Tag: Europa

  • România sub asaltul caniculei

    România sub asaltul caniculei

    Valul de căldură persistă în aceste zile în mare parte din
    România. Canicula şi disconfortul termic se simt cel mai tare în sudul,
    sud-estul, vestul şi local în centrul teritoriului. În multe oraşe, primăriile
    au amenajat în zonele aglomerate spaţii în care oamenii se pot răcori şi iau
    măsuri pentru ca fântânile arteziene, dar şi sistemele de aer condiţionat din
    transportul public să fie funcţionale.
    Medicii le reamintesc bolnavilor
    cronici şi vârstnicilor să fie mai precauţi în această perioadă. Ei recomandă
    evitatarea expunerii prelungite la soare sau băuturile cu conţinut ridicat de
    cafeină. Dar, chiar şi cu toate măsurile de precauţie oamenii suportă cu greu
    căldura, mai ales cei care locuiesc la bloc. Canicula afectează şi
    transporturile. Temperaturile de peste 40 de grade înregistrate în aer şi peste
    50 de grade la nivelul solului impun, pe anumite sectoare de cale ferată,
    reducerea vitezei de circulaţie a trenurilor. Şi pe şosele sunt restricţii de
    circulaţie pentru maşinile grele. Constructorii vorbesc despre
    prevenirea deformaţiilor majore ireversibile care pot apărea pe reţeaua rutieră
    în condiţiile temperaturilor foarte ridicate.

    Din cauza căldurii excesive, în
    mai multe zone din ţară vegetaţia uscată a luat foc. Unul
    de incendii a izbucnit, marți, chiar lângă Bucureşti şi a blocat
    circulaţia rutieră câteva ore. Vegetaţia uscată se aprinde din cauza temperaturilor
    extrem de ridicate, dar nu numai căldura este de vină. Fermierii îşi curăţă
    terenurile prin ardere, deşi practica este ilegală. În ultima perioadă, numai
    în judeţul Vrancea, pompierii au stins şapte astfel de
    incendii.

    Sudul continentului nord-american şi al Europei, nordul Africii
    şi unele părţi din Asia sunt cufundate și ele în valul de caniculă, care a
    generat în unele locuri temperaturi spectaculoase. China a anunțat o maximă
    record de 53 de grade Celsius. În Valea Morţii din California, adesea printre
    cele mai fierbinţi locuri de pe Pământ, s-au atins 52 grade Celsius. Marți, la
    Roma s-a înregistrat o temperatură record de
    42°Celsius. Este caniculă și în Spania și în Franța. În Grecia,
    codul roşu de caniculă a fost prelungit până la sfârțitul
    săptămânii. Regiunile nordice ale ţării precum Macedonia, insulele Thassos şi
    Samothraki, care sunt destinaţii turistice pentru mulţi români, înregistrează
    temperaturi extrem de ridicate. Pompierii se confruntă cu
    extinderea incendiilor de vegetaţie în zona Atenei și a fost activat
    mecanismul european de protecţie civilă, care permite Greciei să primească
    ajutor din ţările Uniunii. Căldura se va intensifica în următoarele zile, iar
    Agenţia Spaţială Europeană a precizat că săptămâna viitoare ar putea aduce cele
    mai ridicate temperaturi înregistrate vreodată în Europa. Potrivit experţilor,
    temperaturile ridicate din Europa ar urma să schimbe obiceiurile turiştilor.
    Tot mai mulţi ar putea opta pentru destinaţii mai răcoroase sau să plece în
    vacanţă primăvara sau toamna pentru a evita canicula.


  • Secetă în Europa. Ce urmează?

    Secetă în Europa. Ce urmează?

    Europa ar putea avea o nouă vara secetoasă, care s-ar suprapune peste
    lipsa de apă cu care se confruntă deja o parte a continentului. Cauzele sunt
    iarna trecută caldă, lipsa zăpezii și precipitațiile slabe din această
    primăvară, spun specialiștii.

    Totuși,
    seceta din soluri este mai puţin marcantă pe continent în raport cu 2022, dar
    situaţia s-a degradat foarte mult în Spania, arată date recente obţinute de
    sateliţii din programul european Copernicus. Aproape 27% din teritoriul studiat
    (Europa şi ţărmurile Mării Mediterane) era afectat de secetă la sfârșitul lunii
    aprilie, față de 47% anul trecut. Această imagine la scară continentală ascunde
    însă disparităţi puternice, în funcţie de ţară. Cifrele sunt mult mai puţin
    bune pentru Spania, care se confruntă în prezent cu una dintre cele mai grave
    secete din istoria sa recentă.

    Potrivit specialiștilor, rămân necesare o
    supraveghere atentă şi planuri de utilizare a apei adecvate pentru a gestiona
    un sezon care ar putea fi critic în resurse hidrice. Franţa, de pildă, a
    anunțat că va avea pregătite brigăzile de luptă împotriva incendiilor de
    vegetaţie şi avioanele care transportă apă începând de la 1 iunie, cu o lună
    mai devreme decât de obicei.

    O iarnă neobişnuit de uscată a redus umiditatea
    din sol şi a crescut temerile legate de o posibilă repetare a situaţiei din
    2022, când 785.000 de hectare au fost distruse de flăcări în Europa – mai mult
    decât dublu faţă de media anuală din ultimii 16 ani. În ceea ce privește
    România, amintim că și ea a traversat un an 2022 foarte secetos, cu efecte
    serioase asupra agriculturii. Țara noastră este unul dintre cei mai importanţi
    producători de cereale din Uniunea Europeană, iar anul acesta ar urma să recolteze
    peste 10 milioane de tone de grâu, o revenire semnificativă faţă de 2022,
    potrivit analiştilor firmei franceze de consultanţă Agritel.

    Potrivi
    prognozelor româneşti Agrometeo, însă, seceta pedologică se va menţine pe
    suprafeţe extinse din Dobrogea şi în zone din Muntenia, Moldova şi Banat.

    Am
    cerut și părerea lui Bogdan Antonescu, expert în fenomene meteo extreme: Prognozele pe care le avem sau semnalele pe care le avem până acum asta
    indică faptul că și anul acesta o să avem o perioadă secetoasă, în special în
    lunile de vară, exact cum am avut anul trecut, pentru că seceta de anul trecut
    a fost una severă în multe regiuni din Europa. Asta și combinată cu valurile de
    căldură, iar combinația aceasta valuri de căldură – secetă a dus și la crearea
    de condiții pentru incendii de vegetație. Aceasta este prognoza și pentru anul
    acesta, secetă probabil la nivel european și secetă în România. La noi zona cea
    mai afectată este zona de sud, în special zona Dobrogei. Această regiune este
    în prezent afectată de secetă și prognozele arată că va fi afectată în
    continuare.



    L-am întrebat pe domnul Antonescu și ce se poate
    face pentru a limita efectele secetei:

    Putem să prevenim,
    perioadele cu secetă sunt relativ ușor de prognozat. Din punct de vedere al
    prognozei totul este relativ simplu. Putem să raționalizăm resursele de apă.
    Aici este problema cea mai mare în cazul unor perioade cu secetă. Și pentru că
    ea afectează cel mai mult agricultura, trebuie cumva migrat către specii de
    plante care sunt mai rezistente la secetă. Dar acestea sunt soluții, să spunem așa, pe termen lung. Pe
    termen scurt trebuie identificate foarte bine zonele cele mai vulnerabile,
    pentru că acolo ar trebui să implementăm măsurile de care vă spuneam: rezerve
    de apă, căutarea de surse alternative de apă, schimbarea tipului de plante din
    agricultură din zona respectivă. Și partea de irigații, evident! Măsurile mai
    macro sunt de a merge direct la cauza schimbărilor climatice. Deci reducerea
    emisiilor de gaze cu efect de seră care, la rândul lor, atrag toate aceste
    fenomene extreme între care și seceta. Sunt o mulțime de măsuri care se vor
    implementa astfel încât să reducem, eu știu, până în 2030, până în 2050
    emisiile gazelor cu efect de seră. Dar, din nou, acestea sunt măsuri care,
    odată luate, o să-și facă efectele în deceniile următoare. Dar noi acum trebuie
    să ne gândim, pentru că deja schimbările climatice ne afectează viața de zi cu
    zi. Vedem perioada acesta cu secetă, cu valuri de căldură. Trebuie luate
    măsurile de care vă spuneam pe termen scurt. Dacă vreți, din punct de vedere
    științific, înțelegem foarte clar ce se întâmplă cu schimbările climatice. Acum, practic, problema
    această a schimbărilor climatice a trecut din domeniu științific în domeniul
    politic. Degeaba anumite țări iau aceste măsuri și le
    implementează și devin la un moment dat eficiente, dacă celelalte țări își
    continuă emisiile ca și până acum. E o acțiune pe care trebuie s-o desfășurăm la nivel global.



    Potrivit Organizaţiei Meteorologice Mondiale, perioada 2023-2027 va fi
    aproape sigur cea mai caldă înregistrată vreodată pe Terra, sub efectul
    combinat al emisiilor de gaze cu efect de seră şi al fenomenului meteorologic
    El Nino, care provoacă o creştere a temperaturilor.


  • Pro-europäische Kundgebung in Chisinau

    Pro-europäische Kundgebung in Chisinau

    Angesichts einer noch nie dagewesenen Energiekrise, die sie dank der Hilfe Rumäniens und der Europäischen Union übersteht, und angesichts der hybriden Bedrohung durch Russland hat die Republik Moldau nach drei Jahrzehnten des Hin und Her zwischen Ost und West verstanden, wer ihre wahren politischen Freunde sind. Und die Europäische Union gehört zu denjenigen, auf die sich der kleine osteuropäische Staat mit einer überwiegend rumänischsprachigen Bevölkerung wirklich verlassen kann.



    Diese Bestätigung kam direkt von der Präsidentin des Europäischen Parlaments, Roberta Metsola, die am Sonntag zu der gro‎ßen pro-europäischen Versammlung eingeladen war, die von Präsident Maia Sandu in Chisinau einberufen wurde. Moldawien ist nicht allein, Europa ist Moldawien, Moldawien ist Europa – sagte die Chefin der Gemeinschaftslegislative auf Rumänisch. Sie versicherte den Moldawiern, dass die Europäische Union ihr Land im Integrationsprozess unterstützen werde.



    Roberta Metsola: “Wir haben uns hier zu einem besonderen Zeitpunkt versammelt, um eine pro-europäische Botschaft an die internationale Gemeinschaft zu senden. Ich verlasse Sie im Mai mit der Antwort des Europäischen Parlaments: Machen Sie weiter, machen Sie weiter, Moldawien ist nicht allein”.



    Roberta Metsola lobte die Bürger der Republik für ihre Solidarität mit der angegriffenen Ukraine und den ukrainischen Flüchtlingen und verurteilte andererseits die russische Politik der Drohungen und Erpressungen gegenüber Moldawien.



    Der beste Weg, die russische Erpressung loszuwerden, sei die Integration in die Europäische Union, sagte Maia Sandu ihren Mitbürgern: “Ein europäisches Moldawien bedeutet ein Moldawien mit starken und verlässlichen Freunden, die uns vor den Aggressoren, die Kriege anzetteln und Menschen töten, nicht allein lassen. Wir können nur gemeinsam mit der europäischen Familie sicher sein. Dieser Krieg zeigt uns deutlich, dass wir uns nicht länger vom Kreml erpressen lassen wollen”.



    Die Republik Moldau wurde im Juni letzten Jahres zum Beitrittskandidaten ernannt, wenige Monate nach dem russischen Einmarsch in der Ukraine. Präsidentin Maia Sandu setzt sich nun für einen Beitritt bis zum Ende dieses Jahrzehnts ein.



    Maia Sandu: “Moldawiens Platz ist in der Europäischen Union. Unser Landesprojekt und unser Ziel ist es, dass die Republik Moldau bis 2030 ein vollwertiges Mitglied der europäischen Familie ist. Das ist nicht nur meine Verpflichtung. Wir haben die Unterstützung der Europäischen Union auf diesem Weg, und das ist es, was die Menschen in der Republik Moldau fordern. Sie bat sie jedes Mal, wenn sie auf die Stra‎ße ging, ihre Rechte zu verteidigen. Sie hat sie bei den Wahlen darum gebeten. Sie bittet darum jetzt, wo wir wieder einmal zusammengekommen sind, um über das Schicksal der Republik Moldau zu entscheiden. Europa ist mehr als ein politischer Slogan. Europa ist eine Lebensart, ein Traum, der wahr werden muss, und es ist die Chance für unser Volk, in Frieden, Ruhe und Überfluss zu leben”.



    Mehr als 75.000 Menschen nahmen an der Demonstration in Chisinau teil, wo eine Resolution verabschiedet wurde, in der die Unterstützung der Bürger für Europa bekräftigt wurde.

  • UE ndrupaşti Republica Moldova şi Georgia

    UE ndrupaşti Republica Moldova şi Georgia

    Consiliul a miniştrilor di externe ali Uniunii Europene vulusi un agiutor di 40 di milioane di euro tră sectorul di apărare ali Ripublică Moldova şi un agiutoru idyealui, di 30 di milioane, tră Georgia. Păradzlli ahărdziţ ti Republica Moldova yinu ditu fondul a Instrumentului European tră Irine, di iu easti finanţat şi agiutorlu militar tră Ucraina, iara păradzlli va s’hibă ufilisiţ tră misuri şi achiziţii neletale, cari anvărtuşeadză, ama, capacitatea di apărare a văsiliillei. Anamisa di aesti s’arădăpsescu lenu turlii di echipamente tră viglleari aeriană, tră transportu ică tră apărare contra atacurilor ţibernetiţi. Serviţiile finanţate spunu ti antrenamente tehniţi tră Armata Republicăllei Moldova. Eale crescu interoperabilitatea ali askeri a aluştui cratu şi u aproaki di standardile ufilisiti tru Uniunea Europeană tru domeniul militar.



    Şeful diplomaţiillei europeane, Josep Borrell, spuni că Europa agiută ma largu văsilii cata cum Republica Moldova ică Georgia să-şi modernizeadză defensiva şi s’llia parti la misiunile militare ali Uniuni. Easti treilu agiutoru di idyea turlie ditu aeşţă 2 ani ditu soni, pritu cari Uniunea llia partenere aesti dauă văsilii tra s’asiguripsească stabilitatea şi securitatea tru regiune, tru condiţiili a fuvirsearillei arusească.



    Di altă parte, Bucureştiul fu nicukira, tu giumitatea a stămănăllei, a unăllei andamasi trilaterală România-Statele Unite-Republica Moldova tru chestiuni di apărare. Loară parti şi reprezentanţi ai Ministerului britanic al Apărării. Secretarlu di stat tră politica di apărare, planificari şi relaţii internaţionale, Simona Cojocaru, spusi că, tru actualu contextu di securitate, generat di fuvirsearea arusă tru Ucraina, Republica Moldova easti expusă dinintea a fuvirserloru a hibridi şi campaniilor aruse di propagandă şi dizinformare. Tră România easti ună prioritate strategică agitarea a văsiliillei viţină ti anvărtuşearea a rezilienţei şi a capacităţilor di apărare, iara agiutorlu dimonstrat di România, Statele Unite şi Marea Britanie spuni limbidu că Republica Moldova nu easti singură tru aestu proces, cundille Simona Cojocaru.



    Cooperarea bilaterală tru planlu a securitatillei şi ali Apărari eara tru arada a vizităllei pi cari u feaţi stămăna aesta, Chişinău, ministrul român ali Apărari, Angel Tîlvăr. El avut andamasi cu omologul a lui moldovean, Anatolie Nosatîi, şi fu astiptat di prezidinta Maia Sandu. Ministrul Tîlvăr năpoi spusi că România agiută Republica Moldova tru procesul di reformare ali Armată şi di creastire a rezilienţăllei apărarillei dinintea a unui spectru larg di fuvirseri. Maia Sandu spusi că România armâne un partener strategic tră anvărtusearea a capacităţilor di apărare şi di securitate naţională. Lidirlu di Chişinău haristusi ti agiutorlu a Bucureştiului tru imnaticlu european a văsiliillei a lui, inclusiv tră donaţia oferită cu scupolu ti făţearea ma buniu sistemlu logistic ali Armată.




    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • UE susţine Republica Moldova şi Georgia

    UE susţine Republica Moldova şi Georgia

    Consiliul
    miniştrilor de externe ai Uniunii Europene a aprobat un ajutor de 40 de
    milioane de euro pentru sectorul de apărare al Republicii Moldova şi un ajutor
    similar, de 30 de milioane, pentru Georgia. Suma destinată Republicii Moldova
    provine din fondul Instrumentului European pentru Pace, de unde este finanţat
    şi sprijinul militar pentru Ucraina, iar banii vor fi utilizaţi pentru măsuri
    şi achiziţii neletale, care întăresc, însă, capacitatea de apărare a ţării.
    Printre acestea se numără diverse echipamente pentru supraveghere aeriană,
    pentru transport sau pentru apărare contra atacurilor cibernetice. Serviciile
    finanţate se referă la antrenamente tehnice pentru Armata Republicii Moldova. Ele
    sporesc interoperabilitatea armatei acestui stat şi o apropie de standardele
    utilizate în Uniunea Europeană în domeniul militar.

    Şeful diplomaţiei europene,
    Josep Borrell, spune că Europa continuă să ajute ţări ca Republica Moldova sau
    Georgia să-şi modernizeze defensiva şi să participe la misiunile militare ale
    Uniunii. Este cel de-al treilea ajutor similar din ultimii 2 ani, prin care
    Uniunea ia partenere aceste două ţări pentru a asigura stabilitatea şi
    securitatea în regiune, în condiţiile ameninţării ruseşti.

    Pe de altă parte,
    Bucureştiul a găzduit, la mijlocul săptămânii, o reuniune trilaterală
    România-Statele Unite-Republica Moldova în chestiuni de apărare. Au participat
    şi reprezentanţi ai Ministerului britanic al Apărării. Secretarul de stat
    pentru politica de apărare, planificare şi relaţii internaţionale, Simona
    Cojocaru, a arătat că, în actualul context de securitate, generat de agresiunea
    rusă în Ucraina, Republica Moldova este expusă ameninţărilor hibride şi
    campaniilor ruse de propagandă şi dezinformare. Pentru România este o
    prioritate strategică sprijinirea ţării vecine în consolidarea rezilienţei şi a
    capacităţilor de apărare, iar sprijinul demonstrat de România, Statele Unite şi
    Marea Britanie arată clar că Republica Moldova nu este singură în acest proces,
    a subliniat Simona Cojocaru.

    Cooperarea bilaterală în planul securităţii şi al
    Apărării a dominat şi agenda vizitei pe care a făcut-o, săptămâna aceasta, la
    Chişinău, ministrul român al Apărării, Angel Tîlvăr. El a avut întâlniri cu
    omologul său moldovean, Anatolie Nosatîi, şi a fost primit de preşedinta Maia
    Sandu. Ministrul Tîlvăr a reafirmat că România este alături de Republica
    Moldova în procesul de reformare al Armatei şi de creştere a rezilienţei
    apărării în faţa unui spectru larg de ameninţări. Maia Sandu a transmis că
    România rămâne un partener strategic pentru consolidarea capacităţilor de
    apărare şi de securitate naţională. Liderul de la Chişinău a mulţumit pentru
    sprijinul Bucureştiului în parcursul european al ţării sale, inclusiv pentru
    donaţia oferită în vederea îmbunătăţirii sistemului logistic al Armatei.


  • Conservarea insectelor saproxilice în Munții Carpați

    Conservarea insectelor saproxilice în Munții Carpați

    Munții Carpați sunt printre
    cele mai importante centre de biodiversitate din Europa, datorită gradului mare
    de împădurire și a prezenței unor suprafețe importante cu arbori seculari.
    Silvicultura practicată în trecut în România, din păcate, nu a avut mereu
    biodiversitatea ca obiectiv central al gospodăririi fondului forestier. Deseori
    arborii seculari sau arborii maturi vătămați au fost recoltați selectiv,
    rezultând parcele forestiere cu structuri și compoziții lipsite de
    heterogenitate. În unele zone, astfel de practici au dus la păstrarea unui
    număr foarte mic de arbori bătrâni și cantități reduse de lemn mort,
    periclitând habitatele speciilor de coleoptere saproxilice protejate prin
    Directiva Habitate, scrie pe pagina sa de internet asociația LIFE ROsalia.
    Astfel de specii erau considerate în trecut dăunători biotici și se acționa
    pentru reducerea cantității de lemn mort prin lucrări de igienă, inclusiv prin
    recoltarea arborilor uscați sau în curs de uscare, rupți sau colonizați de
    insecte saproxilice. În trecut, în unele situații s-au aplicat inclusiv
    tratamente cu insecticide, care au redus inclusiv diversitatea organismelor
    utile pentru reziliența pădurii. Astăzi, lucrurile încep treptat să se schimbe.

    Iată ce ne spune despre importanța acestor gândaci, Silviu Chiriac, managerul
    proiectului Conservarea insectelor saproxilice în Carpaţi: Insectele acestea cinci de care ne-am propus noi să ne ocupăm,
    fiind vorba aici de rădașcă, de croitorul fagului, croitorul stejarului,
    gândacul cenușiu și mai avem un gândac un picuț mai rar, care se numește
    gândacul pustnic sau gândacul sihastru, sunt toate dependente de prezența
    lemnului. Ce fac aceste insecte și de ce sunt foarte importante pentru natură e
    că descompun lemnul. Sau, mai bine zis, intrând în relație directă cu acei
    arbori care sunt aproape de moarte, descompun foarte repede lemnul și acel lemn
    intră mult mai repede în circuitul natural al pădurii. Fără aceste organisme
    saproxilice, că saproxilice mai sunt și ciuperci, mai sunt și multe alte specii
    pe care le găsim în natură, lemnul nu ar putea fi descompus și acei copaci
    morți ar rămâne o perioadă foarte lungă în acel status în pădure. Or, aceste
    insecte descompunătoare sunt un fel de sanitari, un fel de organisme care joacă
    un rol foarte foarte important în natură, integrând din nou materia în
    circuitul natural.


    O
    lume fantastică își desfășoară discret forțele sub cupola pădurilor seculare.
    Aici fiecare ființă are rolul ei bine determinat, iar insectele sunt parte din
    această incredibilă biodiversitate. Fără ele, ecosistemele ar suferi modificări
    dramatice. Se impun, așadar, măsuri de conservare, susține Silviu Chiriac: Noi am constatat, încă de la bun început, când am cerut
    această finanțare către Comisia Europeană, către programul Life / Natura, că
    pădurile noastre fiind sănătoase, în acestea lipsesc copacii bătrâni, copacii
    foarte mari care au în interiorul lor numeroase scorburi sau au foarte multe
    elemente caracteristice unor arbori putrezi. Și atunci, aceste insecte fiind
    dependente de prezența lemnului mort și a acestor scorburi, am încercat să ne
    jucăm un pic cu timpul și am considerat că în unii arbori care oricum ar fi fost
    în proces de producție, să spunem așa, putem să creem noi tot felul de
    microhabitate, micro-cavități în care acești gândaci să își poată depune foarte
    rapid ponta și în câțiva ani să se transforme în acel spațiu de care au nevoie
    insectele. Sau, de exemplu, pentru gândacul pustnic – acesta depinde foarte
    mult de cavități mari din copaci bogate în rumeguș, rumeguș roșu, cum îl numim
    noi. Și în pădurile noastre lipsind acei copaci cu multe scorburi, am
    considerat că este foarte util dacă am face niște scorburi surogat. Și atunci
    am construit un fel de cutii din lemn de fag și de stejar, pe care le-am umplut
    cu un material vegetal compus din frunze moarte, din rumeguș, din făinuri
    proteice…Iar pe cutii le-am atașat de copaci la o înălțime de 4 metri ca să
    nu fie dărâmate de urși. Or, în câțiva ani de zile, acele cutii, acele scorburi
    surogat lipite de arbori, vor fi fără doar și poate colonizate de aceste
    insecte.


    Proiectul
    dezvoltat în Munții Vrancei are nu doar valențe de mediu locale, ci și științifice.
    Silviu Chiriac: Am considerat că este foarte
    important să înțelegem ce obiceiuri au aceste insecte, pentru că datele din
    literatura științifică lipsesc sau sunt foarte puține. Este foarte important să
    înțelegem pe ce distanțe, de exemplu, se deplasează aceste insecte între
    arborii care deja sunt colonizați. Și atunci, pentru prima oară în partea asta
    a Europei, am achiziționat niște emițătoare cu semnal radio care cântăresc doar
    0,15 grame. Pe multe exemplare am montat aceste transmițătoare radio, iar noi
    le-am urmărit în timpul verii ca să vedem unde se duc, ce obiceiuri au, de ce
    micro-habitate depind. Și toate aceste informații le vom concentra timp de 4
    ani, urmând ca în 2025 să producem un plan național de acțiune pentru
    conservarea acestor specii pe întreaga suprafață a României. Practic,
    experiențele pe care le vom asimila noi aici, lucrând cu aceste 5 specii în
    Carpații de Curbură, o să încercăm să le extrapolăm și să le implementăm în
    alte situri Natura 2000 sau arii protejate în care aceste insecte
    sunt prezente, dar totuși au nevoie și de câteva activități ca să fie menținute
    și pe viitor.


    Proiectul
    este implementat în parteneriat cu Universitatea din București, prin
    intermediul Centrului de Cercetare a Mediului şi de Efectuare a Studiilor de
    Impact, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, Administrația Parcului Natural
    Putna – Vrancea și Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice.


  • Măsuri în domeniul energiei

    Măsuri în domeniul energiei

    Războiul din Ucraina vecină şi criza energetică pe care a
    generat-o în întreaga Europă i-a obligat, de-a lungul întregului an, şi pe
    decidenţii de la Bucureşti să găsească, în regim de urgenţă, soluţii
    legislative care să garanteze livrarea de electricitate, gaz şi căldură,
    deopotrivă pentru populaţie şi actorii economici. Cum actele normative n-au
    fost întodeauna coerente, n-a fost domeniu în care regulile jocului să se
    schimbe mai frecvent. Guvernul a adoptat, în şedinţa de miercuri, ultima din
    acest an, un nou proiect de ordonanţă, prin care este eliminată declaraţia pe
    proprie răspundere privind consumul de energie electrică. Aceasta trebuia
    completată de către clienţii casnici cu mai multe case sau apartamente. Cerinţa
    era stipulată într-o lege nouă, ce a provocat confuzie în rândul persoanelor
    fizice, precum şi al distribuitorilor de energie electrică. Din acest motiv,
    coaliţia de guvernare PSD-PNL-UDMR a decis ca declaraţia să fie eliminată,
    printr-un act normativ adoptat de Executiv.


    Tot miercuri, Guvernul a decis
    că măsura compensării preţului la carburanţi, cu 50 de bani (echivalentul a 10
    eurocenţi) pe litru, nu se va mai aplica de la 1 ianuarie 2023. Premierul
    Nicolae Ciucă spune, însă, că autorităţile sunt pregătite să recurgă din nou la
    această soluţie, în cazul în care preţurile vor avea o evoluţie care să
    depăşească puterea de cumpărare a cetăţenilor.


    Executivul a mai anunţat ca va
    impune impozite suplimentare firmelor din energie care au avut câştiguri
    substanţiale în contextul crizei din ultima perioadă. Actul normativ
    supraimpozitează cu 60% profiturile foarte mari pe care le-au realizat anul
    acesta companiile din domeniile petrol, gaze naturale, cărbune şi rafinăriile.
    Secretarul de stat în ministerul de Finanţe, Mihai Diaconu, a explicat că baza
    impozabilă este reprezentată de ceea ce depăşeşte cu mai mult de 20% media
    profiturilor pe ultimii patru ani. Cea mai mare parte a sumelor astfel obţinute
    vor fi direcţionate către finanţarea investiţiilor – promit guvernanţii.
    Reprezentanţii companiilor din domeniu consideră, însă, că procentul
    supraimpozitării e prea mare şi afirmă că măsura le va bloca propriile
    investiţii. Operatorii din energie susţin că 33% ar fi fost un cotă adecvată de
    supraimpozitare.


    În sfârşit, Guvernul amână până pe 31 octombrie 2023
    închiderea grupurilor energetice pe bază de lignit Rovinari şi Turceni din
    cadrul Complexului Energetic Oltenia, precum şi a exploatărilor
    miniere aferente. Potrivit angajamentelor asumate de România prin Planul
    Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), acestea ar fi trebuit închise până
    la finalul acestui an. Guvernul a motivat amânarea invocând situaţia energetică
    extrem de dificilă din ţară şi din întreaga Europă, inclusiv din cauza
    atacurilor Rusiei asupra infrastructurii energetice a Ucrainei.



  • Muncind în Europa

    Muncind în Europa

    Sprijin
    pentru românii care aleg să se reîntoarcă în țară prin alocările noii perioade
    de programare 2021 – 2027. Declaraţie
    Bogdan Eduard Simicea, secretar de stat în Ministerul Investițiilor și
    Proiectelor Europene