, um den Bedarf von 100 000 Haushalten zu decken. Helleniq Renewables hat eine Vereinbarung mit einer anderen Firma über die Entwicklung eines Portfolios von 600-Megawatt-Photovoltaikparks in Rumänien, im südlichen Teil des Landes, abgeschlossen.




    – Die Aufnahme Rumäniens und Bulgariens in den Schengen-Raum wird von Österreich weiterhin abgelehnt. Der österreichische Bundeskanzler Karl Nehammer und der deutsche Bundeskanzler Olaf Scholz haben am Freitag in Salzburg über dieses Thema gesprochen. Trotz der Skepsis Wiens, die mit dem wachsenden Emigrantenstrom argumentiert, sagte der deutsche Bundeskanzler, dass Berlin die Weiterentwicklung der EU unterstützt, und dazu gehört auch, dass EU-Mitgliedstaaten dem Schengen-Raum beitreten können. Nehammer verwies nochmals darauf, dass das Schengen-System strukturelle Mängel aufweist und erinnerte daran, dass im letzten Jahr mehr als 75 Prozent der über 120 000 Geflüchteten in seinem Land nicht erfasst wurden. Der deutsche Kanzler sagte auf eine Journalisten-Anfrage: Wir sind bereit, Bulgarien und Rumänien zu akzeptieren, jedoch haben andere noch offene Fragen, doch unsere deutsche Haltung in dieser Angelegenheit ist eindeutig und wir haben stets unsere Freunde in Rumänien und Bulgarien darüber informiert. Beide Bundeskanzler sprachen sich für den EU-Asylkompromiss und die Abkommen mit den Herkunfts- und Transitländern aus.




    – Tudor Giurgiu wurde für seinen Film Libertate“ auf dem 29. Filmfestival von Sarajevo ausgezeichnet. Der Film ist eine wichtige historische Quelle und untersucht die Komplexität der menschlichen Natur in schwierigen Zeiten, während er zugleich einen beeindruckenden Blick auf die Geschichte Osteuropas ermöglicht“, begründete die Jury. Inspiriert von realen Ereignissen, erzählt Libertate“ eine weniger bekannte Geschichte aus der zentral rumänischen Stadt Sibiu (dts. Hermannstadt) während der Revolution von 1989.




    – In Rumänien läuft noch bis Sonntagabend die 5. Ausgabe des internationalen Panflöten-Festivals Gheorghe Zamfir. Der Sonnabend ist der symphonischen und der klassischen Musik gewidmet. Die Musiker Aydin Yavas und Jean-Luc Faraux sind aus dem Ausland eingeladen. Gheorghe Zamfir wird am Sonnabend und Sonntag die Bühne betreten.

  • Retrospectiva săptămânii 07 – 12.08.2023

    Retrospectiva săptămânii 07 – 12.08.2023

    10 august, după cinci ani


    Asociatii civice
    din Romania au organizat, joi, in fata sediului guvernului, un protest pentru a
    cere judecarea de urgenţă a jandarmilor vinovaţi pentru violenţele de la
    mitingul antiguvernamental din 10 august 2018,
    având în vedere că mai sunt doar trei ani până la prescrierea faptelor,
    iar vinovaţii ar putea să scape de pedeapsă. Marti, Parchetul General a
    anunțat, la cinci ani de la data violenţelor, trimiterea în judecată a 16
    ofiţeri şi subofiţeri din jandarmerie, printre care şefii dispozitivului de
    intervenţie de atunci la protestul de la București. Potrivit rechizitoriului
    intocmit de procurorii militari, intervenţia în forţă a jandarmilor împotriva
    întregii mase a protestatarilor din faţa sediului guvernului a fost nelegală şi nejustificată. Totodată,
    folosirea de către forţele de ordine a unor dispozitive din dotare poate fi
    considerată drept un tratament inuman şi degradant. Documentul notează că au
    existat mai multe incidente între unii protestatari şi forţele de ordine în
    urma cărora militari jandarmi şi manifestanţi au fost răniţi, suferind diferite
    leziuni, pentru unele dintre acestea fiind necesare îngrijiri medicale, însă
    situaţia din teren nu a justificat în niciun moment dispunerea unei intervenţii
    în forţă asupra întregii mase de protestatari. Procurorii militari precizează
    că marea majoritate a protestatarilor manifesta în mod paşnic, printre ei
    aflându-se femei, copii şi persoane în vârstă.



    Raport BNR asupra inflaţiei


    Banca Naţională
    a României anunță că se aşteaptă la o inflaţie uşor mai mare spre finalul
    acestui an decât anticipa cu câteva luni înainte – 7,5%, față de 7,1 procente.
    Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că dau semne de încetinire atât
    creşterea economică, cât şi consumul. Mugur Isărescu: Avem
    creştere economică, însă slăbită semnificativ pentru acest an, comparativ cu ce
    credeam noi că se va întâmpla la începutul anului. Avem o majorare a ritmului
    anual al consumului populaţiei în primul trimestru. Uşor ne-a surprins şi pe
    noi. Am avut o creştere a consumului venită din venituri, dar observăm o
    atenuare a consumului. Extrem de vizibilă este această atenuare, este legată
    probabil şi de depozitele la termen ale populaţiei. Au crescut semnificativ în
    această perioadă, categoric şi datorită dobânzilor mai mari, deci, consum mai
    mic, economisiri mai mari.

    Mugur Isărescu a mai spus că România ar
    trebui să aibă o creştere economică bazată mai puţin pe consum şi mai mult pe
    investiţii, iar atragerea fondurilor europene este esenţială din acest punct de
    vedere. Totuşi, adaugă oficialul BNR, prognoza Băncii Centrale este influențată
    de incertitudini, iar una dintre ele este programul de taxare pe care îl ia în
    calcul Coaliția la guvernare PSD-PNL. Aceasta anunță, în principal, tăieri de
    cheltuieli în zona bugetară și accize pe vicii și dă asigurări că nu va veni cu
    noi taxe.



    Prețul
    energiei – plafonat


    Preţurile la
    energie vor fi plafonate în această iarnă, aşa cum s-a întâmplat şi în sezonul
    trecut – a dat asigurări, joi, premierul român, Marcel Ciolacu. Acesta a cerut
    ministerelor de resort să se pregătească din timp pentru iarna care va urma şi,
    mai ales, să se asigure că vor furniza energia populaţiei tot la preţuri
    plafonate. Ministerul Energiei trebuie să redacteze, în cel mai scurt timp,
    programul pentru iarnă şi să-l prezinte executivului. În plus, în şedinţa de
    guvern de joi a fost adoptat un act normativ care decontează unele plăţi către
    furnizorii de energie, pentru ca sistemul să funcţioneze în continuare bine.
    Amintim că presiunile apărute pe piața energiei în 2021 și în 2022 ca urmare,
    în principal, a războiului Rusiei împotriva Ucrainei, au generat creșterea
    accelerată a prețurilor și au dus la implementarea unor măsuri specifice în
    majoritatea țărilor europene, în principal pentru protecția consumatorilor. În
    România, o ordonanță de urgență adoptată de guvern anunță prețuri plafonate
    între 1 ianuarie 2023 și 31 martie 2025, precum și compensarea parțială de
    către stat a facturilor la energie electrică și gaze naturale. Mai trebuie
    precizat că tot joi, executivul de la București a adoptat un act normativ care
    prevede că titularii de permise de conducere străine vor putea să preschimbe
    aceste documente cu echivalentul românesc direct, în urma susţinerii examenului
    în Romania, fără a mai fi necesare orele de şcoală auto, cum era prevăzut până
    acum.



    Românul răpit
    în Africa în 2015 se află în țară


    Iulian Gherguţ,
    românul răpit în Burkina Faso în anul 2015, a fost eliberat şi este acum în
    siguranţă în ţară, a anunţat Ministerul de Externe. Era cel mai vechi ostatic
    din Sahel, în Africa. El avea 39 de ani şi era ofiţer de securitate la o mină
    de mangan în nordul Burkina Faso, aproape de frontiera cu Niger şi Mali, când a
    fost răpit în aprilie 2015 de o grupare teroristă. MAE a creat atunci o celulă
    de criză, dar a comunicat foarte puţin despre progresele făcute pentru
    eliberarea lui. Potrivit publicației franceze La Croix, răpirea acestuia
    a fost primul act terorist comis pe teritoriul Burkina Faso, marcând intrarea
    ţării într-un lung ciclu de violenţe şi atacuri jihadiste care s-au extins acum
    pe cea mai mare parte a teritoriului.



    O victorie
    şi două egaluri pentru echipele româneşti de fotbal




    Campioana Romaniei la fotbal, Farul
    Constanța(sud-est), a castigat cu 3-0 meciul disputat, joi seara, pe teren
    propriu, cu Flora Tallinn din
    Estonia, in prima mansa a turului trei preliminar din UEFA Conference League. In aceeasi faza a competitiei,
    vicecampioana FCSB a terminat la egalitate, 0-0, partida jucata la Bucuresti cu
    danezii de la FC Nordsjaelland, iar castigatoarea
    Cupei Romaniei, Sepsi OSK
    Sfântu Gheorghe, a incheiat 1-1 jocul de pe teren propriu impotriva echipei
    FC Aktobe din Kazahstan. Partidele decisive vor avea loc
    saptamana viitoare.