Radio România Internațional

Tag: Erasmus+

  • Erasmus+, în atenţia miniştrilor de tineret ai UE

    Erasmus+, în atenţia miniştrilor de tineret ai UE

    Miniştri de tineret din Uniunea Europeană s-au întâlnit participat, săptămâna trecută, la Reuniunea Informală găzduită la Viena de Austria, statul care deţine preşedinţia rotativă a Consiliului UE.



    Reuniunea început cu o masă rotundă în care miniştrii de tineret din UE şi-au expus părerile cu privire la capitolul Tineret al viitorului Program Erasmus. Prezentă la întrunire, Ioana Bran, ministrul Tineretului şi Sportului, a subliniat că România apreciază actuala propunere de regulament Erasmus, care continuă un program de succes al Uniunii Europene.



    Suntem optimişti că Statele Membre ale UE vor sprijini preşedinţia austriacă în a-şi îndeplini obiectivele referitoare la negocierile pentru adoptarea acestui regulament şi ne declarăm încrezători că în timpul preşedinţiei române va exista suficientă voinţă politică la nivel european care să ne permită să înregistrăm progrese semnificative cu privire la negocierile pentru adoptarea regulamentului Erasmus, a spus ministrul Ioana Bran, conform Agerpres.



    Ministrul român a subliniat că ţara noastră va susţine obiectivul Comisiei Europene de a tripla numărul de participanţi al noului Program Erasmus, iar astfel vor fi incluşi mai mulţi tineri cu oportunităţi reduse în activităţi.



    În cuvântarea sa, amfitrioana reuniunii din capitala Austriei, Juliane Bogner Strauss, ministrul federal pentru familie, femei şi tineret, a vorbit despre youthforum.org, o platformă digitală ce permite tinerilor să fie mai implicaţi în activităţile blocului comunitar. Printre informaţiile ce pot fi accesate sunt şi cele legate de programul Erasmus.



    “Începând cu 2019, va debuta, pentru alţi nouă ani, un model Erasmus+ pentru viitor. Este un capitol extrem de important pentru cei tineri, pentru noile generaţii care urmează să beneficieze de pe urma politicilor europene special concepute pentru nevoile lor. De asemenea, avem şi un capitol dedicat Corpului european de solidaritate, despre care vom discuta şi care reprezintă un instrument important prin care tinerii se pot implica din punct de vedere politic. Pe scurt, este vorba de un format interactiv, unde tinerii pot discuta între ei şi cu noi. Aşadar, vom avea posibilitatea de a decide în cunoştinţă de cauză, îi vom asculta pe tineri şi, astfel, se poate spune că vom elabora politici pentru tineri în parteneriat cu tinerii.”



    Erasmus a împlinit, anul trecut, 30 de ani de la înfiinţare, iar până în 2014 peste 3,3 milioane de persoane au accesat programul. Din 2014, denumirea a fost schimbată în Erasmus+, iar Comisia Europeană a anunţat că programul va sprijini, pânî în anul 2020, peste două milioane de studenți din toate universitățile statelor care fac parte din program (inclusiv 450.000 stagiari), 650.000 de profesioniști și studenți interesați de educație și formare profesională, și jumătate de milion de voluntari și tineri.



    În privinţa României, aproximativ 35.000 de studenți români au beneficiat de programele Erasmus numai în perioada 2007-2014, iar numărul este în continuă creştere de la an la an.


    Cei mai mulți dintre ei provin din Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași, de la Babeș-Bolyai din Cluj, din Universitatea București, urmată de “Transilvania” Brașov și de Politehnica din Timișoara, informează Comisia Europeană.


    România a fost aleasă cel mai des ca destinaţie de către studenţii care au accesat programul Erasmus din Turcia, Franța, Spania, Italia şi Portugalia.

  • Apel pentru idei de proiecte în cadrul Corpului european de solidaritate

    Apel pentru idei de proiecte în cadrul Corpului european de solidaritate

    Comisia Europeană a lansat un apel la toți cei interesați să prezinte idei de proiecte în cadrul Corpului european de solidaritate. În următorii doi ani, peste 100 de mii de tineri vor putea participa la acest corp.

    Peste 72.000 de tineri s-au înscris în Corpul european de solidaritate, de la lansarea sa în decembrie 2016. 7.000 dintre ei sunt implicați în activități de solidaritate. Acum, Comisia lansează o nouă cerere de propunere de proiecte, potrivit anunțului făcut de Christian Spahr, unul dintre purtătorii de cuvânt ai forului comunitar pe teme economice.

    Comisia Europeană a lansat un apel la toți cei interesați să prezinte idei de proiecte în cadrul Corpului european de solidaritate. O sumă totală de 44 milioane de euro a fost alocată din bugetul UE pentru proiectele selectate, care vor fi deschise tuturor tinerilor din Europa și din afara acesteia. Este vorba de prima dintr-o serie de cereri care, până la sfârșitul anului 2020, va face posibilă participarea a cel puțin 100 000 de tineri la Corpul european de solidaritate.


    Comisarul pentru buget și resurse umane, Günther Oettinger, a declarat că prin lansarea acestei noi cereri de propuneri în cadrul Corpului european de solidaritate, Comisia Europeană își îndeplinește angajamentul de a oferi tinerilor mai multe oportunități de a participa la activități de solidaritate.

    Noua cerere de propuneri este deschisă unei game de proiecte mai ample decât oricând. Pe lângă voluntariatul individual pe termen mai lung, stagiile și locurile de muncă în domeniul solidarității, vor fi eligibile și proiecte pe termen scurt (de la 2 săptămâni la 2 luni) pentru echipe de voluntari, propuse de organizații care au obținut eticheta de calitate de la agenția națională Erasmus + sau, în anumite cazuri, de la Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură.

    Nu numai organismele publice și private cu sediul în statele membre ale Uniunii pot solicita finanțare. Tinerii înscriși pe portalul Corpului european de solidaritate vor putea, de asemenea, să formeze un grup de cel puțin 5 participanți și să-și creeze propriile activități de solidaritate.

    Anumite proiecte ale Corpului european de solidaritate în domeniul voluntariatului sunt, de asemenea, deschise participării organizațiilor din Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Turcia, fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei și din alte țări partenere din afara UE.

    Termenul limită de depunere a propunerilor este 16 octombrie 2018, cu excepția proiectelor propuse de echipele de voluntariat, care vor avea timp să aplice până la 18 februarie 2019.


  • Ophélie Bignon aus Frankreich: „Rumänien verdient es, bekannter zu werden“

    Ophélie Bignon aus Frankreich: „Rumänien verdient es, bekannter zu werden“

    Ophélie Bignon ist 23 Jahre alt und kommt aus Frankreich. Vor zwei Jahren hat sie sich entschieden, in Rumänien zu studieren. Ophélie ist sehr aktiv, liebt Herausforderungen, und Rumänien war für Sie ein faszinierendes Land, das sie während ihres zweijährigen Masterstudiums an der Bukarester Akademie für Wirtschaft nach und nach entdeckte. Warum hat sie sich für Rumänien entschieden? Ophélie Bignon antwortet:



    Ich war noch in Frankreich, ich hatte mich für ein Erasmus-Programm qualifiziert und ich beschloss, nach Rumänien zu kommen, weil Rumänien ein osteuropäisches Land war, worüber ich so gut wie nichts wusste. Durch das Erasmus-Programm kam ich für ein Jahr hierher. Es war eine fantastische Erfahrung, ich lernte sehr viele Leute kennen und ich hatte auch eine Arbeitserfahrung. Als es Zeit war, nach Frankreich zurückzukehren, beschloss ich, noch ein Jahr in Rumänien zu bleiben. Dieses Jahr machte ich meinen Magister-Abschluss im Bereich Finanzwesen an der Akademie für Wirtschaft in Bukarest. Es war ein Studium in englischer Sprache, ich hätte auch in Gro‎ßbritannien studieren können, aber ich hatte bereits ein Jahr lang in Gro‎ßbritannien studiert und ich hatte die Wahl zwischen Nordeuropa und Osteuropa. Nachdem meine Freunde, die auch ein Jahr lang in Rumänien studiert hatten, mir viel über die rumänische Geschichte und Kultur erzählt hatten, wuchs mein Interesse für dieses Land. Meine Freunde hatten sich in Rumänien verliebt, sie zeigten mir unzählige Fotos und sagten, ich sollte unbedingt in Rumänien studieren. Ich sagte: Warum denn nicht? Und so habe ich mich für Bukarest entschieden.“




    Ophélie hat sich schnell an das Leben in Rumänien gewöhnt und viele Freundschaften geschlossen. Sie machte ihr Magister-Studium und arbeitete auch bei einem multinationalen Audit-Unternehmen in Bukarest. Wie waren ihre ersten Eindrücke?



    Ich muss schon sagen, dass ich weniger die Hauptstadt und eher die kleineren Städte oder sogar das provinzielle Rumänien vorziehe. In Bukarest hatte ich einige unangenehme Erfahrungen mit engstirnigen Spie‎ßern. Es kann schon kompliziert werden, weil die Bürokratie sehr komplex und die gesamte Organisation anders als in Frankreich ist. Immer wenn ich an der Uni oder bei einer Behörde einen Antrag stellen musste, war es ein Chaos. Soviel über unangenehme Erfahrungen. Andererseits ist Bukarest eine tolle Stadt, es ist immer eine ganze Menge los, da kann man viel unternehmen, und ich liebe es, aktiv zu sein, ich liebe energievolle Städte. Mitten im Sommer gibt es sehr viele Festivals und Veranstaltungen in Bukarest, und das ist hochinteressant. Ich möchte auch anderen Leuten meine Erfahrungen mitteilen. Die Franzosen kennen in der Regel nur die üblichen Stereotypen in Bezug auf Rumänien. Als ich in den Ferien nach Frankreich ging und über Rumänien erzählte, waren meine Bekannten sehr überrascht, weil ich ihnen ein anderes Rumänien darstellte, als sie es zu kennen dachten. In Frankreich sind die Informationen über Rumänien spärlich, viele meiner Freunde, die in Rumänien studieren wollen, klagen auch darüber. Daher möchte ich ein Blog führen, um darin meine Rumänien-Erfahrungen zu erzählen. Meiner Meinung nach ist Rumänien ein wunderschönes Land, das es verdient, in der Welt bekannter zu werden. Ich werde über den Alltag in Rumänien schreiben, wie man hier eine Wohnung findet, wie man hierher als Student oder als Tourist kommen kann, ich werde den Lesern auch einige Tipps und Ratschläge geben. Ich möchte, dass Menschen aus aller Welt Rumänien besuchen und entdecken. Mein Blog hei‎ßt letsbeginyourjourney.wordpress.com.“




    Während der zwei Jahre, die sie in Rumänien verbrachte, besuchte Ophélie Bignon viele Regionen des Landes. Sie war im Gebirge, an der Schwarzmeerküste, in der Maramuresch, in Braşov (Kronstadt), Sibiu (Hermannstadt). Jetzt hat Ophélie ihre Koffer voller Erinnerungen gepackt und kehrt nach Frankreich zurück. Sie wird aber die Verbindung zu Rumänien aufrechterhalten und so oft wie möglich wieder zu Besuch kommen. Was hat ihr am besten an Rumänien gefallen? Ophélie Bignon antwortet:



    Die starke Energie, die vor allem in Bukarest, aber auch überall in ganz Rumänien zu spüren ist. Überall, wo ich war, traf ich auf Menschen, die viel Initiative hatten und Privatunternehmen starten wollten, zum Beispiel Cafés oder Bars. In Rumänien entdeckte ich wunderbare Orte und erlebte alles Mögliche: ein bisschen Schick, ein bisschen Moderne, ein bisschen Kunst… Es gibt so viele gro‎ßartige Ideen in Rumänien, ich liebe diese Energie.“

  • Proiecte europene pentru educaţie preşcolară: jocuri de masă reinventate pentru copii şi oameni mari

    Proiecte europene pentru educaţie preşcolară: jocuri de masă reinventate pentru copii şi oameni mari

    Cine nu a auzit de Nu te supăra frate! sau de Piticot, jocuri ale copilăriei, care
    au fost treptat uitate şi înlocuite cu unele pe tabletăsau
    calculator? Educaţia românească şi-aextins
    graniţele, printr-un proiect european, iar şapte cadre didactice din Constanţa
    au fost trimise la perfecţionare în mai multe state
    europene. Intenţia a fost aceea ca, la final, să redeschidăîn elevi pofta jocurilor de grup, desfăşurate la
    grădiniţă sau acasă, în familie.



    Cu ajutorul acestui
    program, copiii români de vârsta grădiniţei au reuşit să înveţe formule de
    salut în limbile engleză şi franceză, în cadrul întâlnirilor on-line cu alţi copii din ţările europene partenere, spune managerul de
    proiect, profesor Nicoleta Savu. Dar, poate cel mai important rezultat a fost
    crearea unui joc de masă, care să îi adune pe copii şi să le dezvolte apetitul
    pentru cunoaştere.


    Prof.
    Nicoleta Savu, manager proiect Erasmus+:
    România
    a fost responsabilă pentru crearea unui joc de masă, ce se numeşte Călătoria
    Furnicii,
    furnica ce pleacă dintr-o
    ţară, călătoreşte prin toate ţărilepartenere proiectului şi învaţă despre
    tradiţiile, obiceiurile, despre costumul popular, despre aspectele culinare ale
    ţării respective. Este un joc de masă, ce adună un grup de prieteni, care poate
    să fie de aici, de la grădiniţă, poate să fie un grup de prieteni de acasă sau
    poate să fie chiar şi familia strânsă în jurul acestui joc de masă. El a fost
    testat pe copiii de la noi din grădiniţă, iar răspunsul din partea părinţilor
    şi a copiilor a fost extraordinar de mare.


    Proiectul TREE, parte a Erasmus+, reprezintă, de fapt, abrevierea
    pentru tradiţii, obiceiuri, sărbători actuale şi istoria popoarelor europene. Cu
    aproape 11.000 de Euro, proiectul a prins viaţă în 2016 şi se va încheia în
    august 2018. Banii au fost folosiţi pentru perfecţionarea cadrelor didactice
    peste hotare, care vor putea aplica abilităţile dobândite în grădiniţe din
    Constanţa. Conferinţa finală a proiectului european a venit cu o expoziţie de
    picturi create de copii, o carte senzorială, un e-Book despre aventurile unei furnici şi un film despre multiculturalitatea Dobrogei.
    Cadrele didactice, sosite la Constanţa din toată ţara, au fost interesate de aplicarea
    unui program european similar. Directorul Şcolii Gimnaziale nr. 1 din Limanu,
    Gela Ivaşcu.


    Gela
    Ivaşcu, director Şcoala Gimnazială nr. 1 Limanu:
    Cred că cel mai important este timpul, pentru că nu ai o
    echipă, care să aloce efectiv timp pentru scrierea şi implementarea unui
    asemenea proiect. În acelaşi timp, acel cadru didactic trebuie să aibă grijă de
    copiii de la grupă, trebuie să aibă documentele completate la zi, iar
    suplimentar cred că după 12 noaptea trebuie să lucreze şi la proiectul Erasmus.
    Pe piaţa formatorilor există tot felul de cursuri, în care, zic ei, că te iniţiază
    să scrii astfel de proiecte, dar cred că cel mai concret înveţi pas cu pas. Bănuiesc
    că nimeni nu a obţinut din prima, aplicând pentru un proiect să-l şi câştige. Perseverenţa şi
    informarea personală, astea duc la un succes.


    Poate că acesta este doar un pas, dar câtă
    vreme proiectul grădiniţei din Constanţa a reuşit să adune, la o conferinţă, zeci
    de profesori din România, jocurile pentru copii nu vor fi uitate. Partenerii
    europeni ai Proiectului Erasmus+ sunt
    Bulgaria, Polonia, Ungaria, Turcia şi România.


  • Ophelie Bignon din Franţa

    Ophelie Bignon din Franţa

    Ophelie Bignon vine din Franţa. Este o
    tânără de 23 de ani care a ales să vină în România în urmă cu doi ani. Este
    plină de viaţă şi îi plac provocările, iar România a reprezentat pentru ea un
    loc fascinant, pe care l-a descoperit de-a lungul studiilor de masterat la
    Academia de Studii Economice din Bucureşti. De ce a ales ţara noastră şi ce ştia
    despre ea înainte să vină aici ne spune în minutele care urmează:


    Eram în Franţa, urma să fac studii Erasmus şi am decis să
    merg în România, fiindcă era o ţară din estul Europei, despre care nu ştiam
    nimic. Am venit cu un program Erasmus de un an, a fost o experienţă
    extraordinară, am cunoscut o mulţime de oameni şi am avut şi o experienţă de
    lucru. Apoi urma să mă întorc în Franţa, însă în cele din urmă m-am hotărât să
    rămân aici. Am cerut să fiu transferată din Franţa în România, iar anul acesta
    mi-am terminat masteratul în Finanţe. Am studiat în Piaţa Romană, la Academia
    de Studii Economice, un masterat în limba engleză, unde am avut materii ca
    audit, contabilitate şi sisteme informatice. Aş fi putut să aleg să merg în
    Marea Britanie, însă deja mai fusesem acolo, pentru un an. Următoarea opţiune
    era o ţară din nordul Europei sau una din estul continentului. Eram deja
    interesată de istoria şi cultura României, după ce auzisem poveştile unor
    prieteni care fuseseră aici tot pentru un an. Erau absolut îndrăgostiţi de ţara
    voastră şi mi-au spus că trebuie neapărat să aleg România. Mi-au spus o mulţime
    de poveşti, mi-au arătat fotografii, iar eu am spus: de ce nu? Şi am ales
    Bucureşti.




    Ophelie s-a adaptat repede la viaţa din România şi şi-a
    făcut repede prieteni. Şi-a continuat studiile şi s-a angajat la o firmă
    multinaţională de audit cu sediul la Bucureşti. Ce a descoperit aici şi care a
    fost prima ei impresie?




    Mai întâi trebuie să spun că prefer
    România în partea ei de provincie şi mai puţin capitala. Găsesc că oamenii sunt
    mai amabili decât aici, unde am avut câteva experienţe mai neplăcute cu oameni
    mai încuiaţi la minte. Dacă eşti străin, lucrurile pot fi complicate pentru că
    nu toată lumea vorbeşte engleză- şi pot să înţeleg asta-, uneori am senzaţia că
    deranjez dacă nu vorbesc engleză. Nu e o regulă, desigur, dar se întâmplă
    uneori. În afară de asta, organizarea e extrem de diferită faţă de Franţa. De
    câte ori aveam nevoie să fac o cerere la facultate sau oriunde în altă parte,
    mereu aveam probleme, era haos. Astea ar fi experienţele pe minus, dar pe de
    altă parte, Bucureştiul e un oraş plăcut pentru că e foarte activ, sunt atâtea
    lucruri pe care le poţi face aici, e mereu în mişcare, iar eu ador acest fel de
    oraş, cu multă energie. Chiar acum, că e vară, aveţi multe festivaluri,
    evenimente peste tot în Bucureşti, iar asta e foarte interesant. Dacă eşti
    aici, ai mereu ceva de făcut. Vreau să spun ceva şi despre România, pentru că
    în Franţa există multe stereotipuri despre ţara voastră. Când mă întorceam
    acasă şi povesteam despre România, oamenii îmi spuneau că e într-un fel sau
    altul, dar eu îi contraziceam şi le spuneam: nu e absolut deloc aşa. Am
    încercat să găsesc informaţii despre România şi, sinceră să fiu, nu e atât de
    uşor. Sunt mulţi studenţi care vin din Franţa în România să studieze medicina
    şi mulţi dintre prietenii mei au făcut asta şi ei mi-au confirmat acelaşi lucru:
    a fost imposibil să găsim informaţii despre România. Acum eu aş vrea să deschid
    un blog în care să povestesc despre toate experienţele mele din România pentru
    a le împărtăşi cu ceilalţi, pentru că eu cred că este o ţară foarte frumoasă şi
    merită să fie mai cunoscută de atât. O să scriu câteva articole despre viaţa în
    România, cum să locuieşti aici, cum să ajungi dacă vrei să studiezi sau dacă
    vrei să călătoreşti, câteva ponturi şi sfaturi practice. Vreau să îi ajut pe
    oameni să vină aici şi să descopere această ţară. Blogul se numeşte
    letsbeginyourjourney.wordpress.com.




    În tot acest timp petrecut în România, Ophelie Bignon a
    călătorit cât a putut de mult. A fost la munte, la mare, în Maramureş, Braşov,
    Sibiu. A avut experienţe din cele mai variate şi şi-a făcut o părere despre
    ţara noastră. Am întrebat-o ce crede că poate fi îmbunătăţit în România.




    Am fost foarte surprinsă să văd oameni
    care acceptă să lucreze pentru un salariu atât de mic, în comparaţie cu munca
    pe care o prestau. Sinceră să fiu, nici nu ştiu cum pot oamenii să se descurce
    cu un astfel de salariu. Totul ţine de sistem şi ştiu că e complicat să schimbi
    sistemul, dar eu vin din Franţa, iar acolo protecţia socială este funcţională.
    În prima săptămână am fost un pic cam şocată să văd atât de mulţi oameni suferinzi
    pe stradă, oameni fără membre. Eu cred că guvernul, autorităţile trebuie să se
    ocupe cu protecţia acestor oameni. Mă gândesc că lucrurile ar trebui să se
    schimbe în ceea ce proiveşte salariile şi condiţiile de viaţă, pentru că
    românii merită mai mult decât primesc. Am întâlnit oameni extraordinari în
    România. Şi într-un fel îi înţeleg pe cei care vor să plece, pentru că au
    muncit din greu, au studiat, iar la final, dacă nu eştui răsplătit pe măsură,
    pleci. Dacă aş putea schimba ceva, ar fi să păstrez toate aceste creiere în
    ţară, pentru că nu e normal ca spre exemplu toţi medicii pregătiţi în România
    să pălece în Franţa. Cum ar putea ţara să evolueze şi să crească, dacă toţi cei
    care pot face o schimbare, aleg să plece în străinătate? Sunt de părere că
    sistemul e cel care ar trebuie să îmbunătăţească lucrurile aici.




    În bagajele pregătite pentru plecare Ophelie nu mai avea loc
    pentru nimic altceva decât pentru amintiri. Şi-a propus, însă, să păstreze
    legătura cu România şi să revină aici. La final de interviu ne-a mărturisit ce
    i-a plăcut cel mai mult la noi.




    Această energie. Este ceva tipic
    pentru Bucureşti, dar am întâlnit peste tot oameni cu iniţiativă, care aveau
    proiecte, care doreau să facă tot felul de lucruri, cafenele, mici baruri
    cochete. Am văzut aici în România locuri pe care nu le-am mai întâlnit
    nicăieri: un pic şic, un pic moderne, un pic artistice. Sunt atâtea idei aici,
    iar mie îmi place mult această energie.

  • Erasmus pour découvrir la Roumanie

    Erasmus pour découvrir la Roumanie

    En 2018, le programme de mobilité européenne, Erasmus, marque son 31ème anniversaire. A l’heure où l’on parle, 33 pays participent à ce programme dont les 28 pays membres de l’UE, ainsi que le Liechtenstein, la République de Macédoine, la Norvège et la Turquie. Depuis le moment de sa mise en place et jusqu’à présent, les statistiques font état de près de 4,4 millions d’étudiants à avoir bénéficié de ce programme emblématique du rapprochement des peuples européens. C’est le cas de Gaëtan Berry et de Felix Monteil les deux de France qui, intéressés par le journalisme, ont visité à la mi-juin les locaux de Radio Roumanie Internationale, quelques jours avant la fin d’une année d’études passée sur Bucarest. Ils ont été les deux invités au micro d’Ioana Stancescu pour une discussion amicale, dans une ambiance bon enfant, au sujet de la Roumanie et des Roumains.

  • Studenții reșițeni sunt preocupați de valorile europene

    Studenții reșițeni sunt preocupați de valorile europene

    Universitea “Eftimie Murgu” din Reșița este una mică, dar cu ambiții mari. Numărul studenților care au accesat, în acest an, programul Erasmus+ este dublu față de cel de anul trecut. Asta dovedește că parteneriatele încheiate între UEM cu 10 universități europene au dat roade, spune prorectorul Cristian Chioncel:



    “Pe partea de relații internaționale, universitatea noastră a fost mai mult decât activă. Ne bucură că studenții, dar și cadrele didactice sunt active pe acest palier”.



    Accesarea de burse Erasmus nu vine întotdeauna din partea studenților, dar prin promovarea programului european și prin prezentarea de povești de succes, numărul celor care își doresc astfel de experiențe a crescut semnificativ, mai spune prorectorul Cristian Chioncel:



    “Prin seria de prezentări realizate de Biroul Erasmus+ al Universității Eftimie Murgu și prin exemplele de reușită în rândul foștilor noștri studenți, care în perioada de studiu sau practică au aplicat la aceste programe europene, având doar de câștigat, iată că toate acestea au făcut ca înscrierile pentru bursele Erasmus în anul universitar 2018-2019 să fie semnificative. În momentul în care te întorci un bagaj al unei astfel de experiențe, poți intra mult mai ușor pe piața muncii. În plus, există și acel beneficiu uriaș, dat de alte sisteme de învățământ superior sau practică în companii recunoscute pe plan european și chiar mondial”.



    Erasmus+ este programul Uniunii Europene pentru perioada 2014 — 2020 în domeniile: educație, formare continuă, tineret și sport. Include fostele programe: Comenius — educaţie școlară; Erasmus – învățământ superior; Erasmus Mundus — dezvoltarea de programe de master comune; Leonardo da Vinci – educația și formarea profesională; Grundtvig — educație pentru adulți; Tineretul în acțiune – învățarea nonformală și informală în domeniul tineretului; Jean Monnet — studiile privind Uniunea Europeană; și Sport.



    Studenţii pot beneficia de o mobilitate de studiu între 3 şi 12 luni, la una din instituţiile europene de învăţământ superior partenere ale Universității din Reșița. Acelaşi student poate primi un grant pentru studiu sau plasament în străinătate de până la 12 luni maximum pentru fiecare ciclu de studiu.



  • Swim to live, proiect finanțat de Comisia Europeană prin programul Erasmus+

    Swim to live, proiect finanțat de Comisia Europeană prin programul Erasmus+

    Swim to live este un proiect finanțat de Comisia Europeană prin programul Erasmus+ care își propune să îi obișnuiască pe tineri cu un stil de viață sănătos. Pe parcursul lunii iunie, formatori din Italia, Slovenia și România s-au aflat la Cluj unde mai mulți tineri cu și fără dizabilități din aceste țări au beneficiat de cursuri de înot.



    Swim to live s-a lansat în anul 2017 cu scopul de a convinge cât mai multă lume că înotul este o cale simplă și eficientă spre un stil de viață sănătos. Organizația se adresează în principal cluburilor și instructorilor de sport, precum și comunităților locale, care au un rol foarte important în crearea condițiilor pentru ca locuitorii mai puțin activi din punct de vedere fizic să fie încurajați să facă mișcare.



    În anul 2018, Swim to live s-a orientat în general către adolescenți cu vârsta cuprinsă între 12-17 ani și în special către cei defavorizați. Statisticile arată că tinerii fac tot mai puțină mișcare și sunt mai degrabă atrași de tablete, telefoane și jocuri video. De aceea este foarte important ca sportul să devină un lucru obișnuit în viața lor încă de la vârste fragede. Înotul are un rol determinant în dezvoltarea abilităților fizice, spun inițiatorii proiectului Swim to live. Îndrumători din Italia, Slovenia și #România s-au aflat la Cluj în luna iunie și au predat cursuri de înot și mindfulness de care au beneficiat tineri cu și fără dizabilități din mai multe țări ale Uniunii Europene.



    Partenerul proiectului Swim to live în România este asociația Babylon Travel, iar cursurile de înot se desfășoară timp de 6 luni, de două ori pe săptămână.



    Când ești în apă devii foarte conștient de mișcările pe care le faci; înotul este bun atât pentru corp, cât și pentru minte, iar cursurile îi ajută pe tineri să deprindă un stil de viață sănătos și să se dezvolte armonios din punct de vedere fizic și mental, spune #TinaJeromen, managerul proiectului Swim to live:



    “Tinerii nu sunt încă foarte siguri ce însemnă mindfulness și în momentul în care exersează pun întrebări de genul: ce e asta, care este scopul?, dar pe măsură ce avansăm cu exercițiile observăm că le tratează cu seriozitate. De fapt asta vrem: să îi învățăm cum să fie conștienți de momentul prezent, cum să se bucure de lucrurile frumoase din viață, să fie prezenți și să observe mai atent ce e în jurul lor”.



    Pe lângă lecțiile de înot și mindfulness, tinerii au participat la activități relaxante în care s-au familiarizat cu bucătăria tradițională și dansurile populare românești și au făcut vizite în jurul Clujului, la Salina Turda. A fost cea de-a treia întâlnire internațională din cadrul proiectului Swim to live, care se va finaliza în luna octombrie în Italia.

  • Biblioteca Județeană “Gheorghe Asachi” , multiplicator de informaţii Eurodesk

    Biblioteca Județeană “Gheorghe Asachi” , multiplicator de informaţii Eurodesk

    Uniunea Europeană înseamnă libertatea de mișcare,
    finanțare pentru proiecte, dar și oportunități pentru tineri. Mă refer aici la
    studenți, elevi, dar și oportunități pentru cadrele didactice. Când spun acest
    lucru, ne gândim , în special, la Programul Erasmus+.

    Bineîneles fără a împărtăși, fără a oferi informații,
    succesul unui astfel de program este greu de conceput. Biblioteca Județeană
    Gheorghe Asachi     din Iași își asumă un astfel de rol în a oferi informații. În
    ce fel, cum, aflăm de la doamna Aurica Dvoracic, bibliotecar implicat în
    desfășurarea activității punctului de informare Eurodesk. Eurodesk însemnând?




    Însemnând Serviciul
    de Informare European care acționează în România și în 19 dintre orașele
    României prin multiplicatorii Eurodesk, calitate pe care și eu o am în cadrul
    Bibliotecii Județene Gheorghe Asachi din Iași. Mi-am început activitatea din
    2017 și vreau să spun că e foarte important pentru toți tinerii din municipiul și județeul Iași și nu numai, pentru toți cei care aud, ca
    până pe 26 iunie să se înscrie pe
    portalul european pentru tineret în
    programul DiscoverEU, unde vor avea posibilitatea să călătorească în patru
    dintre țările Uniunii Europene cu condiția să fi împlinit 18 ani și să completeze aplicația de pe portalul european.


    Cu siguranță, veți organiza evenimente, tocmai pentru a
    veni în întâmpinarea solicitărilor.


    Categoric, pentru
    că nu vorbim doar despre Descoperiți
    Europa, despre acest program, ci și despre
    Corpul European de Solidaritate unde invităm pe tineri să vadă ce
    înseamnă voluntariatul adevărat. A fi voluntar într-o altă țară europeană
    înseamnă a-ți cunoaște semenii din acea
    țară, a cunoaște cultura țării respective
    și, mai ales, a te deschide către tot ceea ce înseamnă Europa și lumea,
    de ce nu?


    Deci pregătiri pentru întâlniri…



    Din luna
    sptembrie o să avem mai multe întâlniri,
    preconizez în jur de 4- 5 întâlniri, cu
    elevii începând de la 13 ani din liceele
    ieșene și nu numai. Vreau să merg foarte mult în mediul rural și sunt convinsă
    că foarte mulți tineri își vor schimba poate chiar cursul vieții beneficiind de aceste informații și aplicând
    pentru aceste programe de voluntariat.


  • Corpul european de solidaritate ​ş​i noul exerci​ţ​iu bugetar

    Corpul european de solidaritate ​ş​i noul exerci​ţ​iu bugetar

    ​Corpul European de Solidaritate va beneficia, în perioada 2021 – 2027, de o finanțare de peste 1,2 miliarde de euro și va include și o serie de programe de voluntariat care, până acum, au funcționat separat. Comisia consideră că, prin această dublare a finanțării, va atrage în diferitele programe ale Corpului European de Solidaritate cel puțin 350 de mii de tineri. Potrivit Comisarului pentru buget și resurse umane, Gunther Ottinger, dublarea finanțării Corpului a fost decisă, pe de-o parte, ca urmare a interesului arătat de tinerii europeni pentru activitățile sale și, pe de altă parte, pentru că solidaritatea reprezintă una dintre valorile cheie ale Uniunii Europene.


    La rândul său, Comisarul pentru Educație, Cultură, Tineret și Sport, Tibor Navracsics, a subliniat că, prin această finanțare, Comisia vrea să întărească solidaritatea în rândul tinerilor și să îi ajute să își formeze o identitate Europeană. Tibor Navracsics: Propunerea noastră pentru următorul buget European transmite un semnal puternic că vrem să investim în tineri. La fel ca și în cazul programului ERASMUS, vrem să dublăm, în următoare perioadă bugetară, fondurile pentru Corpul European de Solidaritate și să le aducem la 1,26 miliarde de euro. Asta înseamnă că vom reuși mai bine să ne atingem obiectivele politice în domeniul tineretului, dându-le o mai mare forță tinerilor, ajutându-i să învețe, să îi sprijine pe alții și să devină membri implicați ai societății. Corpul European de Solidaritate face acest lucru prin trei tipuri principale de activități: voluntariat, stagii de pregătire și asigurarea de locuri de muncă. Vrem ca, în perioada următorului exercițiu bugetar, să consolidăm această inițiativă încă tânără. Ne așteptăm să finanțăm plasarea a cel puțin 350 de mii de tineri și grupăm toate oportunitățile pe care le oferim tinerilor pentru a se putea implica în activități de solidaritate. În mod special, după 2020 vom integra actualele programe de ajutor bazate pe voluntariat în Corpul European de Solidaritate. Aceste programe trimit voluntari în țări terțe unde sprijină programe umanitare și ajută comunitățile să facă față dezastrelor și să se mobilizeze mai bine. Aceste obiective sunt similare cu cele ale Corpului European de Solidaritate. Solidaritatea europeană nu încetează la granițele Uniunii Europene.


    Înființarea Corpului European de Solidaritate a fost anunțată de președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, în 2016, în discursul cu privire la starea Uniunii. Din decembrie 2016 până în prezent, 64000 de tineri europeni s-au alăturat Corpului de Solidaritate iar 5000 dintre ei și-au început deja activitatea.


  • Programul “DiscoverEU”

    Programul “DiscoverEU”

    Parlamentul
    European     acordă în următorul exercițiu bugetar o atenție mai mare tinerilor.
    Astfel, 2,3 miliarde de euro vor fi destinate celor care studiază prin
    programul Erasmus. Este o creștere cu 15% a fondurilor alocate acestui program.
    Dar nu numai tinerii care studiază sunt în atenția europarlamentarilor, ci și
    cei care lucrează deja sau sunt în căutarea unui loc de muncă. Tinerii care
    dețin firme sau tinerii fermieri din mediul rural sunt în atenția viitorului
    buget european ca și tinerii șomeri.


    Europarlamentarul Siegfried Mureșan,
    unul dintre negociatorii viitorului buget al Uniunii, a prezentat prezentat
    programul DiscoverEU, program destinat celor care au 18 ani și vor să călătorească
    în perioada de vară în spațiul Uniunii. Pentru anul 2018, programul are alocat
    un buget de 12 milioane de euro, cu perspectiva de a fi mărit: Prezint programul DiscoverEU,
    adică Descoperă Uniunea Europeană, prin care toți tinerii europeni care au 18
    ani pot aplica pentru un bilet de tren gratuit, finanțat din bugetul Uniunii
    Europene, prin care să poată călători, până la 30 de zile oriunde în Uniunea
    Europeană    . Pe 12 iunie vor începe înscrierile. Orice tânăr care are 18 ani se va
    putea înscrie pe site-ul Comisiei Europene în perioada 12-26 iunie. Site-ul
    este europa.eu/youth/discoverEU. Ce condiții trebuie să îndeplinească tinerii?
    Să aibă vârsta de 18 ani la 1 iulie 2018, adică să fi împlinit 18 ani între 2
    iulie 2017 și 1 iulie 2018. Cea de-a doua condiție este să fie cetățean al unui
    stat membru al Uniunii Europene. Orice tânăr român este eligibil. Cea de-a
    treia condiție este să dețină documente valabile de călătorie, carte de
    identitate sau pașaport la momentul efectuării călătoriei. Cea de-a patra
    condiție este să călătorească între 9 iulie și 30 septembrie. Cum funcționează
    programul? Între 12 și 26 iunie mergi pe site-ul Uniunii Europene și te
    ănscrii. După aceea Comisia Eueropeană va face selecția și tinerii vor putea
    călători în vacanța de vară, în perioada 9 iunie-30 septembrie. Programul se
    adresează elevilor, dar și tinerilor angajați și tinerilor în căutarea unui loc
    de muncă. Deci oricine are 18 ani este eligibil, nu trebuie să fii elev.
    Trebuie să începem să ne gândim la toate categoriile de tineri.


    Se
    estimează că aproximativ 15000 de tineri din Uniunea Europeană vor primi un
    permis gratuit de călătorie în această vară    . Din aceștia, aproximativ 750 vor
    fi din România.


  • Comisarul european Tibor Navracsics, în dialog cu cetăţenii la Bucureşti

    Comisarul european Tibor Navracsics, în dialog cu cetăţenii la Bucureşti

    Tibor Navracsics le-a mărturisit intelocutorilor că își percepe
    postul ca fiind probabil cel mai politic din Comisia Europeană, deoarece trebuie
    să creeze consens pentru demersurile în domeniile de care este responsabil.
    Este ușor sî fii un comisar care are doar prerogative și puteri să pedepsească
    statele mebre. Ce fac eu este să creez coalitii pe fiecare problemă. Este
    foarte greu dar este o meserie frumoasă    , a mărturisit Navracsics.


    Oamenii l-au întrebat ce crede despre faptul că în ţara noastră
    rata abandonului școlar timpuriu este una ridicată iar comisarul european a
    răspuns că Romania nu este singură, că sunt și alte tări europene care au
    rezultate mai slabe anii aceștia și că, evident, această situatie naște
    frustrări.


    Tibor Navracsics: Toti copiii din Uniunea Europeană trebuie să beneficieze de o
    educatie de calitate     de la o vârstă fragedă. Cu cât mai devreme încep să
    studieze, cu atât mai bine. Am propus o iniţiativă pentru a imbunătăti predarea
    și invăţarea limbilor străine. Scopul nostru este ca toţi să fie capabili să
    vorbească cel puţin două limbi străine, altele decât cea maternă, la finalul
    gimnaziului. Limbile străine deschid uși. Pentru a obţine slujbe mai bune. Ne
    dau posibilitatea de a ne înţelege mai bine unul pe celălalt. Ele sunt cheia
    pentru a descoperi diversitatea Europei.


    Tibor Navracsics a vorbit și despre tendintele de discriminare
    din interiorul sistemelor de educaţie    , din școli, indreptată in ţările din
    vestul Europei mai ales impotriva migranţilor și refugiaţilor iar in statele
    din est cu precădere impotriva romilor. Pe aceasta temă au fost demarate
    proceduri de infringement impotriva Cehiei, Slovaciei si Ungariei iar Romania
    si Bulgaria sunt atent monitorizate, mai spune comisarul european care
    recunoaște că nu a gasit incă formula potrivită pentru a aborda această problemă.


    Tibor Navracsics le-a mai vorbit oamenilor despre recunoașterea
    diplomelor și a perioadelor de studiu in strainatate și despre obiectivul
    creării universitătilor europene.


    Comisarul european nu a uitat să mentioneze programul Erasmus,
    unul dintre cele mai de succes proiecte ale Uniunii Europene, prin care tinerii
    pot merge să studieze in străinatate și dezvoltă astfel o identitate europeană
    mai puternică.


    Navracsics s-a referit și la proiectele europene in domeniile
    cultură și tineret: Propunerile din educatie merg mână in mână cu planurile noastre
    de a imbunătăti cooperarea in domeniul culturii. Cu propunerile privind Agenda
    Uniunii Europene pentru cultură vrem sa valorificăm capacitatea culturii de a
    genera inovare și crestere economică. Telul nostru este să fructificăm la
    maximum potentialul de a construi comunităti și un sentiment al
    apartenentei.     Propunerile pentru o nouă strategie a Uniunii Europene privind
    tineretul urmăresc să ii responsabilizeze pe tineri și să le dea posibilitatea
    sa devină cetăteni motivati. Este momentul să folosim la maximum puterea
    educatiei și politicile adresate tinerilor pentru a construi o Europă corectă,
    flexibilă și coezivă.


  • Dana Buralkijewa: „In Rumänien habe ich neue Erfahrungen gemacht“

    Dana Buralkijewa: „In Rumänien habe ich neue Erfahrungen gemacht“

    Für den Anfang haben wir Dana Buralkijewa gefragt, warum sie in Rumänien studieren wollte. Sie sagt, sie habe sich nicht für das Land entschieden, sondern Rumänien habe sie gewählt. In Astana (der Hauptstadt Kasachstans) habe sie nicht so viele Möglichkeiten Journalismus zu studieren. Deshalb habe sie sich für die Universität Alexandru Ioan Cuza“ in Iaşi entschieden. In Astana hatte sie keine Möglichkeit, im Rahmen desselben Programms Journalismus, Sprachen und kreatives Schreiben zu studieren. Obwohl sie nur ein paar Monate als Erasmus-Stipendiatin in Rumänien verbrachte, erklärte sich Dana Buralkijewa von den Professoren und Kollegen begeistert:



    Für einen Studenten ist es sehr bedeutend, wie ein Professor unterrichtet. Ich bin sehr zufrieden. Die Hochschullehrer, die an der »Alexandru Ioan Cuza«-Uni unterrichten, liefern uns die Information in einer interessanten Art. Sehr bedeutend ist, dass all diese Informationen im Alltagsleben gebraucht werden können. Ich glaube, das ist der Traum aller Studenten: was sie studieren, im Leben umsetzen zu können. Als ich nach Rumänien kam, hatte ich ein bisschen Angst. Ich konnte nicht Rumänisch sprechen. Ich war mir nicht sicher, dass ich mich anpassen kann. Ich hatte Glück, weil hier alle Englisch sprechen. So konnte ich mit meinen Kollegen kommunizieren. Sie haben mir sehr viel geholfen und bin ihnen sehr dankbar dafür. Ich habe auch Freunde gewonnen, wir haben zusammen die Umgebung der Stadt besucht. Es ist sehr wichtig, dass die Kollegen Freunde werden.“




    Dana Buralkijewa liebt auch die rumänische Sprache:



    Ich spreche ganz gut Russisch, kann aber auch Lateinisch. Rumänisch ist eine lateinische Sprache, und deshalb konnte ich verstehen, was die Leute sprachen. Jetzt kann ich Rumänisch reden und verstehe fast alles, was man mir sagt. Ich kann auch die Musikalität der rumänischen Sprache wahrnehmen.“




    Wir haben Dana Buralkijewa gefragt, was ihr in Rumänien besonders gefällt. Die Antwort kam schnell, die Menschen, die Ortschaften, die Natur:



    Es gefällt mir sehr, Rumänien zu bereisen. Ich will das Land kennenlernen, ich will viele Orte besuchen. Die Uni gibt uns die Möglichkeit, zu reisen. Ich habe Bukarest, Sibiu, Braşov, Suceava, Piatra Neamţ besucht und bin sehr begeistert. Ich habe auch Dörfer besucht, die mir sehr gefallen haben, und bin der Meinung, dass das eine der bedeutendsten Erfahrungen eines Erasmus-Studenten ist. Wir können uns beruflich bilden und fortbilden. Wir haben die Möglichkeit, neue Erfahrungen zu machen und die Welt kennenzulernen.“

  • Importanţa alegerilor europarlamentare 2019

    Importanţa alegerilor europarlamentare 2019

    Perioada 23-26 mai 2019 este cea preconizată de Parlamentul
    European    . Decizia finală va fi luată la finalul procedurii oficiale, adică la
    sfârșitul lunii iunie 2018. Acea perioadă include o consultare cu eurodeputații
    și un vot cu unanimitate în Consiliul European (șefii de stat sau de guvern ai
    țărilor membre).



    Despre importanta alegerilor europarlamentare 2019, Răzvan
    Popa    -eurodeputat: Alegerile europene sunt importante pentru ca
    cetatenii statelor membre isi desemneaza in acest fel reprezentantii in
    Parlamentul European, forul deliberativ al UE. Este important ca oamenii sa
    mearga la vot pentru ca deciziile care se iau la nivel european ii privesc in
    mod direct si sunt la fel de importante ca cele din parlamentele nationale. Dupa
    alegerile din 2019 configuratia Parlamentului European va fi schimbata ca
    urmare a retragerii Marii Britanii din UE. Vorbim aici despre BREXIT. Efectele
    acestei iesiri vor insemna pe de o parte un mandat in plus pentru Parlamentu
    European pentru Romania, adica 33 de eurodeputati dar si un posibil efort
    bugetar suplimentar pentru tarile membre ale UE, pentru a acoperi deficitul
    last de Marea Britanie, care nu va mai contribui astfel la bugetul UE. Brexitul
    este o provocare pentru Europa deoarece tarile membre ramase trebuie sa sustina
    financiar, in aceeasi masura proiecte importante de dezvoltare cum ar fi
    :politica de coeziune, politica agricola comuna ,programele de educatie cum
    este ERASMUS dar si politica de aparare, combatere a terorismului si gestionare
    a fenomenului migratiei. In acest context, preluarea presedentiei Consiliului UE
    de catre Romania, incepand cu ianuarie 2019    , vine intr-un moment delicat dar
    in acelasi timp extrem de important pentru viitorul Europei. In acest mandat, ar
    trebui finalizate negocierile pentru viitorul buget al UE, post 2020,
    care trebuie sa gaseasca rezolvarea la problemele majore cu care se confrunta
    Europa. In acelasi timp, aderarea Romaniei la spatiul Schengen, este un obiectiv
    esential ce trebuie indeplinit pana la finele mandatului. Cu atat mai mult cu
    cat, Romania si-a indeplinit absolut toate obiectivele stabilite de Comisia
    Europeana, lucru recunscut si de Presedintele Comisiei Jean Claude Junker. Ca
    stat membre al UE, Romania are aceleasi drepturi ca oricare alt stat membru din
    vestul Europei, iar romanii trebuie sa beneficieze de ele.


  • Dana BURALKIYEVA (Kazahstan)

    Dana BURALKIYEVA (Kazahstan)

    Când am întrebat-o pe Dana Buralkiyeva de ce a
    ales să studieze în România mi-a răspuns, glumind, că România a ales-o pe ea.
    Apoi mi-a povestit că în Astana (capitala Kazahstanului), prima ei opţiune
    pentru a-şi continua studiile în jurnalism, nu avea atâtea oportunităţi ca la Universitatea
    Alexandru Ioan Cuza din Iaşi. Adică nu ar fi putut să studieze, în cadrul
    aceluiaşi program, jurnalism, litere şi scriere creativă. Deşi a petrecut în
    România doar câteva luni ca bursieră Erasmus, Dana Buralkiyeva s-a declarat
    încântată atât de profesori, cât şi de colegi. :Cred că pentru un student este foarte
    important felul în care ajunge la el materia predată de profesor. Şi pot spune
    că sunt foarte mulţumită pentru că profesorii pe care i-am întâlnit aici, la
    Universitatea Alexandru Ioan Cuza, ne
    livrează informaţia într-un mod foarte interesant. Iar mai important decât
    orice mi se pare că toată această cantitate de informaţie o putem integra şi
    folosi în viaţa cotidiană. Cred că acesta este visul oricărui student, să
    integreze ceea ce studiază în viaţa sa reală. Când am ajuns în România, mi-era
    teamă că nu mă voi descurca, mă gândeam că nu cunosc limba română şi de aceea
    nu mă voi putea adapta. Însă am reuşit să fac faţă foarte bine pentru că aici
    aproape toată lumea vorbeşte engleză. Aşa că am putut comunica foarte bine cu
    colegii mei, cărora le sunt recunoscătoare pentru că m-au ajutat mult. Am legat
    şi prietenii, am mers împreuă şi am vizitat împrejurimile din jurul oraşului. Este foarte important când colegii îţi pot deveni prieteni.

    Dar nu doar de oameni s-a ataşat Dana Buralkiyeva.
    După cum ne-a spus, s-a apropiat foarte mult şi de limba română. Eu sunt bună vorbitoare de limbă rusă. Dar, pentru că ştiu
    şi ceva latină, iarlimba română are
    atâtea legături şi asemănări cu latina,
    mi-am dat seama că pot înţelege destul de mult din ce vorbesc oamenii. Şi pot
    spune că am făcut progrese faţă de început, când am venit în România nu prea
    înţelegeam ce mi se spune. Dar acum, chiar pot vorbi în limba română şi îi
    înţeleg pe ceilalţi tot mai uşor. Şi pot percepe şi muzicalitatea limbii române.

    Când am
    rugat-o să ne vorbească despre ce o atrage cel mai mult la România, Dana n-a
    avut nici o ezitare. Locurile. Dacă ar fi să aleg
    ce îmi place cel mai mult în România, voi spune, în primul rând, că îmi place
    să călătoresc şi să văd cât mai mult din această ţară. Şi aş dori să menţionez
    aici că Universitatea ne oferă această oportunitate, de a călători oriunde ne
    dorim. Am vizitat oraşe ca Bucureşti, Sibiu, Braşov, Suceava, Piatra Neamţ şi
    am fost foarte încântată. Dar am fost şi la ţară şi mi-a plăcut foarte mult. Consider
    că aceasta este una dintre cele mai importante experienţe pentru un student
    Erasmus. Că ne ajută să ne dezvoltăm şi formăm profesional, dar, în acelaşi
    timp ne oferă oportunitatea de a avea experienţe noi şi de a cunoaşte lumea.