Radio România Internațional

Tag: energie

  • Neue europäische Hilfe für die Republik Moldau

    Neue europäische Hilfe für die Republik Moldau


    Die EU-Kommissarin für Verkehr, Adina Vălean, und die Ministerin für Infrastruktur und regionale Entwicklung der Republik Moldau, Lilia Dabija, haben in Chisinau ein Abkommen unterzeichnet, das die Republik Moldau an den europäischen Verbundmechanismus anschlie‎ßt. Moldauische Projektträger können EU-Mittel beantragen, um die Anbindung des Landes an seine Nachbarländer zu verbessern.




    Am Europatag erhielten wir eine gute Nachricht, da das Abkommen über die Beteiligung an der Fazilität Interconnection Europe unterzeichnet wurde. Die Republik Moldau und die EU unternehmen konkrete Schritte, um so bald wie möglich Teil der europäischen Familie zu werden“, sagte Präsidentin Maia Sandu. Das Abkommen wird die Integration der Republik Moldau in den EU-Binnenmarkt fördern und das Wirtschaftswachstum, die Schaffung von Arbeitsplätzen und die Wettbewerbsfähigkeit fördern. Die Republik Moldau wurde durch den russischen Angriffskrieg gegen die Ukraine schwer getroffen. Die EU unterstützt das Land weiterhin und setzt sich für seine Resilienz ein. Das Abkommen bringt Moldau näher an die EU heran, indem es in die transeuropäischen Netze einbezieht.




    Im Beisein von Adina Vălean und dem moldauischen Premierminister Dorin Recean unterzeichneten Rumänien und die Republik Moldau Abkommen über die Modernisierung von drei Brücken über den Pruth. Von der rumänischen Regierung werden die drei Grenzbrücken bis zum Jahr 2027 finanziert und sind Teil der nationalen Entwicklungsstrategie Moldau-Europa 2030“. Die Modernisierung der Brücken wird den Verkehr zwischen den beiden Ländern, den Handel auf dem nationalen und internationalen Markt und die Anbindung der Moldau an die Länder der Europäischen Union verbessern.




    Am Europatag bewilligte der EU-Gesetzgeber zusätzliche 145 Millionen Euro für die Republik Moldau, um einen Teil ihres Finanzbedarfs zu decken. Steigende Energiepreise und Inflation sind die schwerwiegendsten Auswirkungen des russisch-ukrainischen Konflikts auf die Republik. Der Rückgang des Konsums der privaten Haushalte und der Investitionen hat die öffentlichen Finanzen zusätzlich unter Druck gesetzt. Siegfried Mureșan, Abgeordneter des Europäischen Parlaments, erklärte, dass 45 Millionen Euro nicht rückzahlbare Mittel und 100 Millionen Euro zinsgünstige Darlehen sind. Die Gelder werden in den moldauischen Haushalt flie‎ßen. Sie werden dort eingesetzt, um die von der Krise betroffenen Menschen und Unternehmen zu unterstützen.

  • Un nou sprijin financiar pentru Republica Moldova

    Un nou sprijin financiar pentru Republica Moldova

    Comisarul european
    pentru transporturi, Adina Vălean, şi ministrul infrastructurii şi dezvoltării
    regionale din Moldova, Lilia Dabija, au semnat, la Chişinău, acordul care
    asociază Republica Moldova la Mecanismul pentru interconectarea Europei.
    Promotorii moldoveni de proiecte vor putea, de acum, să solicite finanţare din
    partea UE pentru proiecte de interes comun în domeniul transporturilor, al
    energiei şi în domeniul digital, care vizează îmbunătăţirea conectivităţii
    acestei ţări cu vecinii săi din UE.

    ”De Ziua Europei, am primit o veste bună -
    a fost semnat acordul prin care ţara noastră aderă la Mecanismul pentru
    Interconectarea Europei. Moldova şi UE fac paşi concreţi pentru ca, în cât mai
    scurt timp, să fim parte a familiei europene    , a salutat vestea preşedinta Maia
    Sandu.


    Acordul va sprijini integrarea Republicii Moldova pe piaţa unică a UE, va
    promova creşterea economică, crearea de locuri de muncă şi competitivitatea.
    Republica Moldova a fost puternic afectată de războiul de agresiune al Rusiei
    împotriva Ucrainei, iar UE rămâne solidară cu ea şi se angajează să îi
    consolideze în continuare rezilienţa. Acordul semnat marţi aduce Republica
    Moldova încă şi mai aproape de UE, prin includerea sa în reţelele transeuropene
    interconectate.

    La Chişinău au mai fost semnate, în prezenţa Adinei Vălean şi a
    premierului moldovean, Dorin Recean, acordurile între Republica Moldova şi
    România privind modernizarea a trei poduri peste Prut. Lucrările de reparaţie a
    celor trei poduri transfrontaliere vor fi finanţate de Guvernul României
    până la finele anului 2027 şi sunt parte a Strategiei naţionale de dezvoltare
    ”Moldova Europeană 2030”. Modernizarea podurilor va fluidiza traficul între
    cele două state, va facilita comerţul pe piaţa internă şi cea internaţionalヺi
    va spori conectivitatea Republicii Moldova cu ţările Uniunii Europene.

    Tot de
    Ziua Europei, legislativul comunitar a aprobat o asistenţă suplimentară în
    valoare de 145 de milioane de euro pentru Republica Moldova, pentru a o ajuta
    să acopere o parte din nevoile de finanţare pentru anul în curs. Creşterea
    inflaţiei şi majorarea preţurilor la energie s-au numărat printre cele mai
    severe efecte ale conflictului ruso-ucrainean asupra republicii, iar criza energetică şi scăderea consumului
    gospodăriilor şi a investiţiilor au pus
    o presiune suplimentară asupra finanţelor publice.

    Europarlamentarul român
    Siegfried Mureşan a precizat că, din suma prevăzută, 45 de milioane de euro sunt
    fonduri nerambursabile şi 100 de milioane de euro sunt credite în condiţii
    avantajoase. Banii vor merge în bugetul Republicii Moldova pentru a fi folosiţi
    în cea mai potrivită modalitate pe care autorităţile o consideră pentru a
    sprijini oamenii şi întreprinderile afectate de criză.


  • Le Programme « La maison verte photovoltaïque »

    Le Programme « La maison verte photovoltaïque »

    C’est à partir de ce 2 mai que les entreprises qui installent de tels systèmes alternatifs d’énergie peuvent s’inscrire au programme gouvernemental. Ensuite, les personnes physiques ou morales qui souhaitent bénéficier des 20 mille lei (soit 4 mille euros) offerts par l’État pour l’installation de panneaux photovoltaïques peuvent commencer les procédures bureaucratiques.



    Le ministre de l’Environnement, Tánczos Barna, estime que les fonds déjà alloués pourraient être doublés, pour que 150,000 maisons puissent être équipées de panneaux photovoltaïques jusqu’à la fin de l’année. La condition nécessaire est d’y avoir suffisamment d’installateurs de panneaux solaires pour s’inscrire au programme. Explications avec le ministre Tánczos Barna : « Le tout commence par l’inscription au programme des entreprises qui installent les panneaux photovoltaïques. En principe, le 15 mai, nous ouvrons la session d’inscription des demandeurs de financement pour la première euro-région. Nous avons divisé la réception des demandes de financement en périodes distinctes, en fonction des euro-régions, afin que la pression sur le système informatique diminue et, si nous pouvons obtenir l’accord de la Commission européenne, avec M. Boloş (le ministre des Investissements et des projets européens), nous aurons la possibilité de doubler cette année le budget alloué à ce programme et atteindre les 150,000 systèmes installés en 2023. » a déclaré le ministre Tánczos Barna.



    Ceux qui souhaitent obtenir un financement dans cette nouvelle étape du programme « La maison verte photovoltaïque » doivent prouver que la maison est inscrite au cadastre et qu’elle n’a pas de dettes envers les budgets locaux et de l’État. S’y ajoute une condition nouvelle : l’adresse sur la carte d’identité du demandeur de financement doit absolument correspondre à celle de l’endroit où a lieu l’installation. Donc impossible d’installer des panneaux solaires subventionnées par l’Etat sur des résidences secondaires ou en location. Afin de réserver la subvention de l’État, cette année, les demandeurs s’inscriront eux-mêmes (et non plus par l’intermédiaire des entreprises qui installent des panneaux photovoltaïques) dans l’application informatique de l’Administration du fonds pour l’environnement.



    En installant des systèmes de panneaux photovoltaïques pour la production d’électricité, ils pourront couvrir leurs besoins de consommation, mais aussi verser le surplus au réseau national. Les bénéficiaires obtiennent un financement jusqu’à 90 % du montant total des dépenses éligibles, dans la limite de 4 mille euros pour des systèmes de panneaux photovoltaïques d’une puissance d’au moins 3 kW. Le coût total de ce système, qui est le moins cher d’ailleurs, tourne autour des 5 mille euros, donc les Roumains paient de leur poche mille euros seulement.



    Le budget total alloué est de 2 milliards de lei (soit environ 500 millions d’euros), ce qui couvre quelque 100,000 bénéficiaires. Qu’ils accèdent à l’aide de l’État ou décident d’installer des systèmes alternatifs d’énergie verte sur leurs propres frais, les Roumains semblent de plus en plus intéressés par l’indépendance énergétique. Surtout après la flambée des prix de l’électricité et du gaz naturel, la demande de panneaux solaires a carrément explosé.

  • 26.04.2023 (mise à jour)

    26.04.2023 (mise à jour)

    Autrichien – La situation de la migration en UE, notamment la protection des frontières et la perspective de l’adhésion de la Roumanie à l’espace Schengen de libre circulation européenne ont été examinées ce mercredi à Bucarest par les ministres de l’Intérieur roumain, Lucian Bode et autrichien, Gerhard Karner. Ce dernier a affirmé que l’Autriche ne pouvait pas offrir une date certaine pour l’adhésion de la Roumanie à Schengen. Le responsable de Vienne a évoqué les mêmes chiffres avec lesquelles il a motivé le vote contre l’adhésion de la Roumanie à l’espace de libre circulation européenne : l’année dernière, plus de 110 000 personnes sont entrées illégalement en Autriche, dont plus de 80 000 non-enregistrées, et le système de protection des frontières ne fonctionne toujours pas. Il a transmis aux Roumains avoir « une grande compréhension » pour leurs attentes, soulignant que les autorités avaient fait de progrès importants en vue de sécuriser les frontières et gérer la migration, mais que le chemin était toujours long. Pour sa part, Lucian Bode a déclaré qu’il n’était pas normal que la Roumanie engage des obligations sans bénéficier pourtant des droits qui lui sont dus. Rappelons-le, à la fin de l’année dernière, dans le cadre du conseil JAI, la Roumanie n’a pas été admise à l’espace Schengen à cause de l’opposition de l’Autriche et des Pays-Bas. Les autrichiens ont voté contre et les néerlandais ont décidé d’accepter l’adhésion de la Roumanie et non pas de la Bulgarie puisque les deux pays ont été analysés dans un dossier commun. EN même temps, la Croatie a reçu le feu vert de l’adhésion à Schengen.

    B9 – Le ministre roumain de la Défense, Angel Tîlvăr, a coprésidé aujourd’hui, avec son homologue polonais, Mariusz Blaszczak, une nouvelle réunion des ministres de la Défense au format Bucarest 9, à Varsovie, en Pologne. Selon un communiqué de presse de Ministère de la Défense de Bucarest, il s’agit d’harmoniser les positions des États du B9 sur le flanc oriental de l’Alliance afin de promouvoir et de refléter les intérêts sécuritaires communs, y compris dans la perspective du Sommet de l’OTAN qui se tiendra cet été à Vilnius. En outre, les deux aspects concernant les défis de sécurité actuels générés par la guerre en Ukraine et les implications régionales et euro-atlantiques ont été abordés, ainsi que la nécessité de continuer à soutenir les partenaires les plus vulnérables de la région, face aux menaces hybrides de la Russie.

    Education – Ce mercredi à Bucarest, le débat sur les projets de loi sur l’éducation a repris au sein de la Commission de l’éducation de la Chambre des députés. Ils devaient se terminer jeudi, mais le délai pourrait être prolongé. Le vote en plénière pourrait être retardé d’une semaine, en raison du grand nombre d’amendements déposés. Le document destiné à l’enseignement pré-universitaire est actuellement en cours d’analyse. Les sociaux-démocrates ont proposé une série d’amendements relatifs au budget, parmi lesquels l’octroi de pensions d’invalidité au personnel enseignant ayant perdu sa capacité de travail à la suite d’une maladie professionnelle. L’amendement déposé par le parti d’opposition USR concernant le salaire des enseignants a quant à lui été rejeté.

    Défense – Des exercices de tir réel – EAGLE SHIELD et EAGLE ROYAL, dirigés par les soldats français du groupement tactique de l’OTAN stationnés en Roumanie, ont eu lieu aujourd’hui dans le polygone de Capu Midia, dans le département de Constanţa (sud-est). Des militaires roumains, américains, luxembourgeois et néerlandais y ont participé également, l’objectif étant l’entraînement conjoint des troupes alliées. Les exercices se concentrent sur la capitalisation et la pratique des capacités de défense anti-aérienne par le biais de tirs de combat avec des systèmes de lance-roquettes et des canons d’artillerie anti-aérienne. Après l’invasion russe en Ukraine voisine, le 24 février 2022, la France a déployé un système de défense aérienne MAMBA à Capu Midia, capable de lancer des missiles sol-air à moyenne portée pouvant atteindre des cibles jusqu’à 100 km.

    Handball – La sélection nationale
    masculine de handball de Roumanie a été battue mercredi à Bucarest sur le score
    de 3à à 35 par la sélection de l’Autriche dans son avant-dernier match du 4e
    groupe des préliminaires de l’EHF Euro 2024 en Allemagne. Durant le round
    décisif, la Roumanie doit affronter l’Ukraine dimanche et en cas de victoire
    elle peut accéder à la tournée finale en Allemagne, prévue pour janvier 2024.
    Dans le classement du groupe, les Autrichiens sont en première place avec 10
    points, suivis par les Roumains avec quatre points. Les îles Féroé et l’Ukraine
    ont deux points chacun. Les deux premières équipes de chaque groupe se
    qualifient au tournoi final. Aux côtés d’elles, les meilleures quatre équipes
    en 3e position se rendront aux Championnat d’Europe.

    Energie – Les prix moyens de l’électricité pour les consommateurs domestiques de l’UE ont continué à progresses d’une manière significative durant le deuxième semestre de l’année 2022 par rapport à la période similaire de l’année 2021, de 23,5 euros/100 kWh à 28,4 euros/100 kWh – selon les chiffres publiées mercredi par l’Office européen des statistiques (Eurostat). La Roumanie est l’Etat membre de l’UE ayant l’avancée la plus significative en monnaie nationale (112%), suivie par la République Tchèque, le Danemark, la Lituanie et la Lettonie. Et les prix moyens au gaz naturel pour les consommateurs domestiques de l’UE ont augmenté considérablement durant le deuxième semestre de l’année 2022, par rapport à la période similaire de 2021, de 7,8 euros/100 kWh à 11,4 euros/100 kWh. L’avancée la plus significative, exprimée en monnaie nationale a été enregistrée par la République Tchèque (231%), la Roumanie (165%), la Lettonie (157%), la Lituanie (112%) et la Belgique (102%).

    Météo – Températures à la baisse durant les prochaines 24 heures sur la majorité des régions du pays. Le ciel sera variable, couvert avec des pluies surtout sur le centre, l’est et le sud du territoire. Les quantités d’eau dépasseront les 15 à 25 litres par mètre carré. Des orages seront au rendez-vous sur le sud. En montagne des chutes de neige sont également possibles à des altitudes de plus de 1 600 m. Les maxima iront de 8 à 20 degrés.

  • Concluziile summitului Consiliului European

    Concluziile summitului Consiliului European

    Summitul Consiliului
    european s-a concentrat pe trei direcții, toate trei fiind probleme cronicizate
    de cel puțin un an: războiul din Ucraina, competitivitatea, piața unică și
    economia și energia au fost cele trei. În afara conflictului din Ucraina, care
    ține capul de afiș al tuturor întâlnirilor, celelate două au strategii de lungă
    durată care implică schimbări.

    Charles Michel, președintele Consiliului
    European, a rezumat concluziile summitului:

    Am avut o dezbatere profundă și inteligibilă privitoare la
    competitivitate, piața internă și energie. În primul rând, ne-am exprimat
    angajamentul de a reduce pierderea de timp administrativă cât de mult posibil,
    de a accelera procedurile, de a privilegia soluțiile digitale acolo unde e
    posibil. Al doilea element este că înțelegem nevoia de a deschide calea pentru
    noi investiții ambițioase către inovare pentru a trece prin transformarea
    climatică și a reuși digitalizarea. Dați-mi voie să insist din nou asupra importanței
    piaței unice de capital și a avantajului de a deschide capitalul privat pentru
    a susține dezvoltarea noastră economică. Și în al treilea rând, bineînțeles,
    este stimularea cercetării și inovării. Angajamentele au fost făcute în trecut
    pentru a mobiliza fondurile publice și private. Nu am ajuns încă acolo și vedem
    că trebuie să continuăm să fim la fel de angajați și în această direcție.


    Consiliul european a
    iterat sprijinul pentru Ucraina în fața agresiunii ruse, într-o declarație de
    12 puncte a cerut oprirea violării Cartei ONU și a principiilor de drept
    internațional. În privința competitivității, a pieței unice și a economiei,
    Consiliul european propune măsuri pentru o economie robustă care să facă față
    provocărilor și să asigure prosperitatea pe termen lung. Ea înseamnă reducerea
    birocrației, încurajarea competitivității prin măsuri legislative, orientarea
    către digitalizare și economia verde. De asemenea, o economie puternică are
    nevoie de investiții, pentru aceasta fiind nevoie de înlăturarea barierelor
    circulației capitalului și de o interconectivitate mai bună. Nu în ultimul
    rând, cercetarea și inovarea, educația, dezvoltarea abilităților, reciclarea
    sunt în atenție. Energia are o importanță capitală. Consiliul european are în
    vedere prețurile, reducerea cererii de energie, asigurarea furnizărilor și
    înlăturarea dependenței de combustibilii fosili din Rusia.


  • 11.04.2023

    11.04.2023

    Défense – La Roumanie achètera des avions multi-rôle furtifs F35 de dernière génération, ont décidé les participants à la réunion du Conseil suprême de défense de la Roumanie. « La mise en place de capacités opérationnelles de défense aérienne robustes, crédibles, interopérables, flexibles et efficaces, destinées tant à la réalisation es engagements au sein de l’OTAN et de l’UE qu’au besoin de dissuader une éventuelle agression, constituent la condition essentielle pour réaliser les objectifs de la politique de défense de la Roumanie » lit-on dans un communiqué, rendu public à l’issue de la réunion ce mardi du Conseil suprême de défense de la Roumanie. Selon le même document, la Roumanie continuera à agir d’une manière ferme, unitaire et efficace, aux côtés de ses alliés et partenaires dans la promotion de la sécurité et de la stabilité dans la région de la mer Noire, une région d’importance stratégique pour la sécurité euro-atlantique. Le repère fondamental d’action est celui d’assurer la sécurité nationale et l’appui de l’Ukraine et de la République de Moldova contribuent directement à la consolidation de la sécurité de la Roumanie – lit-on dans le même communiqué. Selon ce document, maintenir un soutien consistent et pluridimensionnel pour l’Ukraine voisine au sein de l’OTAN et de l’UE a une importance critique pour assurer le succès des efforts de défense de cet Etat.

    OTAN – Le ministre roumain de la défense, Angel Tîlvăr, et le chef de l’Etat major de la défense, le général Daniel Petrescu rencontreront mercredi à Bucarest le président du Comité militaire de l’OTAN, l’amiral Robert Bauer, dans le cadre de la visite que celui-ci fait du 11 au 14 avril en Roumanie. Selon un communiqué du ministère de la défense de la Roumanie, les pourparlers viseront la situation sécuritaire dans la région de la mer Noire, la dynamique de l’implémentation des mesures alliées de dissuasion et de défense de l’espace euro-atlantique, les opérations et les missions de l’OTAN, ainsi que les événements majeurs d’instruction de cette année. La semaine dernière, l’adjoint au secrétaire général de l’OTAN, Mircea Geoana s’est également rendu en Roumanie pour visiter la Brigade multinationale sud-est de Craiova.

    Heure du gouvernement – Le ministre des Finances, Adrian Câciu, est invité aujourd’hui dans le plénum de la Chambre des Députés de Bucarest, dans le cadre de « l’heure du Gouvernement » afin d’expliquer la situation des recettes budgétaires. Ce débat politique a été demandé par le groupe parlementaire de l’Union sauvez la Roumanie d’opposition qui veut savoir davantage sur la situation des recettes budgétaires durant les 3 premiers mois de l’année. Les élus de l’USR ont demandé au PSD et au PNL qui mènent la coalition gouvernementale de couper certaines dépenses de l’Etat, et de commencer par les régimes spéciaux de retraites, qui consomment plus d’argent d’un mois à l’autre. Ils affirment que rien de durant les deux premiers mois de l’année le budget de l’Etat a alloué quelque 454 millions d’euros aux pensions spéciales, ce qui constitue une majoration de 13% par rapport aux mêmes mois de l’année dernière.

    Chișinău – La présidente de la République de Moldova, Maia Sandu, a appelé lundi dans la soirée ses compatriotes de participer le 21 mai dans la capitale moldave Chisinau à un rassemblement national censé illustrer le soutien des Moldaves à l’adhésion de leur pays à l’UE. Elle a fait cet appel dans le contexte des tentatives de déstabilisation de la Russie, qui ont marqué la petite république ex-soviétique ces trois derniers mois – depuis des protestations payées par les agents de la Russie, aux tentatives de renversement du gouvernement pro-européen de l’Etat, dénoncées par Chisinau.

    Education – Le ministère roumain de l’Education nationale et la direction générale de protection de l’enfance travaillent sont en train d’élaborer une procédure censée permettre la résolution rapide des cas de violence dans les écoles qui selon les autorités se sont multipliées après la pandémie. La ministre Ligia Deca a précisé que la possibilité d’introduire des détecteurs de métaux à l’entrée dans les institutions d’enseignement était analysée, même si à son avis cette mesure de pouvait pas résoudre les causes qui déterminent les actes de violente. Et les syndicats de l’éducation souhaitent déposer au Parlement une initiative législative censée décourager la violence dans les écoles. La proposition intervient sur la toile de fond d’incidents graves qui ont récemment eu lieu dans les écoles de Roumanie qui ont impliqué des agressions physiques et des cas d’humiliation d’enseignants.

    Assurances – Les tarifs plafonnés aux assurances auto de responsabilité civile entrent en vigueur aujourd’hui. Pour les six prochains mois, les Roumains paieront des primes d’assurances plafonnées au niveau de celles de la fin-novembre. Les assureurs calculeront les prix des assurances à un niveau de base et la valeur finale de celles-ci devrait augmenter et baisser en fonction de l’ancienneté du chauffeur et de son historique. Le qui plus est, les commissions de distribution des courtiers ne pourront pas dépasser 8% de la prime nette. L’Autorité de supervision financière est en train d’élaborer un projet censé modifier la loi des assurances obligatoires de responsabilité civile, afin d’éliminer tous les facteurs qui ont généré des crises sur le marché des assurances. Récemment l’ASF a décidé de retirer l’autorisation de fonctionnement de la compagnie Euroins, qui détenait un tiers du marché des assurances auto obligatoires. La décision de plafonner et de geler les prix a été introduite afin de protéger les Roumains d’éventuelles flambées de prix, suite aux expériences négatives d’il y a deux ans provoquées par la faillite d’une autre compagnie – City Insurance, qui était à l’époque aussi leader du marché.

    Kiev – L’Ukraine a relancé les exportations d’électricité vers l’Europe, après une pause de six mois provoquée par les attaques russes à missiles de croisière contre l’infrastructure énergétique du pays – a annoncé le ministre de l’énergie, German Galuşcenko, fait savoir Reuters. Selon celui-ci, l’UE est le principal marché d’exportation d’électricité pour l’Ukraine. L’année dernière la production d’électricité a baissé de plus de 27% à cause de la guerre. La centrale nucléaire la plus grande d’Europe, celle de Zaporojie dans le sud-est qui est contrôlée par la Russie depuis le mois de mars 2022 a été fermée au mois de septembre.

    Météo – Temps morose aujourd’hui en Roumanie avec des maxima allant de 9 à 19 degrés. Le ciel est couvert sur l’est et le sud-est et des pluies à vers et des orages sont attendus. Les quantités d’eau dépasseront les 15 à 20 litres par mètre carré alors que sur le sud-est elles iront jusqu’à 25 litres par mètre carré. Ciel variable et pluies isolées sur le reste du territoire. Sur le relief, en haute montagne, des chutes de neige sont également possibles. Le vent est assez fort sur l’est, le sud-est et sur les Carpates méridionales et de courbure. Ciel couvert et des pluies à Bucarest alors que les maximas ne dépasseront plus les 16 degrés.

  • Deficit comercial în scădere

    Deficit comercial în scădere

    Deficitul comercial al României
    s-a redus cu 5% în primele două luni, potrivit Institutului Naţional de
    Statistică, iar tendinţa s-ar menţine şi în următoarea perioadă, pe fondul
    creşterii exporturilor, dar mai ales al diminuării preţurilor la energia
    importată, estimează analiştii economici. Scăderea deficitului comercial vine
    după ce anul trecut urcase foarte mult, cu 44% faţă de 2021. În primele două
    luni ale anului, valoarea exporturilor României a depăşit 15 miliarde de lei, cu 9% mai mult decât în perioada similară din 2022, iar
    importurile au însumat peste 19,4 miliarde, în creştere cu
    numai 5,4 procente. Astfel rezultă un
    deficit comercial de aproape 4,4 miliarde de euro, mai mic
    cu 232 de milioane faţă de perioada ianuarie-februarie a
    anului trecut.


    Analistul financiar Adrian Codirlaşu, spune că reducerea
    deficitului se datorează în principal evoluţiilor din sectorul energetic: Preţurile la energie au scăzut, România importă
    energie, prin urmare cred că, în specia,l este vorba de partea de energie care
    a avut preţuri ceva mai mici. Pentru acest an, în continuare vom plăti mai
    puţin pe energia importată decât anul trecut, şi asta se va vedea în valoarea
    importurilor. Exporturile probabil vor continua să crească şi vom ajunge la un
    deficit comercial şi implicit un deficit de cont curent uşor mai mic decât în
    anul trecut. Dacă în anul trecut am avut peste 9% s-ar putea să ajungem în
    acest an la un deficit poate în jur de 8% sau chiar uşor sub 8%. Este ajutat şi
    de creşterea uşoară a PIB-ului.


    Conform specialiştilor, pentru a reduce şi
    mai mult deficitul de cont curent, este necesar să fie micşorat
    deficitul bugetar, dar şi să fie încurajată producţia în sectoare în care
    România are tradiţie, dar care acum produc deficit comercial, cum ar fi
    industria alimentară sau cea chimică.


    Pe de altă parte, premierul Nicolae Ciucă
    a declarat recent că Guvernul trebuie să înceapă să facă economii din
    cauza deficitului bugetar mare. El
    le-a cerut miniştrilor să găsească soluţii pentru reducerea cheltuielilor, dar
    a reafirmat că nu se pune problema de concedieri masive sau reduceri de
    salarii. Nicolae Ciucă: Am solicitat ca la nivelul fiecărui
    ordonator de credite să se ia măsuri astfel încât cheltuielile să fie mult mai
    bine chibzuite, mai responsabile, pentru că, din păcate, la finalul primului
    trimestru avem un deficit bugetar de 1,4% la nivelul Guvernului şi am
    precizat foarte clar, inclusiv în scris, când am cerut să vină cu propuneri
    pentru reducerea acestor cheltuieli, ca domeniile salarizare şi investiţii să
    nu fie afectate.


    Premierul a mai spus că în 2022 economia şi bugetul de
    stat au înregistrat o evoluţie pozitivă, bazată pe creşteri nominale
    substanţiale, cu investiţii străine şi o rată de absorbţie a fondurilor
    europene record, însă, în acest an, atât România, cât şi celelalte ţări de pe
    continent resimt consecinţele nefaste ale războiului din Ucraina, ale inflaţiei
    şi problemelor logistice create pe lanţurile de aprovizionare.



  • Inflaţie tru scădeari

    Inflaţie tru scădeari

    Rata anuală a inflaţiei ma largu va si scadă tru Romania tru un ritmu susţănut tru yinitorlli meşi, estimează Banca Naţională. Instituţia apreciază, ama, că ari incertituditui şi riscuri tru contextul a polimlui ditu Ucraina, ama şi a politicălli fiscale ditu România, cari lipseaşti s’ampacă ananghea di ñîcurari a deficitlui bugetar cu meatrili di agiutoru tră populaţie şi economie. Banca Centrală apufusi s-u ţănă tu idyea scarăa rata a toclui di politică monetară la nivelul di 7% pi an, aţea turlie că, tru yinmitorlli meşi, ratele di credite s’nu crească. Di aestu indicator ţănu cantitatea di monedă aflată tru circulaţie, cursul di alăxeari valutară, tocurli ditu piaţă, ama şi alte pârghii filisiti tră agiundzeari obiectivili di politică economică. Easti prima andamasi a cumăndusearillei BNR cari ălu ţăni nialăxitu rata a toclui di politică monetară, tru condiţiile tru cari aesta criscu niacumtinatu ditu brumaru 2021.



    Analistul financiar Adrian Coderlaşu spune că apofasea eara anticipată şi că nu va s’aibă un impact semnificativ ti tocurli practicate di către bănţă: “Nu s’;lo neise ună pofasi di politică monetară, lucru cari şi di cătră păzări eara larg aştiptată. Neise, impactul ti evoluţia ratelor di dobândă di pi piaţa monetară easti cabaia ñicuratu. Rata di dobândă di piaţă monetară videm că easti pi un trend di scădeari, ama ROBOR-ul nu va s’dipună sumu 6. Neise scadenţili lundzăima largu pot si scadă unăoară ţi s’confirmă proţeslu dezinflaţionist. IRCC-ul tru aestu trimestru easti la valoarea maximă. Ditu trimestru yinitoru, va s’agiungă la ună lişoară scădeari, di la 5.98, poati la un 5.93-5.94. Nu va s’hibă anul aestu semnificativ sum 6. Vai ma vărtosu vas ă scadă anul yinitoru, cându şi Banca Centrală vai va opereadză prima scădeari di rată di dobândă..”



    Uidisitu cu isăkili di tora, rata anuală a inflaţiei va ş’accelereadză vahi discristearea tru yinitorlli meşi, ama persistă un şingiru di incertituditui şi riscuri. Adrian Coderlaşu li spusi prinţipalele dauă: “Armăni polimlu, principalu risc, cari poati s’aducă nică surprize negative tru regiunea aesta ică tru tuată UE. OPEC Plus, dimi OPEC plus Rusia dimandară că ñîcureadză cantitatea di petrol, scupolu hiinda ta s’crească păhălu pi piaţa internaţională. Aesta va s’ducă tru inflaţie tru caz că păhălu armâne analtu ică tru caz că lă iase aestă operaţiune şi nica va s’crească păhălu a naftăllei. Dimi, arămân nică energia ca un factor di vulnearabilitate, ama şi incertitudiñili ligate di polimu.”



    Incertituditui şi riscuri aduc şi turbulenţele ditu sistemili bancari ditu Statele Unite şi Elveţia, cari pot s’exercita efecte adverse pritu zñiipsearea a economiilor statilor dizvoltate şi a percepţillei di risc ti Europa Centrală şi di Est, cu impact ti custuserli di finanţare.




    Autoru: Mihai Pelin


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Inflaţie în scădere

    Inflaţie în scădere

    Rata anuală a inflaţiei va
    continua să scadă în Romania într-un
    ritm susţinut în următoarele luni, estimează Banca Naţională. Instituţia
    apreciază, însă, că se menţin incertitudini şi riscuri în contextul războiului
    din Ucraina, dar şi al politicii fiscale din România, care trebuie să împace
    nevoia de reducere a deficitului bugetar cu măsurile de sprijin pentru
    populaţie şi economie. Banca Centrală a decis să menţină rata dobânzii de
    politică monetară la nivelul de 7% pe an, astfel încât, în lunile următoare,
    ratele de credite să nu mai crească. De acest indicator depind cantitatea
    de monedă aflată în circulaţie, cursul de schimb valutar, dobânzile din piaţă,
    dar şi alte pârghii folosite pentru atingerea obiectivelor de politică
    economică. Este prima şedinţă a conducerii BNR care menţine neschimbată rata
    dobânzii de politică monetară, în condiţiile în care aceasta a crescut continuu
    din noiembrie 2021.


    Analistul
    financiar Adrian Codirlaşu spune că decizia era anticipată şi că nu va avea un
    impact semnificativ asupra dobânzilor practicate de către bănci    : Nu a fost luată,
    practic, o decizie de politică monetară, lucru care şi de către pieţe era larg
    aşteptat.     Prin urmare, impactul asupra evoluţiei ratelor de dobândă
    de pe piaţa monetară este extrem de redus. Rata de dobândă de piaţă monetară
    vedem că este pe un trend de scădere, însă ROBOR-ul nu va coborî sub 6. Prin urmare, mai degrabă scadenţele lungi ar
    putea în continuare să scadă odată ce se confirmă procesul dezinflaţionist.
    IRCC-ul în acest trimestru este la valoarea maximă. Din trimestru următor, deja
    va fi o uşoară scădere, de la 5.98, poate la un 5.93-5.94. Nu va merge anul
    acesta semnificativ sub 6. Probabil mai puternic va scădea anul următor, când
    şi Banca Centrală probabil va opera prima scădere de rată de dobândă..


    Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a
    inflaţiei îşi va accelera probabil descreşterea în următoarele luni, însă
    persistă o serie de incertitudini şi riscuri. Adrian Codirlaşu le-a menţionat
    pe principalele două: Rămâne războiul, principalul risc, care poate
    aduce încă surprize negative în regiunea aceasta sau chiar în toată UE. OPEC
    Plus, adică OPEC plus Rusia au anunţat că reduc cantitatea de petrol, scopul
    fiind de a creşte preţul pe piaţa internaţională. Aceasta se va duce în
    inflaţie în caz că prețul rămâne ridicat sau în caz că le iese această
    operaţiune şi chiar creşte preţul petrolului. Deci, rămân încă energia ca un
    factor de vulnerabilitate, dar şi incertitudinile legate de război.


    Incertitudini şi riscuri generează şi
    turbulenţele din sistemele bancare din Statele Unite şi Elveţia, care ar putea
    exercita efecte adverse prin afectarea economiilor statelor dezvoltate şi a
    percepţiei de risc asupra Europei Centrale şi de Est, cu impact asupra
    costurilor de finanţare.



  • Directiva pentru eficientizarea energetică a clădirilor

    Directiva pentru eficientizarea energetică a clădirilor

    Directiva privind performanța energetică a
    clădirilor, modificată în 2018 și Directiva privind eficiența energetică urmăresc să asigure că fiecare stat membru
    are un parc imobiliar foarte eficient din punct de vedere energetic până în
    2050.


    Directiva privind performanța
    energetică a clădirilor a introdus strategii obligatorii de renovare
    pe termen lung pentru statele membre pentru a sprijini renovarea parcului
    național de clădiri publice și private, transformându-l într-un parc imobiliar
    cu un nivel ridicat de eficiență energetică și decarbonizat până în 2050. Directiva
    a accelerat și transformarea clădirilor existente în clădiri al căror consum
    de energie este aproape egal cu zero până în 2050, prevăzând ca toate
    clădirile noi să aibă un consum de energie aproape egal cu zero începând din
    2021 și a sprijinit modernizarea tuturor clădirilor cu tehnologii inteligente. La 18 mai 2022, după invadarea Ucrainei de către
    Rusia și în conformitate cu planul REPowerEU, Comisia a modificat Directiva privind
    performanța energetică a clădirilor prin consolidarea sprijinului pentru
    energia solară în clădiri, inclusiv o instalare obligatorie selectată și
    etapizată a panourilor de energie solară pe acoperiș (inițiativa privind
    acoperișurile solare).

    În plenul Parlamentului European, europarlamentarul Maria Grapini a pledat pentru protecția cetățenilor vulnerabili în aplicarea Directivei pentru eficientizarea energetică a clădirilor!

    Toți vrem eficientizarea energetică, toți vrem ca cetățenii din
    țara noastră să plătească factură mai mică. Eu vin din mediu privat și știu că
    înainte de a face o eficiență, ai un cost. Înainte de a obține oficiență
    trebuie să faci o investiție. Așa este și aici și mă gândesc la cetățenii din
    țara mea, mai ales la cei din mediul rural. 60% din cetățenii din România nu
    vor putea suporta costurile.

    De aceea, doamna comisar, dacă se va implica și
    sectorul financiar pentru susținerea schimbărilor, da, vom putea să facem acest
    lucru. Dacă nu, nu, vom sărăcii oamenii în loc să îi ajutăm. Și cred că trebuie
    să ținem cont de raportul cost-beneficiu și să ne acomodăm ambiția cu posibilitatea
    de a aplica, pentru că dacă în business ești prea ambițios și nu ții cont de
    relația cost-beneficiu, da-i faliment.     De
    aceea cred că este bine să găsim mecanisme de sprijin dacă vrem să punem în
    aplicare această directivă.



  • Brüssel: Immer umweltfreundlichere Autos in der EU

    Brüssel: Immer umweltfreundlichere Autos in der EU


    Die Europäische Union plant, den Verkauf von Neuwagen mit Verbrennungsmotoren, d. h. mit Benzin- und Dieselmotoren, ab 2035 zu verbieten. Die EU-Energieminister haben sich auf einen gemeinsamen Standpunkt geeinigt, der auf dem Treffen der Energieminister der EU-Mitgliedsstaaten verabschiedet wurde. Die neuen Vorschriften sehen vor, dass die Emissionen von Autos in den nächsten zwölf Jahren um 55 % gegenüber dem Stand von 2021 gesenkt werden müssen. Bis 2035 müssen die Emissionen von Kraftfahrzeugen auf 50 % reduziert werden. Ab diesem Zeitpunkt müssen sie vollständig auf fossile Brennstoffe verzichten. Dies bedeutet, dass Verbrennungsmotoren schrittweise abgeschafft werden müssen. Diese Motoren werden erst später zugelassen, wenn sie mit umweltfreundlichen Kraftstoffen betrieben werden. Die Ausnahmeregelung ist auf die Lobbyarbeit Deutschlands im vergangenen Monat zurückzuführen. Diese Art von Kraftstoff wird derzeit unter Verwendung von synthetischem Kraftstoff entwickelt, der mit Emissionen verbunden ist. Die sogenannte Neutralität beruht auf der Verwendung von Strom aus erneuerbaren Quellen zur Herstellung von Kraftstoffen durch Aufnahme von Kohlendioxid aus der Atmosphäre. Der Motor emittiert anschlie‎ßend die gleiche Menge Kohlendioxid, die für die Produktion aufgefangen wurde, und nicht mehr. Grüne Kraftstoffe, die nach 2035 produzierte Motoren antreiben können, schlie‎ßen Biokraftstoffe aus, da sie aus der Landwirtschaft stammen und bereits einen CO₂-Fu‎ßabdruck haben. Grüne Kraftstoffe werden einer weiteren Regulierung unterliegen. Experten fragen sich jedoch, welche Art von Energie für ihre Herstellung verwendet werden kann. Die Europäische Kommission betrachtet Atomenergie als Möglichkeit für den Übergang zu einer emissionsfreien Wirtschaft. Länder wie Frankreich, Polen und Rumänien bemühen sich um die Anerkennung der Vorteile der Nutzung der Atomenergie sowohl für die Stromerzeugung als auch für die Herstellung umweltfreundlicher Brennstoffe wie Wasserstoff. Deutschland, Österreich und Spanien gehören zu den Ländern, die gegen die Kernenergie sind. Norwegen hat sich das Ziel gesetzt, die Nutzung von Autos mit Verbrennungsmotor schnell zu beenden. Es ist das Land mit dem weltweit am stärksten elektrifizierten Automarkt: Fast vier von fünf verkauften Neuwagen im Jahr 2022, also 79 %, werden elektrisch angetrieben. Die Abkehr von Verbrennungsmotoren erfolgt vor dem Hintergrund, dass die Verkäufe von Dacia — einem PKW, der in Rumänien, in Pitești (Süd) von dem französischen Unternehmen Renault hergestellt wird — in Europa im vergangenen Jahr gestiegen sind. Nach Angaben des Unternehmens bestätigte Dacia seinen dritten Platz auf dem europäischen Podium bei den Verkäufen an Privatkunden mit einem Rekordwert von 7,6 %. Ford ist der zweitgrö‎ßte Automobilhersteller, der in Rumänien produziert. Der Wagen wird in Craiova (Südwesten) von Ford Otosan, einem türkischen Joint Venture, hergestellt.



  • Banca Europeană a Hidrogenului funcțională până la sfârșitul anului

    Banca Europeană a Hidrogenului funcțională până la sfârșitul anului

    În urmă cu o jumătate de secol, în anii ’70, lumea s-a confruntat cu o altă criză a combustibililor fosili. Unii dintre noi ne amintim de weekend-urile fără mașini, menite să ne permită să facem economii de energie. Cu toate acestea, am continuat să mergem înainte pe același drum.

    Este un moment evocat în toamnă, în discursul despre starea Uniunii , de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în contextul în care războiul început de Rusia în Ucraina a readus în actualitate depedența pe care o are Europa față de petrolul și gazele naturale aduse din import.

    Nu trebuie să căutăm soluții care să ne ajute doar o vreme, ci să facem o schimbare de paradigmă, să îndrăznim un salt în viitor,a mai afirmat Ursula von der Leyen,care propune și o soluție:

    Hidrogenul poate fi un factor decisiv pentru Europa.Trebuie să trecem de la o piață de nișă la o piață de masă în materie de hidrogen.

    Dar de ce este considerat un combustibil al viitorului? Este produs prin electroliza apei, folosind electricitate din surse regenerabile și nu emite gaze cu efect de seră.

    În prezent însă, hidrogenul contribuie doar într-o mică măsură în aprovizionarea globală cu energie. Motivul principal este costul ridicat de producție.

    Banca anunțată anul trecut de șefa executivului comunitar, și despre care a vorbit zilele trecute și vicepreședintele Comisiei, Frans Timmermans, va funcționa ca o platformă și va acoperidiferența dintre acest cost mare de producție și ceea ce este dispusă piața să plătească.

    Cu alte cuvinte, a explicat Frans Timermans, pentru a trece la producția la scară mare, posibilul producător trebuie să știe că va avea cui să vândă, iar potențialul consumator că are de unde cumpăra la prețuri accesibile.

    Banca Hidrogenului va rezolva aceste incertitudini, a dat asigurări vicepreședintele Comisiei.

    Primele finanțări ar urma să fie acordate în toamnă, iar bugetul inițial va fi 800 de milioane de euro din Fondul European pentru inovare. Proiectele selectate vor primi o subvenție sub formă de primă fixă pe kilogram de hidrogen produs pe o perioadă de 10 ani.


  • 21.03.2023 (mise à jour)

    21.03.2023 (mise à jour)

    Abou-
    Dhabi     – En visite officielle aux Emirats Arabes Unis, le chef de l’Etat, Klaus
    Iohannis, a eu mardi des pourparlers avec Cheick Mohammed bin Rashid Al
    Maktoum, émir de Dubaï et vice-président et premier ministre émirati. Selon un
    communiqué de l’Administration présidentielle, M. Iohannis a mis en évidence
    aussi bien les bonnes relations bilatérales, que la solidité du dialogue
    politique et le renforcement de la coopération économique et sectorielle. Les
    deux responsables ont passé en revue les domaines d’intérêt prioritaires pour
    leurs pays, tels l’énergie, les ressources renouvelables, l’éducation,
    l’agriculture, l’infrastructure de transport, la connexion numérique, la
    protection civile et la cybersécurité.




















    Armement – La Roumanie compte parmi les 17 Etats membres de l’Union
    européenne à participer auprojet européen d’acquisition
    d’armement par des achats communs. Le plan a été élaboré par l’Agence
    européenne de défense approuvé par les ministres des Affaires étrangères de
    l’UE. Il prévoit de fournir aux forces ukrainiennes au moins un million d’obus
    de 155 mm pour une période de deux ans et d’autres munitions pour une durée de
    sept ans. Le plan vise aussi à augmenter
    les capacités de production de plusieurs entreprises d’armement de l’UE.




    Accidents – La Roumanie a réussi à réduire légèrement le nombre de ses
    accidents de la route, si bien qu’en 2022, les autorités ont rapporté une
    baisse de plus de 200 accidents par rapport à l’année précédente. Les décès
    dans le trafic ont également diminué de 145 et le nombre de blessés d’une
    centaine. Au niveau national, le bilan de l’année 2022 est de quelque 4 700
    accidents, 1 630 décès et 3 700 blessés graves, soit le plus bas en une
    décennie, a fait savoir l’Inspection générale de la police roumaine. Cette semaine
    les agents de la police routière déroulent des actions de prévention dans les
    régions et les secteurs de route les plus à risque du pays.
















    Timisoara
    – La ville roumaine de Timisoara, actuelle capitale européenne de la culture,
    se verra remettre vendredi le trophée « La pomme d’Or » en signe de
    reconnaissance pour ses efforts de promotion touristique. Il s’agit d’une
    récompense internationale de l’industrie touristique décerné chaque année,
    depuis 1971, par la Fédération internationale des journalistes et écrivains du
    tourisme à une organisation, un site ou à une personne pour mettre en lumière
    son implication et son excellence dans le domaine du tourisme. Timisoara sera
    désormais parmi les destinations touristiques primées de Roumanie, aux côtés de
    la Bucovine, du Delta du Danube, de la région de Mărginimea Sibiului et de la ville d’Oradea.










    Energie – La Commission européenne a
    approuvé mardi un projet d’un montant de 103 millions d’euros lancé par la
    Roumanie pour appuyer les investissements dans le domaine du développement des
    capacités de stockage de l’énergie électrique. Le budget total est financé
    aussi bien par des fonds européens à travers le Plan national de relance et de
    résilience que par des fonds publics. Le schéma prévoit la mise en fonction
    d’une capacité de stockage de l’électricité
    sur batteries d’au moins 480 MWh, d’ici le 31 décembre 2025. Bruxelles a
    décidé que ce projet est nécessaire et adéquat pour que la Roumanie accélère
    son déploiement du stockage de l’énergie électrique, en contribuant de cette
    manière à la transition vers une énergie verte, selon la volonté de l’UE.












    Bystroe– L’Ukraine a donné son accord
    par écrit pour permettre à la Roumanie de mesurer la profondeur des eaux du
    canal de Bystroe, après les travaux de dragage menés par Kiev. Le ministre
    roumain des Trasnsports, Sorin Grindeanu, a salué la décision, en précisant sur
    les réseaux de socialisation que « dans les conditions où même les
    représentants de la CE ont soutenu les sollicitations formulées par la
    Roumanie, j’insiste qu’il est dans l’intérêt des deux parties de tirer au clair
    la situation des travaux effectués par l’Ukraine sur le bras de Chilia et sur
    le canal de Bystroe ». Dans un premier temps, les autorités de Bucarest et
    de Kiev avaient décidé que les experts roumains démarrent leurs vérifications
    le 15 mars, mais les mensurations ont débuté deux jours plus tard, le 17 mars
    et uniquement sur le bras de Chilia, faute d’un accord écrit de la part de
    Kiev.


    Poésie -
    La Roumanie a marqué mardi, 21 mars, la Journée internationale de la
    poésie, par des expositions, des spectacles, des lectures publiques aussi bien
    dans les musées, que dans les bibliothèques, les libraires et les écoles. Le
    Centre national des Etudes Mihai Eminescu a organisé au Mémorial d’Ipotesti son
    traditionnel marathon poétique, avec la
    participation d’une vingtaine de poètes. Le Musée de la littérature de Iasi a
    lui aussi mis en place un marathon de la poésie, avec des lectures en ligne
    appartenant à des poètes aspirants, qui n’ont pas été encore publiés.






    Météo – Le
    ciel sera variable dans les 24 prochaines heures. Des pluies éparses tomberont
    sur le sud et le sud-est du territoire, notamment dans les régions collinaires.
    La neige risque de tomber en altitude. Les maximas iront mercredi de 10 à 17
    degrés.

  • Necesitatea uniformizării practicilor de investiții sustenabile

    Necesitatea uniformizării practicilor de investiții sustenabile

    Pentru a spori transparența cu
    privire la modul în care participanții de pe piața financiară integrează
    riscurile și oportunitățile de durabilitate în deciziile lor de investiții,
    Uniunea Europeană a adoptat un regulament referitor la informaţiile privind
    durabilitatea în sectorul serviciilor financiare. Regulamentul a început să se
    aplice din luna martie 2021, iar măsurile de implementare suplimentare au
    intrat în vigoare la 1 ianuarie 2023. Luarea în considerare a factorilor de
    durabilitate în procesul de luare a deciziilor și în procesul de consultanță
    privind investițiile, poate spori reziliența economiei reale și stabilitatea
    sistemului financiar.

    Europarlamentarul Victor Negrescu şi-a exprimat, în
    plenul Parlamentului European, punctul de vedere referitor la necesitatea
    uniformizării practicilor de investiții sustenabile în beneficiul tuturor
    statelor membre.


    Avem nevoie de un
    cadru de reglementare european care să asigure dezvoltarea sustenabilă a
    Uniunii Europene și a statelor membre. Spre exemplu, referitor la fondurile
    europene, există ținte clare, dar nu este suficient. Trebuie să ne asigurăm că
    proiectele implementate cu resursele europene sunt cu adevărat sustenabile,
    inclusiv în privința materiilor prime folosite sau condițiilor sociale ale
    salariaților, pentru a combate, spre exemplu, concurența neloială din partea
    altor state non-europene. Dar pentru sustenabilitate avem nevoie și de un plus
    de responsabilitate din partea mediului privat, în mod special marele capital,
    și de un regim fiscal sustenabil. Companiile care au înregistrat profituri
    uriașe în contextul crizelor pe care le-am traversat, spre exemplu, companiile
    din domeniul energiei trebuie să și demonstreze solidaritatea inclusiv printr o
    taxare adecvată, așa cum s-a propus în cadrul Forumului de la Davos, oferind
    resurse suplimentare statelor pentru investiții sustenabile. Avem nevoie de o
    uniformizare a practicilor pentru ca toate statele să poată beneficia de
    oportunitățile oferite, de o abordare sustenabilă și de cadrul oferit de
    reglementările europene.


  • Acord politic: reducerea consumului de energie cu 11,7% până în 2030

    Acord politic: reducerea consumului de energie cu 11,7% până în 2030

    Acest acord marchează un nou pas către finalizarea pachetului ‘Pregătiţi pentru 55’, care vizează concretizarea Pactului verde european şi a planului REPowerEU. Acesta demonstrează încă o dată hotărârea blocului comunitar de a deveni neutru din punct de vedere climatic până în 2050.

    Pentru prima dată, principiul ‘eficienţa energetică înainte de toate’ este dotat cu forţă juridică, însoţit de o cerinţă clară ca ţările Uniunii Europene să ia în considerare eficienţa energetică în deciziile lor de politică, de planificare şi de investiţii majore în sectorul energetic şi în afara acestuia.

    Acordul stabileşte un obiectiv de eficienţă energetică de 11,7% pentru 2030, depăşind propunerea iniţială a Comisiei din pachetul ‘Pregătiţi pentru 55’. Acordul impune statelor membre să asigure în mod colectiv o reducere suplimentară a consumului final de energie şi a consumului de energie primară, în comparaţie cu previziunile din 2020 privind consumul de energie.

    În temeiul acordului provizoriu, obligaţia privind economiile anuale de energie aproape se dublează pentru a asigura progrese continue. În perioada 2024-2030, ţările Uniunii Europene vor trebui să realizeze în fiecare an, în medie, noi economii de 1,49% din consumul final de energie, în creştere faţă de nivelul actual de 0,8 %. Economiile respective vor trebui să ajungă treptat la 1,9% până la sfârşitul anului 2030.

    Obligaţia ţărilor membre ale Uniunii Europene de a renova anual cel puţin 3% din suprafaţa totală a clădirilor deţinute de administraţia publică se aplică de acum înainte şi la nivelul regional şi local.

    Acordul conţine, pentru prima dată în istorie, o definiţie comunitară a sărăciei energetice. Statele membre vor trebui de acum înainte să pună în aplicare măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice, cu prioritate în rândul persoanelor afectate de sărăcie energetică, al clienţilor vulnerabili, al gospodăriilor cu venituri mici şi, acolo unde este cazul, al persoanelor care trăiesc în locuinţe sociale.