Tag: Europa
-
România 43
Deputatul
Natalia Intotero, membru al Comisiei pentru comunităţile de români din afara
graniţelor ţării şi preşedintele Comisiei de învăţământ, despre şcoala
românescă dar şi despre elevii care se întorc din străinătate
-
Muncind în Europa
Tendinţele anului 2021 în domeniul recrutării
medicale, cu referire la medicii români reveniţi în sistemul medical din ţară,
după ce au profesat peste hotare. Interviu cu Catrinel Hagivreta, CEO şi
CO-fondator Medijobs, cea mai mare platformă dedicată recrutării medicale din
România.
-
Transportul aerian, rezultate şi clasamente
Transportul aerian de pasageri a crescut în România, în primele 9 luni din
2021 cu 30,8%, față de perioada similară de anul trecut, de la 6,11 milioane de
pasageri la aproape 8 milioane anul acesta. Cel mai mare trafic l-a înregistrat
aeroportul internaţional «Henri Coandă» – București, cu 2,47 de milioane de
pasageri îmbarcați și 2,40 milioane debarcați. «Henri Coandă» este urmat de Aeroportul
internaţional «Avram Iancu» din Cluj-Napoca, unde au fost
înregistrați 542.700 de pasageri îmbarcați și 528.200 debarcați. Urmează Aeroportul
Internațional din Iași, cu 234.500 pasageri îmbarcaţi şi 224.900
debarcaţi.În trafic intern, «Henri Coandă» – Bucureşti a înregistrat
aproape 50% din pasageri, «Avram Iancu» – Cluj-Napoca peste 16% şi Aeroportul
internaţional «Traian Vuia» – Timişoara 14%.
Primele 10 aeroporturi de unde provin pasagerii care zboară spre şi dinspre
România sunt: Londra Luton, Milano-Bergamo, Madrid-Barajas, Roma-Ciampino,
Frankfurt, Istanbul International, Amsterdam-Schipol, Barcelona, Dortmund şi
Viena. Cei mai mulți pasageri au circulat spre şi dinspre Italia, Marea
Britanie, Germania, Spania, Franța, Grecia, Turcia, Ţările de Jos, Belgia.
În altă ordine de idei, Aeroportul Internațional din Sibiu este
primul din România care a cumpărat două autoutilitare de ultimă generație pentru
siguranța pasagerilor. Autospeciala PSI 6×6 este construită special pentru
aeroporturi și are un braț extensibil care permite apropierea de aeronavă,
inclusiv penetrarea fuselajului și descărcarea agentului de stingere, dacă e
cazul.
Aeroportul Internaţional George Enescu Bacău a primit notele cele
mai mari de la pasagerii săi pentru semnalizarea eficientă şi curăţenie, în
timp ce Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti a fost depunctat
pentru aglomeraţie şi lipsa personalului, potrivit unui studiu cu privire la
situaţia aeroporturilor din România. Studiul a reliefat, însă, că aeroportul Henri
Coandă gestionează şi cel mai mare volum al traficului aerian, operând atât
curse interne, cât şi externe, şi este principalul punct de conexiune între
România şi nenumărate destinaţii din Europa şi restul lumii. Aeroportul Avram
Iancu a fost apreciat pentru curăţenie, amabilitatea personalului şi
semnalizarea eficientă a porţilor şi a ghişeelor, în timp ce aeroportul
Internaţional Timişoara a fost apreciat pentru semnalizare şi curăţenie. Aeroportul
Internaţional Sibiu a obţinut note mari pentru amabilitatea personajului şi accesibilitate,
având conexiuni bune cu centrul oraşului. Aeroportul Internaţional Craiova a
fost votat pentru semnalizarea eficientă şi accesibilitate, fiind la mică
distanţă de oraş, dar a obţinut calificative mari şi la curăţenie. Aeroportul
Internaţional Iaşi a obţinut note bune pentru semnalizarea eficientă, care îi
ajută pe călători să găsească rapid porţile şi ghişeele, şi pentru accesul
facil, atât cu maşina personală, cât şi cu transportul în comun.
-
Nachrichten 19.12.2021
Weniger als eine Woche vor Weihnachten hat die rasche Ausbreitung des Omicron-Stammes des Coronavirus verheerende Auswirkungen auf das normale Leben der Europäer. Geschlossene Grenzen, strenge Einschränkungen bei öffentlichen Veranstaltungen und verstärkte Impfbemühungen gehören zum Alltag. Für alle Bürger, egal ob geimpft oder nicht, die in Italien, Portugal, Griechenland oder Irland einreisen, ist ein COVID-Test verpflichtend, während Frankreich und einige deutsche Bundesländer nur die wichtigsten Reisen nach und aus dem Vereinigten Königreich zulassen. Seit einigen Tagen werden von dort Rekordzahlen von Infektionen gemeldet. Auch in Spanien gehen die Behörden davon aus, dass sich der Omicron-Stamm bis Weihnachten durchsetzen wird, und verlangen von Touristen ein grünes Zertifikat für den Zutritt zu Restaurants und anderen Räumen, während in den Niederlanden und Dänemark wieder eine vollständige Quarantäne verhängt wird. Laut WHO-Experten verdoppelt sich die Zahl der Omicron-Infektionen innerhalb von drei Tagen in Gebieten mit gemeinschaftlicher Übertragung.
In den letzten 24 Stunden wurden währenddessen unter 500 neue Fälle von COVID-19 registriert. Außerdem wurden 53 Todesfälle gemeldet.
An den Grenzen nach Rumänien staut sich der Verkehr zunehmend, wobei die Behörden die Infrastruktur ausbauen und das Personal aufstocken. Großer Andrang herrscht auf dem Flughafen der Hauptstadt , wo seit Samstag neue Maßnahmen zur Verkehrsregelung gelten. Die Fahrgäste steigen in Gruppen von 50 Personen im Abstand von 15 Minuten aus den Maschinen aus. Für die EU-Bürger mit grünen Zertifikaten gibt es eine eigene Abfertigungsspur, für die restlichen Passagiere wird die Zahl der Ärzte vom Gesundheitsamt am Flughafen erhöht. Ab Montag die Verfahren durch die digitale Aussteigekarte vereinfacht.
Die meisten rumänischen Arbeitnehmer blicken optimistisch auf das Jahr 2022. Von 2021 behauptet nur etwa ein Viertel, es sei gut gelaufen – so das Ergebnis einer Umfrage, die auf einer Personalmanagementplattform durchgeführt wurde. Fast 70 % halten das Jahr 2021 für schwieriger als das erste Pandemiejahr, was die persönlichen und beruflichen Herausforderungen angeht. Sechs von zehn rumänischen Arbeitnehmern erwägen, im Jahr 2022 den Arbeitsplatz zu wechseln. 2021 war für viele mit Müdigkeit und Ängsten verbunden. Die wichtigste Erkenntnis aus dem Jahr 2021 ist, dass die Arbeitnehmer mehr in ihre persönliche und berufliche Entwicklung investieren und sich besser um ihre körperliche und emotionale Gesundheit kümmern müssen.
Ein öffentlicher Platz in Paris wird nach dem großen rumänischen Komponisten George Enescu benannt. Das kündigte die stellvertretende Bürgermeisterin der Stadt, Laurence Patrice, auf Twitter an. Die Entscheidung wurde vom rumänischen Botschafter in Paris, Luca Niculescu, begrüßt. Er wies darauf hin, dass der künftige Enescu-Platz in der Nähe der Pariser Oper liegt. Die Entscheidung des Pariser Rathauses setzt den Schlusspunkt für das Enescu-Jahr, das dem 140. Geburtstag des rumänischen Komponisten gewidmet ist.
-
Was folgt auf die Ära Merkel?
Der Sozialdemokrat Olaf Scholz ist bereits der 9. Bundeskanzler der deutschen Nachkriegsgeschichte und sein Kabinett ist eine Premiere — zum ersten Mal steht eine Dreierkoalition dahinter. Was die Ampelkoalitionäre eint, ist — ihren eigenen Angaben nach — die Entschlossenheit, Deutschland zu modernisieren und dabei auf stabilem Kurs zu halten. Die internationale Politik hat Kanzler Scholz begrüßt — er ist ja kein unbeschriebenes Blatt, sondern war Finanzminister in Merkels Bundesregierung und Bürgermeister von Hamburg. Der Sozialdemokrat verheißt Aufbruch und die internationalen Partner Deutschlands hoffen auf enge Zusammenarbeit und in mehreren Fragen auch auf mehr Transparenz. Zwei große Herausforderungen muss Olaf Scholz jetzt meistern, sagt Prof. Dan Dungaciu, Direktor der Instituts für Politikwissenschaften und auswärtige Beziehungen an der rumänischen Akademie: Erstens muss er mit drei Bällen jonglieren — eine Dreierkoalition ist nichts Gewöhnliches für Deutschland. Ok, uns scheint es, dass Deutschland so etwas schaffen müsste, aber eine leichte Aufgabe wird es nicht sein. Zweitens muss er sein Versprechen halten: mehr Europa, vielleicht auch ein föderales Europa. Das ist eine extrem harte Nuss, denn hier spielt man mit dem Feuer sozusagen. Dieses Projekt kann gelingen, es kann aber auch reaktive Kräfte freimachen — die europäischen Länder könnten so reagieren, dass Europa weniger funktionstüchtig endet, als es in die Föderalisierung startet. Das ist ein delikater Politikbereich. Es nahm ja alles seinen Anlauf noch vor der eigentlichen Erklärung von Bundeskanzler Scholz, als er nämlich 2020 als Bundesfinanzminister intensiv mit Präsident Macron und Frankreich eng arbeitete und das Corona-Konjunkturpaket vorlegte — also diese massiven finanziellen Hilfen der EU an die Mitgliedsstaaten, die einen Schritt in Richtung dieser nicht erklärten Föderalisierung darstellen. Dieser Aufschwungsplan ist sozusagen der hamiltonsche Moment Europas und Scholz hat ihn gemeinsam vorbereitet mit Frankreich. Sein Verhältnis zu Frankreich, zu Macron also ist fundamental aus der Perspektive eines Wahlsiegs von Macron. Diese Beziehung wird nicht nur die traditionelle Partnerschaft für Europa weiterführen, sondern eine Partnerschaft für ein föderales Europa,“ meint Außenpolitikexperte Prof. Dungaciu.
Ihrerseits erklärte die Berliner Politologin Anneli Ute Gabanyi bei Radio Rumänien, dass die Ampelkoalition ein Bild des Fortschritts und des Aufbruchs transportieren will, ein Fortbewegen von der politischen Untätigkeit unter Bundeskanzlerin Angela Merkel: “Die Grünen wollen sehr viel am Lebensstil der Deutschen verändern und zielen auf die jungen Menschen ab, die vielleicht sehr begeistert sind, dass sie, sagen wir, frei Haschisch konsumieren oder schon ab 16 wählen könnten. Die Kräfte der Kontinuität orientieren sich an der liberalen, bürgerlichen Komponente, die auch eine seriöse Finanzpolitik bewirbt. Aber auch die Sozialdemokraten haben mit ihren Versprechen eine massive Anzahl von Wählern überzeugt…Ok, vielleicht nicht ganz so massiv, aber jedenfalls mehr Wähler als CDU-CSU hatten. Sie wollen einen Mindeststundenlohn von 12 Euro und bestimmte Erleichterungen für Sozialhilfeempfänger,” erläutert die in Rumänien geborene Politikwissenschaftlerin.
Zu den Hauptvorhaben im Regierungsprogramm gehören die Vertiefung der europäischen Integration und die Unterstützung für die Umsetzung des neuen Systems, durch das die Kommission die Auszahlung von europäischen Mitteln an Rechtsstaatsünder aufheben kann, entspanntere Regeln für die Einbürgerung von Migranten, Maßnahmen gegen den Klimawandel, der Ausgleich der öffentlichen Finanzen ab 2023, ein Selbstbestimmungsgesetz für den leichteren Geschlechtswechel und eine bessere Bekämpfung von Genderdiskriminierung und -Gewalt. Bundeskanzler Scholz besuchte bereits Paris, wie es die Tradition der Nachkriegsbeziehungen will. Das symbolische Treffen mit Präsident Emmanuel Macron vermittelte die Botschaft, dass die Partnerschaft auch nach der Ära Merkel solide ist. Zur Situation in der Ukraine warnte Olaf Scholz, dass es im Falle eines Angriffs Russlands Konsequenzen für den Betrieb der Pipeline Nord Stream 2 geben wird, die Russland mit Deutschland verbindet.
-
Proteste antirestricţii în Europa
Noua
normalitate care s-a instalat odată cu pandemia de Covid-19 are numeroși opozanți
în întreaga lume. Dacă în prima parte a crizei sanitare ce a debutat acum
aproximativ doi ani, majoritatea oamenilor s-au conformat restricțiilor, unele foarte
drastice, în speranța că lucrurile vor reveni, treptat, pe făgașul lor cunoscut,
deja, răbdarea multora a început să se uzeze. Nu numai că pandemia nu bate în
retragere, dar unele ţări pregătesc, din nou, alte măsuri severe, vehement
contestate, printre care vaccinarea obligatorie, carantina generalizată ori segregarea
pe criterii medicale. Este cazul, de pildă, al Austriei, unde autoritățile au
anunțat un arsenal anti-Covid foarte restrictiv. Cei aproape 9 milioane de
locuitori au fost consemnați în case, de luni, timp de 20 de zile, iar, din
februarie, vaccinul va deveni obligatoriu. Carantina urmează să se încheie pe
13 decembrie pentru persoanele vaccinate și cele care au trecut prin boală, dar
va continua să se aplice, pe termen nedeterminat, persoanelor nevaccinate. Este
motivul pentru care, la Viena, la finele săptămânii trecute, zeci de mii de
persoane și-au manifestat nemulțumirea în stradă.Proteste au avut loc şi la Roma. În Olanda, la Haga, dar
și în alte orașe mai mici ale țării, manifestaţiile din weekend contra
restricţiilor sanitare s-au transformat în revolte stradale și ciocniri cu
forțele de ordine, care au făcut peste 100 de arestări. Liniște nu a fost nici
la Bruxelles, unde zeci de mii de oameni au ieşit din case pentru a protesta.
Unii au aruncat cu petarde și fumigene. Li s-a răspuns cu tunuri cu apă și gaze
lacrimogene. Manifestația desfășurată sub sloganul Împreună pentru libertate
a denunțat, în principal, faptul că persoanelor nevaccinate li se interzice să
intre în restaurante sau baruri. Franța, care se confruntă cu o creștere a
infectărilor, trebuie să gestioneze inclusiv situațiile tensionate din
departamentele sale de peste mări – poliția din Guadelupa a primit ajutor din
metropolă pentru a face față violențelor generate de obligativitatea vaccinării
personalului medical, iar în Martinica a fost lansată o chemare la grevă
generală.Deși cu mult mai palide cantitativ decât cele din vestul Europei, nici
în România nu au lipsit protestele! În sud, la Ploieşti, sute de persoane au
afişat bannere de mari dimensiuni cu mesaje împotriva măsurilor de combatere a
pandemiei, iar la Craiova, oamenii au citit articole din Constituţie privind
inviolabilitatea libertăţii individuale, a siguranţei persoanei, precum şi a
libertăţii de exprimare a gândurilor, opiniilor sau credinţelor. În Sibiu
(centru), protestatarii au fluturat steaguri tricolore şi au interpretat
cântece patriotice. Un protest a fost şi la Constanţa, pe litoralul la Marea
Neagră, împotriva obligativității certificatului verde.
-
Protesti antirestricţii tru Europa
“Naua normalitate” cari s-aştirnu unăoară cu pandemia di Covid-19 ari mulţă opozanță tru lumea tută. Cara tru prota parti a crizăllei sanitară ţi nkisi aoa si aproapea doi añi, majoritatea-a oamiñilor tiñisiră restricțiili, născănti multu serti, cu nădia că lucărli va s’yină tru arada di ma ninti, arăvdarea a mulţăloru ahuhri s’keară. Nu maş că pandemia numata tradzi năpoi, ama născănti văsilii ndregu, diznău, alti apofasi serti, niacumtinatu contestati, ditu aestea vaccinarea obligatorie, carantina genearalizată ică ampărţarea pi criterii medicali. Easti cazlu, dimecu, ali Austrie, iu autoritățli dimăndară un arsenalu anti-Covid multu restrictiv. Aţeali aproapea 9 miliuñi di bănători fură consemnati tru casi, di luni, kiro di 20 dzăli, a deapoa, ditu meslu şcurtu, vaccinlu va s’hibă obligatoriu. Carantina va s’bitisească tru 13 di andreu tră persoanili vaccinate și ateali cari tricură pritu lăngoari, ama ma largu va s’bagă tru practico pi vade nedeterminat, ti persoanili nivaccinate. Easti itia tră cari, Viena, tu bitisita-a stămănăllei ţi tricu, dzăţ di ñilli di persoane și spusiră niifharistusearea tru geadei.
Protesti s’feaţiră şi la Roma. Isihie nu fu niţi Bruxelles, iu dzăţ di ñilli di oamiñni işiră din’casi ta s’mută capua. Născănţă arcară cu petardi și fumigene. Lă si apăndăsi cu tunuri cu apă și gaze lacrimoasi. Manifestația disvărtită sumu grita “Deadunu tră elfterisire” cutugursiră prota ş’prota, faptul că a persoanilor nivaccinate nu lă si da izini s’intră tru restaurante ică baruri. Franța, cari s’ampuliseaşti cu ună creastire a infectărilor, lipseaşti s’kivernisească nica şi catandisili mintiti ditu departamentele a llei di pisti amări – poliția ditu Guadelupa avu ananghi di agiutoru tra s’poată s’ţănă keptu a prişcăviiloru ghenearate di obligativitatea a vaccinarillei personalu medical, iar tru Martinica fu faptă ună acllimari ti grevă genearală.
Acă cu multu ma slabi cantitativ andicra di aţeali ditu ascăpitata ali Europă, niţi tru România nu armasiră geadeili făr di proteasti! Tru sud, Ploieşti, suti di persoane afişară bannere di mari dimensiuni cu mesaje contra a meatriloru di combatere a pandemiillei, iara Craiova, oamiñilli ghivăsiră articole ditu Constituţie mutrinda inviolabilitatea libirtatillei individuale, a siguranţei persoanei, cum şi a libertatillei di exprimare a minduerloru, opiniilor I a pistillei. Tru Sibiu (centru), protestatarii minară hlamburi tricolore şi interpretară cântiţi patriotice. Un protest fu şi Constanţa, pi litoralu la Amarea Lae, contra a obligativitatillei certificatlu veardi.
Autoru: Roxana Vasile
Armânipsearea: Taşcu Lala
-
Oamiñi şi mururi
Şi la nivel geopolitic, murlu poati s’hibă ună spuneari pozitivă ama şi negativă. Murlu apără oaminilli adunaţ tru ună familie i societate ama poati şi s’lli faca nanaparti oamiñilli, poate s’lli ţănă ncllişi ică ampărţăţ. Chinezllii anălţară goala construcţie uminească ţi s’veadi di pi Lună, un muru babageanu, tră s’armănă afiriţ di lumea di nafoară şi di piriclliurli a llei. Romañilli anălţară mururi di apărare ama şi di civilizaţie şi cultură. Nica şi apunţă anălţară romañilli. Eta di Mesi easti unu kiro a mururlor şi a ţităţloru, ama nai ma cunuscut şi ma lăhtărosu muru contemporan easti Murlu a Berlinlui. Cu aestu cadealithea “pirde di . “, alinatu tru inima-a Europăllei, murlu agiundzi s’hibă ună hălati internaţională di ampărţari, di făţeari ahoryea până la izolare a născăntoru văsilii ică parei di văsilii, cu tutu cu populili şi cu tuţ oaminilli cari băneadză aclo. Construcţia europeană ari la thimelliu curmarea a mururlor, a restricţiilor şi a ampărţarillei.
Mărli realizări ale filosofiei europene suntu număsiti elefterisiri, di urdinari, tră oamiñni, tră păradz, tră părmătii. Tru idyiulu kiro, ca sturu di prucukie, spaţiulu comunitar agiumsi ună atracţie excepţională tră tuti continentili şi regiunili a lumillei. Meditearana, “amarea nostrum” a romanilor, alăxi aestă număseari, pi hiotea a kirolui, tru căftări, că s’hibă di la nordu, ditu Europa, că s’hibă di la sud, ditu Africa. Tru a daua parte a anlui 2015 şi ahurhita al 2016, dalga di oameni cari minduea s’intră tru Gărţie, yininda di pi coastili asiatiţi ali Meditearană, u’acăţă Europa nindreaptă.
Apofasea comunitară s-agudi di aestă problemă umanitară, di situaţia concretă ditu lenu turlii di puncte nevralgice a nauăllei cali di nkiseari tră arifugaţ, dişcllisi pi continentul european. Easti oara tru cari Ungaria apufusi s’analţă unu gardu di aviglleari, un muru ti nitriţeari, tu sinurlu cu Sărbia, tamamu tra s’nkeadică triţearea babageană a sinurlui di migranţăllii a nauăllei dalgă. Tru yismăciuni 1989, Ungaria afeaţi afanu gardul di teli di la sinurlu cu Austria, parti a “Pirdelui di Heru” ţi ampărţă Ascăpitata capitalistă di Apirita comunistă, di deadi izini a arifugaţloru est-ghirmani di pi teritoriul a loru s’treacă tru Occidentu. Fu prota dişcllideari oficială tru murlu a Polimlui Araţi, cari dusi, pisti doi meşi, la cădearea a Murlui di Berlinu. 26 di añi ma amănatu, Ungaria alina un muru di teli pi sinurlu a llei ditu dată, agiumtu sinuru europeanu. Eara oara tru cari Siria eara azvurnuită di alumti, eara kipita a experienţăllei ISIS, oara tru cari oaminilli fudzea ta s’ascapă cu bană. Soluţiile europeani tră aestă catandisi lăhtăroiră gaereţ asă fură alargu tra s’hibă ideali ama s-feaţiră gaereţ fantastiţi tra s’licşureadză ateali ţi li tragu oamiñilli, cama di ună miliuni, viniţ maş tru 2015. Tru aestu kiro, migraţia neadzi ma largu, oaminilli vor s’fugă iar Ghirmănia armâni ţinta a aştiptărlor şi a nădiiloru.
Cara Europa faţi gaereţ şi hărgiueri tra s’ndreagă criza umanitară a arifugaţilor, alţăllii minduescu s’ufilisească cu amintaticu ti elli aestă traghedii. Şi nu minduimu la profitorllii cari arăesu pri tu coastili ali Turchie ilia li Libie, di aducu catandisi ti dealihea niumineşti, că tamamu stati cari atragu arifugaţlli tru acţiuni contra a statilor europene. După arkearea a desidentului Roman Protasevici, dupu unu actu di piraterie aeriană, Belarus agiumsi loclu di aprukeari a arifugaţlor, aca easti alargu di mealurli ali Meditearană, di prima linie a migraţiillei cătă Europa. Arifugaţlli fură alăsaţ s’yină tru numiru mare tru Belarus, tră s’iasă tru videala , deapoa, la sinurlu cu Polonia. Aclo easti sinurlu a Uniunillei Europene cu fostul spaţiu sovietic, cu Belarus, ună fostă ripublică unională, cumăndusită autorahic şi dictatorial. Asia şi Africa suntu alargu ama, cu tuti aestea, oamiñi viniţ di aclo, născănţă tiniri şi cilimeañi, agiumsiră la aestu sinuru ca un muru, anviscutu cu teli antăpătoasă. Nu ari cum s’hibă ună nauă rută cătă Europa căte pari s’hibă cama multu unu desantu, ună acţiune contra a Uniunillei Europene, cari bagă unu şingiru di sancţiuni contra a Belarus. Ase, migranţăllii agiungu s’hibă ună masă di zorlea, urdinarea a lor numata easti una naturală că agiundzi s’hibă ună acţiune politică evidentă. S-dimăndă că Belarus evacuă ñilli di arifugaţ di la sinurlu cu Polonia ama fu tricut un prag, aţelu a manipularillei cu scupo politic, tru ună turlie di polimu informal, di altă turlie, hibrid, a născăntoru parei di oamiñi, di arifugaţ, di ufiliseari a născăntoru catandisi uminitari ca hălati di presiune ti niscănti văsilii ţivilizate cari fac ditu ndrepturli a omlui un prinţipiu esenţial thimelliu ali societati uminească.
Autoru: Marius Tiţa
Armânipsearea: Taşcu Lala
-
Oameni şi ziduri
Şi la nivel geopolitic, zidul poate fi o noţiune pozitivă dar şi negativă.
Zidul apără oamenii adunaţi într-o familie sau societate dar îi ŞI poate izola
pe oameni, îi poate ţine închişi sau divizaţi. Chinezii au ridicat singura construcţie
umană vizibilă de pe Lună, un zid uriaş, pentru a se izola de lumea exterioară
şi de pericolele ei. Romanii au ridicat ziduri de apărare dar şi de civilizaţie
şi cultură. Şi poduri au ridicat romanii. Evul Mediu este o perioadă a
zidurilor şi a cetăţilor, dar cel mai cunoscut şi mai traumatizant zid
contemporan este Zidul Berlinului. Cu această adevărată cortină de fier,
ridicată în inima Europei, zidul devine un factor internaţional de divizare, de
separare până la izolare a unor ţări sau blocuri de ţări, cu tot cu popoarele
şi cu toţi oamenii care trăiesc acolo. Construcţia europeană se bazează pe
dispariţia zidurilor, a restricţiilor şi a divizării.Marile realizări ale
filosofiei europene se numesc libertăţi, de circulaţie, pentru oameni, pentru
bani, pentru mărfuri. În acelaşi timp, ca pol de prosperitate, spaţiul
comunitar a devenit o atracţie excepţională pentru toate continentele şi
regiunile lumii. Mediterana, mare nostrum a romanilor, a transformat această
denumire, de-a lungul timpului, în revendicare, fie de la nord, din Europa, fie
de la sud, din Africa. În a doua parte a anului 2015 şi începutul lui 2016,
fluxul de oameni care încercau să intre în Grecia, venind de pe coastele
asiatice ale Mediteranei, a prins Europa nepregătită.Decizia comunitară s-a
lovit de această problemă umanitară, de situaţia concretă din diferite puncte
nevralgice ale noii rute pentru refugiaţi, deschise pe continentul european.
Este momentul în care Ungaria a decis să ridice un gard de protecţie, un zid de
netrecut, pe frontiera cu Serbia, tocmai pentru a împiedica trecerea masivă a
frontierei de către migranţii noului val. În septembrie 1989, Ungaria a
îndepărtat gardul de sârmă de la frontiera cu Austria, parte a Cortinei de
Fier ce a izolat Vestul capitalist de Estul comunist, permiţând refugiaţilor
est-germani de pe teritoriul său să treacă în Occident. A fost prima deschidere
oficială în zidul Războiului Rece, care
a dus, peste două luni, la căderea Zidului Berlinului. 26 de ani mai târziu,
Ungaria ridica un zid de sârmă pe frontiera sa sudică, devenită frontieră
europeană. Era momentul în care Siria era răvăşită de lupte, era vârful
experienţei ISIS, moment în care oamenii fugeau să scape cu viaţă. Soluţiile
europene pentru această situaţie teribilă au fost departe de a fi ideale dar
s-au făcut eforturi fantastice pentru a uşura suferinţa oamenilor, peste un
milion, veniţi numai în 2015. În prezent, migraţia continuă, oamenii vor să
plece iar Germania rămâne ţinta aşteptărilor şi a speranţelor.Dacă Europa face
eforturi şi cheltuieli pentru a rezolva criza umanitară a refugiaţilor, alţii
încearcă să profite de pe urma acestei tragedii. Şi nu ne gândim la profitorii
care împânzesc coastele Turciei sau Libiei, generând situaţii de-a dreptul
inumane, ci chiar de state care atrag refugiaţii în acţiuni împotriva statelor
europene. După răpirea disidentului Roman Protasevici, în urma unui act de
piraterie aeriană, Belarus a devenit punct de primire a refugiaţilor, deşi se
află departe de malurile Mediteranei, de prima linie a migraţiei spre Europa.
Refugiaţii au fost lăsaţi să vină în număr mare în Belarus, pentru a apărea,
apoi, la frontiera cu Polonia. Acolo este frontiera Uniunii Europene cu fostul
spaţiu sovietic, cu Belarus, o fostă republică unională, condusă autorahic şi
dictatorial. Asia şi Africa sunt departe dar, totuşi, oameni veniţi de acolo,
unii tineri şi copii, au ajuns la această frontieră ca un zid, îmbrăcată în
sârmă ghimpată. Nu are cum să fie o nouă rută spre Europa ci pare mai degrabă
un desant, o acţiune împotriva Uniunii Europene, care aplică o serie de
sancţiuni împotriva Belarus. Astfel, migranţii devin o masă de presiune,
deplasarea lor nu mai este una naturală ci devine o acţiune politică evidentă.
S-a anunţat că Belarus a evacuat miile de refugiaţi de la frontiera cu Polonia
dar a fost deja trecut un prag, acela al manipulării cu scop politic, într-un
fel de război informal, de alt tip, hibrid, a unor grupuri de oameni, de
refugiaţi, de folosire a unor situaţii umanitare ca mijloc de presiune asupra
unor ţări civilizate care fac din drepturile omului un principiu esenţial bază
al societăţii omeneşti. -
Ma mărli evenimenti a stămănăllei ţi tricu 14.11- 20.11.2021
Negocieri politiţi la București
Dupu aproapea dauă săptâmâni di la ahurhita-a negocierilor PNL-PSD-UDMR, la București s’dimăndă că gioi, România va s’aibă un guvernu băgatu pi ipotisi. Ateali trei partidi politiţi avură ma largu şi aestă stămănă muabeţ mutrinda programul di guvernare și diblocară negocierli. După ţi social dimocraţllii exclusiră ca prezidentulu PNL, Florin Cîţu, s’hibă nominalizat tră un nou mandat di prim-ministru, liberalii apufusiră ca actualu ministru nterimar ali Apărari, Nicolae Ciucă, s’hibă pripus, diznău, premier. Ditu partea a social-dimocraţilor, pripunerea easti liderul a partidului, Marcel Ciolacu. El spusi, am, că nu s-apufusi cari va s’hibă primlu şef a Executivlui, la rotaţia a premierilor, ama că primlu partid cari va s’aibă aestu premier va s’da Ministerlu di Finanţe alăntui partid. Unăoară cu bitisearea-a programlui di guvernare, PNL, PSD şi UDMR va ss’poată să zburască pi structura şi componenţa noului executiv. Actuala criză politică di București alănci după ti Florin Cîţu, cari asiguripseaşti interimar şefia a Guvernului, fu demis, meslu ţi tricu, pritu moţiune di cenzură iniţiată di actualii parteneri di negociere şi votată di USR şi AUR. Dauă tentative nkisiti cama amanatu ti adrari a unui cabinet minoritar nu ndreapsiră ici ţiva.
Sistemlu sanitar ditu România ahurheaşti s’adille
Tu kirolu anda văsilii europene raportează numere record di infecții cu năulu coronavirus, iara Europa pari tru praglu di plăscăneari a unei naua dalgă a pandimiillei, tru România, emu cazurli noi di Covid, emu decesele asociati cu viruslu, scădzură și tru aestă săptămână. Lăndzidzărli, ama, armasiră di ordinlu a ñiilor, iar dicesele la aţelu a sutilor. Di aestă itie, scădzu numirlu a persoanelor internate și a aţiloru aflate tru catandisi greaua. Ma multu, sunt locuri elefteri la tearapie intensivă, iu tru kipita aliştei dalgă patru a pandemiillei numata avea niţi unu. Gioi, Institutul Național di Sănătate Publică dimăndă că pisti 89% ditu persoanele cari muriră ditu cauza Covid-19 tru România tru săptămână ditu soni eara nivaccinate. Di itia a apelurloru ună dupu alanti a autoritățlor, România năstricu cu zori, dupu aproapea 11 di meşi di la nkisita-a campaniillei di vaccinare anti-Covid, praglu di 7 miliuñi di persoane vaccinate cu schema completă.
Alargu di media a statelor UE și di obiectivlu a autorităților ta s’aibă dzaţi miliuñi di români vaccinați până la 1 di yismăciuni! Campania di vaccinare acătă diznău bănaticu tru aesti ditu soni stămăñi și ţănu tu idyea scară tendința și dzălele tricute cându s-apruke di 100 di mii di vaccinări ndzuua. Mulți spun că frixea di lăndzidzari, ama și imposibilitatea ta s’ducă la mall şi restaurant, iu accesul easti permis maş cu certificat veardi, ălli feaţi pi mulţă români s’acaţă calea ti ţentrele di imunizare. Avu contribut la loarea silă allei şi băgarea tru Parlament a unlui nomu cari reglementează ufilisearea a certificatului verdi la locul di lucru pi urnekea a niscăntoru state europene cari ălu băgară cu zori ti niscănti categorii di lucratori I tră tuţ lucrătorlli.
La Bucureşti, proiectul di nom easti cabaia disputat di partidile politiţi. Acă nu fu aprukeatu la Senat, Camera a Deputațlor easti cameră dicizională, ase că, car ava s’hibă votat tru andamasili aiştei di săptămâna yiniitoare, pe a curi arada di lucru easti, yini deapoa promulgarea și cama nclo publicaria tru Monitorul Oficial. După aesti jgllioati, actul normativ poati s’intră tru practico. Până atuţea, s’mindueasti că să s’facă luñina tru cazul a vaccinărilor fictive. Ma multe persoane, asistente și registratori, rețănuti di Direcţia Naţională Anticorupţie tru cazlu a eliberarillei a ñilli di certificate false di vaccinare tră ndauă sute di euro, fură arestate preventiv.
Europa, tgăilipsită di rata ñică di vaccinare ditu România
Aflatu gioi București tră discuții cu prezidentulu și autorități sanitare, comisarul european tră piața internă, Thierry Breton, căndăsi România s’bagă tru lucru certificatul verdi, pe cari multe state îl ufilisescu și feaţi apel la solidaritatea europeană, tră combaterea pandimiillei di COVID-19. Cu șeflu a statlui, Klaus Iohannis, comisarlu zbură, tru amprotusa, ti procesul di vaccinare contra a COVID-19. Prezidentulu pricunuscu că România lipseaşti s’ducă ma largu iruşi campania di vaccinare.
Tu arada a lui, Thierry Breton deadi asiguripseri că v s’ducă ma largu gaereţli la nivelul Comisiei Europene tru atea ţi mutreaşti combaterea pandemiillei şi cundille ti ufilisearea a tru una turlie uidisita di către statele membre a instrumentelor şi a mecanismelor create tru cadrul Uniunillei. Uiudisitu cu aestu, easti ananghi di curayiu politic tră implementarea a certificatlui veardi. Easti important s’hibă votat certificatul verdi. Da, easti important ca aestu s’hibă ufilisitu, căte ştim că, deadunu cu vaccinarea şi certificatul veardi, avem clleaia tra s’nă asiguripsimu bana şi, tutunăoară, s’himu parte tră aţea ţi easti important tră noi tuţ – comunitatea europeană, spusi Breton. Oficialul avu muabeti și cu autoritățile sanitare di București ti situația găilipsitoari di itia a COVID-19, lugursinda că rata scădzută di vaccinare baga tru piriclliu sănătatea românilor și easti “ună cheadica tru calea redresarille mplina a Româniillei și a Uniunillei Europene tru ansamblu”.
Ună nauă vizită Bruxelles
Șeflu a diplomației române, Bogdan Aurescu, lo parti, tru ahurhita aliştei stămână, la Bruxelles, la Reuniunea ministerială a Parteneriatului Estic, deadunu cu omologilli a lui ditu statele membre ale Uniunii şi ditu ateali partenere: Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina. Tru cadrul a discuțiilor, ministrul sumlinie intensificaria angajamentului comun tră un parteneriat ambiţios cari s’ylipsească ananghea di redresare, consolidare a rezilienţei şi di ahănduseari a reformelor tru regiune. Bogdan Aurescu cundille că easti important s’hibă pricunoscute şi andrupăti nădiili europene şi eforturile tru direcţia integrării dipuse di statele asociate. Uidisitu cu MAE, ministrul român cundille tră idintificaria di opţiuni concrete tră intensificaria cooperării sectoriale tru domeniile transportului, energiei, economiei veardi, fisea di anvărliga, comerţului şi investiţiili.
Autoru: Daniela Budu
Armânipsearea: Taşcu Lala
-
Retrospectiva săptămânii 14.11 – 20.11.2021
Negocieri politice la București
La aproape două săptâmâni de la începerea negocierilor PNL-PSD-UDMR, la București se anunță că joi, România va avea un guvern învestit. Cele trei partide politice au continuat și în această săptămână discuţiile privind programul de guvernare și au deblocat negocierile. După ce social democraţii au exclus ca preşedintele PNL, Florin Cîţu, să fie nominalizat pentru un nou mandat de prim-ministru, liberalii au decis ca actualul ministru interimar al Apărării, Nicolae Ciucă, să fie propus, din nou, premier. Din partea social-democraţilor, propunerea este liderul partidului, Marcel Ciolacu. El a spus, însă, că nu s-a stabilit cine va fi primul şef al Executivului, la rotaţia premierilor, dar că primul partid care va avea acest premier va ceda Ministerul de Finanţe celuilalt partid. Odată cu finalizarea programului de guvernare, PNL, PSD şi UDMR vor putea discuta pe structura şi componenţa noului executiv. Actuala criză politică de la București s-a declanșat după ce Florin Cîţu, care asigură interimar şefia Guvernului, a fost demis, luna trecută, prin moţiune de cenzură iniţiată de actualii parteneri de negociere şi votată de USR şi AUR. Două tentative ulterioare de formare a unui cabinet minoritar au eşuat.
Sistemul sanitar din România începe să respire
În timp ce țări europene raportează numere record de infecții cu noul coronavirus, iar Europa pare în pragul izbucnirii unui nou val al pandemiei, în România, atât cazurile noi de Covid, cât și decesele asociate virusului, au scăzut și în această săptămână. Îmbolnăvirille au rămas, totuși, la ordinul miilor, iar decesele la cel al sutelor. Drept urmare, a scăzut numărul persoanelor internate și al celor aflate în stare gravă. Mai mult, sunt locuri libere la terapie intensivă, unde în vârful acestui val patru al pandemiei nu se mai găsea niciunul. Joi, Institutul Național de Sănătate Publică a anunțat că peste 89% dintre persoanele care au murit din cauza Covid-19 în România în ultima săptămână erau nevaccinate. În urma apelurilor repetate ale autorităților, România a depășit anevoios, la aproape 11 luni de la debutul campaniei de vaccinare anti-Covid, pragul de 7 milioane de persoane vaccinate cu schema completă.
Departe de media statelor UE și de obiectivul autorităților de a avea zece milioane de români vaccinați până la 1 septembrie! Campania de vaccinare a prins din nou viață în aceste ultime săptămâni și și-a păstrat tendința și zilele trecute când s-a apropiat de 100 de mii de vaccinări pe zi. Mulți spun că teama de îmbolnăvire, dar și imposibilitatea de a mai merge la mall şi restaurant, unde accesul este permis doar cu certificat verde, i-a determinat pe mulţi români să se îndrepte spre centrele de imunizare. A contribuit la dinamizarea ei şi introducerea în Parlament a unei legi care reglementează folosirea certificatului verde la locul de muncă pe modelul unor state europene care l-au impus deja unor categorii de angajaţi sau chiar tuturor angajaţilor.
La Bucureşti, proiectul de lege este intens disputat de partidele politice. Deși a fost respins la Senat, Camera Deputaților este cameră decizională, astfel că, dacă va fi votat în ședințele acesteia de săptămâna viitoare, pe a căror ordine de zi se află, urmează promulgarea și apoi publicarea în Monitorul Oficial. După acești pași, actul normativ ar intra în vigoare. Până atunci, se încearcă să se facă lumina în cazul vaccinărilor fictive. Mai multe persoane, asistente și registratori, reținute de Direcţia Naţională Anticorupţie în cazul eliberării a mii de certificate false de vaccinare pentru câteva sute de euro, au fost arestate preventiv.
Europa, îngrijorată de rata mică de vaccinare din România
Aflat joi la București pentru discuții cu președintele și autorități sanitare, comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton, a îndemnat România să introducă certificatul verde, pe care multe state îl folosesc deja și a făcut apel la solidaritatea europeană, pentru combaterea pandemiei de COVID-19. Cu șeful statului, Klaus Iohannis, comisarul a discutat, în principal, despre procesul de vaccinare împotriva COVID-19. Președintele a recunoscut că România trebuie să continue în mod accelerat campania de vaccinare.
La rândul său, Thierry Breton a dat asigurări că vor continua eforturile la nivelul Comisiei Europene în ceea ce priveşte combaterea pandemiei şi a pledat pentru utilizarea în mod corespunzător de către statele membre a instrumentelor şi a mecanismelor create în cadrul Uniunii. Potrivit acestuia, este nevoie de curaj politic pentru implementarea certificatului verde. Este important să fie votat certificatul verde. Da, este important ca acesta să fie utilizat, pentru că ştim că, împreună cu vaccinarea şi certificatul verde, avem cheia pentru a ne asigura supravieţuirea şi, de asemenea, să fim parte pentru ceea ce este important pentru noi toţi – comunitatea europeană, a afirmat Breton. Oficialul a discutat și cu autoritățile sanitare de la București despre situația îngrijorătoare generată de COVID-19, apreciind că rata scăzută de vaccinare pune în pericol sănătatea românilor și este “o barieră în calea redresării depline a României și a Uniunii Europene în ansamblu”.
O nouă vizită la Bruxelles
Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, a participat, la începutul acestei săptămâni, la Bruxelles, la Reuniunea ministerială a Parteneriatului Estic, alături de omologii săi din statele membre ale Uniunii şi din cele partenere: Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina. În cadrul discuțiilor, ministrul a subliniat intensificarea angajamentului comun pentru un parteneriat ambiţios care să reflecte necesitatea de redresare, consolidare a rezilienţei şi de aprofundare a reformelor în regiune. Bogdan Aurescu a precizat că este important să fie recunoscute şi sprijinite aspiraţiile europene şi eforturile în direcţia integrării depuse de statele asociate. Potrivit MAE, ministrul român a pledat pentru identificarea de opţiuni concrete pentru intensificarea cooperării sectoriale în domeniile transportului, energiei, economiei verzi, mediului înconjurător, comerţului şi investiţiilor.
