Radio România Internațional

Tag: Europa

  • Prezidentulu ali Românie tru Parlamentulu Europeanu

    Prezidentulu ali Românie tru Parlamentulu Europeanu



    Ankisitã tru 2022, ti şcurtu kiro di anda Federația Rusă ahurhipolimlu tu Ucrainei, şingirlu di debaturi “Aestã easti Europa” agiumsi la 13-a ediție, tru cadrul a curi prezidentulu Klaus Iohannis pãrãtisi tru Parlamentul Europeanu minduita a lui ti yinitlu ali Europã şi ceareili ti problemele cu cari aestã s’ampuliseaşti. Proiectul europeanu caftã dzuuã di dzuuã, s’hibã acãtatu tu isapi, gaereti arãvdari şi tiñiseari, ma s’vremu s‘armãnemu elefterisiţ tu unã Europă adunatã stogu şi tu prucukie, spusi caplu a statlui românu Strasbourg, iu cundille că România di adzã easti un promotoru vãrtosu ali cilãstãseari coordonatã tru spiritlu a valorlor europeane.



    “Avemu borgea ta s’ndrupãmu unã Europă cari duţi ma largu aesti prinţipii şi valori, nica cãtã soţlli a noştri ditu viţinata europeanuă cari aleapsirã urnekea-a noastrã di democraţie şi dizvultari/ di creaştiri. A deapoa unã hopã/ unã etapă clleaie a aluştui proţesu suntu tamamu alidzerli europene. Lucãrli di amprotusa ţi va li pindzemu deadunu dupu aesti alidzeri, lipseaşti s’nã agiutã s’apãndãsimu cu hãiri dinintea a provocărloru ditu aestu kiro şi s’himu cama ndrepţã ti provocărli a yinitorlui”, lugurseaşti prezidentulu Iohannis, cari adusi aminti tu cuvenda-a lui şi ti provocărli gheostrateghiţi ţi nu s’au faptã pãnã tora şi cu cari Uniunea s’ampuliseaşti tu aestu kiro.



    “Arada internaţională timilliusitã pi lucre kiskini easti bãgatã sumu semnulu antribãrloru, iara ş-iara. Rusia u duţi ninti fuvirsearea şi aputrusearea tu Ucraina. Tru UE pisti tut, instabilitatea şi insecuritatea agiumsirã pi kipitã. Conflictul dişcllisu ditu Orientulu di Mesi, catandisea ditu Amarea Aroşe Roşie şi evoluţiili gãilipsitoari ditu Sahel, tuti aestea au un impactu/goadã sistemicã ti securitatea a noastã”, cundille ufiţialu român. Tru idyiulu kiro, adãvgã nãsu, “alãxerli di climă, griutãtli icunomiţi, migraţia paranomu ma largu aducu tu duñeauã lucre slabi, di u crescu aestã turlie complexitatea a dinamicãllei globalã. Pi ningã tuti aesti provocări, avemu dininti şi unã criză a valorloru şi unã criză a pistipsearillei publiţi tru instituţiili a noastri.”



    Prezidentulu cundille simasia ti cilãstãsearea ali UE ţi ari la thimelliu unitate, solidaritatea, coeziunea și statlu di dreptu nica și acundillea ananghea ti unu agiutoru niacumtinatu ti Ucraina, adăvgãndalui că apărarea ali democrație, a integritatillei teritorialã și a suvearanitatillei, ama şi ali aradã internaționalã ţi au la thimelliu lucre tiñisiti/ reguli nu s’poati si s’alumtã cu unã “armasimu/ nã pidipsimu/ nã curmãmu cu solidaritatea”. Tru discursul a lui, prezidentulu Iohannis spusi că România easti unu di nai ma buni paradigmi a putearillei transformatoari ali UE, cari adusi hãirlãticã incontestabilã și concretã ti cetățeañilli români. “Lãrdzearea-a fumeaiillei a noastã ivrupeanã pritu aprukearea-a nãiloru membri u anvãrtuşeadzã Uniunea”, spusi liderlu di București, anda adusi aminti apofasili istoriţi ţi eara loati tu Consiliul Europeanu tru andreu 2023 tu ligãturã cu Ripublica Moldova, Ucraina, Bosnia și Herțegovina și Georgia. Prezidentulu cundille, tutunãoarã, cã UE lipseaşti s’armãnã un spațiu di libiră urdinari și cãftã aderarea pãnu di mardzinã ali Românie la spațlu Schengen, câtu cama ntrãoarã, aestã turlie da izini a vãsiliillei a noastã ta s’agiutã ti anvãrtuşearea a securitatillei tu UE.



    Autoru: Corina Cristea


    Armãnipsearea/ Stridutsearea: Taşcu Lala



  • Preşedintele României în Parlamentul European

    Preşedintele României în Parlamentul European

    Demarată în 2022, la scurt timp după declanşarea de către Federația Rusă a războiului împotriva Ucrainei, seria de dezbateri Aceasta este Europa a ajuns la a 13-a ediție, în cadrul căreia președintele Klaus Iohannis a prezentat în Parlamentul European viziunea sa asupra viitorului Europei şi soluţii la problemele cu care aceasta se confruntă. Proiectul european necesită zi de zi atenţie, efort, răbdare şi onestitate, dacă vrem să trăim liberi, într-o Europă unită şi prosperă, a declarat șeful statului român la Strasbourg, unde a subliniat că România de astăzi este un promotor puternic al acţiunii coordonate în spiritul valorilor europene.

    Avem responsabilitatea de a susţine o Europă care duce mai departe aceste principii şi valori, inclusiv către prietenii noştri din vecinătatea europeană care au ales modelul nostru de democraţie şi dezvoltare. Iar o etapă cheie a acestui proces o reprezintă chiar alegerile europene. Priorităţile pe care le vom defini împreună după aceste alegeri, vor trebui să ne ajute să răspundem pragmatic la provocările prezentului şi să ne pregătească mai bine pentru provocările viitorului, consideră președintele Iohannis, care s-a referit și la provocările geostrategice fără precedent cu care Uniunea se confruntă.

    Ordinea internaţională bazată pe reguli este pusă sub semnul întrebării iar şi iar. Rusia îşi continuă agresiunea împotriva Ucrainei. În UE peste tot, instabilitatea şi insecuritatea au atins cote alarmante. Conflictul deschis din Orientul Mijlociu, situaţia din Marea Roşie şi evoluţiile îngrijorătoare din Sahel, toate acestea au un impact sistemic asupra propriei noastre securităţi, a punctat oficialul român. În același timp, a adăugat acesta, schimbările de climă, dificultăţile economice, migraţia ilegală continuă să îşi genereze propriul impact negativ, crescând complexitatea dinamicii globale. Pe lângă toate aceste provocări, asistăm şi la o criză a valorilor şi la o criză a încrederii publice în instituţiile noastre.

    Președintele a subliniat importanța acțiunii UE fondate pe unitate, solidaritate, coeziune și stat de drept și a pledat pentru un sprijin continuu pentru Ucraina, adăugând că apărarea democrației, a integrității teritoriale și a suveranității, precum și a ordinii internaționale bazate pe reguli nu se poate confrunta cu o oboseală a solidarității. În discursul său, președintele Iohannis a spus că România este unul dintre cele mai bune exemple ale puterii transformatoare a UE, care a adus beneficii incontestabile și concrete cetățenilor români. Extinderea familiei noastre europene prin acceptarea de noi membri nu va face decât să consolideze Uniunea, a spus liderul de la București, referindu-se la deciziile istorice luate de Consiliul European în decembrie 2023 cu privire la Republica Moldova, Ucraina, Bosnia și Herțegovina și Georgia. Președintele a subliniat, de asemenea, că UE trebuie să rămână un spațiu de liberă circulație și a solicitat aderarea deplină a României la spațiul Schengen cât mai curând posibil, permițând astfel țării să contribuie concret la consolidarea securității UE


  • Cel mai electoral an

    Cel mai electoral an

    În România, țară membră Uniunii Europene și a NATO, sistemul electoral
    oferă patru tipuri de alegeri naționale. Sunt, în primul rând, alegerile
    locale, când sunt desemnați, prin vot universal, primarii, președinții
    Consiliilor Județene, membrii acestor consilii precum și membrii Consiliilor
    Locale, cele la nivel de comună, oraș, sectoarele Bucureștiului, în număr de
    șase, și al Consiliul General al Municipiului București, capitala României.
    Mandatul aleșilor locali este de patru ani și expiră în acest an, în septembrie.
    Precedentele alegeri locale au avut loc în România în 2020, la 27 septembrie,
    fiind amânate din iunie, din cauza pandemiei. Nivelul următor de reprezentare
    este, desigur, Parlamentul, bicameral în cazul României. Mandatul senatorilor
    sau al deputaților este, de asemenea, de patru ani. Cum precedentele alegeri
    pentru Parlamentul României au avut loc la 6 decembrie 2020, sfârșitul acestui
    an va programa neapărat un scrutin parlamentar pentru locurile de la București.

    La început, alegerile aveau loc pe plan local, parlamentar dar și prezidențial în același an. Legislativul
    român a decis, însă, să decupleze scrutinul prezidențial de cel parlamentar,
    făcând mandatul președintelui României de cinci ani, față de patru cât fusese
    până atunci. Primul vot pentru un mandat prezidențial de cinci ani s-a dat în
    2004, fiind ultima situație în care toate cele trei tipuri de alegeri s-au
    ținut pe parcursul aceluiași an. Un calcul simplu ne demonstrează că decalajul
    cerut de durata diferită a mandatului prezidențial a fost egalat astfel că, în
    acest an, România va avea și alegeri prezidențiale.

    Cum actualul președinte,
    Klaus Iohannis, este la al doilea mandat, din tot atâtea posibile,
    prezidențialele din acest an vor aduce în funcție un nou șef al statului român.
    În 2004, când pentru ultima dată localele, parlamentarele și prezidențialele
    din România s-au desfășurat în același an, România nu era membră a Uniunii
    Europene. Iar 2004 nici nu era un an de alegeri pentru Parlamentul European.

    În
    2024, în schimb, vor avea loc alegeri europene și România va participa, așa cum
    a făcut-o și cu cinci ani în urmă, și în 2014, și în 2009. Într-adevăr, mandatul
    parlamentarilor europeni este de cinci ani, ca al președintelui României.
    Absolut întâmplător, după cum se poate observa, alegerile prezidențiale din
    România se desfășoară, în ultimele două decenii, în anii în care țările UE își
    aleg reprezentanții în Parlamentul European, la o diferență de vreo șase luni. Rezumând,
    în acest an, în România, se vor desfășura toate cele patru tipuri de scrutin ce
    stau la dispoziția alegătorului român. Se va începe cu europenele de pe 9
    iunie, se va continua cu localele, probabil în septembrie, apoi cu alegerile
    pentru Parlamentul de la București, cam prin noiembrie, ca în decembrie să fie
    votat noul președinte al României. Dintre toate, doar acest ultim scrutin are
    prevăzut două tururi, în cazul în care viitorul președinte nu adună 50 la sută
    din voturile participanților din primul tur. Dintre toate, doar alegerile
    europene au o dată a desfășurării deja cunoscută, 9 iunie. În schimb, pentru
    alegerile legislative și cele prezidențiale a fost lansată ideea comasării lor,
    pentru că oricum trebuie să aibă loc într-un moment complicat, sfârșitul lunii
    noiembrie, începutul lunii decembrie.

    Situația nu este nouă. Dimpotrivă, până
    în 2004, când s-a votat pentru un mandat prezidențial de cinci ani, mai mare
    decât cel parlamentar, de patru ani, alegerile se numeau generale și
    cuprindeau, în aceeași zi, legislativele și primul tur al prezidențialelor.
    Venea și al doilea tur pentru că doar în 1990, când se vota un președinte cu un
    mandat de numai doi ani, provizoriu, șeful statului a fost desemnat din primul
    tur. Excepționala încărcătură electorală a acestui an se manifestă nu numai în
    România. S-a calculat că aproape jumătate din populația lumii va fi chemată la
    urne în acest an. Tot în noiembrie, americanii își vor alege cel de al 60-lea
    președinte. Culmea, și Rusia își va alege președintele, în martie, doar că aici
    rezultatele sunt deja cunoscute. Și Mexicul își alege președintele, șanse mari
    având o candidată. Aproape un miliard de alegători sunt chemați, în India, cel
    mai populat stat din lume, să-și desemneze aleșii. Alegeri legislative vor avea
    loc și în Iran, dar și în Indonezia și Pakistan, cele două state care conduc
    statistica țărilor cu populație musulmană. Alegeri vor avea loc, în acest an,
    și în Africa de Sud, iar în Taiwan se va vota pentru președinte.

    Desigur, sunt
    foarte multe situații departe de ideal sau de normalitatea democratică,
    situații în care procesul electoral nu este liber ci denaturat și supus
    presiunilor. Fără a putea funcționa un sistem electoral unic, în toată lumea,
    procesul electoral este unul dintre cei mai buni indicatori ai democrației
    dintr-o țară sau alta. Întotdeauna, alegerile sunt o șansă ca atenția
    internațională să răscolească un sistem politic. Cu greu se mai poate găsi o
    metodă de manipulare, astfel că și tentativa poate fi observată și sancționată.

  • Viena, orașul cu cel mai ridicat nivel din lume privind calitatea vieţii pentru expaţi

    Viena, orașul cu cel mai ridicat nivel din lume privind calitatea vieţii pentru expaţi

    Viena oferă cel mai ridicat
    nivel din lume privind calitatea vieţii pentru expaţi, potrivit studiului
    Mercer 2023 Quality of Living Survey, clasament în care Bucureştiul ocupă locul
    111.




    Studiul evaluează aspectele
    practice ale vieţii de zi cu zi pentru expaţii şi familiile acestora din
    fiecare oraş. Viena îşi păstrează prima poziţie în clasamentul oraşelor cu cea
    mai înaltă calitate a vieţii în acest an, fiind urmată îndeaproape de Zurich,
    Elveţia, pe locul doi, Auckland, Noua Zeelandă, şi Copenhaga, Danemarca, pe
    poziţiile trei respective patru. Geneva completează Top 5, evidenţiind şi mai
    mult reputaţia Elveţiei pentru furnizarea unei calităţi superioare a vieţii.




    Datele Mercer arată că ţările
    cu o calitate ridicată a vieţii oferă cetăţenilor şi expaţilor acces la
    servicii excelente de sănătate, educaţie, infrastructură şi servicii sociale.
    Peisajul global actual este afectat de agitaţia geopolitică, dezastrele naturale
    şi volatilitatea economică, toate având consecinţe semnificative pentru oraşe
    şi capacitatea lor de a atrage şi reţine talentele. Mulţi angajaţi îşi
    reevaluează priorităţile şi analizează calitatea vieţii oferită lor şi
    familiilor în locurile în care trăiesc şi lucrează. Pentru mulţi angajatori şi
    angajaţi, claritatea asupra acestor factori contează în luarea deciziilor
    atunci când se iau în considerare relocările internaţionale, a declarat Narcis
    Popescu, director Consultanţă HR, Mercer Marsh Benefits, România.




    În Europa, Viena (Austria)
    ocupă prima poziţie ca oraş cu cea mai înaltă calitate a vieţii, cunoscut
    pentru istoria sa bogată, arhitectura sa impresionantă şi scena sa culturală
    vibrantă. Zurich (Elveţia) se clasează pe locul doi în general, datorită stabilităţii
    politice, curăţeniei şi infrastructurii excelente. Vancouver (locul 8 în
    general) este cel mai bine clasat oraş din America de Nord în acest an, oferind
    rezidenţilor o combinaţie unică de recreere în aer liber şi viaţă cosmopolită,
    contribuind la un stil de viaţă de înaltă calitate. San Francisco, California
    (locul 37 în general), se clasează pe primul loc în Statele Unite, în timp ce
    Montevideo, Uruguay (locul 89 în general), este ţara cu cea mai înaltă calitate
    a vieţii din America Latină. Dubai (locul 79 în general) şi Abu Dhabi (locul 84
    în general) în Emiratele Arabe Unite conduc clasamentul în Orientul Mijlociu,
    ambele fiind renumite pentru infrastructura modernă şi comunităţile
    expatriaţilor diverse.




    Primul printre oraşele
    asiatice şi locul 29 în general este Singapore, oferind un mediu curat şi sigur
    combinat cu o infrastructură extrem de eficientă. Cel mai bine clasat oraş din
    Pacific este Auckland (locul 3 în general) datorită asistenţei medicale robuste
    şi scenei culturale dinamice. Printre cele mai mari oraşe metropolitane din
    lume, cu populaţii de peste zece milioane, Paris (locul 32 în general) se
    clasează pe primul loc, urmat de New York (locul 40 în general) şi Londra
    (locul 45 în general). Ca răspuns la interesul angajatorilor pentru
    durabilitate, Mercer a evaluat şi cele mai prietenoase oraşe din punct de
    vedere ecologic. Canberra, Australia, ocupă primul loc în clasament, reflectând
    performanţa sa ridicată din perspectiva indicatorilor de durabilitate, inclusiv
    măsuri eficiente pentru reducerea poluării aerului şi îmbunătăţirea
    disponibilităţii şi potabilităţii apei. Oslo (Norvegia), Adelaide (Australia),
    Helsinki (Finlanda) şi Ottawa (Canada) se clasează, de asemenea, în primele
    poziţii pentru o serie de eforturi recente privind durabilitatea.




    Studiul Mercer – Quality of
    Living evaluează condiţiile de viaţă în peste 450 de oraşe din întreaga lume
    pentru a ajuta afacerile să calculeze alocări echitabile şi consistente pentru
    expaţi. Condiţiile de viaţă sunt analizate în funcţie de 39 de factori, grupaţi
    în 10 categorii: mediu politic şi social, mediu economic, mediu socio-cultural,
    considerente medicale şi de sănătate, şcoli şi educaţie, servicii publice şi
    transport, recreere, bunuri de consum, locuinţe şi mediu înconjurător. Datele
    pentru Clasamentul Calităţii Vieţii din 2023 au fost analizate între septembrie
    şi noiembrie 2023 şi vor fi actualizate în mod regulat pentru a ţine seama de
    schimbările de context. În special, evaluările vor fi revizuite pentru a
    reflecta dezvoltările semnificative în domeniul politic, economic şi de mediu.
    Toţi indicatorii au fost calculaţi folosind New York ca oraş de referinţă.

  • „Bastogne” a plecat, „Rakkasan” este aici în România!

    „Bastogne” a plecat, „Rakkasan” este aici în România!

    Ceremonia
    transferului de autoritate între detaşamentele Brigăzii 1 Bastogne şi
    Brigăzii 3 Rakkasan s-a desfăşurat vineri, 24 noiembrie, la Baza Aeriană de
    la Mihail Kogăniceanu şi a fost găzduită de Divizia 10 Munte. Ceremonia a
    marcat sosirea detaşamentului din Brigada 3, respectiv plecarea detaşamentului
    Brigăzii 1 din Europa spre casă, la Fort Campbell, în Kentucky. Efectivele
    Brigăzii 3 au început să sosească în Europa şi la Mihail Kogălniceanu încă de
    la începutul lunii noiembrie. Este o rotaţie unu la unu, fără diminuări sau
    măriri ale efectivelor sau structurilor. În total aproximativ 3800 de militari
    din Brigada 3 Rakkasan sunt deja sau vor fi desfăşuraţi în locaţii din
    întreaga Europă pentru o misiune cu durata de 9 luni, în nu mai puţin de şase
    ţări, printre care Polonia, Germania, Bulgaria şi desigur România. Brigada
    acţionează în sprijinul Corpului 5 Armată al SUA cu misiunea de a întări
    flancul estic al NATO, de a asigura aliaţii europeni şi partenerii şi de a
    descuraja orice posibilă agresiune viitoare a Rusiei.




    Până
    acum divizia 101 Aeropurtată a desfăşurat nu mai puţin de trei dintre brigăzile
    sale în sud-estul Europei în ultimele 18 luni. Pentru colonelul Ricardo Turner,
    comandantul Brigăzii 3 Rakkasan, este pentru a doua oară când se află în
    misiune în zona Mării Negre în ultimul an: Mulţumim aliaţilor noştri români
    pentru primirea incredibil de caldă, profesionalismul şi pregătirea voastră de
    luptă continuă să fie impresionante. Suntem nerăbdători să ne antrenăm alături
    de voi şi să învăţăm de la voi. Această forţă operaţională a fost concepută
    special pentru cele mai dificile misiuni, în cele mai haotice condiţii, în cel
    mai dur teren. Misiunea noastră este clară, scopul nostru este corect, şi
    fiecare soldat Rakkasan este onorat şi umil în faţa sarcinii pe care o avem
    a mai declarat comandantul Brigăzii 3 Rakkasan din Divizia 101 Aeropurtată.




    Colonelul
    Trevor Voelkel, comandantul Brigăzii 1 Bastogne, are sentimente amestecate,
    de bucurie şi regrete, acum când se întoarce la familie de Crăciun: Viaţa de
    militar este grea, misiunea noastră este grea dar a fost foarte uşor să lucrăm
    cu partenerii şi aliaţii noştri aici, în special cu românii. Plecăm acasă şi
    este un moment fericit dar şi puţin trist pentru noi deoarece lăsăm aici mulţi
    prieteni. Nu ştiu ce simt ceilalţi dar eu sunt foarte fericit că mă întorc
    acasă de Crăciun, am patru copii care îşi aşteaptă tatăl acasă. Sunt şi puţin
    trist pentru că o să-mi lipsească prietenia aliaţilor noştri români, mâncarea
    grozavă de aici, locurile minunate de la munte sau de pe litoralul românesc,
    cultura şi felul de a fi al românilor. Eu sunt din partea de sud a SUA, din
    Texas, toată viaţa am fost fermier şi m-am simţit ca acasă aici în această
    parte a României a ţinut să transmită colonelul Trevor Voelkel.




    Ambele
    brigăzi fac parte din Divizia 101 Aeropurtată. Brigada 3 Rakkasan revine în
    Europa pentru prima dată din anii `70 şi de la reactivarea sa din anul 2004. Numele brigăzii provine de la
    sfârşitul celui de-al doilea război mondial când a acţionat ca forţă de
    ocupaţie în Japonia şi în traducere aproximativă înseamnă omul umbrelă care
    cade din cer aşa cum i-au denumit japonezii care le urmăreau salturile de
    antrenament cu paraşuta.




    Mai avem o ştire de la malul Mării Negre. Germania sprijină aliatul său
    NATO, România, la supravegherea spațiului aerian în cadrul misiunii de poliţie
    aeriană întărită. Patru avioane de luptă Eurofighter ale Forțelor Aeriene
    Germane şi un detaşament format din 140 de militari au sosit la baza militară
    Mihail Kogălniceanu de lângă Constanța. În urma certificării din partea NATO
    începând cu data de 27 noiembrie sunt deja operaționale, și vor consolida
    apărarea aeriană la flancul sud-estic al NATO dar vor participa inclusiv la
    parada aeriană de 1 Decembrie de Ziua Naţională a României.




    Ambasadorul Germaniei în România, Peer Gebauer, a declarat: Îi întâmpin cu
    căldură pe membrii contingentului german de intervenție în România. Participând
    din nou la misiunea de poliţie aeriană întărită aratăm că suntem alături de
    aliatul nostru, România, și colaborăm la securizarea teritoriului nostru aliat.
    Le mulțumesc partenerilor noștri români pentru ospitalitate și pentru
    cooperarea excelentă.

    (Bogdan Dinu)


  • Muncind în Europa

    Muncind în Europa

    Maria-Luiza Socol-Florescu, director al Direcției Relații Internaționale din cadrul Casei Naționale de Pensii Publice, despre stabilirea drepturilor de pensie în cazul lucrătorilor migranți care au realizat perioade de asigurare atât în România, cât si în alte state (ediţia a treia).

    Invitată, alături de Daniel Baciu, Președintele Casei Naționale de Pensii Publice, la dezbaterea pe tema pensiilor pentru cetăţenii români din străinatate organizată de deputatul de diaspora Valentin Făgărăşian.


  • Români nomazi în Europa

    Români nomazi în Europa

    Peste 5,7 milioane de români se aflau cu
    acte în regulă în străinătate, potrivit datelor furnizate de Ministerul Român
    de Externe, la ultimul recensământ. Neoficial, există şi un număr mare de
    români nedeclarați, aflați la muncă în Vestul Europei. Deci fără acte! Cu o
    situație demografică aflată într-o continuă criză, România îngroașă rândul țărilor
    afectate de dificultăţile economice. Dacă pandemia i-a adus pe mulți înapoi în
    țară, situaţia economică îi trimite de unde au venit. Cu acte sau fără acte-n
    regulă, din ce în ce mai mulți români iau din nou calea autoexilului, pentru
    că, aici, salariile nu țin pasul cu inflația, iar asta se vede în calitatea
    vieții și în lipsa de perspectivă pe termen lung.


    Ce să facă un român în străinătate? Cele
    mai multe dintre țările care caută forță de muncă de la noi sunt, cumva,
    tradiționale: Germania, Olanda, Marea Britanie, Italia, Spania, dar și
    Norvegia, Suedia și Finlanda. Portalul e-jobs observă o tendință descendentă a
    intenției românilor de a pleca, raportându-se la numărul de aplicări. Ana
    Călugăru, Head of Communications la e-jobs:


    De la începutul lui ianuarie și până
    acum, numărul de aplicări pentru străinătate a scăzut. Pentru această perioadă
    am avut aproape 34.000 de aplicări pentru străinătate. Asta înseamnă 1,4% din
    numărul total de aplicări. Țările în care s-a aplicat cel mai mult au fost
    Germania, Olanda, Belgia, Franța, Irlanda, Cipru și Marea Britanie. Spania și
    Italia au scăzut destul de mult în clasament față de acum 6, 7, 8 ani, când
    erau foarte populare.



    Majoritatea candidaților caută joburi pentru care nu e necesară o
    calificare. Acest lucru
    scurtează durata de căutare a unui serviciu și, de asemenea, lărgește aria de oportunități.
    Ana Călugăru:


    Domeniile în care sunt postate cele mai
    multe joburi. Din acest punct de vedere, de la începutul anului și până acum,
    angajatorii din străinătate au postat 55.000 de joburi pentru candidații din
    România. Cele mai multe joburi sunt din Germania, Olanda, Franța Italia,
    Anglia, Spania, Belgia și Danemarca. Domeniile în care sunt cel mai mult
    căutați candidații români sunt transporturi, logistică, naval, aeronautic,
    producție, construcții, turism, servicii, industrie alimentară, retail și
    medicină (sectorul de sănătate, în general).



    În ce privește salariile, românii ar pleca
    să muncească în străinătate chiar pentru o mie de euro. În Agricultură,
    salariile variază între 8,45 și 10 euro net pe oră, ceea ce înseamnă că, la
    finalul lunii, se adună de aproximativ 1.000 de euro.


    În Spania, de exemplu, în administrație, se poate
    câștiga un salariu de 1.900 de euro brut, în Agricultură și administrație – aproape
    1.700, în artă/cultură – 1.900, în Construcții – 2.400, în Minerit/Metalurgie -
    2.300, în Sănătate – 2.000 euro. Cel mai mic salariu îl ia un culegător – 1.100
    de euro.


    În Ţătile de Jos, un salariu în agricultură
    ajunge la 2.850 de euro pe lună, dacă vrei să lucrezi în Artă și Cultură, poți
    câștiga circa 3.170 de euro, sau, dacă vrei să lucrezi ca șofer pe tir, poți să
    câștigi între 2.070 și 4.450 de euro. Salariul unui medic variază între 3.000
    și 7.100 de euro.


    În Germania, mare căutare o are personalul pentru îngrijirea
    bătrânilor. Declinul
    demografic face ca această cerere să crească. Germania îi ademenește pe românii
    cu experiență în domeniu cu salarii de 32.500 – 39.000 de euro pe an, plus alte
    beneficii, cum ar fi: ajutor la plata chiriei pentru primele luni, cursuri
    gratuite de limbă, apartamente mobilate și 30 de zile de concediu pe an.


    În Italia, un român fără calificare poate
    să câștige aproximativ 1.250 de euro pe lună, în construcții, de exemplu.


    În Danemarca, să lucrezi la o fermă nu ți
    se cere calificare. Salariul este de 1.600 de euro. Pentru un job în
    construcții sau la abator, salariile oscilează între 2.100 de euro și 2.500 de
    euro.


    Ce alte beneficii mai oferă angajatorii
    din Vestul Europei pentru românii care vor să muncească la ei ne spune Ana
    Călugăru.


    Ce beneficii oferă? Asigurare de
    sănătate, suportă costurile de cazare o lună sau două până când își găsesc
    propria cazare. Pentru anumite poziții, oferă și o primă de relocare.




    Statistic,
    cei mai mulțumiți români sunt cei care lucrează în Spania. Această țară oferă
    un echilibru job – viață foarte atrăgător pentru aceștia. Din acest motiv, tot
    mai mulți români aleg să schimbe Germania cu Spania. În orice caz, sfatul
    specialiştilor este ca
    doritorii să se gândească bine dacă vor să plece în străinătate.


  • Muncind în Europa

    Muncind în Europa

    Ministrul
    Muncii și Solidarității Sociale, Simona Bucura-Oprescu, le-a cerut atașaților
    români pe probleme de muncă și sociale din misiunile diplomatice să comunice
    mai eficient cu cetățenii și autoritățile din străinătate


  • Incălzirea globală, încălzire incendiară

    Incălzirea globală, încălzire incendiară

    A fost cea mai călduroasă vară, recunosc specialiștii. Argumentele vin din
    statistici clare, din măsurători de mai bine de un secol. Pesimiștii spun că a
    fost cel mai cald din istoria omenirii. Această extrapolare îndrăzneață de
    spune, de fapt, că suntem în preajma temperaturilor ce amenință viața. În luna
    mai a acestui an, în România nu începuse canicula, încă. Este o lună de
    primăvară, ultima, dar clima temperată, cu patru anotimpuri, promitea ploi care
    să ofere câmpurilor apa cu care culturile să treacă de luna iulie, numită,
    popular, și Cuptor. În Spania, însă, primăvara a fost extrem de caldă, până la
    începutul verii petrecându-se, deja, câteva valuri de căldură extremă. În luna
    mai a acestui an, specialiștii au anunțat că, până în 2027, se va produce o
    creștere a temperaturilor medii cu 1,5 grade Celsius, față de a doua jumătate a
    secolului al XIX-lea. Este momentul când cerul Europei și cel al Americii de
    Nord încep să fie masiv întunecat de fumul de cărbune al activităților
    industriale intense.

    Poluarea activităților umane este văzut de specialiști ca
    principal motiv al încălzirii globale. Reducerea masivă al emisiilor de gaze
    este un obiectiv serios al acestor vremuri dar el nu este luat în serios decât
    în țările europene. În plus, la acest efect de încălzire contribuie
    semnificativ și fenomenul El Niño, deja celebru și cu repetare constantă. De
    aceea, și efectele sale previzibile sunt din ce în ce mai îngrijorătoare. El
    încălzește apele oceanice al emisferei nordice și face ca Arctica să fie tot
    mai puțin rece. În aceste luni de vară nordică, sau chiar de vară, emisfera nordică
    europeană a fost afectată de grave incendii de pădure. Țările mediteraneene,
    Grecia, Italia și Spania, au cunoscut foarte repede efectul caniculei asupra
    pădurilor, ulterior ele semnalându-se și în Croația, Portugalia și Franța.
    Peste Atlantic, Canada s-a confruntat cu incendii masive, care au dus fumul
    spre vecinul de la sud, Statele Unite.

    Paradoxal, SUA, sub conducerea
    președintelui Trump, a făcut tot posibilul să se retragă din Acordul de la
    Paris, cea mai importantă inițiativă universală privind evitarea încălzirii
    globale. Retragerea a devenit efectivă a doua zi după alegerile din 2020,
    pierdute de Trump, astfel că noul lider de la Casa Albă a decis, la scurt timp
    după preluarea funcției, să revină în Acord. În 2023, SUA a cunoscut incendii
    devastatoare în statul Hawaii, din Pacific, care l-au făcut pe președintele
    Biden să lanseze o declarație federală de dezastru și să mobilizeze ajutoare
    însemnate pentru locuitorii afectați. Comportamentul oamenilor din Europa și
    Nordul Americii a cunoscut schimbări semnificative, în discuție intrând și
    momentul post-pandemic în care se află omenirea în prezent. Incendiile de
    pădure au loc în zona mediterană, care, vara, sunt un adevărat paradis
    turistic. În Grecia, afectată de tot felul de crize, în ultimii ani, incendiile
    nu se mai termină. La sfârșitul lunii august, când temperaturile medii
    obișnuite nu ne mai permiteau să vorbim de caniculă, a izbucnit cel mai mare
    incendiu care a avut loc vreodată în Europa.

    În acest an, turiștii au anticipat
    și au prelungit sezonul turistic, care a început cam prin luna mai și se va prelungi
    spre octombrie, conform tendințelor de extindere a sezonului de temperaturi
    calde. Încălzirea globală, devenită incendiară în timpul verii nordice, va
    afecta sezonul turistic de iarnă, având deja ani cu ierni calde și precipitații
    reduse. Altfel spus, iernile vor fi tot mai blânde și mai aride, lipsite de
    zăpada dorită de turiști.

  • Avram Iancu, misiune încheiată cu succes

    Avram Iancu, misiune încheiată cu succes

    Bibliotecarul român Avram
    Iancu şi-a încheiat,
    vineri, cursa de înot pe Rin, prin care a dorit să susţină, în felul său, importanţa aderării
    României la Spaţiul Schengen. Polisportiv, acesta a reuşit să parcurgă cei
    1.032 de kilometri ai fluviului în 48 de zile, fără costum de neopren sau alte
    elemente ajutătoare, facând un efort pe care l-a catalogat drept titanic şi de
    neimaginat.

    În vara anului 2017, Avram Iancu a devenit primul om din lume care
    a reuşit să străbată fluviul Dunărea doar prin forţa braţelor.

  • Muncind în Europa

    Muncind în Europa


  • Muncind în Europa

    Muncind în Europa


  • Europa, aputrusită di căñină

    Europa, aputrusită di căñină



    Emisfera nordică tricu ună nauă stămănă sum ună căldura zori tră ztrăxeari. Tempiraturile năstricură multu 40° Celsius, tru Italia și Spania, di exemplu, kiro tru cari incendii lăhtăroasi feaţiră mări zñii tru Gărţia, ama și tru Canada şi California. Tru Hamunisiili Canare, un incendiu aspari tru aestu mesu 5.000 di ictări di agări şi fură purtaţ 4.000 di pirsoane, iara tru hamunisia elenă Rhodos, cama di 250 di pompieri, ntră cari 52 di români, acționează nică contra a incendiului divastator ţi lu adusi dalga di căldură extremă, tu kirolu anda vimturli vărtoasi adară anvărligări di foc şi propagă iruşi fleamili. Nilli di ictări di pădure, hoteluri ma ñiţ ică ma mări, case, biseriţ, ferme cădzură aputrusiti di focu. 30 di ñilli di bănători și turiști fură purtaţ tru locuri ma sigura, ndauă ñilli ditu aeşţă pi calea apăllei. Autoritățli ndreasiră ună apunti aeriană tră turnarea tu patridă a turiștilor și spun că aesta easti nai ma marea opirațiune di purtari ditu istoria ali Gărţie, iu până pi 27 di alunaru easti nica tru lucru un codu aroşu di căñină, cu temperaturi prognozate di până la 44°C.



    Ma multi regiuni ditu Europa fură băgati sum codu aroșu di itia a piriclliului extrem, iara recorduri di temperatură fură surpati tu tută lumea. Marţ, nai ma marea temperatură nregistrată tru Italia — ţi lu ari recordulu di căldură tră Europa continentală, cu 48,8 di gradi Celsius misurate tru Sicilia pi 11 agustu 2021 — fu di 44 di gradi Celsius la Ragusa, tru idyea regiune. Tru idyea dzuuă, Agenţia meteorologică spaniolă dimănda 45,3 gradi Celsius tru Catalonia, şi 43,7 gradi Celsius tru Insulele Baleare. Tru sudlu ali Franţă, recordurile fură surpati maxus la altitudini tru Alpi, Pirinei şi tru hamunisia Corsica, cu temperaturi ma mări cu până la 11,9 gradi Celsius andicra di ateali di arada tră aestu sezon. Coduri aroşi di căñină fură și tru Serbia, Slovenia ică nordul ali Croaţie, iara Elveția s-ampulisi şi ea cu incendii. ONU căftă a lumillei să s’ndreagă ti “dăldză di căldură ma intense”, căndăsinda cafi persoană s-şi ndreagă planurli işi di ananghi tra s’ţănă keptu aluştoru temperaturi, dzuuă şi noapte.



    Căldura extremă cari s-arcă tru emisfera nordică bagă ună presiune cabaia mari ti sistemili sanitare, feaţi timbihi și directorul ali Organizaţie Mondială a Sănătatillei, kiro tru cari spitalele ditu regiunile nai ma zñiipsiti di căñină dimăndară că s’ampulisscu cu ună creaştiri a urgenţilor ligate di temperaturile multu mări. Căldura easti unu di fenomenele meteorologice cu naia ma mari grad di mortalitate, adusi aminti tora ayoñea și Organizaţia Meteorologică Mondială. Tuti aesti avertismente s’fac tru condițiile tru cari veara tricută, maş tru Europa, temperaturile criscute feaţiră cama di 60 di ñilli di morţă, uidisitu cu un studi adratu nu di multu kiro. Tora, temperaturile pi continentul european suntu tru lișoară scădeari, ama kirolu ma largu easti caldu tru sudlu ali Europă, iu termometrele spunu nica, local cama di 40 di gradi Celsius, tru Sicilia, Cipru şi Gărţia. Organizaţia Meteorologică Mondială estimează, ama, că kimatli di căñină va s’hibă şi di aoa şi nclo tru multe regiuni di pi glob şi tru meslu agustu.


    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Europa, sub asaltul caniculei

    Europa, sub asaltul caniculei

    Emisfera nordică a traversat o nouă săptămână sub o căldura apăsătoare. Temperaturile au depășit cu mult 40° Celsius, în Italia și Spania, de exemplu, în timp ce incendii devastatoare au continuat să facă ravagii în Grecia, dar și în Canada şi California. În Insulele Canare, un incendiu a devastat în această lună 5.000 de hectare de teren şi a dus la evacuarea a 4.000 de persoane, iar în insula elenă Rhodos, peste 250 de pompieri, între care 52 de români, acționează încă împotriva incendiului devastator provocat de valul de căldură extremă, în timp ce vânturile puternice creează vârtejuri de foc şi propagă rapid flăcările. Mii de hectare de pădure, hoteluri mai mici sau mai mari, case, biserici, ferme au căzut pradă focului. 30 de mii de localnici și turiști au fost evacuați către locuri mai sigure, câteva mii dintre aceștia pe calea apei. Autoritățile au pregătit și un pod aerian pentru repatrierea turiștilor și spun că aceasta este cea mai mare operațiune de evacuare din istoria Greciei, unde până pe 27 iulie este încă în vigoare un cod roşu de caniculă, cu temperaturi prognozate de până la 44°C.

    Mai multe regiuni din Europa au fost plasate sub cod roșu din cauza pericolului extrem, iar recorduri de temperatură au fost doborâte în întreaga lume. Marţi, cea mai ridicată temperatură înregistrată în Italia – deținătoare a recordului de căldură pentru Europa continentală, cu 48,8 de grade Celsius măsurate în Sicilia pe 11 august 2021 – a fost de 44 de grade Celsius la Ragusa, în aceeaşi regiune. În aceeași zi, Agenţia meteorologică spaniolă anunța 45,3 grade Celsius în Catalonia, şi 43,7 grade Celsius în Insulele Baleare. În sudul Franţei, recordurile au fost doborâte mai ales la altitudine în Alpi, Pirinei şi în insula Corsica, cu temperaturi mai ridicate cu până la 11,9 grade Celsius decât cele normale pentru acest sezon. Coduri roşii de caniculă au fost și în Serbia, Slovenia sau nordul Croaţiei, iar Elveția s-a confruntat și ea cu incendii. ONU a cerut lumii să se pregătească pentru valuri de căldură mai intense, îndemnând fiecare persoană să îşi stabilească propriile planuri de urgenţă pentru a face faţă acestor temperaturi, zi şi noapte.

    Căldura extremă care s-a abătut asupra emisferei nordice exercită o ”presiune sporită” asupra sistemelor sanitare, a avertizat și directorul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în timp ce spitalele din regiunile cele mai afectate de caniculă au anunțat deja că se confruntă cu o înmulțire a urgenţelor legate de temperaturile ridicate. Căldura este unul dintre fenomenele meteorologice cu cel mai mare grad de mortalitate, a reamintit recent și Organizaţia Meteorologică Mondială. Toate aceste avertismente survin în condițiile în care vara trecută, numai în Europa, temperaturile crescute au cauzat peste 60 de mii de decese, potrivit unui studiu recent. Acum, temperaturile pe continentul european sunt în ușoară scădere, dar vremea continuă să fie caldă în sudul Europei, unde termometrele arată încă, local peste 40 de grade Celsius, în Sicilia, Cipru şi Grecia. Organizaţia Meteorologică Mondială estimează, însă, că valurile de caniculă vor persista în multe regiuni de pe glob şi în luna august.


  • România aputrusită di căñină

    România aputrusită di căñină



    Dalga di căldură nica easti şi tu aesti dzăli tru ma marea parti ditu România. Cănina şi disconfortul termic s’dukesu tut ma multu tru sudul, sud-estul, vestul şi local tru ţentrul a teritoriului. Tru mulţă căsăbadz, primăriile ndreapsiră tru locărli cu călbălăki spaţii tru cari oamiñilli pot si s’avreadză şi llia misuri aţea turlie că fântâñili arteziene, ama şi sistemele di aer condiţionat ditu transportul public s’hibă pi lucru. Yeaţărlli lă aduc aminti a lăndziţloru croniţ şi a oamiñiloru tu ilikie s’aibă ngătanu tru aestă perioadă. Elli fac urminie s’nu şeadă multu kiro tru soare s’nu bea biuturli ţi au multă cafeină. Ama, nica şi cu tuti misurli di precauţie oamiñilli greu străescu căldura, maxus aţelli ţi şedu la bloc. Căñina aduţi zñie şi tru transporturi. Temperaturli di pisti 40 di gradi nregistrate tru aer şi pisti 50 di gradi la nivelu a solui caftă, pi niscănti sectoari di cali di heru, ñicurarea a vitezăllei di urdinari a trenurilor. Şi pi călliuri suntu restricţii di urdinari tră aftukinatli greali. Constructorlli zburăscu ti prevenirea deformaţiilor majore ireversibile cari pot s’alăncească pi şingirlu rutieru tru condiţiile a temperaturilor multu mări.



    Di itia a căldurăllei excesivă, tru ma multi zone ditu văsilie vegetaţia uscată s’apreasi. Unu di incendii pkăscăni, marţă, tamam ningă Bucureşti şi ambudyiusi urdinarea rutieră ti ndauă săhăţ. Vegetaţia uscată s’aprindi di itia a temperaturilor multu mări, ama nu maş căldura easti aflată căbati. Fermierlli ş-născărsescu locurli pritu aprindeari, acă practica easti paranom. Tru kirolu ditu soni, maş tu giudeţlu Vrancea, pompierlli asteasiră şapte ahtări incendii.



    Sudlu a continentului nord-american şi ali Europă, nordul ali Africă şi născănti părţă ditu Asia suntu aputrusiti şi eale tru dalga di căñină, cari agiumsi tru niscănti locuri cu temperaturi spectaculoase. China dimăndă ună maximă record di 53 di gradi Celsius. Tru Valea a Moartillei ditu California, ţi nai multi ori easti cu locuri di mari hearbiri di pi Pimintu, s-agiumsi la 52 gradi Celsius. Marță, la Roma s-nregistră ună temperatură record di 42°Celsius. Easti căñină și tru Spania și tru Franța. Tru Gărţie, codlu aroşu di căñină fu prilundzitu pănă tu bitisita a stămânăllei. Regiunile nordiţi ali văsilie cata cumu Macedonia, hamunisiili Thassos şi Samothraki, cari suntu destinaţii turistiţi tră mulţă români, nregistreadză temperaturi multu mări. Pompierlli s’ampulisescu cu extindirea incendiilor di vegetaţie tru zona di ningă Atena și fu activat mecanismul european di protecţie civilă, cari da izini ali Gărţie s’aibă agiutoru ditu văsiliili a Uniunillei. Căldura va s’hibă cabaia mari şi tu yinitoarili dzăli iara Agenţia Spaţială Europeană cundille că stămâna ţi yini poati s’aducă nai ma mărli temperaturi nregistrate vărăoară tru Europa. Uidisitu cu experţălli, temperaturile mări ditu Europa pot s’alăxească adeţli a turiştilor. Tut ma mulţă pot s’aleagă destinaţii cama tru avră ică s’ducă tru vacanţă primăveara ică toamna tra s’nu hibă tru căñină.



    Autoru: Leyla Cheamil


    Armânipsearea: Taşcu Lala