Radio România Internațional

Tag: energie

  • Păhălu ti energhie, diznău plafonat

    Păhălu ti energhie, diznău plafonat



    Guvernul di București apufusi ca păhadzlli la energjie s’hibă plafonaţ și tru aestă iarnă, aşi cum s-feaţi şi tru sezonlu tricut. Tru aestu kiro, Ministerlu ali Energiei lipseaşti s’ndreagă, tru şcurtu kiro, programlu tră sezonlu arai şi să-lu prezintă a guvernului. Premierlu Marcel Ciolacu căftă a ministerilor di resortu s’ndreagă programlu tră iarnă tru domeniul energetic, emu tră populaţie, emu tră producţia economică şi să-lu prezintă a executivlui. Purtătorlu di zboru a Guvernului, Mihai Constantin “Premierlu Marcel Ciolacu căftă a ministerelor s’ndreagă asigurarea energiillei tru sezonlu araţi tră populaţie şi tră producţia economică. Tutunăoară, adză fu aprobată ună ordonanţă di urgenţă pritu cari s’asiguripseaşti decontarea a niscăntoru pălteri tră furnizorllii di energie, atea turlie ca sistemlu s’hibă ma largu perfect funcţional, cu păhadz plafonaţ tră cetăţeni, cum easte şi tru aistu kiro.”



    Aoa şi doi ani, păhadzlli la energie ahurhiră s’alină spectaculos, la nivel mondial, zñiipsinda emu consumatorlli casniţ emu atelli non-casniţ. Criștearea ahurhi di itia ali pandimie di COVID-19 și a căftarillei internațională tut ma mari. Tru 2022, polimlu ali Rusiei contra ali Ucraină și apofasea a llei unilaterală ta s’curmă livrările di gaze cătră născănti state membre ali UE u feaţiră ma sertă criza și ase s-nreghistrară valori recordu la păhadzlli ditu energie. Aestea yilispsiră ama seamni di stabilizare tru aestu an, parţial dupu politiţli şi intervenţiili a guvernelor UE. După ţi scădzură păhadzlli internaţionale, s’veadi aestă tendință şi tru ţi mutreaşti producţia energiei electriţi. Tru aestu contextu, Comisia Europeană şi Banca Mondială feaţiră urminie ali Românie s’tragă mănă di la plafonarea a păhadzloru la energhie, tră s’echilibreadză finanţele publice şi s’tiñisească regulile fiscale tru 2024. Tru văsilie, păhadzlli la energie electrică şi gaze naturale fură plafonaţ di la 1 di brumaru 2021, pi fondul di liberalizari a păzarillei di resort, di la 1 alunaru, tru idyiulu an. Nai ma avantajaț di aestă plafonare fură atelli cu un consum ñicu.



    Ase, tru prezent, la energia electrică, ari plafoane di 68 di bani (circa 13 eurocenți) şi 80 di bani (circa 16 eurocenti) pi kilowatt oră tră consumlu ñicu (0-100 kWh), respectiv mediu ( 100-255kWh). Aţelli cari au un consum ma mari, di pisti 300 di kilowați oră, beneficiadză di un păhă plafonat di 1,3 lei (26 eurocenți). Tutunăoară, ntreprinderli ñiţ şi di mesi, industria alimentară şi atea farmaceutică, serviţiili comunitare şi lăcaşurile di cultu păltescu 1 leu pi kWh (circa 20 di eurocenți). Tru ţi mutreaşti păhălu la gaze naturale, aestu armâne idyea cum până tora — muştiradzlli casniţ păltescu 31 di bani (circa 6 eurocenți) pi kilowatt-oră, iara atelli non casnici, 37 di bani (circa 7 eurocenți).



    Autoru: Mihai Pelin


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Preţul energiei, din nou plafonat

    Preţul energiei, din nou plafonat

    Guvernul de la București a hotărât ca preţurile la energie să fie plafonate și în
    această iarnă, aşa cum s-a întâmplat şi
    în sezonul trecut. Între timp, Ministerul Energiei trebuie să pregătească,
    în cel mai scurt timp, programul pentru sezonul rece şi să-l prezinte
    guvernului. Premierul Marcel Ciolacu a cerut ministerelor de resort să
    pregătească programul pentru iarnă în domeniul energetic, atât pentru
    populaţie, cât şi pentru producţia economică şi să-l prezinte executivului.     Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai
    Constantin Premierul Marcel Ciolacu a cerut ministerelor să
    pregătească asigurarea energiei în sezonul rece pentru populaţie şi pentru
    producţia economică. De asemenea, astăzi a fost aprobată o ordonanţă de urgenţă
    prin care se asigură decontarea unor plăţi pentru furnizorii de energie,
    pentru ca sistemul să fie în continuare perfect funcţional, cu preţuri
    plafonate pentru cetăţeni, cum este şi în prezent.


    În urmă
    cu doi ani, prețurile la energie au început să urce spectaculos, la nivel
    mondial, afectând atât consumatorii casnici cât și non-casnici    .
    Creșterea a început în urma pandemiei de COVID-19 și a cererii internaționale
    crescânde. În 2022, războiul Rusiei împotriva Ucrainei și     decizia ei unilaterală de a suspenda livrările de
    gaze     către unele state membre ale UE au acutizat criza și
    astfel s-au înregistrat valori record la prețurile din energie. Acestea
    au arătat însă semne de stabilizare în acest an, parţial în urma politicilor şi
    intervenţiilor guvernelor UE. După ce au scăzut preţurile internaţionale,
    se observă această tendință şi în ceea ce privește producţia energiei electrice. În
    acest context, Comisia Europeană şi Banca Mondială au recomandat României să
    renunţe la plafonarea preţurilor la energie, pentru a echilibra
    finanţele publice şi a respecta regulile fiscale în 2024. În țară,
    preţurile la energie electrică şi gaze naturale au fost plafonate de la 1
    noiembrie 2021, pe fondul liberalizării pieței de resort, de la 1 iulie, în
    același an.     Cei mai avantajați de această plafonare au fost cei cu un consum
    mic.


    Astfel, în prezent, la eanergia electrică, există plafoane de 68 de bani
    (circa 13 eurocenți) şi 80 de bani (circa 16 eurocenti) pe kilowatt oră pentru
    consumul mic (0-100 kWh), respectiv mediu ( 100-255kWh). Cei care au un consum
    mai mare, de peste 300 kilowați oră,
    beneficiază de un preț plafonat
    de 1,3 lei (26 eurocenți). De asemenea, întreprinderile mici şi mijlocii, industria
    alimentară şi cea farmaceutică, serviciile comunitare şi lăcaşurile de
    cult achită 1 leu pe
    kWh (circa 20 de eurocenți). În privinţa preţului la gaze
    naturale, acesta rămâne ca şi până acum – clienţii casnici plătesc 31 de bani
    (circa 6 eurocenți) pe kilowatt-oră, iar cei non casnici, 37 de bani (circa 7
    eurocenți).


  • Nouveaux prix plafond de l’énergie

    Nouveaux prix plafond de l’énergie

    Le
    gouvernement de Bucarest a décidé, pour l’hiver prochain, de maintenir le
    plafonnement des prix de l’énergie, comme il l’avait fait l’hiver passé. De ce
    fait, le ministère de l’Energie est chargé de mettre en page le programme
    visant la saison froide et de le soumettre au gouvernement le plus rapidement
    possible. Selon le porte-parole de l’Exécutif, Mihai Constantin, le premier
    ministre Marcel Ciolacu a demandé à tous les ministères impliqués de prendre en
    compte la consommation de la population et la production de l’économie. Le premier ministre a demandé
    aux ministères de préparer l’approvisionnement en énergie de la population et
    de l’économie durant la saison froide. Une ordonnance d’urgence adoptée
    aujourd’hui assure le remboursement de certains paiements aux fournisseurs
    d’énergie, pour que le système reste parfaitement fonctionnel, avec des prix plafond pour la population, comme
    c’est d’ailleurs le cas à présent.    , a affirmé le porte-parole gouvernemental.


    Il y
    a deux ans, les prix de l’énergie pour les consommateurs domestiques et
    industriels ont commencé à grimper de manière spectaculaire à l’échelle mondiale.
    Cette tendance avait débuté suite à la pandémie de COVID-19 et à une demande
    internationale croissante. En 2022, la guerre de la Russie contre l’Ukraine et
    sa décision unilatérale de suspendre les livraisons de gaz naturels vers
    certains des Etats membres de l’Union européenne ont rendu la crise encore plus
    aiguë, avec des prix record de l’énergie. Des signes de stabilisation de ces
    derniers ont été enregistrés cette année, dû partiellement aux politiques et
    interventions des gouvernements européens. La tendance à la baisse des prix
    internationaux se manifeste aussi en matière de production de l’électricité.
    C’est dans ce contexte que la Commission européenne et la Banque mondiale ont
    recommandé à la Roumanie de renoncer au prix plafond, afin d’arriver à
    équilibrer les finances publiques et de respecter les règles fiscales en 2024.

    Au niveau national, les prix de l’électricité et du gaz ont été plafonnés au 1-er
    novembre 2021, sur fond de libéralisation du marché de l’énergie au 1-er
    juillet de la même année. Les petits consommateurs en ont le plus profité de
    cette décision. A l’heure actuelle, les prix sont fixés à 68 bani (13 centimes
    d’euro) par kWh, pour une petite consommation entre 0 et 100 kWh, et à 80 bani
    (16 centimes d’euro) par kWh dans le cas d’une consommation moyenne, entre 100
    et 255 kWh. Les consommateurs de plus de 300 kWh paient un prix fixé à 1,3 lei
    (26 centimes d’euro) par kWh. Les PME,
    les industries alimentaire et pharmaceutique, les services communautaires et
    les lieux de culte sont chargés 1 leu par kWh (environ 20 centimes d’euro). Le
    prix du gaz naturel reste inchangé – 31 bani (6 centimes d’euro) par kWh pour
    les consommateurs domestiques et 37 bani (7 centimes d’euro) par kWh pour les
    autres consommateurs. (Trad. Ileana Ţăroi)

  • Gaze pentru platforma energetică a Uniunii Europene

    Gaze pentru platforma energetică a Uniunii Europene

    La finele lunii aprilie a anului 2023, Comisia Europeană lansa prima licitație internațională comună pentru achiziția de gaze naturale în cadrul Platformei Energetice a Uniunii Europene. Războiul Rusiei în Ucraina a fost factorul declanșator al acestei noi inițiative comune, dar el nu este singura explicație.

    Anunțul din primăvară se înscria, așa cum afirma vicepreședintele Comisiei Europene Maroš Šefčovič, într-o etapă istorică deoarece pentru prima dată, ne folosim de greutatea economică colectivă a UE pentru a ne spori securitatea energetică și pentru a face față prețurilor ridicate la gaze.

    După două luni, la sfârșitul lunii iunie, a doua licitație de achiziții a fost lansată cu rezultate pozitive. Comparativ cu prima licitație pentru un volum total de aproximativ 12 miliarde metri cubi de gaze, la cea de-a doua licitație solicitarea a fost cu 4 miliarde de metri cubi mai mult, adică aproximativ 16 miliarde.

    Ofertele din partea a 25 de furnizori au depășit cele mai optimiste așteptări, așa cum a spus vicepreședintele Šefčovič. Livrările vor începe în luna august 2023 și se vor încheia în luna martie 2025, cu o durată de 20 de luni. La cea de-a doua licitație, oficialul european citat a arătat în ce a constat succesul cererii Uniunii, a modelului pe care blocul european îl practică și pe care l-ar dori extins.

    Rezultatele pozitive ale acestei licitații arată că există o
    nevoie și o valoare adăugată clare în unirea tuturor forțelor, grupând cererile
    noastre și funcționarea împreună pentru a garanta rezerve de gaz stabile și
    susținute pentru piața Uniunii Europene. Vom găzdui o a treia licitație de
    achiziții după vacanța de vară și vom lua în considerare din nou să îmbunătățim
    suplimentar sistemul pe baza reacțiilor pe care le vom primi. Acum este
    important să ne asigurăm că un model care funcționează poate fi un model care
    rămâne. Mai mult decât să organizăm următoarea rundă de licitație pentru
    achiziția de gaz, cred că ar trebui să fim siguri că platforma de energie a
    Uniunii Europene și a mecanismului comun de achiziție vor fi menținute astfel
    încât noua piață să devină un punct de întâlnire regulat pentru furnizori și
    industria europeană. Cred de asemenea că ar trebui acum să mergem în direcția
    extinderii acestui model către alte mărfuri, inclusiv resurse regenerabile de
    gaz, hidrogen și materii prime strategice.



  • 27.07.2023

    27.07.2023

    Gaz –
    Les Roumains auront sans aucune doute accès au gaz, y compris en cas de saison
    froide avec des températures plus basses que l’année dernière, étant donné que
    l’Azerbaïdjan a garanti à la Roumanie une quantité de gaz allant jusqu’à un
    milliard de mètres cubes utilisable en cas de besoin. C’est ce qu’a
    déclaré le ministre de l’énergie, Sebastian Burduja, qui a rencontré à Bucarest
    son homologue azéri, E.S. Parviz Shahbazov. « Le taux de remplissage des
    dépôts roumains a dépassé les 75,5%, de beaucoup supérieur à l’engagement de la
    Roumanie envers l’Union Européenne et
    par rapport à la même période de 2022, la quantité stockée est supérieure de
    700 millions de mètres cubes. », a écrit le ministre jeudi sur un réseau
    de partage. Il a souligné avoir parlé au ministre azéri du développement du
    partenariat stratégique, des investissements bilatéraux et des projets communs
    dans le domaine de l’énergie, y compris le corridor vert qui reliera la mer
    Caspienne à la mer Noire. « La collaboration entre la Roumanie et l’Azerbaïdjan
    dans le domaine est bénéfique non seulement aux deux pays, mais aussi à la
    sécurité de toute l’Europe, a précisé Sebastian Burduja.

    Iohannis – A Bucarest, le président roumain Klaus Iohannis affirme que les systèmes d’alerte sur les phénomènes météorologiques extrêmes devraient être développés constamment, soulignant qu’il est particulièrement important de tenir compte des alertes météorologiques afin d’éviter que des tragédies se produisent. Sur les réseaux sociaux, le président roumain explique que durant cette période, la Roumanie et l’Europe ressentent intensément les effets des changements climatiques, par de violentes tempêtes, des vagues de chaleur et des incendies de végétation amplifiées par des températures inhabituellement élevées. « Nous sommes les témoins des phénomènes météo à impact majeur sur le bien-être, la santé et même ma vie des citoyens », a écrit Klaus Iohannis.

    Pompiers – En Grèce, 40 sapeurs-pompiers roumains sont redéployés aujourd’hui de la région d’Attique sur l’île de Rhodes, fortement touchée par les feux de végétation, selon l’inspection générales des situations d’urgence de Roumanie. Ils se déplacent par ferry et sont dotés de plusieurs véhicules spécialisées. Le ministère des AE de Bucarest fait savoir que le risque d’incendie demeure élevé et l’alerte est toujours de 4 à 5 sur une échelle de 0 à 5 sur plusieurs régions et îles de la Grèce, alors que la météo change d’une manière significative, les températures devraient chuter et des tempêtes puissantes toucheront les région de Thrace, Macédoine, Chalcidique et le nord-est de la mer Egée. Les ressortissants roumains qui souhaitent voyager durant cette période en Grèce sont exhortés de s’informer rigoureusement avant de partir sur la situation sur le terrain, et ceux qui se trouvent déjà dans les zones touchées, sont tenus de respecter strictement les instructions des autorités locales et de suivre des sources officielles d’information.

    Moldova – La Fédération de Russie sera obligée de réduire le nombre du personnel diplomatique et des fonctionnaires qui travaillent dans l’ambassade de Chisinau conformément à une décision des autorités de la République de Moldova et déjà communiquée à l’ambassadeur de Russie. Il s’agit d’une réduction de 84 à 25 postes, dont 10 diplomates et 15 membres du personnel technique, soit un nombre égal à celui des diplomates et du personnel qui travaille à l’ambassade de République de Moldova à Moscou. Le ministre des Affaires Etrangères, Nicu Popescu a rappelé que pendant des décennies la République de Moldova a été la cible d’activités et de politiques hostiles de la part de la Fédération de Russie et nombre des démarches de l’ambassade ont visé à déstabiliser l’Etat. A Moscou, la porte-parole du ministère des Affaires Etrangères russe, Maria Zakharova a affirmé que la décision n’était pas justifiée et qu’il ne s’agissait que d’un nouveau pas du pouvoir de Chisinau vers la destruction des relations bilatérales.

    Belgique – Le ministère des Affaires Etrangères de Bucarest annonce les ressortissants roumains qui se trouvent, transitent ou envisagent de voyager en Belgique qu’une grève des pilotes de la filiale Ryanair de ce pays aura lieu les 29 et 30 juillet. Les vols de cette compagnie aérienne seront perturbés, y compris plusieurs liaisons avec la Roumanie. Selon le ministère des Affaires Etrangères de Bucarest, les ressortissants roumains peuvent demander l’assistance consulaire aux numéros de l’ambassade de Roumanie à Bruxelles : +32 (0) 2 347 5338, +32 (0) 2 344 1658, +32 (0)2 343 69 35, où une permanence a été mise en place. Les ressortissants roumains confrontés à une situation difficile, à caractère d’urgence disposent du numéro de permanence de l’Ambassade de Roumanie en Belgique : + 32(0)2 346 9814.

    Concert – UN concert inédit de violon et de guitare aura lieu en fin de semaine à une altitude de plus de 2 000 mètres, dans les monts de Bucegi, dans le centre la Roumanie, près du chalet de Caraiman que le connu violoniste roumain, Alexandru Tomescu a transformé pour la dédier à la musique classique. Aujourd’hui c’est la première édition du master class appelé « Enescu experience ». Huit jeunes musiciens se sont qualifiés suite à une sélection et seront guidés en cette période par Alexandru Tomescu, soliste de l’orchestre de la Radiodiffusion roumaine et par le guitariste Dragoş Ilie. Les deux musiciens consacrés aux côtés des jeunes artistes donneront un concert à la fin du master classe, ce samedi le 29 juillet sur la plate-forme devant le chalet de Caraiman. L’accès du public est gratuit.

    Police – Le ministre roumain de l’intérieur, Cătălin Predoiu, a rencontré des représentants de la direction de la police roumaine et de la police aux frontières, pour leur demander de consolider les actions de lutte contre la criminalité organisée, soulignant le besoin d’une riposte efficace aux groupes criminels – fait savoir ce jeudi le Ministère de l’Intérieur, dans un communiqué. Le ministre a loué l’activité des deux institutions et a insisté sur le renforcement des efforts visant à faire augmenter le degré de sécurité des citoyens.

    Météo – Après une vague de chaleur caniculaire en Roumanie, les températures ont chuté dans la nuit de mercredi à jeudi. Hier les maxima frôlaient les 40 degrés, aujourd’hui elles vont de 19 à 28 degrés. 25 degrés en ce moment à Bucarest. Il pleut à Bucarest et des pluies sont présentes sur l’est, le sud-est et le sud. Les tempêtes ont malheureusement fait des victimes.

    Sports – Les sportifs roumains, Constantin Popovici et Cătălin Petru Preda ont remporté les premières médailles d’or et d’argent pour la délégation de Roumanie aux Championnats du monde 2023 de natation de Fukuoka au Japon, après avoir remporté aujourd’hui les deux première places au concours de plongeon. Popovici, 34 ans, est désormais le premier champion du monde de Roumanie au plongeon. 23 sportifs ont participé à ce concours.

  • Consiliul a dat votul final asupra legii privind cipurile

    Consiliul a dat votul final asupra legii privind cipurile

    Actul privind cipurile urmărește să creeze condițiile pentru dezvoltarea unei baze industriale europene în domeniul semiconductorilor, să atragă investiții, să promoveze cercetarea și inovarea și să pregătească Europa pentru eventuale crize în aprovizionarea cu cipuri, așa cum a fost și cea din timpul pandemiei de Covid 19. Programul își propune să mobilizeze investiții publice și private în valoare de peste 40 de miliarde de euro, obiectivul fiind acela de a reduce dependența externă și de a dubla cota de piață globală a Uniunii Europene în domeniul semiconductorilor, de la 10 % în prezent la cel puțin 20 % până în 2030. Actul legislativ urmează să fie publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și va intra în vigoare în a treia zi de la data publicării. Consiliul Uniunii Europene a adoptat și o modificare a regulamentului privind acțiunile comune cuprinse în programul Orizont Europa, modificare ce va permite inițiative comune pentru cipuri, similare cu cele privind tehnologiile digitale esențiale.

    Contextul în care blocul comunitar a decis să reglementeze mai clar această industrie este acela că, în prezent, Europa depinde în prea mare măsură de cipurile produse în străinătate. Acest lucru afectează industria și alte sectoare strategice, precum sănătatea, apărarea sau energia. De aceea, Actul privind cipurile își propune să reducă vulnerabilitățile și dependențele UE de actorii străini, să consolideze baza industrială pentru semiconductori și să încurajeze afacerile în domeniu. Cipurile sunt dispozitive mici, compuse din semiconductori, materiale capabile să permită sau să blocheze fluxul de energie electrică, să stocheze cantități mari de informații sau să efectueze operații matematice și logice. Ele sunt esențiale pentru o gamă largă de produse, de la carduri bancare până la autoturisme sau telefoane inteligente.


  • Două treimi dintre europeni cred că schimbarea climei este una dintre cele mai grave probleme

    Două treimi dintre europeni cred că schimbarea climei este una dintre cele mai grave probleme

    Schimbările climatice din ultima perioadă vin cu probleme grave asupra sănătății. Efectele se văd inclusiv la nivelul psihicului, manifestându-se prin creșterea agresivității și a violenței, până la decese, spun specialiștii.

    Cu toate acestea, românii sunt cei mai dezinteresați europeni de deciziile personale pentru combaterea schimbărilor climatice, arată datele unui sondaj Eurobarometru. Doar 29% din populație spune că a luat astfel de decizii în viața de zi cu zi. La noi, schimbările climatice sunt pe locul trei într-un top al celor mai serioase probleme pe care le avem. Pe primul loc se află sărăcia și conflictele armate. Asta în timp ce77% dintre europeni se arată foarte îngrijorați de problematica schimbărilor climatice și cred că tranziția la economia verde ar trebui să fie accelerată. Cei mai mulți dintre europeni sunt de părere că cei care trebuie să se ocupe de combaterea acestora sunt Uniunea Europeană și guvernele naționale – 56%, urmate de industrie și mediul de afaceri – 53%. Doar 35 % dintre cei intervievati cred că responsabilitatea aparține în primul rând cetățenilor.

    La noi, 70% dintre români consideră că guvernul ar trebui să facă mai multe pentru combaterea schimbărilor climatice. Asta în timp ce peste jumătate dintre europeni, mai precis 63%, spun că au luat decizii de luptă împotriva schimbărilor climatice, în viața de zi cu zi, cum ar fi reducerea deșeurilor, separarea reciclabilelor, transportul prietenos cu mediul, consumul de alimente bio sau reducerea consumului de carne. Cei mai implicați europeni sunt cei din Luxemburg, Finlanda și Suedia, unde peste 80% din populație a luat astfel de decizii, iar pe ultimele locuri se află Polonia, Bulgaria și, la coada clasamentului, România.

    Când vine vorba de soluții, 86% din europeni spun că Uniunea Europeană și guvernele naționale trebuie să eficientizeze consumul de energie până în 2030, prin izolarea clădirilor, instalarea panourilor fotovoltaice și încurajarea utilizării mașinilor electrice. Datele sondajului mai arată că 30 la sută dintre europeni spun că își lasă cât de des pot mașina personală pentru a merge cu bicicleta sau transportul public, în timp ce la noi media este de doar 16%.


  • Jurnal Românesc – 20.07.2023

    Jurnal Românesc – 20.07.2023

    Aproximativ 2.000 de cărţi pentru copii donate de către bucureşteni vor ajunge în diaspora, a anunţat viceprimarul Capitalei, Horia Tomescu. Cărţile strânse vor ajunge la copii români din toată Europa, contribuind, astfel, la promovarea lecturii în limba română, de la vârste mici, şi la creşterea interesului copiilor pentru carte, scrie viceprimarul, pe Facebook. Acesta a precizat că, prin aceste donaţii, se faciliteazăaccesul la lectură în limba română pentru copiii din diaspora şi se păstrează vie legătura acestora cu identitatea românească. Volumele au fost strânse în cadrul unei campanii pentru creşterea fondului de carte al Bibliotecii Prichindeilor din Diaspora, iniţiate de către Biroul Politici şi Strategii pentru Diaspora din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti.

    Secretarul de stat pentru românii de pretutindeni, Gheorghe Cârciu, s-a aflat alături de comunitatea românească din sud-estul Franței pe 16 iulie. Cu acest prilej, oficialul de la București a vizitat stadiul proiectului pe care biserica îl desfășoară aici. Biserica, ce va purta hramul Sfinților Împărați Constantin și Elena și Sfântul Ierarh Nicolae, reprezintă răspunsul la rugăciunile comunităţii românești de aici, care și-a dorit un lăcaș de cult ortodox, care să reflecte identitatea naţională prin arhitectură şi iconografieˮ a declarat secretarul de stat pentru românii de pretutindeni, la încheierea vizitei. El a mulțumit Înaltpreasfinţitului Iosif, Mitropolit al Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale şi Meridionale, afirmând că acest proiect este posibil și datorită implicării sale.

    România va livra energie peste Prut din producţia viitoarelor unităţi 3 şi 4 ce vor fi construite la centrala Nuclearelectrica de la Cernavodă. Un document în acest sens a fost semnat, marți, de reprezentanţii companiilor Nuclearelectrica şi Energocom din Republica Moldova, în prezenţa miniştrilor Energiei din cele două state. Ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja, a afirmat că, în sectorul energetic, Bucureștiul este un lider regional şi trebuie să rămână un lider regional. Dacă Federaţia Rusă a ales să folosească energia ca armă în războiul declanşat împotriva Ucrainei şi în războiul hibrid mai amplu, România poate răspunde ca factor de stabilitate pentru regiunea noastră şi cu siguranţă cu prioritate zero în ceea ce îi priveşte pe fraţii noştri din Republica Moldova. Vă rămânem aproape în tot ceea ce construim şi vom construi împreunăˮ, a mai spus Sebastian Burduja. La rândul său, ministrul Energiei de la Chişinău, Victor Parlicov, a declarat că România a furnizat, în timpul sezonului rece, energie electrică peste Prut, însă colaborarea trece, acum, într-o nouă etapă. Unde dorim să ajungem este să fim parteneri în proiecte nucleare aici, pe teritoriul României, de care să beneficieze atât cetăţenii din România, cât şi cei din Republica Moldovaˮ, a spus Victor Parlicov. Nuclearelectrica îşi propune să crească producţia de energie la 3.262 de megawaţi, prin construirea unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă până în 2031-2032 şi dezvoltarea şi operarea reactoarelor modulare de mici dimensiuni. Centrala de la Cernavodă produce, în acest moment, prin unităţile 1 şi 2, un total de 1.400 de megawaţi, care asigură 20% din necesarul de energie al României.

    Institutul Cultural Român de la Madrid și Asociația România Sălbatică, sub auspiciile Ambasadei României în Regatul Spaniei, prezintă expoziția de fotografie România sălbatică, deschisă în Galeria ICR Madrid până pe 30 august. În urma proiectului România Sălbatică, fotograful Dan Dinu a strâns o arhivă impresionantă de imagini ilustrează peisajele naturale, flora sau fauna. Concepută atât pentru exterior cât și pentru interior, expoziția cuprinde imagini în format mare, acoperind cât mai mult din biodiversitatea țării, o trimitere călduroasă către România ca destinație de ecoturism. Expoziția a mai fost itinerată în opt orașe din țară – la București, Brașov, Timișoara, Cluj-Napoca, Iași, Sibiu, Constanța și Craiova -, dar și în Polonia, la Varșovia și Cracovia. Proiectul se bucură de sprijinul Comisiei Naționale UNESCO. România sălbatică este cel mai amplu proiect de documentar dedicat naturii din țară. După mii de kilometri parcurși, sute de ore de filmare și mai bine de 10 ani de pre-producție, filmul prezintă imagini în premieră pentru România, din regiuni spectaculoase și greu accesibile. Din 2018, Dan Dinu și Cosmin Dumitrache au lucrat exclusiv la realizarea acestui documentar, care încununează întregul proiect fotografic și încheie munca depusă de întreaga echipă și de toți colaboratorii implicați de mai bine de zece ani.


  • Retrospectiva săptămânii 18.06. – 24.06.2023

    Retrospectiva săptămânii 18.06. – 24.06.2023

    Premierul României, Marcel Ciolacu, și ministrul de
    Externe, Luminița Odobescu, în vizită la Chișinău


    România susţine începerea negocierilor de aderare
    a Republicii Moldova la Uniunea Europeană în cel mai scurt timp, a transmis,
    miercuri, la Chişinău, premierul Marcel Ciolacu, aflat în prima sa vizită
    externă de la învestire. El a subliniat că viitorul Republicii Moldova este în
    blocul comunitar. Partea română şi-a oferit disponibilitatea de a acorda
    expertiză partenerilor de la Chişinău.

    La rândul său, premierul Dorin Recean a mulţumit
    României pentru tot sprijinul pe care îl acordă Republicii Moldova în procesul
    de aderare la Uniunea Europeană, precum şi pe dimensiunea economică şi socială.
    El a accentuat că relaţiile pe cele două maluri ale Prutului se consolidează
    tot mai mult prin construcţia podurilor, drumurilor şi reţelelor energetice.
    Dorin Recean a menționat existenţa a nouă
    proiecte pentru tranşa a doua din ajutorul Guvernului României. Acestea
    valorează 28 de milioane de euro şi vizează investiţii pentru dezvoltarea
    localităţilor din Republica Moldova, a precizat premierul de la Chișinău.

    La
    începutul săptămânii, și șefa diplomației de la București, Luminița Odobescu, a
    făcut o vizită în Republica Moldova, fiind prima vizită externă de la preluarea
    mandatului. Ea a fost primită de președinta pro-occidentală Maia Sandu, şi a
    avut discuţii cu omologul Nicu Popescu. Cei doi au subliniat susţinerea oferită
    Republicii Moldova de către România cu ajutoare umanitare, resurse energetice
    şi sprijin în domeniul creşterii rezilienţei. Nu în ultimul rând, șefa
    diplomației de la București a afirmat că deschiderea negocierilor de aderare a
    Republicii Moldova la Uniunea Europeană în cel mai scurt timp reprezintă o
    prioritate a politicii externe a României.



    Magistrații din România au protestat, nemulțumiți
    că ar putea rămâne fără pensii speciale


    Magistraţii din mai multe instanţe şi parchete
    din ţară şi-au suspendat activitatea miercuri, întrucât sunt nemulţumiţi că Guvernul
    vrea să modifice condiţiile în care ei pot obţine pensie de serviciu.
    Judecătorii şi procurorii susţin că modificarea pensiilor lor ar încălca
    independenţa justiţiei. Coaliţia de guvernământ PSD-PNL vrea să crească,
    treptat, vârsta de pensionare pentru judecători şi procurori până la 65 de ani,
    iar pensia să fie calculată pe baza veniturilor din mai mulţi ani, nu doar din
    ultimul an de activitate.

    Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a
    transmis că respectă dreptul la liberă exprimare al magistraţilor, dar a
    insistat că dialogul este soluţia rezolvării oricărei probleme a sistemului
    judiciar, nu protestul. Reformarea cadrului legislativ referitor la pensiile de
    serviciu, aşa-numitele pensii speciale, a fost promisă Uniunii Europene de
    autorităţile române în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Pe
    de altă parte, joi, proiectul de lege privind desfiinţarea pensiilor speciale pentru
    senatori şi deputaţi a primit raport favorabil, cu majoritate de voturi, în
    Comisia de specialitate a Parlamentului. Preşedintele comisiei, deputatul
    social-democrat Eugen Bejinariu, a precizat că, dacă vor fi identificate
    elemente de neconstituţionalitate ale propunerii, vor fi găsite alte soluţii
    pentru reducerea sau eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor.



    Măsuri anunțate de Guvernul de la București


    Preţurile la unele produse alimentare de bază se
    vor putea diminua în perioada următoare, a anunţat, joi, premierul Marcel
    Ciolacu. El susţine că această scădere nu va pune presiune pe producătorii
    români. Marcel Ciolacu a afirmat că a primit răspunsul de la marile lanţuri de
    magazine privind schema de reducere a adaosurilor comerciale. Este vorba de o
    listă care conţine produse de primă necesitate, cum ar fi pâinea, lactatele,
    carnea, ouăle, făina, mălaiul, uleiul, legumele şi fructele.

    Tot joi, Guvernul
    a discutat, într-o primă lectură, schema de ajutor de stat pentru producătorii
    români de materiale de construcţii. În principiu, se doreşte ca, pe piaţa
    internă, să apară mai multe materiale produse în ţară la preţuri competitive şi
    în felul acesta să fie redus importul de materiale de construcţii. Acum, peste
    70% din materialele folosite sunt din import, iar Guvernul vrea să reducă acest
    procent. Bugetul pentru acest an al schemei de ajutor ar putea să fie de 150 de
    milioane de euro, dar ultimul cuvânt îl va avea Ministerul de Finanţe.

    De
    asemenea, Executivul a aprobat, acordarea unor ajutoare de urgenţă pentru sprijinirea
    populaţiei afectate de inundaţii, alunecări de teren şi fenomene meteorologice
    periculoase, în limita sumei de 1,4 milioane de euro. Gospodării din centru, sud-vest şi sud au fost afectate,
    în această lună, de precipitaţii abundente. A fost nevoie de sprijinul şi
    intervenţia pompierilor militari pentru înlăturarea efectelor negative generate
    de vremea rea.



    Plan de dezvoltare a zăcămintelor de gaze din zona
    românească a Mării Negre


    OMV Petrom şi Romgaz au aprobat planul de
    dezvoltare a zăcămintelor comerciale de gaze naturale Domino şi
    Pelican Sud din zona românească a Mării Negre. Agenţia
    Naţională pentru Resurse Minerale urmează să confirme acest plan. Investiţia se
    ridică la 4 miliarde de euro pentru faza de dezvoltare, iar producţia totală va
    fi de 100 de miliarde de metri cubi, echivalentă cu cererea anuală de gaze naturale
    pentru 4,3 milioane de gospodării. Potrivit conducerii OMV Petrom, în 2027, ar urma să fie extrase primele cantităţi
    de gaze prin proiectul Neptun Deep, iar România va deveni cel mai mare
    producător de gaze naturale din Uniunea Europeană. Proiectul va dura
    aproximativ două decenii, iar veniturile aduse la bugetul de stat vor sprijini
    dezvoltarea României. OMV Petrom afirmă că veniturile estimate ale statului
    român ar fi de 20 de miliarde de euro.

  • 20.05.2023 (mise à jour)

    20.05.2023 (mise à jour)

    G7 – Le président roumain, Klaus Iohannis, a salué l’annonce faite samedi par le président américain, Joe Biden, au sommet du G7 au sujet du soutien estimé à 275 millions de dollars de la art des Etats Unis et du Japon, de la Corée du Sud et des Emirats arabes unis au projet des réacteurs nucléaires de petites dimensions de Roumanie. Autre bonne nouvelle que le chef de l’Etat roumain a annoncée : les agences américaines de crédit US Exim et US International Development Finance Corporation ont émis les lettres d’intérêt relatives à un soutien supplémentaire de 4 milliards de dollars pour la mise en œuvre du projet. Ces initiatives constituent un soutien essentiel pour l’objectif de la Roumanie de se situer en première ligne du développement de l’infrastructure révolutionnaire de l’énergie nucléaire. L’implémentation du projet en partenariat avec les Etats Unis permettra la production d’énergie propre, augmentera la sécurité énergétique, a souligné le leader de Bucarest dans un message sur les réseaux sociaux. Les leaders du G7 ont confirmé à Hiroshima, leur engagement d’identifier de nouvelles opportunités d’élargissement du partenariat visant l’infrastructure et les investissements mondiaux, l’initiative du président Biden et du G7 dans le domaine de l’infrastructure et qui prévoit le financement de la première centrale à réacteur modulaire de petites dimensions en Roumanie.

    Enseignement – Le premier ministre roumain, Nicolae Ciucă, a convoqué les syndicats de l’Education nationale, pour une rencontre dimanche, au siège du Gouvernement. Il a déclaré que la solution pour les revendications des salariés de l’Education figurait dans la loi de la grille unique des salaires. Le premier ministre qui est également leader du PNL, parti qui mène la coalition gouvernementale aux côtés du PSD et de l’Union démocrate magyare de Roumanie a également dit que le ministère du Travail bénéficiait de tout l’appui de la coalition gouvernemental pour réaliser la loi de la grille unique des salaires et la réforme des régimes spéciaux de retraites au plus vite. Les déclarations du premier ministre roumain interviennent après l’annonce faite par le président du PSD et de la Chambre des députés, Marcel Ciolacu selon lequel que toute négociation relative au prochain cabinet dont il sera le chef devrait être suspendue jusqu’à la résolution des demandes des syndicats et d’un arriéré « majeur » : la réforme des régimes spéciaux de retraites. Les syndicats de l’Education nationale ont annoncé le déclenchement de la grève générale le 22 mai. Leurs revendications sont principalement liées aux salaires.

    Education nationale –
    Les débats en marge des projets des lois de l’Education nationale se
    poursuivent dans la commission spécialisée du Sénat de Bucarest qui doit
    adopter jusqu’à ce lundi ses rapports à envoyer au plénum du Parlement. Si la
    loi de l’enseignement supérieur a déjà reçu un rapport favorable de la part de
    la commission, les articles visant l’enseignement préuniversitaire ont suscité
    des tensions entre le Pouvoir et l’Opposition. La pomme de discorde est le
    désir de l’Opposition, soutenue par les associations d’élèves et de parents,
    d’éliminer un possible examen supplémentaire après l’évaluation nationale -
    soit le brevet – en fonction duquel seront occupés la moitié des places
    disponibles dans un lycée. Les deux lois de l’Education nationale devraient
    recevoir le vote final du Sénat ce lundi.

    Schengen – Le président de la Cour de cassation de l’Union européenne, Koen Lenaerts, affirme que le dossier pour l’annulation de la décision de rejeter l’adhésion de la Roumanie à l’espace Schengen de libre circulation européenne devrait être rapidement solutionné. « Dès le début je souhaite préciser que la place de la Roumanie est à l’intérieur de la zone euro. Par conséquent, l’accès de la Roumanie et de la Bulgarie à Schengen devrait se produire au plus vite. » a déclaré Koen Lenaerts. Selon lui, « en recevant un nouveau membre tel la Roumanie, toutes les frontières de l’intérieur de l’Union s’ouvrent et les frontières intérieures peuvent être facilement traversées par les personnes et les marchandises des Etats membres. Parallèlement, les frontières extérieures de l’Union, leur défense devient un problème commun. Lorsque la Roumanie et la Bulgarie accèdent à la zone Schengen, la défense des frontières de l’UE devient automatiquement un problème de tous, et non seulement des Etats situés aux frontières ». L’accès de la Roumanie à l’espace de libre circulation européenne, n’a pas été possible à la fin de l’année dernière à cause de l’opposition de l’Autriche, même si le pays respectait tous les critères d’adhésion.

    Tennis – L’ancienne numéro 1 du tennis mondial féminin, la Roumaine Simona Halep suspendue depuis octobre pour infraction aux règles antidopage, est sous le coup d’une nouvelle affaire en lien avec des irrégularités dans les données de son passeport biologique, a annoncé vendredi l’instance antidopage du tennis (ITIA). L’Agence internationale pour l’intégrité du tennis (ITIA) confirme que la joueuse de tennis roumaine Simona Halep a été accusée d’une autre violation distincte du Programme antidopage du tennis, en relation avec des irrégularités dans son passeport biologique d’athlète (ABP), écrit l’instance dans un communiqué. L’ancienne N.1 mondiale, victorieuse de Roland-Garros en 2018 et de Wimbledon en 2019, est suspendue a titre provisoire depuis octobre dernier après avoir été contrôlée positive au roxadustat lors de l’US Open, en aout. Cette molécule interdite stimule la production de globules rouges et est interdite par l’Agence mondiale antidopage (AMA). Halep encourt jusqu’a quatre ans de suspension dans cette première affaire. Dans un communiqué diffusé vendredi soir sur son compte Instagram, la joueuse de 31 ans dit vivre le pire cauchemar de son existence depuis l’annonce de sa suspension, le 7 octobre dernier, et dénonce une forme de harcèlement de la part de l’ITIA qu’elle accuse de chercher a prouver que je suis coupable de quelque chose que je n’ai jamais fait.

    Meteo – La météo sera agréable et légèrement instable sur la majorité des régions de la Roumanie. Ciel variable avec quelques nuages, des pluies à verse et des orages notamment sur le relief. Les maximas dépasseront partout les 20 degrés pour grimper jusqu’à 28 degrés.

  • Coup d’envoi du programme gouvernemental « La maison verte photovoltaïque ».

    Coup d’envoi du programme gouvernemental « La maison verte photovoltaïque ».

    C’est à commencer par ce vendredi et jusqu’au 26 juin que les Roumains peuvent s’inscrire à la session 2023 du programme gouvernemental « la maison verte photovoltaïque » par le biais d’une application informatique dédiée. Une des nouveautés de cette année est le fait que compte tenu du nombre très élevé de demandeurs, les inscriptions se dérouleront le long de 8 étapes, une pour chaque région de développement de la Roumanie, en ordre alphabétique, chaque région disposant de trois jours ouvrables. Jusqu’au 23 mai, les inscriptions sont ouvertes aux habitants de Bucarest et du département limitrophe d’Ilfov.

    Aux dires du ministre de l’environnement, Barna Tanczos, l’application développée par l’Administration du Fonds pour l’environnement est très facile a utiliser et elle a réduit la durée de toutes les formalités bureaucratiques à quelques minutes seulement. Les utilisateurs doivent fournir seulement quelques documents en format PDF : carte d’identité, extrait cadastral, certificat fiscal attestant qu’il n’y aucune dette au budget d’Etat et certificat fiscal attestant l’absence des dettes au budget local. Précision importante : désormais, l’adresse du demandeur inscrite sur la carte d’identité doit absolument correspondre au lieu où sera installé le système photovoltaïque. Donc, les résidences secondaires ne bénéficieront pas de la subvention gouvernementale.

    L’étape de l’inscription des bénéficiaires au programme « La maison verte photovoltaïque » a été précédée par celle de l’inscription des entreprises et des installateurs de tels systèmes d’énergie. Plus de 250 entreprises sont désormais autorisés à installer des systèmes photovoltaïques subventionnés par l’Etat. Or, le ministère de l’Environnement comptait doubler le budget du programme si suffisamment d’entreprises spécialisées en énergie verte s’y inscrivent.

    A l’heure actuelle le programme bénéficie d’une enveloppe de quelque 35 millions d’euros, qui pourrait couvrir le cout de 87 000 systèmes photovoltaïques Grâce au programme La maison verte photovoltaïque, qui est de plus en plus populaire et recherché, les bénéficiaires obtiennent un financement allant jusqu’à 90 % de la valeur totale des dépenses éligibles, dans la limite des 200 000 lei (4 000 euros), pour se doter de panneaux photovoltaïques d’une puissance d’un minimum de 3 kWh. Lors des deux éditions antérieures du programme, 55 000 dossiers ont été approuvés.

    En se dotant de systèmes de panneaux photovoltaïques pour la production d’électricité, les bénéficiaires couvriront leur nécessaire de consommation et pourront aussi transférer le reste d’électricité produite au réseau national. Une chose est sure : qu’ils profitent de cette aide offerte par de l’Etat, ou qu’ils décident de se procurer de tels systèmes à leurs propres frais, l’intérêt des Roumains pour l’indépendance énergétique ne cesse de croître. Et c’est notamment après la flambée des tarifs de l’électricité et du gaz que la demande de panneaux solaires s’est envolée en Roumanie.

  • Integrarea Rep. Moldova pe piața unică a UE – Mecanismul pentru interconectarea Europei

    Integrarea Rep. Moldova pe piața unică a UE – Mecanismul pentru interconectarea Europei

    Republica Moldova s-a alăturat Mecanismului pentru interconectarea
    Europei, printr-un acord semnat recent la Chişinău, de comisarul pentru
    transporturi, Adina Vălean, și ministrul infrastructurii și dezvoltării
    regionale, Lilia Dabija, în prezența premierului, Dorin Recean.

    Acordul le va
    permite promotorilor din Republica Moldova să solicite finanțare din partea UE
    pentru proiecte de interes comun în domeniul transporturilor, al energiei și în
    domeniul digital, care vizează îmbunătățirea conectivității acestei țări cu
    vecinii săi din UE.

    Acordul va sprijini integrarea Republicii Moldova pe piața
    unică a UE, promovând totodată creșterea economică, crearea de locuri de muncă
    și competitivitatea. Republica Moldova a fost puternic afectată de războiul de
    agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. UE rămâne solidară cu Republica Moldova
    și se angajează să îi consolideze în continuare reziliența. Acordul aduce
    Republica Moldova încă și mai aproape de UE, prin includerea sa în rețelele
    transeuropene interconectate.

    Adina Vălean a precizat că Rep.
    Moldova este
    prima ţară din afara UE care este asociată acestui mecanism. Oficialul eruopean
    a oferit mai multe amănute.

    Adina Vălean: Nu este doar o semnătură și un acces
    la un program. Este mai mult, pentru ca dincolo de nevoile sau proiectele care pot
    fi finațate prin asta, aduce și expertiza, susținerea și creșterea care vine
    dinspre CE și este acordată promotorilor, autorităților îm dezvoltarea acestor
    proiecte. Deja în iunie, foarte curând, o echipa de experți a CE va veni la
    Chișinău pentru a explica în detaliu acest proiect și mecanism de finanțare și
    pentru a ajuta și însoți Rep. Moldova în primii pași singură în acest mecanism.
    Infrastructura de transport în toate statele membre și conexiunile dintre ele
    reprezinta baza dezvoltării economice. Dacă transportul stă, economia stă.
    Totate statele membre ale UE sunt într-o competiție acerbă pentru finanțare, mâna
    de lucru, noi tehnologii, pentru a dezvolta transporturile și rețelele de infrastructur    ă. Și acum Rep. Moldova intră în această familie într-un
    moment în care poziția ei este puțin privilegiată pentru că toată lumea înțelege
    că este nevoie de un ajutor suplimentar în această zonă pentru a înbunătăți
    conectivitatea, culoarele solidarității pentru tansportul de marfă între
    Ucraina, Rep. Moldova, țări ale UE și mai departe pe piețele internaționale. Sunt
    niște oportunități pe care toată lumea le înțelege și trebuie folosite acum.


    În ceea ce privește
    transporturile, autoritățile și companiile din Republica Moldova vor putea
    solicita finanțare în contextul viitoarelor cereri de propuneri din cadrul componentei
    Transporturi a MIE (MIE – Transporturi) din perioada de programare actuală
    (2021-2027). În ceea ce privește energia, proiectele de infrastructură
    energetică din Republica Moldova conectate cu statele membre ale UE au
    posibilitatea de a solicita statutul de proiecte de interes reciproc (Projects
    of Mutual Interest, PMI), în temeiul normelor revizuite ale UE privind
    infrastructura energetică. Componenta
    digitală a MIE (MIE – Digital)
    oferă sprijin pentru proiectele de conectivitate de interes comun, în special
    pentru rețelele magistrale care leagă UE de țări terțe, precum și pentru
    dezvoltarea unei infrastructuri sigure, securizate și sustenabile de
    înaltă performanță, inclusiv a rețelelor gigabit și a celor mobile de generația
    a cincea (5G).


  • Jurnal Românesc – 5/18/2023 10:05:40 AM

    Jurnal Românesc – 5/18/2023 10:05:40 AM

    Peste 100.000 de
    români stabiliţi în Spania vor avea drept de vot pentru alegerile municipale
    care se vor desfăşura în această ţară pe 28 mai,     a anunţat Oficiul pentru
    Recensământul Electoral spaniol, citat de agenţia EFE. Din totalul de 414.692
    de cetăţeni străini proveniţi din 29 de ţări care au drept de vot la acest
    scrutin, majoritatea sunt originari din statele UE, în frunte cu românii, care
    numără 113.492, urmaţi de italieni (66.492) şi de germani (41.630). Din ţările
    terţe vor avea drept de vot la aceste alegeri din Spania 49.903 de rezidenţi,
    din care 12.420 provin din statele latino-americane. Aproape 1,1 milioane de
    români trăiesc în Spania, potrivit ministerului spaniol al Incluziunii,
    Securității Sociale și Migrației.






    Guvernul de la
    Bucureşti a aprobat, prin memorandum, o serie de decizii care vizează
    interconectarea reţelelor de gaze naturale şi energie electrică între România
    şi Republica Moldova    . Purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Cărbunaru, a anunţat
    că vor fi extinse lucrările la gazoductul Iaşi – Ungheni – Chişinău prin
    construcţia unei conducte de transport gaze pe Centura Chişinăului. În
    privinţa energiei electrice, este vizată interconectarea sistemelor
    electro-energetice dintre România şi Republica Moldova prin investiţii de
    importanţă strategică, precum linia electrică aeriană de 400 KW Suceava-Bălţi
    sau extinderea staţiei dintre Suceava şi Bălţi cu interconexiuni de comunicaţii
    pe linie electrică pe direcţia Huşi – Cioara, a precizat Cărbunaru.
    Acesta a amintit de sprijinul acordat de România cetăţenilor din Republica
    Moldova pentru aprovizionarea cu gaze naturale şi energie în special în timpul
    iernii.




    Departamentul
    pentru Românii de Pretutindeni şi Patriarhia Română au semnat un protocol prin
    care îşi vor coordona eforturile pentru derularea de proiecte şi acţiuni comune
    care să conducă la întărirea identităţii spirituale şi culturale a românilor
    din afara ţării.     Protocolul vizează proiecte educaţionale, protejarea şi
    revitalizarea tradiţiilor şi obiceiurilor româneşti, susţinerea manifestărilor
    culturale destinate românilor de pretutindeni, proiecte privind construcţia,
    repararea, conservarea şi dotarea bisericilor românilor de pretutindeni,
    renovarea şi întreţinerea de muzee, case memoriale, monumente istorice,
    cimitire, precum şi construcţia, renovarea, întreţinerea şi dotarea
    bibliotecilor românilor din străinătate.

    De asemenea, se urmăreşte consolidarea
    rolului educaţional, spiritual şi identitar al parohiilor şi mânăstirilor
    ortodoxe româneşti din afara graniţelor şi a proiectelor promovate de DRP,
    inclusiv prin punerea la dispoziţie a spaţiilor folosite de parohiile
    româneşti, în special în zonele în care nu există misiuni diplomatice ale
    României. Se vor face, totodată, demersuri pentru desfăşurarea, în cadrul
    proiectului Şcoala de Duminică, a orelor de religie cu scopul de a familiariza
    copiii cu credinţa ortodoxă şi cu respectarea libertăţii religioase. DRP şi BOR
    urmează să sprijine prezenţa şi acţiunile parohiilor şi mănăstirilor ortodoxe româneşti
    în statele în care există comunităţi de români, să organizeze evenimente cu
    ocazia sărbătorilor, manifestări culturale şi biblioteci cu un fond de carte
    românească, în special literatură pentru copii şi manuale şcolare.




    Consulul general
    al României la Cernăuţi, Irina-Loredana Stănculescu, încurajează parteneriatele
    între unităţile de învăţământ din România şi cele din Ucraina.     Prezentă la
    Tulcea, la masa rotundă Limba română, blestem şi binecuvântare
    organizată cu ocazia împlinirii a 140 de ani de la înfiinţarea Colegiului
    dobrogean Spiru Haret, aceasta a amintit că, în prezent, sistemul
    educaţional şi biserica din Ucraina trec printr-o perioadă dificilă. În
    cei aproape cinci ani de mandat, am avut posibilitatea să le simt trăirile,
    frustrările, bucuriile, lupta aceasta necontenită pentru limba maternă. Vă
    încurajez să le fiţi aproape prin contracte bilaterale, prin proiecte de
    cooperare transfrontalieră cu aceşti oameni, pentru că au nevoie de
    dumneavoastră. Trebuie să fiţi alături de comunitatea românească şi nu numai în
    contextul actual geopolitic, a declarat Stănculescu. La masa rotundă au
    participat şi reprezentanţi ai unor unităţi de învăţământ din Ucraina şi
    Republica Moldova, care au deplâns faptul că din ce în ce mai puţini elevi de liceu
    aleg specialitatea Limba şi literatura română. Totodată, directorul Colegiului
    Spiru Haret, Florin Anastasiu, a anunţat că şcoala pe care o
    conduce va semna două parteneriate de înfrăţire cu unităţi de învăţământ din
    Republica Moldova şi Ucraina.

  • UE supravieţuieşte şocului energetic, spune Comisia Europeană

    UE supravieţuieşte şocului energetic, spune Comisia Europeană

    Economia Uniunii Europene a evitat recesiunea. A făcut progrese în primele trei luni din acest an și ne așteptăm să înregistreze o creștere moderată și în următoarea perioadă, cu aceste cuvinte a început comisarul european pentru afaceri economice și monetare, Paolo Gentiloni, prezentarea celor mai noi estimări ale Comisiei privind creșterea Produsului Intern Brut în Uniunea Europeană, așa numitele previziuni de primăvară.

    Şi potrivit datelor provizorii ale Eurostat, Uniunea a avut o creștere economică de 0,3 la sută în primele trei luni ale anului, iar zona euro, care grupează statele care folosesc moneda unică europeană, de 0,1 la sută.

    Nu este nici pe departe o creștere semnificativă, dar este un semn că economia europeană începe să depășească impactul negativ al invaziei rusești din Ucraina, care a dus la o criza energetică de amploare. Un progres care se datorează pe de o parte reducerii dependenței de combustibilii rusești, scăderii considerabile a consumului de gaze, iar pe de altă parte unei ierni mai blânde ca de obicei.

    În plus, prețul energiei a început să scadă, iar efectele se văd în întreaga economie, prin reducerea costurilor de producție în cazul firmelor și facturi mai mici la curent pentru gospodării.

    Ne așteptăm ca în acest an creșterea economică să fie de 1 la sută în Uniunea Europeană și de 1.1 procente în zona euro. Nu vorbim așadar de recesiune până la final de an, ci de o creștere timidă, a ținut să afirme același Paolo Gentiloni. Și tot el spune:

    După problemele din ultimele două trimestre, consumul privat va începe să crească ușor în acest an. Totuși, inflația va continua să afecteze puterea de cumpărare a gospodăriilor.

    În pofida reducerii prețurilor la energie, inflația va rămâne așadar o problemă. Iar Comisia se așteaptă la o rată de 6.7 la sută în acest an în Uniunea Europeană și de 5.8 la sută în zona euro.

    Războiul început de Rusia în Ucraina va rămâne multă vreme de-acum un factor de incertitudine. Este o problemă de ordin umanitar și geopolitic, dar și un risc însemnat asupra economiei, a mai afirmat Paolo Gentiloni.

    Comisia Europeană nu exclude nici apariția unor noi provocări ca urmare a ceea ce numește turbulențele din sectorul bancar și de aceea avertizează că poate avea loc o înăsprire mai pronunțată a condițiilor de creditare.


  • 12.05.2023 (mise à jour)

    12.05.2023 (mise à jour)

    Budget – L’exécutif de Bucarest a adopté vendredi, l’ordonnance
    d’urgence concernant le rééquilibrage du budget, lors d’une réunion spéciale, a
    fait savoir le ministre des Finances, Adrian Câciu. Il a passé en revue les
    mesures d’intervention. Parmi celles-ci, la réduction de 10% des fonds alloués aux biens et services, autres que ceux du domaine
    de l’Education et de la Santé et l’interdiction de l’achat ou de la location de
    voitures par les autorités et les institutions publiques. Y font exception les
    voitures concernées par le programme « Le tacot » censé renouveler le
    parc automobile et permettre aux autorités d’acheter des véhicules non
    polluants. Le ministre des Finances a également annoncé la réduction de 50% des
    postes de conseillers au sein de l’appareil des agents publics et la limitation
    à deux mandats dans les conseils d’administration.
















    BNR – En Roumanie, le taux annuel de
    l’inflation a enregistré une baisse significative, en passant de presque 15% en
    mars dernier à 11,23% en avril. N’empêche, la plupart des produits et des
    services continuent à voir leur prix se majorer, mais la hausse est moins
    significative. D’autres produits ont même connu une réduction de prix, comme
    par exemple, l’huile. L’inflation continuera sa tendance à la baisse, a
    confirmé vendredi la Banque centrale de Roumanie. Le gouverneur Mugur Isarescu
    a annoncé que les taux d’intérêt pour les crédits en devise continueront à
    augmenter. La Banque centrale prévoit une inflation de 7,1% pour la fin de cette
    année et elle estime un taux de 4,2% à la fin de 2024. Aux dires de Mugur
    Isarescu, les fruits et les légumes continueront à voir leurs prix augmenter,
    notamment en raison de la sécheresse en Espagne et suite aux séismes
    dévastateurs de Turquie.






    Energie – Un Centre d’exploration énergétique a été ouvert vendredi, à
    l’Université Polytechnique de Bucarest, le premier en dehors du territoire des
    Etats-Unis. Le centre accueille la chambre de simulation du contrôle-commande
    du petit réacteur modulaire NuScale et il prépare la future génération
    d’ingénieurs en nucléaire civile. Bucarest deviendra un centre d’éducation des futures
    professionnels en charge de la prochaine étape du processus de mise en place
    des réacteurs civiles en Roumanie et en Europe, lit-on dans un communiqué.
























    Jeunes – Plus de 1400 jeunes
    roumains âgés de 18 ans figurent parmi les 35000 bénéficiaires du pass
    Inter-rail censé leur permettre de voyager gratuitement en train à travers
    l’Europe. Baptisée DiscoverEU, cette action s’inscrit dans le
    cadre du programme Erasmus et vise à favoriser les liens culturels au sein de l’Union
    européenne. Elle offre aux jeunes de 18 ans la possibilité d’explorer le
    patrimoine et l’histoire de l’Europe, tout en faisant des rencontres tout le
    continent. Les jeunes peuvent voyager seuls ou en groupes de 5 personnes tout
    au plus et les voyages doivent se faire entre juin 2023 et septembre 2024.
    Cette année, plus de 145.000 jeunes des 27 États membres de l’UE, territoires
    d’outre-mer compris et pays tiers associés à Erasmus ont déposé leur
    candidature. Les pays tiers sont l’Islande, le Liechtenstein, la Macédoine du
    Nord, la Norvège, la Serbie et la Turquie.


    Météo
    – Les températures sont à la hausse, en Roumanie. Samedi, elles seront entre 15 et 22 degrés. Des phénomènes orageux risquent de toucher la plupart des régions du
    pays. 22 degrés samedi, à midi, dans la capitale roumaine.