Radio România Internațional

Tag: Erasmus+

  • Cadrul Financiar Multianual, în dezbaterea PE

    Cadrul Financiar Multianual, în dezbaterea PE

    Bugetul Uniunii Europene pentru următorul exercițiu bugetar – 2021 – 2027 – a intrat în atenția euro-parlamentarilor, unul dintre primele capitole fiind cel referitor la politica de coeziune.

    Comisia a început să prezinte, pe capitole, noul proiect de buget, întocmit după ce a ținut cont de o serie de recomandări și cereri ale euro-parlamentarilor. Aceștia solicitaseră stabilirea unor noi priorități, între care apărarea, securizarea frontierelor și controlul migrației, dar și mărirea investițiilor pentru cercetare și inovație sau suplimentarea fondurilor pentru programul Erasmus plus.

    Noul proiect al Cadrului Financiar Multianual îi este trimis, totodată, și Consiliului European, care va trebui să îl aprobe în unanimitate, lucru asupra căruia a atras atenția, de altfel, și reprezentanta președinției bulgare a Consiliului European, Monika Panayotova. Ea a atras, totodată, atenția că programele finanțate prin Cadrul Financiar Multianual vor schița viitorul Uniunii Europene: Discuția va părea să fie despre bani, însă va fi, de fapt, despre priorități comune. Dincolo de numere, dezbaterea va fi despre politicile pe care le alegem, ce ne așteptăm să facă Uniunea Europeană în următorii 7 ani. Este deja clar că va trebui să găsim echilibrul între noile priorități și politicile tradiționale. Opțiunile cu privire la politici vor determina structura, dimensiunea și resursele următorului cadru financiar. Președinția bulgară este decisă să dea un început dinamic examinării și discutării propunerilor. Așteptările sunt mari pentru acest cadru multi-annual. Este vorba despre viitorul Europei. Provocările sunt pe măsură. Și să nu uităm că trebuie să avem unanimitate în Consiliu.


    Unul din domeniile care vor suferi modificări, față de actualul Cadru Financiar Multianual, este cel privitor la politica de coeziune, unde Comisia propune atât o reducere pe ansamblu de 4%, cât și o redistribuire a fondurilor. Unele țări vor beneficia de creșteri – cele mai mari, de 8%, revenind Bulgariei, Greciei și României – în timp ce altele vor primi mai puțini bani, principiul urmărit de Comisie fiind cel al solidarității și al consolidării economiilor mai puțin performante, astfel încât discrepanțele, la nivel continental, să fie reduse.

    Bugetul pentru 2021 – 2027 va fi afectat și de faptul că unul dintre principalii contributori – Marea Britanie – va părăsi Uniunea Europeană. Comisarul European responsabil pentru buget și resurse umane, Gunther Oettinger, observa, în Parlamentul European, că Brexitul va avea consecințe majore, astfel încât nu este posibil ca, în același timp, toate programele să beneficieze de aceeași finanțare ca și până acum, iar în plus să fie adăugate priorități și suplimentările cerute pentru unele programe.

    Comisia Europeană propune o contribuție la buget de 1,14% din PIB


  • Din această vară tinerii din UE vor putea călători gratuit în 30 de ţări europene

    Din această vară tinerii din UE vor putea călători gratuit în 30 de ţări europene

    Parlamentul
    European     a votat în această primăvară poziția parlamentarilor privind viitorul
    buget al Uniunii Europene post-2020. Acesta cuprinde și amendamentul eurodeputatului
    român Siegried Mureşan prin care el a cerut să fie extins, și după 2020,
    Programul de acordare a unui abonament gratuit de tren tip Interrail valabil o
    lună pentru fiecare tânăr european care împlinește 18 ani și care vrea să
    viziteze Europa.


    În
    opinia Parlamentarului European, acest proiect le dă posibilitatea tinerilor de
    a cunoaște noi țări, de a exersa limbile străine pe care le învață la școală,
    de a înțelege mai bine valorile pe care se bazează Uniunea Europeană și de a
    acumula experiență internațională care le va fi folositoare la angajare.


    Ca
    negociator-șef pentru bugetul anual al UE din 2018, am obținut 12 milioane de
    euro pentru acordarea acestor abonamente tinerilor care împlinesc anul acesta
    18 ani și vreau să văd că acest program continuă și după 2020 și că devine un
    program permanent al UE, pe modelul «Erasmus»    , a mai spus eurodeputatul
    Siegfried Mureşan.


    Toţi
    tinerii din state europene născuţi în anul 2000     vor fi eligibili pentru a primi
    permisul, inclusiv cei din Letonia, Estonia, Lituania, Malta şi Cipru – state
    membre care nu fac parte din reţeaua proiectului Interrail. Tinerii de 18 ani
    trebuie să aplice pentru permis pe site-ul Comisiei Europene, iar în urma unei
    selecţii obiective şi imparţiale, o parte vor fi aleşi pentru a beneficia de
    aceste permise de călătorie.


    Tinerii
    vor fi încurajaţi să călătorească pe anumite itinerarii pentru a experimenta
    cu adevărat Europa.


  • S-a lansat apelul naţional pentru Erasmus+ 2018

    S-a lansat apelul naţional pentru Erasmus+ 2018

    Tinerii europeni au la dispoziţie numeroase oportunităţi de studiu şi pregătire profesională, cu finanţări de miliarde de euro. Desigur, cel mai cunoscut este ERASMUS, prin care universităţile europene pot face schimb de studenţi. În 30 ani de existență, 4,4 milioane de studenți au participat la mobilități Erasmus, iar numărul lor este în continuă creștere!

    O mobilitate Erasmus+ pentru presupune să pleci pentru o perioadă câteva luni la o universitate, instituție sau organizație dintr-o altă țară, pentru a studia sau a face practică. Mobilitatea nu înseamnă doar lărgirea cunoștințelor profesionale, ci și o schimbare de mentalitate – mărturisesc majoritatea celor care au fost într-o bursă Erasmus.

    Anul acesta, ERASMUS plus are un buget de 2,7 miliarde de euro, cu 8 la sută mai mult decât anul trecut. Din această sumă, România are de gestionat peste 78 de milioane de euro. Ce calităţi trebuie să îndeplinească un student pentru a obţine o bursă Erasmus, am aflat de la directoarea Agenţiei Naţionale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale, din Ministerul Educaţiei, doamna profesoară Monica Calotă: Există o oarecare omogenitate a criteriilor pe care le folosesc universităţile. De regulă, au cunoaşterea limbii engleze sau franceze, dacă se duc într-o ţară precum Franţa, de exemplu. Începând cu 2014, Comisia Europeană a implementat un sistem de sprijin lingvistic pentru studenţi, care îi obligă să-şi facă o testare online înainte de plecare, apoi o altă testate online a limbii respective, la întoarcere, ca să se evidenţieze progresul şi în mod gratuit le sunt oferite şi cursuri. Aşadar, criteriul de limbă este foarte important. După aceea, un alt criteriu cvasi-unamim folosit este media. Apoi motivaţia, pentru că, de regulă, la selecţie întâlnim şi această cerinţă ca studentul să redacteze o scrisoare de motivaţie, să susţină motivaţia în faţa comisiei de selecţie. Alte unicersităţi cer şi o implicare în viaţa extra-universitară, civică, depinde, dar de regulă, limba străină şi media sunt cele mai importante.


    Erasmus plus nu li se adresează doar studenţilor sau cadrelor universitare, ci şi altor categorii de tineri, care doresc să se formeze într-o anumită profesie sau care sunt implicaţi în acţiuni de voluntariat sau organizaţii neguvernamentale. Este cazul proiectelor Erasmus plus pentru tineret, cu termen limită de aplicare 26 aprilie.

    Anul acesta, Comisia Europeană a pus la dispoziţie un nou proiect pilot, destinat dezvoltării a abilităţilor digitale ale tinerilor. Şi tot recent lansat, proiectul Schimburile virtuale Erasmus plus promovează dialogul intercultural între cele 33 de ţări Erasmus şi statele din vecinătatea sudică a Uniunii: Algeria, Egipt, Israel, Iordania, Maroc, Tunisia, Liban, Palestina, Siria şi Libia. Tineri din toate aceste ţări se pot conecta, o dată pe săptămână, pentru a discuta subiecte de interes pentru viitorul societăţii umane, de la evoluţiile economice, la schimbările climatice.


  • Michal Wasiucionek

    Michal Wasiucionek

    Michal Wasiucionek
    vine din Polonia şi este istoric şi cercetător de doi ani la Colegiul Noua
    Europă. A venit la noi în ţară pentru a-şi continua cercetările pentru teza sa
    de doctorat, în domeniul relaţiilor pe care le-au avut de-a lungul timpului
    Ţările Române şi Imperiul Otoman. Prima oară a ajuns aici cu un grup de
    prieteni în urmă cu mai mult de zece ani, pe când era licean, şi atunci s-a
    îndrăgostit de România. Tinerii au petrecut atunci o lună pe meleagurile
    noastre şi au vizitat Bucovina, Maramureşul şi toată partea de vest. De ce este
    interesat de istoria Ţărilor Române şi de ce a ales România ne spune el:



    Mă numesc Michal Wasiucionek, sunt polonez de origine şi de câţiva ani
    locuiesc în Bucureşti. Sunt istoric de meserie şi vin din Varşovia, acolo am
    terminat studiile. Am studiat un an de zile cu bursă Erasmus la Universitatea
    din Bucureşti, după care am hotărât să fac doctoratul în Florenţa, pe tema
    istoriei României şi a relaţiilor cu Imperiul Otoman. Am fost nevoit să aleg
    unde vreau să stau, unde vreau să mă mut şi trebuia să mă decid ori să rămân la
    Florenţa, ori să mă duc la Bucureşti. Pentru mine alegerea a fost destul de
    firească, am vrut să vin aici. De doi ani lucrez la un proiect de cercetare la
    Colegiul Noua Europă. De fapt, istoria României m-a interesat încă de când am
    terminat liceul la Varşovia. În Polonia, după bacalaureat avem vacanţa cea mai
    lungă din viaţa noastră, practic, pentru că înainte să începem anul academic
    sunt cinci luni de vacanţă. Eu şi câţiva colegi de liceu am hotărât să mergem
    în România aşa ca nişte liceeni săraci, cu ocazia, pentru o lună. Era anul
    2006. Mi-a plăcut foarte mult şi m-am hotărât să mă înscriu la un curs de limba
    română. A început să mă intereseze istoria României, dar, să fiu sincer, când
    am venit în România cu bursă, ideea mea pentru masterat era să scriu despre
    Mihai Viteazul, care din perspectiva polonezilor, din ce puteam să găsesc în
    Polonia, este o personalitate total necunoscută. În general, asta e problema cu
    istoria României, că nu este prea bine cunoscută. Când am ajuns am hotărât că
    nu are niciun rost să scriu despre Mihai Viteazul, pentru că s-a scris atât de
    mult şi e mai bine să găsesc altă temă. Aşa am ajuns la relaţiile
    româno-otomane, care sunt tratate un pic diferit de către istoricii români faţă
    de cum simţeam că ar trebui să fie tratate, eu având un anumit avantaj, cum mi
    se părea. Uitându-mă la istoria României din afară, deci fără bagaj emoţional,
    fără să fiu angajat, eram de părere că este mai interesant să nu ne întrebăm de
    ce otomanii nu au cucerit aceste teritorii, sau dacă le-au cucerit, ci să ne
    uităm la Ţările Române ca parte din Imperiul Otoman şi din lumea în care trăiau
    atunci, din atmosfera, din moda, îmbrăcămintea şi cultura vremii. În limba
    română sunt foarte multe cuvint    e de origine turcă şi am găsit acest aspect mult
    mai interesant de studiat decât să privesc doar la chestiuni politice.


    Acum Michal se
    gândeşte să rămână în România pe termen mai lung, pentru că şi-a făcut
    prieteni, s-a integrat aici şi se simte foarte bine la Bucureşti. Ce îi place
    aici şi ce ar schimba, cum s-a schimbat viaţa lui de zi cu zi şi dacă i-a fost
    uşor sau dificil să se integreze ne spune chiar el:


    N-a fost atât de greu, pentru
    că n-aş zice că între Polonia şi România sunt diferenţe atât de mari în ce
    priveşte modul de a trăi. O diferenţă este faptul că în România, de exemplu,
    există relaţii mult mai strânse de prietenie şi este mai uşor să te întâlneşti
    cu prietenii şi să faci ceva împreună, iar acest lucru îmi place mult mai mult
    în România decât în Polonia. Unul din lucrurile cele mai frumoase ale României
    este că e atât de diversă, că sunt zone atât de diferite, încât orice om poate
    să găsească ceva pe placul lui. În Polonia, imaginea despre România s-a
    schimbat foarte mult, acum este privită ca o ţară interesantă, ca un loc bun
    pentru vacanţă, şi mulţi polonezi s-au mutat în Bucureşti, fie pentru muncă,
    fie pentru că pur şi simplu le place aici. Chiar dacă sunt un românofil, există
    destul de multe probleme. Mare parte din ele sunt legate de politică. Politica
    românească mi se pare că suferă în general din cauza capcanei aşteptărilor
    foarte scăzute, de la clasa politică nimeni nu aşteaptă practic nimic. Pur şi
    simplu, foarte mulţi oameni s-au obişnuit cu nivelul acesta de clasă politică
    de acest nivel intelectual sau de integritate. Aceste lucruri se schimbă, se
    vede, de câţiva ani, cu proteste, dar aceasta e o mişcare în special urbană,
    care nu ajunge la multe judeţe, la multe comune mai mici. Asta e o primă
    problemă, iar altă problemă ar fi că nu se transformă într-o alternativă
    continuă.



    În finalul
    întâlnirii noastre, l-am rugat pe Michal Wasiucionek să transmită un mesaj
    românilor:


    E important să preţuiască ce au. Impresia
    mea în străinătate a fost că se întâmplă foarte des ca identitatea şi cetăţenia
    românească să fie percepute ca un dezavantaj. Nu mi se pare că e adevărat şi
    cred că românii trebuie să aprecieze că sunt români.



  • Erasmus-Studentin aus Polen: „Das Wichtigste bei Auslandserfahrungen sind die Menschen“

    Erasmus-Studentin aus Polen: „Das Wichtigste bei Auslandserfahrungen sind die Menschen“

    Monika Pietrasik wurde 2015 in Polen an der University of Silesia in Katowice an zwei Hochschulen zugelassen, und zwar an der Fakultät für Psychologie und an der Fakultät für Journalismus. 2016 studierte sie dank eines zwischenstaatlichen Stipendiums einige Monate in Südkorea an der Handong Global University. Kurz danach erhielt sie ein Erasmus-Stipendium und begab sich nach Istanbul, um an der Aydın Universität zu studieren. Seit Herbst 2017 studiert sie an der Bukarester Universität Journalismus. Monika Pietrasik wusste nur Weniges über Rumänien und versuchte die vorgefassten Ideen über Rumänien nicht zu berücksichtigen.



    Die Rumänen scheinen mir anhänglich zu sein, sie sind ehrlich, herzlich, gastfreundlich, neugierig. Sie wollen wissen, was wir Austauschstudenten in Rumänien suchen, und sprechen ganz gut Englisch. Rumänien ist ein modernes Land, das sich sehr schnell entwickelt.“




    Monika Pietrasik will im Sommer 2018 nach Rumänien zurückkommen, um ins Donaudelta zu fahren und die Dezebal-Statue am Eisernen Tor zu sehen. Monika will auch die Maramuresch wieder besuchen, die ihr ganz gut gefällt.



    Meine Lieblingsstadt ist Sibiu (Hermannstadt), ich habe mich in diese siebenbürgische Stadt verliebt. Ich war auch auf der Transfăgăraşan-Hochstra‎ße. Ich bin per Anhalter gefahren. Es war schwer, aber schön, und ich habe angenehme Erinnerungen. Die Bukowina und die Maramuresch sind meine Lieblingsregionen.“




    Monika Pietrasik aus Polen treibt auch viel Sport.




    Ich habe acht Jahre Volleyball gespielt. Jogging zählt ebenfalls zu meinen Hobbys. In Südkorea habe ich an meinem ersten Marathon teilgenommen. Das zweite war in Budapest, in Ungarn. Im April werde ich mich in Krakau an dem dritten Marathon beteiligen.“




    Monika hat ihre Leidenschaft für Reisen nach Gymnasiumsabschluss entdeckt. Sie bekam einen Job im Ausland, auf der Insel Kefalonia in Griechenland. Sie hat bis jetzt mehr als 30 Länder besucht, einschlie‎ßlich Ägypten, Tunesien und Iran. Welche sind aber ihre Lieblingsländer?



    Ich sage immer, die Türkei ist mein zweites Zuhause. Ich lernte das Land dank eines Erasmus-Stipendiums kennen. Rumänien ist ebenfalls im Top und belegt den dritten Platz. Ich habe da wunderbare Menschen getroffen. Für mich spielen die Menschen eine wesentliche Rolle. Sie haben mir sehr viel geholfen. Wir teilten Geschichten, und das ist wichtig für mich. Mir gefallen auch Armenien, Thailand und Georgien.“




    2017 beendete Monika Pietrasik ihr Psychologiestudium. 2018 wird sie die Fakultät für Journalismus ebenfalls absolvieren — mit der Diplomarbeit Entdecke die Welt aus journalistischer Perspektive durch Reisen“. Was wünscht sie sich von ihrem zukünftigen Beruf?



    Ich will reisen und ich glaube, dass ich die Reisen mit der Arbeit verflechten werde. Ich will auch einen Master machen. Erstens möchte ich aber ein Jahr Pause haben, weil ich Russisch lernen will. Ich wünsche mir, nach Indien, Tadschikistan, Kasachstan zu fahren, und, warum nicht, nach Indonesien. Weiter wünsche ich mir, auf den Kilimanjaro zu klettern. In der Zwischenzeit werde ich Beiträge schreiben und sie an verschiedene Zeitungen und Zeitschriften schicken. Weil ich Erfahrung im Bereich Tourismus habe, will ich auch Reiseleiterin sein. Weiterhin wünsche ich mir, als Freiwillige zu arbeiten und Kinder aus benachteiligen Bevölkerungsgruppen unterrichten.“




    Monika Pietrasik hat auch ein Vorbild: eine von ihr sehr geschätzte Journalistin, Schriftstellerin und Bergsteigerin aus ihrem Heimatland Polen.



    Martyna Wojciechowska hat »Kobieta na krańcu swiata geschrieben«, »Eine Frau am Ende der Welt«. Martyna Wojciechowska ist in Polen für ihre Reisen sehr bekannt. Sie hat eine Tochter, kletterte auf den Everest und schreibt über die Frauen, die sie während den Reisen kennenlernt.“




    Was für Eigenschaften schätzt Monika Pietrasik bei einer Frau?



    Martyna Wojciechowska und meine Mutter sind meine Vorbilder. Ich bin aber nicht wie meine Mama, ich bin eine andere Generation, bin unabhängiger, ich liebe das Abenteuer, gehe Risikos ein. Ich bin der Meinung, dass die Unabhängigkeit für eine Frau sehr wichtig ist und ich beziehe mich nicht nur auf die Unabhängigkeit von einem Mann, sondern im Allgemeinen. Eine Frau muss stark und unabhängig sein.“

  • Bugetul pe termen lung al UE

    Bugetul pe termen lung al UE

    Va fi un buget pe termen lung nou şi modern, care să asigure îndeplinirea obiectivelor prioritare ale Uniunii Europene, după 2020 – a asigurat preşedintele Comisiei, Jean-Claude Juncker. Un buget nu este un exercițiu contabil, ci o reflecție a priorităților și a ambițiilor, care traduce viitorul în cifre. Trebuie să discutăm mai întâi despre ce fel de Europă ne dorim. Statele membre vor trebui să își susțină şi ele propriile ambiții cu finanțarea necesară. Nu vom mai putea continua ca până acum! – avertiza domnul Juncker.


    Confruntaţi cu probleme şi provocări noi, cetăţenii așteaptă de la Uniune să joace un rol mai important în domenii noi, precum migrația, securitatea internă și externă, apărarea. Europa ar trebui, de asemenea, să își păstreze rolul de prim-plan pe scena mondială, în calitate de cel mai mare donator de ajutor umanitar și pentru dezvoltare, precum și de lider al luptei împotriva schimbărilor climatice. Nu în ultimul rând, chestiunile de ordin economic, dezvoltarea şi creşterea nivelului de trai al oamenilor se află printre aşteptările cetăţenilor europeni. Aceste obiective vor trebui îndeplinite cu un buget sensbil mai mic, după plecarea britanicilor:


    Günther Oettinger: Ar trebui să privim toate lucrurile care s-au întâmplat până acum cu un ochi critic. Când ceva nu a funcţionat bine, trebuie fie să-l modernizăm, fie – pur şi simplu – să-l suprimăm. Asta însemnă că nu toate programele care există astăzi vor fi continuate în viitorul exerciţiu multianual. Noi suntem responsabili de deciziile Comisiei, iar la rândul lor, Consiliul European şi Parlamentul vor trebui să-şi asume responsabilităţile lor şi, desigur, şi controlul. Pe de altă parte, nu vrem să repetăm experiența nefericită din 2013, când bugetul actual al Uniunii a fost adoptat cu mare întârziere. Dacă o astfel de întârziere s-ar repeta, peste o sută de mii de proiecte – în domenii-cheie: sprijinirea întreprinderilor, eficiența energetică, asistența medicală, educația și incluziunea socială – nu ar fi în măsură să demareze la timp, iar sute de mii de tineri nu ar putea beneficia de pe urma schimburilor Erasmus+ în 2021.


    De altfel, şi preşedintele Comisiei, Jean-Claude Juncker şi-a arătat hotărârea de a grăbi lucrurile, astfel încât bugetul 2021-2027 să fie aprobat înainte de alegerile europene din 2019. Cel mai târziu, la începutul lunii mai anul acesta, Comisia Europeană va înainta propunerea sa oficială privind următorul buget pe termen lung. Între timp, Comisia va continua să asculte opiniile tuturor părților interesate, inclusiv prin intermediul consultărilor cu cetăţenii lansate în ianuarie 2018, privind viitorul Europei.


  • Statele UE, mai mult de plată după Brexit

    Statele UE, mai mult de plată după Brexit

    Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker pledează pentru accelerarea aprobării bugetului multianual post-Brexit, avertizând că în caz contrar există riscul să se piardă bani şi locuri de muncă. La recentul summit al celor 27, de la Bruxelles, liderii europeni au discutat despre ceea ce este de făcut în condiţiile în care părăsirea Uniunii de către Marea Britanie, prevăzută pentru luna martie a anului viitor, va aduce cu sine şi o gaură în bugetul comunitar. Este vorba de o contribuţie a Londrei undeva în jurul sumei de 12 miliarde de euro anual. Comisia Europeană a propus umplerea parţială a acestui gol prin creşterea contribuţiilor naţionale, concomitent cu realizarea de economii. De bani este nevoie cu atât mai mult cu cât Uniunea Europeană trebuie să-şi majoreze cheltuielile pentru numeroase domenii, precum protecţia frontierelor, dar şi să-şi finanţeze politicile privind apărarea, securitatea, migraţia, modificările climatice, coeziunea sau agricultură.



    În rândul liderilor europeni părerile sunt împărţite, dar Jean-Claude Juncker insistă asupra necesităţii unui consens: Dacă nu ne vom pune de acord până în 2019, vor exista consecinţe. Vom pierde 5000 de locuri de muncă pentru cercetători pe lună în Europa. Colegii vorbesc despre consolidarea programului Erasmus, dar dacă nu o facem la timp, un milion de tineri nu vor avea un loc în programul Erasmus 2020.



    Este doar un exemplu dat de liderul european. Ţările est-europene se tem că s-ar putea confrunta cu o diminuare a fondurilor alocate, având în vedere priorităţile declarate ale executivului comunitar şi ţinând cont că o parte dintre ţările contributoare nete la bugetul UE, precum Austria, Danemarca, Olanda sau Suedia, nu agrează ideea majorării contribuţiilor. Peste jumătate dintre ţările Uniunii sunt, însă, dispuse să plătească mai mult, potrivit lui Juncker. Disensiuni sunt şi în legătură cu ideea introducerii unor noi condiţii pentru accesarea fondurilor europene, cum ar fi acceptarea redistribuirii migranţilor sau situaţia statului de drept. Scopul fondurilor europene este să ajute la integrarea deplină a regiunilor mai sărace ale UE în economia blocului comunitar, spun cei care resping condiţionările vehiculate, iar preşedintele Comisiei Europene a subliniat că nu doreşte noi diviziuni între Est şi Vest.



  • Gala bursierilor Europe Direct România

    Gala bursierilor Europe Direct România

    Rețeaua Europe Direct, cea care îi
    aduce pe cetățenii Uniunii Europene mai aproape de instituțiile blocului
    comunitar și pe unii mai aproape de alții, oferă burse de stagiu pentru liceeni
    și studenți. Bursele și stagiile îi ajută pe tineri să se familiarizeze cu
    semnificațiile Europei unite și cu posibilitatea de a-și construi cariere.
    Stagiile Europe Direct au ca scop diseminarea de modele de bune practici. Gala
    bursierilor Europe Direct România     este un eveniment care stimulează implicarea
    tinerilor bursieri și ai celor mai activi multiplicatori de informație
    europeană.

    La Gala de premiere a bursierilor 2017 de la sediul Reprezentanței
    Comisiei Europene la București     a participat și Gabriela Drăgan, director
    general al Institutului European din România, care i-a îndemnat pe tinerii
    prezenți să devină stagiari ai Europe Direct în proiectele viitoare finanțate
    de Uniunea Europeană: Un
    astfel de proiect este finanțat de Comisia Europeană și aduce mai aproape
    Uniunea Europeană de sufletele voastre. Astăzi acordăm diplome celei de-a patra
    serii de stagiari care au acționat în calitate de stagiari în cadrul primului
    proiect pe care Institutul European din România l-a derulat, e vorba de
    perioada 2013-2017. Din acest an vom începe un nou proiect Europe Direct în
    care vă așteptăm din nou să fiți stagiari. Un astfel de proiect se dovedește a
    fi exact proiectul de care Uniunea Europeană, în această perioadă, are nevoie.
    Este proiectul care aduce valoare adăugată pentru că vine și investește în
    oamenii tineri. Investește în programe destinate oamenilor tineri și pe umerii
    tinerilor cu siguranță că viitorul se poate contrui în mod solid. Anul trecut
    am aniversat 30 de ani de program Erasmus. Nu a fost o acțiune peste care am
    trecut fără să-i dăm atenție pentru că, până la urmă, programul Erasmus este
    cel care a oferit, și sperăm că vă va oferi și vouă, liceenilor, posibilitatea
    de să studiați, să vedeți cum se desfășoară viața de zi cu zi în orice stat din
    Uniunea Europeană. Ulterior, probabil că vă va oferi și posibilitatea să și
    lucrați, dacă vă veți dori acest lucru. Este programul care vă deschide
    ferestre, care vă deschide uși, și este un program foarte important în care, cu
    siguranță, Uniunea Europeană va investi în continuare.



    Bursele Europe Direct sunt pentru
    toți cei care dau dovadă de implicare și seriozitate. Ele sunt menite de a-i
    iniția pe cetățenii europeni de mâine în secretele afacerilor europene, de a se
    informa cu privire la interelele personale, ale comunităților, ale
    continentului.


  • Miniştrii educaţiei din UE încurajează o mai mare participare la Erasmus+

    Miniştrii educaţiei din UE încurajează o mai mare participare la Erasmus+

    Programul Erasmus – continuat prin versiunea sa nouă Erasmus plus – este unul dintre cele mai renumite, apreciate și reușite programe ale Uniunii Europene din ultimii 30 de ani. Erasmus+ pentru educație, formare, tineret și sport, derulat între 2013 şi 2020, nu se limitează doar la studenți, ci în cele 7 secţiuni ale sale oferă oportunități pentru diverse categorii de persoane și organizații. Cu un buget total de 14,7 miliarde de euro (cu 40 % mai mult față de perioada precedentă de finanțare), Erasmus + va ajuta peste 4 milioane tineri să studieze, să se formeze, să câștige experiență profesională sau să desfășoare activități de voluntariat în străinătate. Prin programul Erasmus un student european poate învăţa între şase luni şi un an la o universitate din altă ţară.

    Reuniunea de la Sofia a miniştrilor educaţiei din ţările membre a făcut o evaluarea intermediară a programului și s-a aplecat asupra orientărilor sale viitoare pentru perioada post-2020. Miniștrii s-au axat pe măsuri menite să încurajeze o mai mare participare la program, în special din partea regiunilor mai puțin avansate din punct de vedere socio-economic, precum și extinderea gamei de participanți. Totodată, aceștia au discutat despre atragerea de talente și stimularea creativității şi a inovării, prin intermediul Erasmus+.

    Comisarul pentru educaţie, cultură, tineret şi sport, Tibor Navracsics: Educaţia se află între între priorităţile de top ale agendei politice a Uniunii Europene. Trebuie să lucrăm pentru un număr important de iniţiative, care au fost deja lansate. La reuniunea pe care am avut-o cu miniştrii educaţiei din ţările membre, am discutat despre cum să punem în aplicare concluziile Consiliului pentru Educaţie, din decembrie 2017. Şi sunt 4 priorităţi: îmbunătăţirea mobilităţii şi schimburilor universitare, a reţelelor de colaborare dintre universităţile europene, recunoaşterea reciprocă a diplomelor în învăţământul superior şi îmbunătăţirea învăţării limbilor străine. În sfârşit, vrem să întărim şi să extindem programul Erasmus plus după 2020 şi să-l facem mai cuprinzător. Vom continua să lucrăm pentru un Erasmus plus mai mare şi mai performant.

    Miniștrii au discutat şi despre măsurile care vizează digitalizarea în sistemul de educaţiei, necesitatea învățării pe tot parcursul vieții, a educării și formării inovatoare. Consiliul a autorizat şi ratificarea Tratatului de la Marrakesh pentru facilitarea accesului la operele publicate al persoanelor nevăzătoare, cu deficiențe de vedere sau cu dificultăți de citire a materialelor imprimate. Tratatul de la Marrakesh recunoaşte, la nivel internațional, necesitatea de a spori numărul de opere și de alte obiecte protejate, care să fie disponibile în formate accesibile precum: alfabetul Braille, cărțile audio și tipăriturile cu caractere de mari dimensiuni.


  • Priorităţi UE după 2020 şi bugetul pe termen lung

    Priorităţi UE după 2020 şi bugetul pe termen lung

    Dezbaterile liderilor europeni despre bugetul post-2020 sunt deosebit de importante după ce Marea Britanie, un contributor considerabil, va părăsi Uniunea Europeană.




    Printre prioritățile pe care Comisia Europeană le va include în propunerea sa de buget se numără apărarea, securitatea, agenda digitală, migrația, locurile de muncă, dar și politica de coeziune și politica agricolă comună. Se dorește a fi un buget modern, care să asigure îndeplinirea obiectivelor prioritare ale Uniunii după anul 2020.



    Comisarul pentru buget și resurse umane Günther H. Oettingera declarat că este receptiv la orice propuneri și sugestii.Toți cetățenii europeni sunt încurajați să ia parte la dezbaterea legată de viitorul comun în Uniunea Europeană.



    Până în data de 8 martie, ei își pot exprima online opiniile despre modul în care este cheltuit bugetul și, totodată, sunt invitați să ofere feedback cu privire simplificarea finanțării și mai buna funcționare a actualelor politici și programe ale UE – cum ar fi cele de coeziune și tineret, sprijinirea inovării și a mediului de afaceri și investiții în infrastructuri strategice digitale, de transport și energie.



    Comisia Europeană va prezenta propunerea legislativă de buget în luna mai 2018.



    Cu un deficit între 12 și 15 miliarde de euro anual ca urmare a Brexit-ului, în viitorul cadru financiar multianual vor avea nevoie de finanțare noi domenii precum gestionarea migrației, dezvoltarea unei economii digitale sau sporirea capacităților militare. Un acord rapid cu privire la următorul buget al Uniunii Europene reprezintă nu doar un obiectiv politic, ci și un imperativ practic. Adoptarea acestuia reprezintă o urgență, a subliniat președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker: Nu trebuie să repetăm experiența nefericită din 2013, când bugetul actual al UE s-a adoptat cu o întârziere considerabilă. Atunci, practic anul 2014 a fost compromis. Dacă o astfel de întârziere s-ar repeta, peste 100.000 de proiecte finanțate de UE – în domenii-cheie cum ar fi sprijinirea companiilor, eficiența energetică, asistența medicală, educația și incluziunea socială – nu ar demara la timp, iar sute de mii de tineri nu ar putea beneficia de pe urma schimburilor Erasmus+ în 2021.



    Președintele Comisiei Europene a mai declarat că, deși susține unele reduceri în domeniul politicii agricole comune și al politicii de coeziune, acestea nu trebuie să fie unele drastice.



    Cadrul Financiar Multianual post-2020 va fi o temă centrală și pe durata președinției României la Consiliul Uniunii Europene, care începe în ianuarie 2019.


  • Journalismus-Student Atakan Erdoğan: „Als Journalist ist man niemals absolut frei“

    Journalismus-Student Atakan Erdoğan: „Als Journalist ist man niemals absolut frei“

    Atakan Erdoğan studiert Journalismus im zweiten Jahr an der Universität Anadolu in der Türkei. Er erhielt ein Erasmus-Stipendium und beschloss, ein Semester lang an der Fakultät für Journalismus und Kommunikationswissenschaften der Bukarester Universität zu studieren. Was wusste er über Rumänien, bevor er nach Bukarest kam?



    Selbstverständlich kannte ich die rumänischen Hochleistungssportler Gheorghe Hagi und Simona Halep. Gleichzeitig zirkulierten aber in der Türkei auch gewisse Stereotypen über Rumänien, zum Beispiel, dass Rumänien voller »Zigeuner« wäre, was selbstverständlich nicht stimmte. Nachdem ich in Bukarest angekommen war, ist mir klar geworden, dass die gewöhnlichen Gerüchte nicht wahr waren.“




    Atakan Erdoğan sagte uns, warum er sich für Journalismus entschieden hat:



    Ich habe mich schon immer für Journalismus interessiert, ich bin ein guter Beobachter. Meine Kusine ist auch Journalistin, sie arbeitet bei einer Zeitung in Istanbul und ist in der ganzen Welt unterwegs. Das hat mich auch ermuntert, Journalismus zu studieren.“




    Atakan Erdoğan kommentiert auch zum Thema Ausdrucksfreiheit in den Medien:



    Ich glaube nicht, dass es totale Ausdruckfreiheit gibt. Wir können eher über verschiedene Stufen der Ausdrucksfreiheit sprechen. Heutzutage ist es sehr schwer, als Journalist das Gleichgewicht zu behalten. In diesem Beruf befindet man sich entweder auf der einen oder auf der anderen Seite — es ist sehr schwer, fast unmöglich, vollkommen frei und unparteiisch zu sein. Bei gewissen Themen hat man vielleicht mehr Ausdrucksfreiheit, aber wenn es um politische Fragen geht, ist man als Journalist niemals absolut frei.“




    Atakan Erdoğan erwähnte auch sein Lieblingsbuch:



    Es ist ein Buch über Mustafa Kemal Atatürk, über sein Leben und über die Revolution, die er in der Türkei gestartet und geführt hat. Kemal Atatürk war der Gründer der türkischen Republik. Das Buch trägt den Titel »Nutuk« und beschreibt die Ideen Atatürks über die moderne Türkei und über die Bemühungen zur Modernisierung unseres Landes.“




    Wie verbringt Atakan Erdoğan seine Freizeit?



    Ich spiele Tennis und selbstverständlich gehe ich gerne auf Reisen. Ich war schon in Bulgarien, in Ungarn und in Italien. Am meisten hat mir Rom, die ewige Stadt, gefallen. Rom ist eine wunderbare Stadt — überalll wo man hingeht, ist die über 2000 Jahre lange Geschichte der Stadt präsent.“



    Bevor er sein Journalismus-Studium in der Türkei zu Ende führt, beabsichtigt Atakan Erdoğan, mithilfe des Erasmus-Programms auch in Belgien und in den Niederlanden zu studieren:



    In der Schule studierte ich auch Grafik-Design, ich kenne mich gut mit Photoshop aus. Zukünftig würde ich gern Journalismus und graphisches Design kombinieren, Internetseiten oder Online-Zeitungen gestalten. Ich würde aber nicht in der Türkei bleiben, sondern eher irgndwo in Europa arbeiten.“




    Atakan Erdoğan fühlt sich wohl in Rumänien, und würde gern wieder hierher kommen:



    Ich war viel unterwegs in Rumänien — in Constanţa, Braşov, Sibiu, Sighişoara — und es hat mir überall sehr gut gefallen. Bukarest ist ein bisschen autoritär, offiziell — vielleicht, weil es die Hauptstadt ist. Die anderen Städte, die ich besuchte, waren sehr liebenswert, einfach wundervoll.“




    Atakan Erdoğan war angenehm überrascht, in der Bukarester Stadtmitte, vor dem Odeon-Theater, die Büste von Mustafa Kemal Atatürk, dem Gründer der modernen Türkei, zu entdecken:



    Es war wirklich eine angeneheme Überraschung, diese Büste hat mich zutiefst beeindruckt. Mustafa Kemal Atatürk haben wir zu verdanken, dass wir heute eine Republik sind. Er hat viele Reformen eingeführt, zum Beispiel die Säkularisierung und Bildung für die ganze Bevölkerung. Das Osmanische Reich war kein demokratisches Regime. Atatürk hat die Türkei in Richtung Westen geführt, die Bildung unterstützt. Ohne Kemal Atatürk hätten wir in der Türkei nicht so viel erreicht.“




    Die Rumänen sind den Türken sehr ähnlich, meint Atakan Erdoğan, Erasmus-Student an der Fakultät für Journalismus der Bukarester Universität zwischen September 2017 und Januar 2018:



    Mir ist aufgefallen, dass die Rumänen nicht besonders glücklicklich sind — wenn man sie in der U-Bahn oder im Bus betrachtet, sehen sie immer traurig und unglücklich aus. In der Türkei ist es genauso. Vielleicht sind die Leute traurig, weil sie zu viel arbeiten, um ihr Leben zu bestreiten, und sie haben deswegen viel Stress. Sie haben keine Zeit mehr, das Leben zu genie‎ßen.“

  • Atakan Erdoğan din Turcia

    Atakan Erdoğan din Turcia


    Atakan Erdoğan este student în anul II la jurnalism în cadrul Universităţii Anadolu din Turcia. Timp de un semestru, până în ianuarie 2018, printr-o bursă Erasmus, alege să înveţe la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării a Universităţii din Bucureşti.






    Ce ştia despre România până să sosească aici?


    “Auzisem desigur despre Hagi şi Simona Halep, în acelaşi timp, din păcate, la noi circulă unele stereotipuri despre România, că ar fi plin de ţigani, ceea ce bineînţeles că nu am crezut, iar odată ajuns în Bucureşti m-am convins singur că nu e deloc adevărat ce se spune.”



    Atakan Erdoğan ne povestea ce l-a făcut să se îndrepte către studiul jurnalismului.


    “Dintotdeauna mi-a plăcut meseria de jurnalist, sunt un bun observator, în plus, verişoara mea e şi ea jurnalistă, lucrează la o publicaţie din Istanbul şi călătoreşte peste tot în lume, şi şi datorită ei am ales acest domeniu.”



    Atakan Erdoğan comenta pe marginea libertăţii de exprimare în presă.


    “Nu cred că există libertate totală de exprimare, cred mai degrabă că putem vorbi de diferite grade ale libertăţii de exprimare. E atât de greu să găseşti/păstrezi echilibrul ca jurnalist. În această profesie, întotdeauna te situezi fie de o parte, fie de cealaltă, e greu să fii complet liber, mai ales din punct de vedere politic cred că e imposibil să fii liber, poate că în privinţa altor subiecte ai un grad mai mare de libertate de exprimare, dar când abordezi subiecte politice, e imposibil sa fii complet liber.”



    Atakan Erdoğan ne vorbea despre una din cărţile sale preferate.


    “E o carte despre Atatürk, despre viaţa lui şi revoluţia din Turcia pe care a condus-o, el e întemeietorul republicii Turcia, cartea se numeşte Nutuk şi descrie viziunea lui Atatürk despre Turcia şi eforturile de modernizare a ţării noastre.”



    Atakan Erdoğan din Turcia şi cum îşi petrece timpul liber.


    “Joc tenis şi, bineînţeles, îmi place mult să călătoresc, am fost în Bulgaria, Italia şi Ungaria, dar cel mai mult mi-a plăcut în Roma. Pentru că oriunde mergi în Roma, istoria te însoţeşte la fiecare pas, e un oraş minunat. “



    Până la terminarea Facultăţii de Jurnalism din Turcia, în 2020, Atakan Erdoğan se gândeşte să plece, tot prin programul Erasmus, şi în Belgia sau Olanda.


    “Am studiat şi design grafic la şcoală, ştiu să lucrez în photoshop, mi-ar plăcea în viitor să îmbin jurnalismul cu designul şi să mă ocup, de ce nu, de designul unor site-uri, al unor ziare online, însă cu siguranţă nu mă văd rămânând în Turcia, ci mai degrabă undeva în Europa.”



    Atakan Erdoğan ar reveni în vizită în România, cu care s-a familiarizat puţin deja.


    “Am călătorit deja cam prin toată România, am fost în Constanţa, Braşov, Sibiu, Sighişoara, mi-a plăcut foarte mult. Bucureştiul e atât de sobru, poate şi pentru că e capitală, însă alte oraşe mi s-au părut minunate.”



    În Bucureşti, în piaţeta Teatrului Odeon de pe Calea Victoriei, Atakan Erdoğan s-a bucurat mult să descopere statuia lui MustafaKemalAtatürk, fondatorul Turciei moderne, pe care tânărul îl admiră.


    “Da, m-am simţit minunat, am fost impresionat de această statuie, a fost chiar o surpriză plăcută pentru mine. Lui MustafaKemalAtatürk îi datorăm faptul că azi suntem o republică, de numele lui se leagă răspândirea educaţiei, secularizarea. Imperiul Otoman nu era un regim democratic, Atatürk e cel care a dus Turcia pe calea occidentalizării, a sprijinit educaţia, multe lucruri bune în Turcia nu ar fi fost posibile azi fără Atatürk. “



    Românii se aseamănă mult cu turcii, remarca Atakan Erdoğan, student Erasmus la Facultatea de Jurnalism din Bucureşti între septembrie 2017 şi ianuarie 2018.


    “În primul rând am observat că românii nu par fericiţi, nu arată fericiţi, dacă îi priveşti în metrou, în autobuz, par mereu abătuţi. Şi la fel îmi par şi turcii. Poate pentru că atât România, cât şi Turcia nu sunt ţări foarte dezvoltate, poate că şi românii muncesc prea mult să îşi câştige traiul de zi cu zi, să ducă o viaţă mai bună şi sunt stresaţi din această cauză sau poate o altă explicaţie ar fi că nu au timp să se bucure.”


  • Noi măsuri de stimulare a competențelor digitale și a dimensiunii europene a educației​

    Noi măsuri de stimulare a competențelor digitale și a dimensiunii europene a educației​

    CE a făcut o serie de recomandări statelor membre pentru îmbunătățirea sistemelor de educație și formare, astfel încât să-i ajute pe cetățeni să-și dezvolte competențele, mai ales digitale. Principalul scop al acestei inițiative este reducerea inegalităților socio-economice și promovarea valorilor comune.

    Comisia Europeană a adoptat, în această săptămână, noi inițiative privind îmbunătățirea competențelor-cheie și a competențelor digitale ale cetățenilor europeni, având scopul de a promova valorile comune și modul de funcționare a Uniunii Europene. Propunerile au ca obiectiv reducerea inegalităților socio-economice, susținând în același timp competitivitatea, pentru a construi o Europă mai unită, mai puternică și mai democratică.

    Tibor Navracsics, comisarul UE pentru educație, cultură, tineret și sport a declarat că sistemele de educație și formare europene trebuie să ofere cetățenilor din toate mediile sociale competențele adecvate pentru a progresa și pentru a prospera din punct de vedere profesional și, de asemenea, trebuie să le ofere condiții pentru a deveni cetățeni implicați.

    Tibor Navracsics: În primul rând recomandăm un set de competențe-cheie digitale pe care oamenii trebuie să le stăpânească într-o piață a muncii tot mai volatilă și în societăți care se schimbă cu viteză tot mai mare. Recomand statelor membre să se asigure că fiecare elev are măcar o experiență antreprenorială înainte de a termina învățământul obligatoriu. În al doilea rând, am dori ca statele membre să se implice mai mult în a-și face sistemele educaționale mai favorabile incluziunii și, foarte important, în promovarea valorilor noastre comune. La nivel european, vom stimula în continuare platforma e-Twinning, care leagă deja sute de mii de elevi care prin schimburi virtuale. Vom crește, de asemenea, mobilitatea școlară prin intermediul programului Eramus+. Comisia propune, de asemenea, un Plan de acțiune în domeniul educației digitale. În viitor, 90 la sută dintre locurile de muncă vor necesita competențe digitale, pe care astăzi le dețin doar puțin mai mult de jumătate dintre europeni.


    Așadar, Comisia propune ca sistemele naționale de educație să insiste în special pe competențele-cheie, antreprenoriale și de inovare și le cere statelor membre să-i motiveze mai mult pe tineri să se orienteze spre știință, tehnologie, inginerie și matematică. Forul european propune, de asemenea, un plan de acțiune în domeniul educației digitale și o campanie de sensibilizare a publicului privind siguranța online, alfabetizarea mediatică și igiena cibernetică.

    Toate aceste măsuri recomandate de Comisie vor sprijini statele membre să pregătească mai bine cursanții atât pentru schimbările de pe piața forței de muncă, cât și pentru o cetățenie activă în societăți mai diverse, mai mobile, mai digitale și mai globale.​


  • Comisia Europeană a prezentat realizările Erasmus+ în 2017

    Comisia Europeană a prezentat realizările Erasmus+ în 2017

    Raportul Comisiei Europene arată că Erasmus + a beneficiat anul trecut de o creştere a alocărilor financiare cu 7,5 la sută, Uniunea Europeană investind peste două miliarde de euro pentru a sprijini europenii cu granturi de mobilitate pentru studii, formare, predare, muncă sau voluntariat în străinătate. Raportul scoate în evidenţă şi modul în care programul a contribuit pentru a răspunde la provocările sociale mai ample. Anul trecut, peste 1200 de proiecte de cooperare axate pe promovarea toleranţei, a nediscriminării şi a incluziunii sociale au fost finanţate, iar peste 240 de organizaţii au beneficiat de fonduri pentru a dezvolta politici şi strategii menite să prevină radicalizarea şi să promoveze integrarea cursanţilor dezavantajaţi, inclusiv a persoanelor care provin din familii de migranţi. Comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics, a vorbit despre viitorul programului Eramsus+ după anul 2020:



    “Programul viitor trebuie să se concentreze pe dezvoltarea abilităților participanților săi, inclusiv prin sprijinirea tinerilor în dobândirea competențelor de care au nevoie pentru a se dezvolta în sectoarele cu cel mai mare potențial de creștere și inovare. De asemenea, trebuie să continuăm să lucrăm pentru a extinde oportunitățile pentru școli și pentru a intensifica eforturile noastre de a atrage cei mai vulnerabili membri ai societății noastre, oameni din medii defavorizate și nevoi speciale.”



    Vice-preşedintele Comisiei Europene pentru locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate, Jyrki Katainen a declarat că Erasmus+ este un program de care ar trebui să beneficieze cât mai mulţi studenţi şi dascăli:



    “Pentru profesori este foarte important deoarece reprezintă modul în care ne putem adapta la schimbările continue , unde societățile noastre devin din ce în ce mai multiculturale. Pentru dascălii din toate țările acest program este întotdeauna folositor, cât și pentru consilierii vocaționali. Erasmus, așa cum este acum, este un instrument excelent, dar îl putem dezvolta.”



    Actualul program Erasmus+ dispune, pentru perioada 2014-2020, de un buget de 14,7 miliarde de euro și va oferi oportunități pentru 3,7 % dintre tinerii din Europa de a studia, forma, câștiga experiență profesională și de a participa la acțiuni de voluntariat în străinătate. Aria geografică de aplicare a programului s-a extins de la 11 țări în anul lansarii, respectiv 1987 la 33 în prezent. În plus, programul este deschis țărilor partenere din întreaga lume.




  • Mai multă apropiere între Uniunea Africană şi Uniunea Europeană

    Mai multă apropiere între Uniunea Africană şi Uniunea Europeană

    Investiţia în tineret pentru un viitor durabil a fost tema principală a celui de al 5-lea summit Uniunea Africană-Uniunea Europeană, desfăşurat la Abidjan – capitala Coastei de Fildeş – la sfârşitul săptămânii trecute.

    Summitul a reunit lideri din cele 55 de state membre ale Uniunii Africane și cele 28 de state membre ale Uniunii Europene. În declarația lor politică, liderii europeni și cei africani au subliniat angajamentul lor comun de a investi în tineret pentru un viitor durabil. În mod concret, ei s-au angajat să își axeze activitatea pe patru priorități strategice. Pe această bază, în termen de trei luni, Comisia Europeană și Comisia Uniunii Africane vor avansa proiecte și programe concrete.

    De exemplu, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a promis că blocul comunitar va investi în educație, în infrastructură, în pace și securitate, precum și în buna guvernanță. Iar toate acestea vor genera medii de afaceri prietenoase și vor crea atât de necesarele locuri de muncă și creștere economică – a explicat şeful Executivului de la Bruxelles.

    Liderii europeni au prezentat Planul european inovator de investiții externe, pe care partenerii africani l-au salutat, şi prin care 44 de miliarde de euro din investiții private vor fi mobilizate pentru dezvoltare durabilă și crearea de locuri de muncă. O atenție specială se va acorda susținerii inițiativelor antreprenoriale ale femeilor și ale tinerilor.

    Liderii europeni şi africani au convenit, totodată, să intensifice mobilitatea studenților, a personalului și a cadrelor universitare pe întreg continentul african, precum și să sprijine programele de schimburi dintre Africa și Europa, precum Erasmus +.

    Consolidarea păcii, a securității și a guvernanței, dar şi gestionarea migraţiei au fost teme importante de discuţie, despre care a vorbit şi şefa diplomaţiei europene Federica Mogherini: Africa şi Europa nu au fost niciodată mai apropiate decât acum. Ne despart doar 14 kilometri, iar acum, în sfârşit, acest lucru se reflectă şi în modul în care luăm în serios, reciproc, parteneriatul nostru politic. Cred că şi în Africa, dar şi în Europa, este absolut evident acum că – indiferent dacă vorbim despre securitate, economie, probleme climatice ori migraţie – parteneriatul nostru poate aduce rezultate concrete într-un singur fel; altminteri, separat, acestea nu ar putea să apară nici în Europa, nici în Africa.

    Liderii europeni și africani au pus în evidență necesitatea imperativă de a ameliora condițiile de viață ale migranților și refugiaților în Libia. Mai mult, în vederea abordării în comun a situației dramatice a celor care sunt victime ale rețelelor criminale, în special pe teritoriul Libiei, s-a convenit să instituie o forță de intervenție comună Uniunea Europeană-Uniunea Africană-ONU, pentru a salva și a proteja viețile migranților și ale refugiaților de-a lungul rutelor migratorii, în special, pe teritoriul Libiei.