Radio România Internațional

Tag: energie

  • Comisia Europeană propune un instrument pentru limitarea creşterii excesive a preţului gazelor

    Comisia Europeană propune un instrument pentru limitarea creşterii excesive a preţului gazelor

    În urma invadării Ucrainei de către Rusia și a utilizării ca armă a aprovizionării cu energie, prețurile gazelor naturale au înregistrat vârfuri fără precedent în întreaga UE, atingând niveluri record în vara acestui an. Creșterea extremă a prețurilor pe parcursul a aproape două săptămâni din luna august a fost extrem de dăunătoare pentru economia europeană, cu efecte de contagiune asupra prețurilor energiei electrice și o creștere a inflației globale. În acest context, Comisia propune un mecanism de corecție a pieței pentru a proteja întreprinderile și gospodăriile din UE de episoadele de creștere excesivă a prețurilor gazelor.

    Instrumentul propus constă într-un plafon de siguranță al prețurilor. Mecanismul de transfer de titluri (TTF), care este cel mai des utilizat indicator de referință pentru prețul gazelor, joacă un rol esențial pe piața europeană. Mecanismul ar urma să fie declanșatautomat atunci când sunt îndeplinite cumulativ următoarele două condiții: prețul de decontare pentru instrumentele financiare derivate (TTF) cu scadența cea mai apropiată (front-month) depășește 275 EUR/MWh timp de două săptămâni și atunci când prețurile (TTF) sunt cu 58 EUR mai mari decât referința de piață a gazelor naturale lichefiate (GNL) pe parcursul a cel puțin zece zile de tranzacționare consecutive în cursul celor două săptămâni. Acest plafon ar fi valabil timp de un an începând cu 1 ianuarie 2023.

    Kadri Simson, comisarul european pentru energie,a oferit
    mai multe amănunte:

    Rămânem expuși acestor creșteri periculoase
    ale prețurilor, care dăunează industriei europene și așează o povară grea
    asupra gospodăriilor europenilor. Până acum, ne-a lipsit un instrument din
    cutia noastră de unelte, cu care să abordăm aceste situații, cum ar fi cea la
    care am asistat în luna august, și asta este ceea ce ne propunem astăzi. Aceasta
    nu este o intervenție de reglementare pentru a stabili prețul pe piața gazelor
    la un nivel artificial scăzut. Este un mecanism de ultimă instanță, pentru a
    preveni și, dacă este necesar, a aborda cu eficiență episoadele de prețuri
    excesiv de mari, care nu sunt în conformitate cu tendințele globale ale
    prețurilor.











    Pentru a se asigura că cererea de gaze nu crește, propunerea impune statelor membre să notifice, în termen de două săptămâni de la activarea mecanismului de corecție a pieței, măsurile pe care le-au luat pentru a reduce consumul de gaze și de energie electrică. Pentru a reacționa la posibilele consecințe negative nedorite ale limitei de preț, propunerea prevede că mecanismul poate fi suspendat imediat în orice moment. Acest lucru se poate întâmplaîn mod automat, printr-o dezactivare, atunci când funcționarea sa nu mai este justificată de situația de pe piața gazelor naturale, dar și printr-o decizie a Comisiei de suspendare, atunci când sunt identificate riscuri pentru securitatea aprovizionării Uniunii, pentru eforturile de reducere a cererii, pentru fluxurile de gaze intra-UE sau pentru stabilitatea financiară.


  • Un nou fond european pentru investiții în energie

    Un nou fond european pentru investiții în energie

    Un
    nou fond european pentru investiții în domeniul energetic a fost negociat în
    Parlamentul European cu scopul de a reduce dependența energetică de Federația
    Rusă. Cu ajutorul acestui fond vor putea fi finanțate investiții prin care se
    reduce dependența de gazul rusesc. Se fac lucrări de infrastructură energetică,
    interconectori, se investește în surse alternative de energie și în măsuri de
    eficiență energetică, măsuri care să ducă la reducerea consumului.

    Europarlamentarul Siegfried Mureșan ne spune cum va putea beneficia România de
    sume impotrante de bani alocate din acest fond.




    Am
    reușit să încheiem negocierile din Parlamentul European privind un nou Fond
    european pentru investiții în domeniul energetic, pentru a reduce dependența
    energetică de Federația Rusă, a facilita tranzitia spre surse regenerabile de
    energie, a ne conecta mai bine de alte state a îmbunătăți eficiența energetică,
    un nou fond european din care România va primi 1,3 miliarde euro. Suntem trei co-raportorii
    ai Parlamentului European, eu sunt unul dintre ei reușit să ajungem la un
    acord.

    Privind poziția Parlamentului European pe acest subiect, veștile bune
    pentru România sunt    : Unu vom primi 1,3 miliarde euro fonduri suplimentare
    nerambursabile; Doi: vom primi chiar o prefinanțare în următoarele luni, bani
    care vor permite ajutorarea consumatorilor     înteprinderilor ce au nevoie de
    sprijin în această perioadă. Noi, Parlamentul European, cerem 20 % prefinanțare.
    Va trebui să ajungem la un acord în negocierile finale cu Comisia Europeană și
    cu Consiliul în care sunt grupate statele member. Investițiile eligibile vor fi
    începând cu februarie 2022, adică începând cu momentul invaziei ilegale, ilegitime
    a forțelor armate ruse în Ucraina.

    De asemenea, noi Parlamentul European
    solicităm ca acest nou proiect pe care
    guvernul va trebui să îl depună Comisiei Europene spre aprobare, să fie
    elaborat cu participarea autorităților locale și regionale. De obicei, autoritățile
    locale și regionale cunosc cel mai bine nevoile din comunitățile lor. Este o
    certitudine ca acest fond va exista, este o certitudine că România primește
    1,3 miliarde euro. Restul detaliilor va trebui să le stabilim în negocierile
    finale dintre Parlamentul European și Consiliu. Obiectivul nostru e ca până la
    finalul anului totul să fie încheiat, astfel încât toate statele să poată primi
    finanțarea și se poate începe aceste lucrări.


  • UE – mai mult ajutor pentru Ucraina

    UE – mai mult ajutor pentru Ucraina

    Uniunea Europeană îşi va intensifica eforturile pentru a acorda Ucrainei sprijin în restabilirea şi menţinerea furnizării de energie electrică şi agent termic, a declarat şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după valurile de atacuri ruseşti cu rachete împotriva infrastructurii critice ucrainene. Ea a anunţat că Uniunea ar urma să furnizeze 200 de transformatoare de dimensiuni medii şi un autotransformator mare din Lituania, un autotransformator de dimensiuni medii din Letonia şi 40 de generatoare grele din rezerva comunitară din România. Fiecare dintre aceste generatoare poate furniza energie electrică neîntreruptă unui spital de dimensiuni mici sau medii, a precizat Ursula von der Leyen şi a anunţat că forul comunitar lucrează la un nou hub energetic în Polonia pentru a permite donaţii de la terţi şi pentru a ajuta la livrarea acestora într-un mod coordonat în Ucraina, în special cu partenerii din G7.

    La summit-ul internaţional privind securitatea alimentară, organizat, la Kiev, sâmbătă, la 90 de ani de la genocidul de la Holodomor, preşedintele Volodimir Zelenski a iniţiat un program umanitar – Cereale din Ucraina – care prevede achiziționarea de către parteneri a produselor alimentare de la producătorii ucraineni și trimiterea lor în țările din Africa și Asia care se află în pragul foametei.

    La Holodomor, ocupaţia sovietică a supus poporul ucrainean la o foamete deliberată timp de aproape un an, iar acum Rusia foloseşte din nou alimentele ca armă, a spus preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen.

    Ca parte a agresiunii sale brutale împotriva Ucrainei, Rusia a distrus producția agricolă, a vizat silozurile de cereale și v-a blocat porturile. Astfel, Rusia privează țările cele mai vulnerabile din Africa, Orientul Mijlociu și Asia de accesul vital la alimente. Și apoi se folosește de dezinformare pentru a da vina pe alții pentru acțiunile sale josnice. Trebuie să continuăm să luptăm împotriva acestui lucru, a afirmat Ursula von der Leyen.

    Sâmbătă, Comisia Europeană a anunţat că va plăti transportul a 40 de mii de tone de cereale în cadrul programului umanitar Cereale din Ucraina.


  • Comisia Europeană vizează noi instrumente de limitare a creşterilor excesive de preţuri la gaze

    Comisia Europeană vizează noi instrumente de limitare a creşterilor excesive de preţuri la gaze

    Plafonul de siguranţă pentru preţurile gazelor naturale, propus de Comisia Europeană, vine în contextul în care Rusia, ţară care a invadat Ucraina, foloseşte ca armă aprovizionarea cu energie a Europei, se arată într-un comunicat al executivului comunitar. Prețurile gazelor au înregistrat creşteri fără precedent, anul acesta, ceea ce a generat inflație globală.

    Potrivit comisarului pentru Energie, Kadri Simson, planul include plafonarea prețului la 275 de euro/MWh, dar va fi aplicat doar în cazul în care prețul TTF – adică al facilităţii de transfer de titluri – depășește această valoare timp de două săptămâni la rând sau dacă prețurile TTF sunt cu 58 de euro mai mari decât referința de piață a gazelor naturale lichefiate pe parcursul a cel puțin 10 zile de tranzacționare consecutive. Atunci când aceste condiții sunt îndeplinite, Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei va publica imediat o notificare de corecție a pieței în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și va informa Comisia, Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe și Banca Centrală Europeană. În ziua următoare, mecanismul de corecție a prețurilor va intra în vigoare, iar ordinele pentru instrumentele financiare derivate, cu scadența cea mai apropiată şi care depășesc plafonul prețurilor de siguranță nu vor fi acceptate.

    Mecanismul poate fi activat începând cu 1 ianuarie 2023.Comisia Europeană a anunțat că va solicita statelor membre să detalieze planurile pentru a preveni creșterea consumului, astfel încât plafonarea să nu ducă la consum excesiv sau risipă. Propunerea de regulament conține şi garanții pentru a evita perturbarea piețelor energiei și a celor financiare. Astfel, plafonul de preț este limitat la un singur produs TTF pentru luna următoare, astfel încât operatorii de pe piață să fie în continuare în măsură să satisfacă cererea și să achiziționeze gaze de pe piața la vedere și de pe cea extrabursieră.


  • 24.11.2022

    24.11.2022

    Vilnius – Le président roumain Klaus Iohannis commence aujourd’hui une visite officielle en Lituanie, pour rencontrer son homologue Gitanas Nauseda et le président du Parlement, Viktorija Cmilyte-Nielsen. Demain, le chef de l’Etat participera et s’exprimera dans le cadre d’une conférence à l’Université de Kaunas. Il participera aux côtés de ses homologues de Lituanie, Lettonie et de Pologne, à un sommet dédié au renforcement du Flanc est de l’OTAN, à l’appui accordé à l’Ukraine et à la République de Moldova et à la promotion de la mémoire européenne, avec un accent sur la lutte contre la désinformation et les tentatives de réécrire l’histoire. Mercredi, Klaus Iohannis s’est rendu en Lettonie, pour des pourparlers avec le président Egils Levits.

    Salaire – Nouvelle rencontre aujourd’hui à Bucarest entre les représentants du gouvernement, des syndicats et du patronat pour discuter de la majoration du salaire minimum. Selon le ministre des Finances, Adrian Caciu, le salaire minimum sera porté à 3 000 lei (environ 600 euros), et nous maintiendrons les 200 lei exonérés d’impôt. Une mesure qui entrera en vigueur au 1e janvier 2023. Les autorités ont aussi tenu compte de l’augmentation du salaire minimum dans le domaine de la construction, qui passe à 4000 lei (environ 800 euros), avec exonération d’impôt, afin d’aider le secteur à se développer.

    Ukraine – Des millions d’Ukrainiens ont été plongés dans le noir la nuit dernière et privés d’eau courante et de chauffage, après une nouvelle attaque aux missiles russes contre les infrastructures ukrainiennes. Selon l’envoyé spécial de la radio publique roumaine à Kiev, la Russie a lancé quelque 70 missiles et, même si une bonne cinquantaine ont été interceptées et détruits, les autres ont provoqué non seulement des destructions et fait de nombreuses victimes. Le chef de la diplomatie moldave, Nicu Popescu a déclaré que les attaques contre l’Ukraine avaient provoqué des coupures de courant aussi en République de Moldova voisine. 90% du territoire de la petite ex-République soviétique située entre la Roumanie et l’Ukraine se trouve actuellement sans électricité.

    Schengen – Le ministère roumain des AE affirme que la mission complémentaire d’évaluation réalisée par les experts européens a reconfirmé le fait que la Roumanie remplissait toujours toutes les conditions nécessaires pour appliquer intégralement les acquis de Schengen, y compris en ce qui concerne la politique de visas et la protection des données. La mission d’évaluation a impliqué des experts de la Commission européenne et du Conseil de l’UE, ainsi que de République Tchèque, d’Allemagne, des Pays-Bas et de Suède. Mercredi, à Vienne, le ministre de l’intérieur, Lucian Bode, a présenté à son homologue autrichien Gerhard Karner, des informations relatives à la façon dont les autorités de Bucarest assurent la protection des frontières extérieures de l’UE.

    Centrale hydraulique – Les Roumanie et la Bulgarie vont relancer les négociations pour la construction d’une centrale hydraulique entre Turnu Magurele et Nicopole, à la frontière, a annoncé le ministre de l’Energie roumain, Virgil Popescu. Le projet hydrotechnique aura une puissance de 840 MW, dont 420 destinés à la Roumanie. Le ministre Popescu a précisé que suite aux discussions avec son homologue bulgare Rosen Hristov, la centrale hydraulique de Turnu Magurele et Nicopole était un projet nécessaire, essentiel pour assurer l’indépendance et la sécurité énergétique du pays. Virgil Popescu a participé, à Athènes, à la 26ème conférence de l’Institut pour l’Energie du sud-est de l’Europe.

    Madrid – Le Premier ministre roumain, N. Ciuca, a rencontré, ce mercredi, à Castellon de la Plana en Espagne, les membres de la diaspora roumaine en espagnole, qui demandent au gouvernement d’améliorer les relations entre les institutions de l’Etat et les Roumains établis à l’étranger. Les gouvernements roumains et espagnols se sont préalablement rencontrés lors d’une première séance commune, au cours de laquelle ils ont convenu de lancer au plus vite les négociations portant sur le maintien de la double nationalité pour les membres de la diaspora roumaine établis en Espagne et réciproquement. On estime qu’environ un million de Roumain vivent et travaillent actuellement en Espagne. La Roumanie serait le 3ème pays, après la France et le Portugal, à bénéficier d’un tel accord.

    Citoyenneté – Les ressortissants étrangers mariés à un ou une roumaine depuis plus de 10 ans peuvent désormais avoir la double nationalité, même s’ils n’habitent pas en Roumanie. La Chambre des députés a adopté un projet de loi dans ce sens.

    Energie – Le projet de modification de l’ordonnance sur le plafonnement du prix de l’électricité à 1,30 lei a été voté ce mercredi par la Chambre des députés de Bucarest. Le PNL, actuellement au sein de la coalition gouvernementale, considère que cette nouvelle variante est positive, aussi bien pour les consommateurs domestiques qu’industriels. Les partis d’opposition AUR et USR sont quant à eux convaincus que cette nouvelle mesure va bouleverser le marché de l’énergie et accusent la coalition au pouvoir de saboter l’économie et le système énergétique actuel.

    Foot – Deux anciennes championnes du monde de foot commencent aujourd’hui leur parcours au mondial du Qatar : le Brésil affronte la Serbie alors que l’Uruguay joue contre la Corée du Sud. Deux autres matchs sont prévus aujourd’hui : Suisse – Cameroun et Portugal – Ghana. Hier la championne du monde de 2010, l’Espagne, a battu la Costa Rica sur le score de 7 buts à 0, alors que la championne de 2014, l’Allemagne s’est inclinée d’une manière assez surprenante face au Japon sur le score de 2 buts à 1. La Belgique a battu le Canada but à 0 et la Croatie et le Maroc ont fait un match nul ; 0 partout.

  • Deputaţlli plafoneadză păhălu la curentulu electric

    Deputaţlli plafoneadză păhălu la curentulu electric

    Ari cabaia meşi, de cându conflictul Rusia – Ucraina escaladă, a deapoa Europa s’ampuliseaşti cu ună criză energetică fără precedentu. Păzarea ali energie electrică ditu România, cum majoritatea a păzărloru europeane, li dukescu efectele negative ale aliştei criză, di la consumatori la furnizori, distribuitori ică producători.


    Tră s’li ayălisească efectili pi cari criștearea alarmantă a păhadzloru ali energie electrică lă aduţi a autoritățloru di București adoptară ma multi misuri ţi au scupolu s’veaglle participanțăllii vulnerabili, maxus mustiradzlli finali. Aţea ditu apofasi fu loată di Camera a Deputaţlor cari adoptă, ñiercuri, tru harea di for decizional, proiectul di alăxeari a actualăllei ordonanţă mutrinda energia.


    Uidisitu cu actulu normativ, suntu ţănute plafoanele actuale tră populaţie di maxim 0,80 lei (16 eurocenți) tră un consum di până la 255 de kWh. Şcollurli, grădiniţele, creşele şi spitalele va s’hibă taxate cu un leu pi kWh (circa 20 de eurocenți), kiro tru cari nicukiratili cu un consum mare şi consumatorlli industriali cu 1,30 lei pi kWh (circa 26 de eurocenți). Tutunăoară, un muştiră nu va s’aibă consum plafonat că maş ti un singur loc di consum. Aesti plafoani va s’bagă tru lucru di la 1 di yinaru anlu yinitor până la 31 di marţu 2025.


    Fură debutri apreasi şi contradictorii tru Camera Deputaților di București. Tuţ deputaţii spusiră că s’minduescu la români şi cum s’lă scadă cât ma multu facturile. Liberalii (la coguvernare) lugursescu că naua fturlie a ordonanţăllei de urgenţă easti hăirlătică tră consumatorllii casniţ şi industriali.


    Florin Roman, deputat PNL: “Tru forma adoptată, atelli cari spusiră, adză, un vot contra va s’voteadză, ti paradigm, contra a nai ma scădzut păhă tră familiile monoparentale, şcoli, grădiniţe, creşe, spitale cari eara tru piriclliu s’hibă ncllisi.”



    Proiectul di nom fu cabaia cutugursitu di parlamentarii USR, tru opoziţie, cari stipsescu actuala coaliţie la putere de sabotare a economiillei şi a sistemlui energetic. Deputatlu AUR Lucian Puşcaşu, tut ditu opoziţie, lugurseaşti că, pritu năile reglementări aprobate tru proiectul di nom, păzarea ali energie va s’hibă, diznău, bulversată, iar facturarea a consumlui de energie va s’hibă băgată tru lucru discreţionar.


    Lucian Puşcaşu: “Guvernul reitereadză categorii sociale, profesionale ică ufilisinda alti criterii, a curi lă da, tru ună totală xiki di nămuzi, sumu turlia a niscăntoru dări di la stăpuiri, păhadz subvenţionaţ tră energie după criterii niantimilleati şi ufilisinda reguli complexe, zori ti băgari tru practico.”


    Și la nivel europeanvăsiliili UE lucreadză deadunu tra s’află ună apandisi la problema păhadzlo mări și tra s’asoguripsească aprovizionarea cu energie a europeañilor. După ma mulţă meşi di dispute, Comisia Europeană pripusi un mecanism tră plafonarea a păhălui ti gazili naturale, materie primă ditu cari s’produţi şi curent electric. Aţeali 27 di state membre şi spusiră, ama, dezacordul andicra di pripunirea a Executivlui comunitar.




    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Deputaţii plafonează preţul curentului electric

    Deputaţii plafonează preţul curentului electric

    De
    luni bune, de când conflictul Rusia – Ucraina a escaladat, Europa se confruntă
    cu o criză energetică fără precedent. Piața energiei electrice din România,
    precum majoritatea piețelor europene, resimte efectele negative ale acestei
    crize, de la consumatori la furnizori, distribuitori sau producători.

    Pentru a
    ameliora efectele pe care creșterea alarmantă a prețurilor energiei electrică
    le produce, autoritățile de la București au adoptat mai multe măsuri menite să
    protejeze participanții vulnerabili, cu precădere clienții finali. Ultima
    decizie a fost luată de Camera Deputaţilor care a adoptat, miercuri, în
    calitate de for decizional, proiectul de modificare a actualei ordonanţe
    privind energia.

    Potrivit actului normativ, sunt menţinute plafoanele actuale
    pentru populaţie de maxim 0,80 lei (16 eurocenți) pentru un consum de până la
    255 de kWh. Şcolile, grădiniţele, creşele şi spitalele vor fi taxate cu un leu
    pe kWh (circa 20 de eurocenți), în timp ce gospodăriile cu un consum mare şi
    consumatorii industriali cu 1,30 lei pe kWh (circa 26 de eurocenți). Totodată,
    un client nu va avea consum plafonat decât pentru un singur loc de consum.
    Aceste plafoane se vor aplica de la 1 ianuarie anul viitor până la 31 martie
    2025.

    Au fost dezbateri aprinse şi contradictorii în Camera Deputaților de la
    București. Toţi deputaţii au spus că se gândesc la români şi la cum să le scadă
    cât mai mult facturile. Liberalii (la coguvernare) consideră că noua formă a
    ordonanţei de urgenţă este benefică pentru consumatorii casnici şi industriali.

    Florin Roman, deputat PNL: În forma adoptată, cei care au anunţat,
    astăzi, un vot împotrivă vor vota, de exemplu, împotriva celui mai scăzut preţ
    pentru familiile monoparentale, şcoli, grădiniţe, creşe, spitale care riscau să
    se închidă.


    Proiectul de lege a fost vehement criticat de parlamentarii
    USR, în opoziţie, care acuză actuala coaliţie la putere de sabotare a economiei
    şi a sistemului energetic. Deputatul AUR Lucian Puşcaşu, tot din opoziţie, consideră
    că, prin noile reglementări aprobate în proiectul de lege, piaţa de energie va
    fi, din nou, bulversată, iar facturarea consumului de energie va fi aplicată
    discreţionar.

    Lucian Puşcaşu: Guvernul reiterează categorii
    sociale, profesionale sau folosind alte criterii, cărora le acordă, într-o
    totală lipsă de demnitate, sub forma unor pomeni de la stăpânire, preţuri
    subvenţionate pentru energie după criterii nefundamentate şi folosind reguli
    complexe, greu de implementat.

    Și la nivel european, țările UE lucrează
    împreună pentru a găsi un răspuns la problema prețurilor ridicate și pentru a
    asigura aprovizionarea cu energie a europenilor. După mai multe luni
    de dispute, Comisia Europeană a propus un mecanism pentru plafonarea preţului
    gazelor naturale, materie primă din care se produce şi curent
    electric. Cele 27 de state membre şi-au exprimat, însă, dezacordul faţă de
    propunerea Executivului comunitar.

  • Les députés plafonnent le prix de l’électricité

    Les députés plafonnent le prix de l’électricité

    Voilà plusieurs mois, dans le contexte de l’escalade du conflit Russo-Ukrainien, que l’Europe fait face à une crise énergétique sans précédent. De même que dans la plupart des marchés Européens, tous les acteurs du marché de l’électricité en Roumanie, à savoir les consommateurs, les fournisseurs, les distributeurs et les producteurs, ressentent les conséquences de cette crise.Afin d’atténuer les effets de la flambée alarmante des prix de l’électricité, les autorités de Bucarest ont adopté plusieurs mesures visant à protéger les acteurs vulnérables, notamment les clients. La dernière décision a été prise par la Chambre des Députés, qui a adopté, ce mercredi, en tant que Chambre décisionnelle, le projet de modification de l’actuelle ordonnance sur l’énergie. Selon l’acte normatif, le plafond actuel d’un maximum de 0,80 lei (0,16 Euro) pour une consommation inférieure à 255 kWh, est maintenu. Les écoles, les maternelles, les crèches et les hôpitaux seront facturés 1 leu par kWh (environ 0,20 Euro), tandis que les ménages ayant une consommation élevée et les consommateurs industriels seront quant à eux facturés 1,30 lei par kWh (environ 0,26 Euro).

    De plus, un client n’aura de consommation plafonnée que pour un seul lieu de consommation. Ces plafonds s’appliqueront à compter du 1er janvier de l’année prochaine et jusqu’au 31 mars 2025. D’intenses débats ont eu lieu à ce sujet au sein de la Chambre des Députés de Bucarest. Tous les députés ont déclaré qu’ils pensaient aux Roumains avant tout, et à la manière de réduire au maximum leurs factures énergétiques. Les libéraux au sein de la coalition gouvernementale, estiment que la nouvelle forme de l’ordonnance d’urgence est bénéfique pour les consommateurs domestiques et industriels. Florin Roman, député du Parti Nationale Libéral, explique : « Dans la forme adoptée de l’acte normatif, ceux qui aujourd’hui ont annoncé leur intention de voter contre, voteront, par exemple, contre le prix le plus bas pour les familles monoparentales, les écoles, les maternelles, les crèches, les hôpitaux, qui risquaient de fermer. »

    Le projet de loi a été vivement critiqué par les parlementaires du parti d’opposition USR (Union Sauvez la Roumanie), qui accusent l’actuelle coalition au pouvoir de saboter l’économie et le système énergétique. Au sein de l’opposition toujours, le député AUR (Alliance pour l’Union des Roumains), Lucian Puşcaşu, estime qu’à travers les nouvelles réglementations approuvées dans le projet de loi, le marché de l’énergie sera à nouveau perturbé et la facturation de la consommation d’énergie sera appliquée de manière discrétionnaire.Lucian Puşcaşu explique: « Le gouvernement se réfère de nouveau à certaines catégories sociales, professionnelles ou utilisant d’autres critères, auxquels il accorde, avec un manque total de dignité, sous forme de donations, des prix subventionnés de l’énergie selon des critères infondés et utilisant des règles complexes, difficiles à mettre en œuvre. »

    Au niveau européen aussi, les pays de l’UE travaillent conjointement à trouver une réponse au problème des prix élevés et pour sécuriser l’approvisionnement énergétique des Européens. Après plusieurs mois de polémiques, la Commission Européenne a proposé un mécanisme de plafonnement du prix du gaz naturel, la matière première à partir de laquelle l’électricité est également produite. Les 27 États membres ont cependant exprimé leur désaccord avec la proposition de l’exécutif communautaire. (trad. Andra Jugănaru)

  • 18.11.2022

    18.11.2022

    Energie – La Roumanie réussira en 2027 à assurer l’indépendance énergétique et même devenir un pilier sécuritaire régional dans le domaine, y compris en République de Moldova et en Ukraine voisines, affirme le président de l’Autorité nationale de régulation énergétique, Dumitru Chiriţă. Selon lui, les autorités de Bucarest ont investi ces dernières années des milliards d’euros dans des systèmes de transport et de distribution du gaz et de l’électricité. En échange, les investissements dans la production se sont élevées à seulement 30 millions d’euros, mais la situation devrait changer grâce à des investissements massifs de fonds dans cette région. Selon le régulateur national du marché énergétique, en trois et quatre ans plusieurs nouvelles unités de production devraient être mises en fonction, s’élevant à plus de 10 000 mégawatts. L’intérêt des investisseurs est particulièrement élevé, puisqu’une partie des projets sont financés par des fonds remboursables alors que d’autres sont réalisés par des fonds privés.

    Gouvernement – Le gouvernement roumain a approuvé jeudi le deuxième collectif budgétaire de cette année, allouant des fonds supplémentaires de près d’une centaine de millions d’euros. Ceux-ci couvrent les dépenses obligatoires, celles de fonctionnement, les salaires et les dépenses avec l’assistance sociale. Aux dires du ministre des finances, Adrian Câciu, le déficit budgétaire devra baisser de 5,84% à 5,74%. Ce sont les ministères des Finances, du Travail, de l’Agriculture et de l’Economie qui recevront des budgets majorés alors que les ministères de l’Energie, de l’Intérieur, de la Santé et des Transports devront céder des fonds.

    Réunion – Le ministre roumain de la Défense, Angel Tîlvăr, a participé cette semaine à la réunion de ses homologues d’Europe du sud-est, organisée à Sofia, sous la présidence bulgare de cette initiative. Les ministres de la Défense ont analysé l’état des projets déroulés en commun par ces pays et approuvé une série de documents de planification relatifs à l’activité de la composante opérationnelle de l’initiative. Angel Tîlvăr a réitéré la résolution de la Roumanie de contribuer plus activement au développement des projets déroulés sous l’égide de l’initiative. En marge de la réunion à Sofia, le responsable roumain a rencontré ses homologues de République de Moldova, de Bulgarie et de Géorgie.

    Foot – La sélection nationale de foot de Roumanie s’est inclinée face à la Slovénie sur le score de 1 but à 2 dans le cadre d’un match amical joué jeudi dans la soirée à Cluj dans le centre-ouest de la Roumanie. Dimanche, les footballeurs roumains rencontreront aussi dans le cadre d’un match amical la République de Moldova, à Chisinau. La Roumanie ne participe pas au tournoi final au Qatar et se prépare pour participer aux préliminaires de l’Euro de foot 2024. Ses adversaires du Groupe I sont la Suisse, Israël, le Kosovo, le Belarus, et l’Andorre. Par ailleurs, la sélection de foot de moins de 20 ans de la Roumanie a été battue par l’Italie sur le score de 2 buts à 1 dans un match amical déroulé à Arad.

    Météo – Les météorologues roumains ont émis vendredi une alerte aux précipitations modérées et à l’intensification du vent, qui visent tout le pays jusqu’à lundi dans la soirée. Selon les prévisions, des pluies sont attendues sur la vaste majorité des régions. Des précipitations mixtes, pluie-neige sont possibles sur le nord-est. Des chutes de neige sont également possibles. Les maxima iront de 6 à 18 degrés. 11 degrés en ce moment à Bucarest.

  • O nouă rectificare bugetară

    O nouă rectificare bugetară

    Guvernul
    de la București a aprobat, joi, a doua și ultima rectificare bugetară din acest
    an. Banii acoperă cheltuielile obligatorii, cele de bună funcţionarea tuturor instituţiilor statului până la
    finalul acestui an, cheltuielile de asistenţă socială, precum și plata
    drepturilor salariale.

    De asemenea, au fost redistribuite fonduri pentru
    programele derulate la nivelul ordonatorilor principali de credite, cu impact
    în economie şi în sprijinirea populaţiei şi a companiilor. Totodată, se asigură
    finanţare pentru acordarea unui ajutor de stat producătorilor agricoli care au
    înfiinţat culturi în toamna anului 2021, dar care au fost afectate de seceta
    pedologică. Nu au fost uitate nici fondurile necesare pentru derularea
    proiectelor europene. Cei mai mulţi bani primesc ministerele Finanţelor,
    Muncii, Agriculturii şi Economiei. Mai puține fonduri merg, în schimb, la
    ministerele Energiei, de Interne, Sănătăţii şi al Transporturilor.

    Conform
    prognozei macroeconomice de toamnă care stă la baza rectificării, veniturile
    statului au crescut cu 500 de milioane de lei (echivalentul a aproximativ 100
    de milioane de euro), la fel, însă, şi cheltuielile. Deficitul bugetar se
    menține la 80,1 miliarde de lei (circa 16 miliarde de euro), diminuându-se
    ușor, ca procent în PIB, de la 5,84 la 5,74%.

    Ministrul Finanțelor, Adrian
    Câciu, a mai precizat: ʺAcolo unde a fost necesar să suplimentăm
    sume de bani am suplimentat, acolo unde nu s-au realizat angajamentele pe care
    ordonatorii de credite şi le-au luat prin anumite capitole bugetare a trebuit
    să facem restructurări de cheltuieli. Nu s-a ţinut cont de criteriul politic în
    niciun caz.ʺ

    Pe de altă parte, premierul Nicolae Ciucă spune că
    instituțiile de evaluare europene arată că România a înregistrat creștere
    economică și pe cel de-al treilea trimestru al acestui an și că nu există
    premize pentru intrarea într-o recesiune economică:

    ʺSigur, suntem foarte
    realiști, depindem foarte mult de tot ceea ce înseamnă contextul economic și
    partenerii noștri economici. O parte dintre aceste probleme vor afecta și
    economia românească. De aceea, avem nevoie în continuare de măsuri și decizii
    prin care să continuăm să sprijinim investițiile, de prudență, de echilibru.ʺ


    Nu vor fi uitați, însă, nici românii vulnerabili. În vizită în țară, premierul
    Ciucă a anunţat că Guvernul va aloca între 800 şi 900 de milioane de euro, din
    fonduri europene, acestor persoane, pentru a le ajuta să treacă cu bine peste
    această iarnă, dar şi peste iarna viitoare. Banii vor fi acordați ca sprijin pentru plata energiei, a agentului
    termic și a lemnelor de foc.


  • Poate deveni România independentă energetic?

    Poate deveni România independentă energetic?

    Războiul din Ucraina a adus în discuție o problemă foarte
    delicată, atât pentru România, cât și pentru majoritatea statelor europene -
    independența energetică. Cu toate că România este al doilea cel mai mare producător
    de gaze naturale din UE, după Olanda, țara este în continuare dependentă de
    gaze din import. Produce, în prezent, în jur de 25 de milioane de metri cubi de
    gaz în fiecare zi – o cantitate suficientă pentru consumul pe timp de vară, dar
    insuficientă pentru sezonul rece. Cu depozitele umplute la 90%, autoritățile
    dau asigurări că România va face față consumului și fără gaze din import, în
    cazul unei ierni blânde.

    La
    energia electrică, lucrurile nu stau la fel de bine.     În
    ultima vreme, momentele în care producția de energie a depășit consumul au fost
    rare deși, potrivit autorităților, România are capacități de producție
    instalate duble față de cât consumă.

    Conform Autorității Naționale de
    Reglementare Energetică, țara are o capacitate energetică instalată de aproape
    19.000 de MWh. Cea mai mare pondere în producția de energie electrică este cea
    hidro, urmată de cărbune și eolian. România va reuşi ca în 2027
    să îşi asigure independenţa energetică şi chiar să devină în regiune un pilon
    de securitate în domeniu, inclusiv pentru Republica Moldova şi Ucraina, susţine
    preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie, Dumitru Chiriţă:

    Situaţia din sectorul energiei electrice se va stabiliza, în sensul că
    vom reuşi să realizăm capacităţile de producţie pentru a beneficia de tot ceea
    ce este nevoie în piaţa de energie electrică, dar şi pentru a creşte susţinerea
    pentru Republica Moldova, astfel încât situaţia să nu mai fie cea pe care o întâlnim
    astăzi. Totodată, trebuie să luăm în calcul în noua strategie energetică să
    vedem cum abordăm integrarea problemelor din Ucraina în strategia energetică
    românească, pentru că şi noi va trebui să fim furnizor de securitate energetică
    şi pentru Ucraina, care se confruntă cu acest război cu Rusia.

    Ar mai
    fi de menționat și proiectul început de România cu Azerbaijan, Georgia şi
    Ungaria, care vizează livrarea de gaze naturale prin Marea Neagră.

    Ministrul
    Energiei, Virgil Popescu, afirma, recent, că prin acest proiect, România ar deveni ‘un nod important’ în ceea
    ce priveşte energia electrică şi gazele naturale.

    Pe de altă parte, la
    Conferința ONU privind schimbările climatice, premierul Nicolae Ciucă afirma că
    România face paşi importanţi către independenţa sa energetică, printr-o
    tehnologie curată, în contextul înmânării celor două scrisori de intenţie
    privind împrumuturile din partea US Exim Bank pentru construirea reactoarelor 3
    şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă.



  • UE îşi va îndeplini angajamentele privind combaterea schimbărilor climatice

    UE îşi va îndeplini angajamentele privind combaterea schimbărilor climatice

    Uniunea Europeană este aici pentru a arăta că este hotărâtă să meargă înainte, nu înapoi,

    Cu aceste cuvinte și-a început Frans Timmermans discursul rostit în urmă cu trei zile la Conferinţa ONU de luptă împotriva înclzirii globale din stațiunea egipteană Sharm el-Sheikh. Apoi a ținut să adauge:

    Nu lăsaţi pe nimeni să vă spună că invadarea Ucrainei de către Rusia este pe cale să ucidă Pactul verde european şi că ne aflăm într-o goană după gaze naturale . Europa rămâne în cursă și chiar prinde viteză. Facem mai multă economie la energie, investim mai mult în regenerabile.

    Vicepreședintele executivului comunitar a făcut publice la conferința de la Sharm el Sheikh și noile obiective ale Uniunii Europene în materie de reducere a emisiilor poluante cu cel puţin 57 la sută până în 2030 față de nivelul din 1990. Până acum, ținta fusese stabilită la 55 de procente.

    Frans Timmermans a vorbit la Sharm el Sheikh și despre inițitiva Comisiei,tot mai aproape de aprobarea definitivă, care prevede ca din 2035 în întregul spațiu comunitar să nu mai poată fi vândute automobile noi pe bază de benzină şi motorină.

    Ar urma să fie interzise şi maşinile hibride, întrucât planul va permite echiparea noilor autovehicule doar cu motoare cu emisii zero de dioxid de carbon.

    Nu în ultimul rând, vicepreședintele Comisiei Europene a ținut să amintească și de acordul la care au ajuns săptămâna trecută statele membre şi eurodeputaţii privind repartizarea eforturilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

    Înțelegerea permite statelor care au dificultăţi în a-şi atinge obligaţiile să cumpere în anumite proporții cote de la cele care se descurcă mai bine. Totodată, în anii în care emisiile lor sunt mai scăzute, țările vor putea face economii din cotele neutilizate.

    Reuters notează că Uniunea Europeană este al treilea cel mai mare poluator din lume, după China și Statele Unite, însă politica sa în materie de combatere a schimbărilor climatice este mult mai ambițioasă decât a celor două ţări. Motivul este prezentat de același Frans Timmermans:

    Criza climatică face ravagii pe planetă în fiecare zi. Trebuie să luăm mai multe măsuri.


  • Republica Moldova – victimă colatearală a polimului

    Republica Moldova – victimă colatearală a polimului

    Nică di la ahurhita-a polimului ali Rusie tru Ucraina, Republica Moldova — nai ma oarfănu stat ditu Europa — fu victimă colatearală. Di ună parte, ex-sovietică, Republica lipseaşti s’aibă ngătanu ti a lui işiş populație prorusă și, tru paralel, s’kivernisească problema a regiunillei separatiste rusofone Transnistria — talarlu cu băruti cu ahât ma di piriclliu tru aestu contextu multu apresu. Di altă parti, raportat la numirlu ñicu a bănătorloru a llei, Republica Moldova apruke nai ma mulți ucraineni ditu văsilia di cari u amparti maşunu sinuru. La criza arifugaţloru s’adaăvgă și ună criză economică. Ligăturli comerciale a Chișinăului cu Estul trapsiră multu di multu, hiinda anănghisită ti reorientari exporturile cătă alte destinații – cătă Vest I cătă statele arabe. Nai ma greauă easti, ama, criza energetică, di itia a dependențăllei a moldovenilor di gazul arusesc și de curentul electric ucrainean.



    Bombardamentele ruse di marță, ditu Ucraina, avură repercusiuni ti aprovizionăarea cu energie electrică a Republicii Moldova. Dzăţ di localităţ şi mulţă consumatori, inclusiv ditu Capitală, armasiră temporar fără electricitate: una ditu liniile electrice cari asigură transportul de curent tru Republică s-deconectă automat, ca misură de siguranţă, lucru ţi dusi la ună pană babageană aproapea tru tută văsilia. Acă Chișinăulu nu cundille, că easti zborlu ti linia electrică di analtă tensiune Isaccea-Vulcăneşti-Chişinău, pritu cari Republica Moldova llia curent electric ditu România şi cari treaţi pritu teritoriul ucrainean. Situaţia di marță năpoi bagă pi kilimi problema vulnearabilitatillei sistemlu energetic ali Moldovă. Până tora ma ninti, ñica ripublică ș-loa necesarul ditu Ucraina şi di la centrala di Cuciurgan, situată tru regiunea transnistreană.



    Tora, numata poati s’importă, ama, curent ditu Ucraina, a curi infrastructură energetică fu multu aspartă, iara di la 1 di brumaru, numata aproaki niţi di la Cuciurgan, după ţi concernul Gazprom ñicură la giumitate livrărli di gaz cătră Ripublica Moldova. Soluția? Autorităţli di Chişinău u identificară pritu conectarea la sistemlu european energetic ENTSO-E şi pritu procurarea di energie ditu România, cari îlli livreadză până la 90% ditu cât ari ananghi. Marță, după pana babageană di curent, aprovizionarea cu energie ditu Republica Moldova fu restabilită. Armâne, ama, asparizma că scenariul poati si s’facă diznău. Ună linie aeriană tră transportul ali energie electrică directă di cătă România cătă Republica Moldova easti tru lucru. Maş că proiectul va si s’bitisească tru yinitorlli 2-3 añi.


    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Republica Moldova – victimă colatearală a polimlui

    Republica Moldova – victimă colatearală a polimlui

    Nică di la ahurhita-a polimului ali Rusie tru Ucraina, Republica Moldova — nai ma oarfănu stat ditu Europa — fu victimă colatearală. Di ună parte, ex-sovietică, Republica lipseaşti s’aibă ngătanu ti a lui işiş populație prorusă și, tru paralel, s’kivernisească problema a regiunillei separatiste rusofone Transnistria — talarlu cu băruti cu ahât ma di piriclliu tru aestu contextu multu apresu. Di altă parti, raportat la numirlu ñicu a bănătorloru a llei, Republica Moldova apruke nai ma mulți ucraineni ditu văsilia di cari u amparti maşunu sinuru. La criza arifugaţloru s’adaăvgă și ună criză economică. Ligăturli comerciale a Chișinăului cu Estul trapsiră multu di multu, hiinda anănghisită ti reorientari exporturile cătă alte destinații – cătă Vest I cătă statele arabe. Nai ma greauă easti, ama, criza energetică, di itia a dependențăllei a moldovenilor di gazul arusesc și de curentul electric ucrainean.



    Bombardamentele ruse di marță, ditu Ucraina, avură repercusiuni ti aprovizionăarea cu energie electrică a Republicii Moldova. Dzăţ di localităţ şi mulţă consumatori, inclusiv ditu Capitală, armasiră temporar fără electricitate: una ditu liniile electrice cari asigură transportul de curent tru Republică s-deconectă automat, ca misură de siguranţă, lucru ţi dusi la ună pană babageană aproapea tru tută văsilia. Acă Chișinăulu nu cundille, că easti zborlu ti linia electrică di analtă tensiune Isaccea-Vulcăneşti-Chişinău, pritu cari Republica Moldova llia curent electric ditu România şi cari treaţi pritu teritoriul ucrainean. Situaţia di marță năpoi bagă pi kilimi problema vulnearabilitatillei sistemlu energetic ali Moldovă. Până tora ma ninti, ñica ripublică ș-loa necesarul ditu Ucraina şi di la centrala di Cuciurgan, situată tru regiunea transnistreană.



    Tora, numata poati s’importă, ama, curent ditu Ucraina, a curi infrastructură energetică fu multu aspartă, iara di la 1 di brumaru, numata aproaki niţi di la Cuciurgan, după ţi concernul Gazprom ñicură la giumitate livrărli di gaz cătră Ripublica Moldova. Soluția? Autorităţli di Chişinău u identificară pritu conectarea la sistemlu european energetic ENTSO-E şi pritu procurarea di energie ditu România, cari îlli livreadză până la 90% ditu cât ari ananghi. Marță, după pana babageană di curent, aprovizionarea cu energie ditu Republica Moldova fu restabilită. Armâne, ama, asparizma că scenariul poati si s’facă diznău. Ună linie aeriană tră transportul ali energie electrică directă di cătă România cătă Republica Moldova easti tru lucru. Maş că proiectul va si s’bitisească tru yinitorlli 2-3 añi.


    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Republica Moldova – victimă colaterală a războiului

    Republica Moldova – victimă colaterală a războiului

    Încă de la debutul războiului Rusiei în Ucraina, Republica Moldova – cel mai sărac stat din Europa – a fost victimă colaterală. Pe de o parte, ex-sovietică, Republica trebuie să fie atentă la propria populație prorusă și, în paralel, să gestioneze problema regiunii separatiste rusofone Transnistria – butoi cu pulbere cu atât mai periculos în acest context extrem de tensionat. Pe de altă parte, raportat la numărul mic al locuitorilor săi, Republica Moldova a primit cei mai mulți ucraineni din țara de care o desparte doar o graniță. Crizei refugiaților i s-a adăugat și o criză economică. Relațiile comerciale ale Chișinăului cu Estul au avut de suferit, fiind nevoit să își reorienteze exporturile spre alte destinații – spre Vest ori spre statele arabe. Cea mai gravă este, însă, criza energetică, dată fiind dependența moldovenilor de gazul rusesc și de curentul electric ucrainean.

    Bombardamentele ruse de marți, din Ucraina, au avut repercusiuni asupra aprovizionării cu energie electrică a Republicii Moldova. Zeci de localităţi şi mulţi consumatori, inclusiv din Capitală, au rămas temporar fără electricitate: una din liniile electrice care asigură transportul de curent în Republică s-a deconectat automat, ca măsură de siguranţă, fapt ce a dus la o pană masivă în aproape toată ţara. Deşi Chișinăul nu a precizat, ar fi vorba despre linia electrică de înaltă tensiune Isaccea-Vulcăneşti-Chişinău, prin care Republica Moldova primeşte curent electric din România şi care traversează teritoriul ucrainean. Situaţia de marți repune pe tapet problema vulnerabilității sistemului energetic al Moldovei. Până de curând, mica republică își procura necesarul din Ucraina şi de la centrala de la Cuciurgan, situată în regiunea transnistreană.

    Acum, nu mai poate importa, însă, curent din Ucraina, a cărei infrastructură energetică a fost grav distrusă, iar de la 1 noiembrie, nu mai primeşte nici de la Cuciurgan, după ce concernul Gazprom a redus la jumătate livrările de gaz către Republica Moldova. Soluția? Autorităţile de la Chişinău au identificat-o prin conectarea la sistemul european energetic ENTSO-E şi prin procurarea de energie din România, care îi livrează până la 90% din cât are nevoie. Marți, după pana masivă de curent, aprovizionarea cu energie din Republica Moldova a fost restabilită. Rămâne, însă, teama că scenariul se poate oricând repeta. O linie aeriană pentru transportul energiei electrice directe dinspre România spre Republica Moldova este în lucru. Doar că proiectul ar urma să fie terminat în următorii 2-3 ani.