Radio România Internațional

Tag: europarlamentare

  • Eurobarometru după alegerile europene

    Eurobarometru după alegerile europene

    Ce i-a determinat pe români să voteze la alegerile europarlamentare din această vară a fost situaţia economică, arată un sondaj Eurobarometru, publicat, joi, de Parlamentul European. 45% dintre români au fost determinați de acest motiv să meargă la urne în luna iunie pentru a-și alege deputații în Legislativul European, iar 44% au fost determinați de creșterea prețurilor și a costului vieții. Studiul îi plasează pe români peste media celor 27 de state membre în ce priveşte optimismul referitor la viitorul blocului comunitar.

     

     

    Alte subiecte importante care i-au motivat pe români să voteze sunt protecţia socială, bunăstarea şi accesul la asistenţă medicală (32%, faţă de doar 24% media UE), situaţia internaţională (30%), democraţia şi statul de drept (27%), respectiv apărarea şi securitatea (27%, aproape similar cu media UE de 28%). Sondajul mai arată că sprijinul pentru Uniunea Europeană rămâne ridicat, în ciuda problemelor economice.

     

     

    Astfel, 65% dintre cetăţenii europeni sunt optimişti cu privire la viitorul blocului comunitar. Procentul cetăţenilor români optimişti cu privire la acest subiect este mai mare decât media europeană și anume 68% şi este în creştere cu 7 puncte procentuale faţă de sondajul din primăvară. Studiul mai arată că apartenenţa la Uniune este privită într-o lumină favorabilă, iar şapte din 10 europeni cred că ţara lor a beneficiat de calitatea de membru al spaţiului comunitar, cifră care a rămas stabilă în ultimii ani.

     

    Sunt patru motive pentru care apartenenţa este considerată benefică și anume cooperarea sporită între statele membre, protejarea păcii şi consolidarea securităţii, contribuţia Uniunii la creşterea economică şi crearea de oportunităţi în piaţa muncii. Analiza acestui sondaj postelectoral sugerează, de asemenea, că votul la alegerile europene devine un obicei pentru mulţi cetăţeni. Când au fost întrebaţi de ce au votat, 46% dintre alegătorii europeni au răspuns că o fac întotdeauna.

     

    Procentul celor din România care au dat acest răspuns a fost de 35% în România. „În luna iunie, cetăţenii din întreaga Europă şi-au făcut auzită vocea, în condiţiile în care am asistat la cea mai mare participare la alegerile pentru Parlamentul European din ultimii 30 de ani. Cetăţenii ne-au dat mandat să acţionăm, să oferim răspunsuri şi soluţii benefice în viaţa lor de zi cu ziˮ, a declarat preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, citată într-un comunicat al instituţiei, comentând rezultatele sondajului Eurobarometru. Aceasta a mai spus că Parlamentul îşi va onora promisiunile. „În următoarele săptămâni, va fi examinată noua Comisie Europeană pentru a se verifica că aceasta va aborda aspectele care reprezintă o prioritate pentru cetăţeni: costul vieţii, starea economiei noastre, democraţia, statul de drept, migraţia şi securitateaˮ, a adăugat Roberta Metsola.

     

     

     

  • Agenda strategică a viitorului Consiliu European

    Agenda strategică a viitorului Consiliu European

    Alegerile europarlamentare au dat o nouă configurație Parlamentului european și celorlalte instituții europene. Noul ciclu înseamnă și o definire a agendei strategice a Uniunii pentru următorii 5 ani, document care este responsabilitatea Consiliului European. Această orientare strategică a fost pregătită începând cu a doua jumătate a anului 2023, în timpul președinției spaniole, și a fost finalizată recent, în timpul președinției belgiene din prima jumătate a anului 2024.

    Charles Michel, președintele Consiliului European, a rezumat documentul:

    ”Există trei piloni importanți ai strategiei. Primul este democrația, valorile și principiile democratice. Aceasta este inspirația, acesta este ghidul care ne cuprinde pe toți. Este important să nu renunțăm niciodată, ci să susținem acele principii și valori fundamentale. Aceasta în primul rând. În al doilea rând, înțelegem să ne dezvoltăm competitivitatea și trebuie să susținem toate măsurile posibile pentru o mai mare prosperitate în întreaga Uniune Europeană.

    Știți că am decis, în urmă cu 5 ani, că tranziția digitală, pe de-o parte, și tranziția climatică, pe de alta, vor fi motorul nostru economic pentru viitor. Și înțelegem că trebuie să adaptăm paradigma prosperității noastre economice, a dezvoltării noastre economice. Vrem să facem asta într-un mod care să susțină competitivitatea noastră, într-un mod care să susțină baza noastră industrială.

    Suntem, de asemenea, hotărâți să fim mai eficienți în domeniul apărării europene și securității. Vrem să dezvoltăm proiecte importante, vrem să lucrăm împreună pentru a identifica modul în care putem fi siguri că alocăm sprijin financiar în domeniul apărării pentru achiziții comune, pentru proiecte comune, în linie cu NATO. Migrația este o provocare uriașă și în acest ciclu instituțional, în timpul președinției belgiene, am făcut pași semnficativi când am decis asupra migrației, pe de-o parte, și am dezvoltat inițiative mai concrete, pe de alta.”

    De asemenea, protecția frontierelor, extinderea Uniunii în actualul context geopolitic și strategic internațional, Ucraina și situația din Orientul Mijlociu rămân chestiuni prioritare pe agenda strategică a Uniunii europene.

  • Reprezentativitatea deputaţilor români în Parlamentul European

    Reprezentativitatea deputaţilor români în Parlamentul European

    Alegerile europene din 6-9 iunie 2024 deschid un nou capitol pentru Uniunea Europeană. Deputații nou aleși în Parlamentul European vor lua o serie de măsuri esențiale cu privire la cine va conduce instituțiile Uniunii Europene și vor relua activitatea parlamentară constând în adoptarea legislației și monitorizarea Comisiei Europene și a altor organe ale Uniunii Europene. Componenţa exactă a grupurilor politice din Parlamentul European se va stabili în această lună.

     

    L-am rugat pe conf. univ. dr. Cristian Pârvulescu, decanul Facultății de Științe Politice din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative să ne spună care va fi reprezentativitatea deputaţilor români în grupurile politice din Parlamentul European.

     

    “România are 33 de europarlamentari, cred că ăsta este deja un subiect cunoscut. În 2019, Cristian Teheş a fost ales pe lista PSD. Dar, destul de repede, în 2020, a părăsit acel grup pentru Partidul Conservator European, acolo unde va rămâne să reprezinte în continuare o parte a societății românești. România are anul acesta cea mai diversă reprezentare în Parlamentul European din istorie, pentru că, mă rog, avem direct ales, nu doar plecând de la un partid la altul și un ecologist.“

    Este un avantaj sau nu?

     

    “Cu siguranță este un avantaj și este o dovadă de dinamică politică până la urmă, pentru că putem să avem un cuvânt de spus în toate aceste grupuri și sunt convins că vom avea și în identitate și democrație. Deci, cu excepția grupului stângii, probabil vom avea reprezentanți în toate celelalte grupuri politice și asta e o premieră.”

     

    Prima sesiune plenară a noii legislaturi a Parlamentului European va avea loc din 16 în 19 iulie la Strasbourg, ocazie cu care Parlamentul își va alege noul președinte, vicepreședinții și chestorii, și va decide asupra numărului de eurodeputați care vor forma fiecare comisie parlamentară. Ulterior, europarlamentarii vor vota pentru alegerea unui nou președinte al Comisiei Europene. Apoi, ei vor evalua candidații la funcțiile de comisari europeni în urma unor audieri publice. Noua Comisie va trebui să întrunească aprobarea Parlamentului printr-un vot în plen pentru a putea să-și înceapă mandatul.

     

  • Societatea civilă europeană post alegerile europarlamentare

    Societatea civilă europeană post alegerile europarlamentare

    La doar câteva zile după alegerile europene de anul acesta, Comitetul Economic și Social European (CESE) și consiliile economice și sociale naționale ale UE s-au întâlnit pentru a discuta despre modul în care societatea civilă organizată contribuie în mod clar la remedierea deficiențelor.

    Una dintre temele fundamentale a discuţiilor a fost analizarea obstacolelor în calea unei economii competitive, juste și cu emisii scăzute de carbon în Uniunea Europeană. Evenimentul, intitulat Tranziții către o Europă digitală, verde, justă și competitivă: rolul dialogului social și civil, a fost organizat de CESE în cooperare cu Consiliul Central al Economiei (CCE) și Consiliul Național al Muncii (CNT) din Belgia, ca parte a Președinției belgiene a Consiliului Uniunii Europene.

    Participanţii au remarcat faptul că UE s-a angajat într-o nouă strategie de creștere durabilă, dar se confruntă cu o serie de provocări externe și interne critice. Probleme acute, cum ar fi tensiunile geopolitice, concurența economică în creștere, fragmentarea și polarizarea societăților, sunt numai câteva exemple de provocări ce împiedică desfășurarea completă a dublei tranziții digitale și ecologice. Societatea civilă organizată poate și trebuie să facă o diferență, prin stabilirea unui veritabil dialog social și civil, poate juca un rol în proiectarea, implementarea și evaluarea politicilor publice și poate face ca acestea să fie înțelese și acceptate de către societățile noastre.

    Colin Scicluna, Şef de Cabinet, Comisia Europeană, a subliniat:

    “Societatea noastră și configurația noastră economică vor trebui revizuite într-un fel. Cele 6 milioane de locuri de muncă vacante pe care le avem în Europa arată că, din nou, ocuparea forței de muncă este la un nivel sub necesarul pieţei. Configurația populației noastre, componența populației noastre este diferită decât înainte. Acest lucru are multe efecte și, așa cum s-a menționat, știm de ele şi urmărim aceste schimbări, precum şi impactul lor. Și sunt schimbări în fiecare stat, iar apoi acele schimbări devin schimbări zonale, aşa că, foarte des, sunt regiuni care suferă din pricina depopulării, în special acolo unde există o proporție mai mare de oameni în vârstă.”

    Concluziile reuniunii  subliniază că toate provocările ascund semințe  de oportunitate, iar transmiterea mai eficientă a acestui mesaj va ajuta la obținerea sprijinului public pentru tranzițiile în curs.

  • Alegeri în lume

    Alegeri în lume

    Ne-am obişnuit aşa de bine cu acest proces electoral încât nu îi mai vedem dimensiunile şi măreţia. Este singurul sistem parlamentar internaţional, aplicabil la nu mai puţin de 27 de state europene, dintre cele mai dezvoltate din lume, cu o istorie bogată, esenţială pentru istoria întregii umanităţi.

    Înainte de unirea ţărilor în proiectul comunitar, Europa a dat lumii două răboaie mondiale. Parlamentul acestei organizaţii internaţionale este din ce în ce mai important iar procesul alegerii membrilor sale este printre cele mai bune şi mai bine fundamentate. Votul, organizat în fiecare ţară membră, este liber şi universal. De zeci de ani. Cum mandatul parlamentarului european este de cinci ani, votul are loc în anii ce se termină cu 9 sau cu 4.

    Pe măsură ce integrarea europeană avansează şi rolul instituţiei parlamentare devine mai important. Alegerile pentru Parlamentul European sunt cel mai evoluat proiect electoral, de mare anvergură, singurul proiect electoral internaţional. Rezultatele recentelor alegeri europene sunt analizate şi se trag concluzii preţioase. Au loc unele schimbări în ecuaţia politică a întregului parlament şi semnificaţiile lor sunt în atenţia opiniei publice.

    Desigur, alegerile europene nu înlocuiesc proiectele electorale naţionale. În acelaşi timp, corelaţii tot mai serioase se stabilesc între scena politică europeană şi cea din fiecare ţară membră a UE. Cu ani în urmă erau două imagini separate, într-un fel se vota pentru legislativul european, altfel pentru cel intern. Impactul tot mai important al politicii europene asupra politicilor naţionale duce la apropierea celor două planuri, un efect aşteptat, de altfel.

    În lumea democratică, procesul electoral, liber şi universal, este un principiu esenţial dar şi un mecanism foarte eficient. În structurile ce alunecă spre autoritarism, ceea ce devine o modă în prezent, democraţia mimată duce şi la mimarea procesului electoral. Principiul celor două mandate succesive, foarte eficient în democraţiile consolidate, devine o ştachetă sărită sau ocolită acolo unde democraţia este de faţadă. Exemplul rus devine un caz-şcoală, ce produce chiar şi zâmbete. După primele două mandate, preşedintele, în funcţie, acum, de un sfert de secol, a lăsat scaunul unei marionete, pentru un singur mandat, cel care să anihileze termenul consecutiv din cerinţele constituţionale. După alte două mandate nu s-a mai procedat la temporara plecare ci a fost schimbată legea, atât cât să permită reluarea de la zero a numărătorii.

    După ce preşedintele în exerciţiu a murit în accidentul de elicopter de acum ceva mai bine de o lună, Iranul cheamă peste 61 de milioane de oameni la vot. Nu se poate vorbi de un vot liber în această teocraţie, dar procesul de vot oferă tot felul de semnale importante. Unul dintre acestea este absenteismul, abţinerea de la vot. Este un protest tăcut pe care iranienii îl lansează, în condiţii complicate, chiar dure. În acelaşi timp, o prezenţă mare la vot a celor care susţin alternativa neoficială la şefia statului iranian l-ar putea duce pe acesta la victorie. Nimeni nu îşi face, însă, iluzii, privind puterea votului într-o societate controlată excesiv şi brutal.

    Statele Unite ale Americii, inamicul etern-obsesiv al Iranului, se pregătesc pentru prezidenţialele din toamnă. Însă, o primă confruntare între cei doi posibili candidaţi din partea partidelor dominante, democrat şi republican, a ridicat serioase semne de întrebare.

    Şi în România, alegerile prezidenţiale scutură zdravăn clasa politică. După ce au candidat împreună la alegerile europarlamentare, social-democraţii şi naţional-liberalii par a fi uitat brusc principiile care i-au unit în ultimii trei ani. Motivul principal al neînţelegerilor este chiar data alegerilor prezidenţiale, ce trebuie să se desfăşoare în această toamnă.

  • Retrospectiva săptămânii 09.06 – 15.06.2024

    Retrospectiva săptămânii 09.06 – 15.06.2024

    Rezultatele alegerilor europarlamentare și locale din România

    La alegerile locale și europarlamentare din 9 iunie din România, Partidul Social Democrat a câştigat detaşat bătălia pentru primării, consilii locale si judeţene, iar împreună cu partenerul liberal de la guvernare a obţinut aproape jumătate din voturile pentru fotoliile de eurodeputaţi. Aici, Alianţa Electorală PSD-PNL este urmată, la distanță, de Alianţa AUR si Alianţa Dreapta Unită. Un mandat de eurodeputat, din cele 33 pe care le are România, a fost obținut de un independent.

    Potrivit Biroului Electoral Central, au fost organizate 19.870 de secţii de votare în ţară şi în străinătate, gradul de participare la vot a fost puțin peste 52%, iar numărul total al voturilor valabile exprimate de aproape 9 milioane. Cât privește rezultatele alegerilor din cele 915 secţii organizate în străinătate pentru eurodeputați, românii au dat cele mai multe voturi Alianţei Electorale PSD-PNL, apoi Alianţei Dreapta Unită, Alianţei AUR și Partidului SOS România. Pe de altă parte, în țară, la alegerile locale pentru funcţia de primar, Biroul Electoral Central a anunțat că pe locul întâi se află PSD, cu circa 38% din voturi, urmat de PNL şi AUR. Primăria generală a Bucureștiului a fost câştigată de edilul în funcţie, independentul Nicuşor Dan, cu aproape jumătate din voturi. La consiliile locale, PSD a obținut peste 35 procente, fiind urmat de PNL, AUR și UDMR. Între timp, partidele politice au început să-şi creioneze strategiile politice pentru alegerile prezidenţiale din septembrie. PSD și PNL au anunțat, fiecare, că vor avea candidat propriu la alegeri.

     

    România susţine Ucraina vecină

    România sprijină Ucraina, România este alături de NATO, de Ucraina, împreună cu ceilalţi aliaţi din NATO, atât timp cât va fi nevoie – a declarat președintele Klaus Iohannis, care a coprezidat Summitul Formatului Bucureşti 9, găzduit marţi de Letonia.

    Șeful statului a arătat că pentru România este important ca postura de descurajare a Alianței să fie foarte puternică, iar capacitatea de apărare să fie totală. Românii vor să fie apăraţi şi românii sunt apăraţi de NATO – a punctat Klaus Iohannis. Mai mult, partea română a subliniat nevoia sprijinului pentru Republica Moldova vecină. Este partenerul NATO cel mai puternic afectat de acest război din Ucraina, a declarat preşedintele, care a evidenţiat că zona Mării Negre este vitală pentru securitatea întregului spaţiu euroatlantic. Eforturile României şi ale aliaţilor pentru sprijinirea Ucrainei sunt solide şi vor continua atât timp cât va fi necesar, a afirmat și ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, la reuniunea de joi a Grupului de contact pentru Ucraina de la Bruxelles. El a avut o întrevedere bilaterală cu omologul ucrainean, Rustem Umerov, cu care a discutat despre evoluţiile situaţiei de securitate din Ucraina şi din regiunea Mării Negre. Iar la Reuniunea de lucru pe tema asistenţei pentru Ucraina, ministrul a precizat că eforturile Bucureștiului în susţinerea Kievului au fost recunoscute la cel mai înalt nivel.

    La rândul său, şefa diplomaţiei, Luminiţa Odobescu, a reafirmat, marţi, la Conferinţa privind reconstrucţia Ucrainei de la Berlin, angajamentul României de a se implica activ în acest proces. A subliniat, de asemenea, necesitatea menţinerii solidarităţii internaţionale prin acţiuni concrete de sprijin pentru ţara vecină. Totodată, Luminiţa Odobescu a salutat eforturile de reformă ale Kievului, derulate în condiţii extrem de dificile, pe fondul războiului de agresiune declanşat de Federaţia Rusă. Ministrul a evidenţiat susţinerea României pentru deschiderea oficială a negocierilor de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova.

     

    Date statistice despre economia României

    România a avut în primele patru luni ale acestui an un deficit comercial (importuri minus exporturi) de peste 9,3 miliarde de euro, mai mare cu 440 milioane de euro față de cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, arată datele prezentate de Institutul Național de Statistică. În perioada analizată, exporturile au însumat aproape 31,3 miliarde de euro, iar importurile peste 40,6 miliarde de euro.

    Potrivit INS, în primele patru luni ale anului, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor au fost deţinute de maşini şi echipamente de transport, precum şi de alte produse manufacturate. Valoarea schimburilor intra-UE de bunuri a reprezentat circa 73% atât din total exporturi, cât si din total importuri. Cât priveşte inflaţia,  rata anuală a indicatorului a coborât, luna trecută, la cel mai scăzut nivel din ultimii trei ani – puţin peste 5,1%, de la 5,9% în aprilie. Potrivit INS, s-au ieftinit alimente precum produsele de morărit şi panificaţie, legumele, cartofii, uleiul sau untul, precum şi energia electrică sau gazele. În schimb, s-au scumpit produsele nealimentare: încălţămintea, mobila sau detergenţii, precum şi serviciile, în special cele de transport aerian.

    Amintim că Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere, la 4,9%, de la 4,7% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025.

     

    Vreme extremă în România

    Ploile torenţiale, vijeliile şi grindina au produs pagube importante vineri seară, în mai multe judeţe din sudul şi vestul României, unde au fost avertizări cod roşu şi portocaliu de intemperii. O alertă de vreme severă a fost emisă şi pentru Bucureşti şi Ilfov, din apropiere. Mai multe drumuri și șosele au fost blocate de copacii rupţi de vântul care a avut rafale de 70-80 km/h, au fost închise pasaje, au fost smulse acoperișuri și avariate mai multe autoturisme. Vremea severă a afectat şi traficul pe Aeroportul Otopeni din București, unde câteva curse au fost redirecţionate. Populaţia a primit mesaje RO-Alert să nu iasă din case din cauza averselor, vijeliei puternice şi a descărcărilor electrice.

     

  • Votarea în străinătate s-a încheiat

    Votarea în străinătate s-a încheiat

    Votarea în străinătate la alegerile pentru Parlamentul European s-a încheiat în toate cele 915 secţii de votare organizate de Ministerul Afacerilor Externe, prin intermediul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României în străinătate. La ora României 08:00, votarea s-a încheiat luni dimineaţă la ora 08.00, ora României, în secţiile de votare organizate în Vancouver, Canada şi pe coasta de Vest a SUA. Au votat 216.002 persoane.

    Cele mai multe persoane au votat în Republica Moldova (56.713), Marea Britanie (31.212), Germania (25.397), Italia (24.531), Spania (20.565), Belgia (9,593), Franţa (9.441), Austria (6.645), Ţările de Jos (6.565).

    Au votat 98.496 de femei şi 117.506 bărbaţi. Pe grupe de vârstă, cele mai multe voturi au fost la grupa 45-64 de ani (36.575 de femei şi 44.685 de bărbaţi), grupa 35-44 de ani (24.003 femei şi 31.918 bărbaţi) şi grupa 25-34 de ani (18.720 de femei şi 22.165 de bărbaţi).

    Procesul electoral în străinătate a decurs în condiţii normale, fără să fie necesară prelungirea programului de vot în nicio secţie.

  • Coaliţia PSD-PNL a câştigat alegerile europarlamentare, iar Nicuşor Dan Primăria Bucureştiului

    Coaliţia PSD-PNL a câştigat alegerile europarlamentare, iar Nicuşor Dan Primăria Bucureştiului

    Lista de candidaţi a coaliţiei PSD-PNL la alegerile europarlamentare a întrunit 53% din voturile alegătorilor, în timp ce candidaţii AUR au obţinut 15% din sufragii, iar cei ai Alianţei Dreapta Unită (ADU) 11%, potrivit rezultatelor exit-poll-ului realizat de CURS-Avangarde, valabil la ora închiderii urnelor.

    Primarul în funcţie al Capitalei, Nicuşor Dan, susţinut de Alianţa Dreapta Unită, a obţinut 44% din voturile bucureştenilor pentru un nou mandat, iar candidatul PSD, Gabriela Firea, a fost creditată cu 25%. Pe locul trei se plasează Cristian Popescu-Piedone, cotat cu 12% din voturi. Cele mai multe voturi pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) au fost obţinute de Alianţa Dreapta Unită (USR – PMP – Forţa Dreptei) 30%, urmată de Partidul Social Democrat (PSD) 28% şi Partidul Naţional Liberal (PNL) 13% şi Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) 10%, potrivit rezultatelor exit-poll-ului CURS-Avangarde.

    PSD a câştigat la capitolul vot politic în ţară (consilii judeţene) cu 33%, fiind urmat de PNL 28%, ADU şi AUR, câte 12%, conform exit-poll-ului CURS-Avangarde.

    Prezenţa la vot a fost de peste 52,4% la alegerile europarlamentare şi de puţin peste 50% la alegerile locale.

  • Coaliţia PSD-PNL a câştigat alegerile europarlamentare, iar Nicuşor Dan Primăria Bucureştiului

    Lista de candidaţi a coaliţiei PSD-PNL la alegerile europarlamentare a întrunit 54% din voturile alegătorilor, în timp ce candidaţii AUR au obţinut 14% din sufragii, iar cei ai Alianţei Dreapta Unită (ADU) – 11%, potrivit rezultatelor exit-poll-ului realizat de CURS-Avangarde. Uniunea Democrată Maghiară din România a obţinut 5%. Potrivit cercetării, Partidul S.O.S. România a obţinut 3%, Partidul Reînnoim Proiectul European al României (REPER) 3 %, Partidul Umanist Social Liberal (PUSL) 2,00%, candidaţi independenţi 4.00%, iar celelalte partide 4,00%. Sondajul a fost realizat la comanda PSD şi PNL, iar datele sunt valabile pentru ora 20.30.

    Primarul în funcţie al Capitalei, Nicuşor Dan, susţinut de Alianţa Dreapta Unită, a obţinut, duminică, 45% din voturile bucureştenilor pentru un nou mandat, iar candidatul PSD, Gabriela Firea, a fost creditată cu 24%, potrivit rezultatelor exit-poll-ului realizat de CURS-Avangarde. Pe locul trei se plasează Cristian Popescu-Piedone, cotat cu 13% din voturi. Datele sunt valabile pentru ora 20,30. Cele mai multe voturi pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) au fost obţinute de Alianţa Dreapta Unită (USR – PMP – Forţa Dreptei) – 30%, urmată de Partidul Social Democrat (PSD) 28% şi Partidul Naţional Liberal (PNL) 12% şi Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) 10%, potrivit rezultatelor exit-poll-ului realizat de CURS-Avangarde.

    PSD a câştigat la capitolul vot politic în ţară (consilii judeţene) cu 35%, fiind urmat de PNL – 28%, ADU şi AUR – câte 12%, conform exit-poll-ului CURS-Avangarde transmis duminică seară în urma alegerilor locale.

    Prezenţa la vot a fost de 52,38% la alegerile europarlamentare şi de 50% la alegerile locale.

    PSD a câştigat alegerile, iar scorul de la Primăria Capitalei reprezintă o lecţie de democraţie, a declarat, duminică, liderul social-democraţilor, Marcel Ciolacu. Măsurile luate de PSD la guvernare au fost apreciate de către români, a precizat Ciolacu, la sediul partidului.

    Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a declarat că votul de la alegerile europarlamentare şi locale reprezintă o victoria a românilor care au dat o lecţie de democraţie. El le-a mulţumit celor 54% dintre români care au ieşit la vot şi au optat pentru valorile europene.

    Candidatul independent Nicuşor Dan, actualul edil al Capitalei, a declarat, după afişarea exit-poll-ului parţial de la alegerile locale, că este copleşit de încrederea pe care bucureştenii i-au acordat-o, după ce a obţinut cel mai bun scor la alegerile locale din Bucureşti. El afirmă că va declanşa, cu sprijinul Consiliului General, un referendum local despre cum se vor împărţi banii între Primăria Capitalei şi primăriile de sector.

  • Alegeri europarlamentare şi locale 2024 UPDATE

    În România au loc, astăzi, alegerile locale şi pentru Parlamentul European. Aproape 19 milioane de români cu drept de vot sunt aşteptaţi la urne pentru a-şi alege reprezentanţii.

     

    Au fost organizate 18.955 de secții de votare în ţară şi 915 în străinătate, dublu faţă de europarlamentarele de acum cinci ani. Cele mai multe sunt în Italia (150), Spania (147) şi Marea Britanie (104).

     

    Toate secţiile de votare din ţară sunt deschise, iar datele în timp real privind prezenţa la urne pot fi accesate la adresa de internet prezenta.roaep.ro. Numărul total al candidaţilor pentru alegerile locale şi europene a depasit 207.000, informează Autoritatea Electorală Permanentă (AEP).

     

    Puteţi vedea prezenţa la vot în timp real la alegerile locale AICI.

    Puteţi vedea prezenţa la vot în timp real la alegerile europarlamentare în România AICI, iar în străinătate AICI.

     

    Votarea la alegerile pentru Parlamentul European a început, în diaspora, sâmbătă, 8 iunie 2024, la ora 22:00 (ora României), odată cu deschiderea primei secţii de vot, în Auckland, Noua Zeelandă, informează Ministerul Afacerilor Externe (MAE) de la Bucureşti.

     

    Duminică, 9 iunie 2024, la ora 00:00 (ora României) s-au deschis secțiile de votare din Australia, urmate de cele din Republica Coreea, China, Malaysia, Singapore, Filipine, India, Indonezia, Sri Lanka, Thailanda, Vietnam, Kazahstan, Pakistan, Turkmenistan, Uzbekistan.

     

    Votarea în străinătate la alegerile europarlamentare se va închide luni, 10 iunie 2024, la ora 08:00 (ora României), în Vancouver (Canada) și pe coasta de Vest a SUA.

    Sunt 915 secții de votare în străinătate la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din 9 iunie 2024, mai mult decât dublu față de secțiile organizate la alegerile europarlamentare din 2019.

     

    Lista secțiilor de votare din străinătate poate fi consultată pe pagina de internet a MAE, la secțiunea dedicată alegerilor.

     

    La alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024 cetățenii români cu drept de vot care domiciliază, au reședința sau se află temporar în străinătate pot vota la orice secție organizată în străinătate, pe baza unui document de identitate românesc valabil în ziua votării: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare.

     

    Votarea începe la 07:00 și se încheie la 22:00. Persoanele aflate, la ora 22:00, la sediul secţiei de votare, sau în afara sediului, îşi pot exercita acest drept până la 23:59.

  • Retrospectiva săptămânii 02.06 – 08.06.2024

    Retrospectiva săptămânii 02.06 – 08.06.2024

    Alegeri locale și europene în România

    În ultima săptămână de campanie înaintea alegerilor din 9 iunie, autoritățile române au dat asigurări că sunt în grafic cu pregătirea celor două scrutine – local, respectiv european – la care 19 milioane de români sunt chemați la urne. În total au fost tipărite circa 100 de milioane de buletine de vot, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin

    ”Au fost tipărite peste 22 de milioane de vot pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European și aproape 80 de milioane de buletine de vot pentru alegerea autorităților administrației publice locale. Structurile MAI au desfășurat activitățile specifice pentru a superviza, în colaborare cu prefecturile, distribuția tuturor materialelor către secțiile de votare și sunt pregătite să asigure din 9 iunie și după aceea, până la închiderea predării tuturor materialelor electorale, ordinea publică necesară exercitării acestui drept democratic.”

    Pentru scrutinul local, alegătorii pot vota doar în localitatea în care au domiciliul sau reședința înregistrată înainte de 11 aprilie. Pentru europarlamentare, românii pot vota la orice secție de vot din țară sau din străinătate. Peste 900 de secții de votare îi așteaptă pe românii din străinătate, iar lista acestora este pe site-ul Ministerului de Externe, mae.ro. Distribuţia secțiilor s-a făcut direct proporţional cu numărul de cetăţeni români din fiecare ţară. Astfel, cele mai multe secții de vot sunt în Italia -150, în Spania – 147 și în Marea Britanie -104. Numărul total al candidaţilor este de peste 207.000, din care 494 s-au înscris în cursa pentru Parlamentul European.

    România, cooperare cu țări din Balcani

    Trei miniștri de Externe din Balcanii de Vest s-au aflat în vizite oficiale la București în această săptămână, cooperarea bilaterală și regională numărându-se între temele de discuție pe care le-au avut cu oficialii de la București. În cadrul discuțiilor, de miercuri, cu oficialul din Bosnia și Herțegovina, Elmedin Konakovic, șeful statului român, Klaus Iohannis a salutat aprecierea de care se bucură militarii români participanţi la Operaţia EUFOR ALTHEA a UE în această țară, România fiind unul dintre principalii contribuitori în asigurarea unui climat sigur şi stabil în Balcanii de Vest.

    Președintele Iohannis a reconfirmat susţinerea constantă pe care Bucureștiul o acordă pentru parcursul european şi euroatlantic al Balcanilor de Vest, precum şi pentru asigurarea securităţii şi stabilităţii regiunii. Tot miercuri, ministrul român de Externe, Luminiţa Odobescu, a discutat, la București, cu omologul său albanez, Igli Hasani, despre susţinerea parcursului european al ţării din Balcanii de Vest, subliniind disponibilitatea României de a face schimb de expertiză în acest domeniu. De asemenea, Luminița Odobescu a evidenţiat „importanţa pe care România o acordă identităţii etnice, culturale şi lingvistice a minorităţii naţionale aromâne din Albaniaˮ.

    La începutul săptămânii, Luminița Odobescu a avut consultări și cu omologul său muntenegrean, Filip Ivanoviće, consultări în care a subliniat că România este şi va rămâne un susţinător al aderării acestei țări la UE. Cei doi miniştri au semnat planul de acţiune privind cooperarea în perioada 2024-2025. Un document similar a fost semnat de șefa diplomației de la București și cu omologul din Bosnia și Herţegovina.

    România susține planul președintelui Joe Biden privind Gaza

    Preşedintele Klaus Iohannis se numără între şefii de stat semnatari ai unei declaraţii comune ce susţine un acord de încetare a focului în conflictul Israel-Hamas. Este timpul ca războiul să se încheie, iar acest acord este punctul de plecare necesar, subliniază declaraţia, care îndeamnă cele două părţi să accepte planul preşedintelui american Joe Biden, ce prevede într-o primă etapă un armistiţiu de 6 săptămâni, însoţit de o retragere israeliană din zonele dens populate ale Fâşiei Gaza, eliberarea unora dintre ostaticii Hamas şi a unor prizonieri palestinieni, iar în a doua etapă, ale cărei detalii rămâne să fie stabilite, o încetare a focului permanentă şi eliberarea tuturor ostaticilor.

    Întrevederi ale președintelui Klaus Iohannis

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a avut, joi, o întrevedere cu ambasadorii statelor membre ale UE acreditaţi la Bucureşti, cu prilejul încheierii, la sfârşitul lunii iunie, a mandatului Preşedinţiei belgiene a Consiliului UE. Întâlnirea a prilejuit o analiză a momentului în care se află Uniunea şi a proiecţiilor de viitor. Referindu-se la contextul european complex, preşedintele Klaus Iohannis a menţionat că promovarea unei agende europene solide, bazate pe unitate, coeziune, şi solidaritate la nivelul UE este extrem de importantă, întrucât numai prin unitate de acţiune şi solidaritate Uniunea a reuşit să devină mai puternică de fiecare dată.

    În ceea ce priveşte situaţia din Ucraina, preşedintele României s-a pronunţat pentru continuarea sprijinului UE pe multiple planuri. Pe de altă parte, tot joi, preşedintele Iohannis l-a primit pe Preşedintele Comitetului Olimpic Internaţional, Thomas Bach, însoțit de Spyros Capralos, Preşedintele Asociaţiei Comitetelor Olimpice Europene, Octavian Morariu, membru al Comitetului Olimpic Internaţional pentru România, şi Mihai Covaliu, Preşedinte al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român.

    Întrevederea cu reprezentanţii delegaţiei Mişcării Olimpice se înscrie în seria demersurilor întreprinse de preşedintele Klaus Iohannis pentru a transmite, la cel mai înalt nivel, un mesaj de susţinere a sportivilor români care vor participa la Jocurile Olimpice de la Paris, precizează un comunicat al Președinției. În cadrul întâlnirii, a fost evidenţiat potenţialul unificator al sportului prin intermediul Jocurilor Olimpice de vară, care se vor desfăşura în perioada 26 iulie – 11 august în Franţa.

  • Jurnal românesc – 07.06.2024

    Jurnal românesc – 07.06.2024

    Pe 9 iunie, circa 19 milioane de români cu drept de vot sunt așteptați la alegerile locale şi europarlamentare. Au fost tipărite peste 100 de milioane de buletine de vot – peste 22 de milioane pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European şi aproape 80 de milioane pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. Pentru scrutinul local, alegătorii vor vota doar în țară și doar în localitatea în care au domiciliul sau reşedinţa. Pentru europarlamentare, românii pot vota la orice secţie din ţară sau din străinătate. 915 secţii de votare îi aşteaptă pe românii din străinătate la alegerile europarlamentare de duminică, iar lista lor este pe site-ul Ministerului de Externe.

    Distribuţia secţiilor s-a făcut în funcţie de numărul de români din fiecare ţară. Cele mai multe vor fi în Italia – 150, Spania – 147 şi Marea Britanie – 104. Pot vota la europarlamentare românii care au 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv, precum şi cetăţenii din alt stat membru al UE care s-au înscris în listele speciale pentru a vota reprezentanţii României în Parlamentul European. Cetăţenii români care sunt înscrişi în listele electorale ale altor state membre pot să îşi exercite dreptul de vot pentru alegerea reprezentanţilor României în Parlamentul European numai după ce dau o declaraţie potrivit căreia nu şi-au exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin pentru membrii în Parlamentul European din statul în ale cărui liste electorale sunt înscrişi. Votarea începe duminică la ora 7,00 şi se încheie la ora 22,00 locală, dar, în anumite cazuri, poate fi prelungită până la 23,59. În secţiile de votare din străinătate nu se utilizează urna de vot specială.

    27 de jandarmi şi poliţişti români se vor afla în misiune în Germania pe durata Campionatului European de Fotbal – a anunţat Ministerul de Interne. Cei 27 vor desfăşura activităţi în sprijinul suporterilor români care se vor deplasa pentru Campionat. Misiunea lor este oferirea de sprijin operaţional forţelor de ordine germane prin constituirea unor echipe mixte de patrulare şi control în proximitatea locurilor de desfăşurare a partidelor echipei naţionale de fotbal a României, precum şi pe traseele de afluire şi defluire, între oraşele gazdă ale partidelor echipei naţionale, în aeroporturi, porturi, gări şi trenuri, dar şi în zona de frontieră. Unul dintre ofiţerii de poliţie români va îndeplini funcţia de consilier al şefului Centrului Internaţional de Cooperare Poliţienească (IPCC EURO 2024) cu atribuţii de coordonare a activităţii celor 300 de poliţişti străini ce vor fi dislocaţi în Germania pe durata turneului final.

    Se construiește o nouă biserică ortodoxă pentru românii din zona Piemonte, Italia. Episcopul Siluan al Italiei a sfințit, săptămâna aceasta, piatra de temelie pentru lăcașul de cult din localitatea Settimo Torinese. Acesta va avea hramurile Sfântul Ierarh Ioan de la Râșca și Secu, Episcopul Romanului și Sfântul Cuvios Gherasim din Chefalonia. La eveniment au fost prezente autorități civile române și italiene, precum și numeroși invitați care și-au manifestat susținerea față de comunitatea românească. Proiectul de construcție a noii biserici este realizat cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.

    Institutul Cultural Român de la Tel Aviv a marcat Ziua Limbii şi Teatrului Idiş printr-o ediţie specială dedicată vieţii, operei şi moştenirii literare a poetului şi dramaturgului Ludovic Bruckstein (1920-1988). Manifestarea, în limbile ebraică şi idiş, a avut loc la sediul ICR Tel Aviv, fiind parte şi din seria de evenimente prin care se comemorează 80 de ani de la Holocaustul evreilor din Transilvania de nord. Dramaturgul şi romancierul Ludovic Bruckstein s-a născut la Mukachevo (teritoriul actual al Ucrainei), dar a crescut în Sighet. În mai 1944, întreaga sa familie a fost deportată la Auschwitz, de unde doar Ludovic şi fratele său mai mic, Israel, au supravieţuit Holocaustului.

    După război, a studiat la Cluj şi la Bucureşti, apoi s-a întors la Sighet, unde a fost profesor şi, ulterior, director al şcolii primare de artă din localitate. Şi-a început cariera literară în 1945 scriind în română, maghiară şi idiş. Piesele sale de teatru s-au inspirat din trauma Holocaustului sau din legendele hasidice. În 1972, familia Bruckstein a emigrat în Israel, unde Ludovic Bruckstein a fost unul din fondatorii Asociaţiei Scriitorilor Israelieni de Limba Română şi membru al Uniunii Scriitorilor de Limba Ebraică şi de Limba Idiş.

  • Participarea tinerilor la votul pentru Parlamentul European

    Participarea tinerilor la votul pentru Parlamentul European

    Astăzi ne-am propus să vorbim despre tinerii europeni şi participarea lor la votul pentru Parlamentul European, cu Adrian Cioroianu de la Facultatea de Istorie, din cadrul Universităţii Bucureşti. Adrian Cioroianu este istoric, însă înainte de toate are o îndelungată experienţă de lucru cu tinerii, în calitatea sa de profesor universitar. Votul fiecăruia din noi contează şi, de aceea, l-am rugat pe Adrian Cioroianu să ne spună cum îi putem face pe tineri să înţeleagă că viitorul lor depinde şi de votul la alegerile europarlamentare din acest an.

    “O bună parte dintre cei care, astăzi, bunăoară, îmi sunt studenți, sunt născuți cu un an, doi-trei înainte de intrarea noastră în Uniunea Europeană, deci aceşti tineri, unii dintre ei votează pentru prima dată în alegeri europene, au crescut în Uniunea Europeană, apartenența li se pare firească, li se pare un dat și cred că ar trebui să le explicăm și noi mai bine că, de fapt, această apartenenţă se construiește zi de zi, iar Europa de mâine, Uniunea Europeană de mâine, va purta chipul generației lor.

    Generația mea, să zic, încet, încet, va preda frânele acestei societăți și depinde în mâinile cui le va preda, pentru că, calitatea Uniunii Europene de mâine depinde în bună măsură de calitatea tineretului nostru. Ori, în opinia mea, o trăsătură a acestei calități, în care eu cred, este această idee că democrația vine nu numai cu drepturi, dar vine la pachet și cu anumite responsabilități. Iar una dintre responsabilități este tocmai susținerea ca atare a democrației. Orice vot, până la urmă, contează și asta arată implicarea ta în mersul comunității.

    Dacă vrei să îţi fie mai bine, trebuie să faci acest minim gest. Trebuie să participi la jocul democratic. Cred că fiecare dintre noi cunoaștem câțiva tineri cărora să le spunem că votul este sângele democrației.”

    Astăzi, cu ajutorul prof. univ. dr. Adrian Cioroianu, am aflat cum pot fi determinaţi tinerii europeni să iasă la vot pentru alegerea reprezentanţilor în Parlamentul European.

  • Jurnal românesc – 31.05.2024

    Jurnal românesc – 31.05.2024

    MAE arată că, pe lângă site-ul instituţiei şi conturile de pe canale de social media, are un sistem automat de alertă prin SMS. Astfel, români sau utilizatorii telefoanelor cu cartele româneşti care se deplasează în anumite regiuni, pe care Ministerul le are în evidenţă ca zone cu un potenţial de risc, primesc automat un mesaj pe telefon, prin intermediul căruia sunt trimise coordonatele Ambasadei României sau Consulatului General competent pentru zona respectivă. Centrala de la Bucureşti mai arată că pe site-ul fiecărei ambasade sau consulat general există un telefon de urgenţă care este redirecţionat într-un call-center global, ce funcţionează non-stop.

     

     

    915 secţii de votare vor fi organizate în străinătate pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie. Numărul secţiilor înfiinţate a crescut cu 80 faţă de scrutinul prezidenţial din 2020, cu 167 comparativ cu alegerile parlamentare din acelaşi an şi cu 474 faţă de alegerile europarlamentare din 2019. Cele mai multe secţii organizate de Ministerul român de Externe prin misiunile diplomatice şi oficiile consulare se vor afla în Italia, ţara cu cea numeroasă comunitate de cetăţeni români.

    Astfel, 150 de secţii de vot îi vor aştepta pe cei peste 1.100.000 de  români care trăiesc în peninsulă, dublu faţă de ultimele alegeri, a spus ambasadorul României la Roma, Gabriela Dancău. Ea a arătat că pentru scrutinul din 9 iunie secţiile de votare au fost organizate în alte locuri decât misiunea diplomatică de la Roma, oficiile consulare şi institutele culturale. Propunerile de înfiinţare au ţinut cont de cifrele prezenţei la vot de la procesele electorale anterioare şi statistica dinamicii prezenţei cetăţenilor români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate şi localităţile unde, în mod tradiţional au fost organizate secţii de votare la scrutinele anterioare.

    Diplomatul a precizat că  o hartă interactivă cu cele 150 de secţii de votare este disponibilă pe site-ul Ambasadei şi pe paginile de Facebook ale misiunii diplomatice şi oficiilor consulare din Italia. Potrivit acesteia, cele mai multe secţii se află în regiunile Lazio, Piemonte şi Lombardia.

     

    Specialiştii Serviciului de Telecomunicaţii Speciale au instruit până în prezent 6.600 de preşedinţi şi membri-operatori de calculator ai secţiilor de votare din diaspora, a anunţat coordonatorul acestor activităţi din cadrul STS, colonelul Laurenţiu Ilinca. Potrivit acestuia, instruirea personalului din străinătate se face prin sistem de videoconferinţă.

    El a spus că tabletele, aplicaţiile şi sistemele informatice de monitorizare a prezenţei la vot au implementate măsurile de securitate cibernetică necesare pentru asigurarea securităţii şi confidenţialităţii votului. Serviciul de Telecomunicaţii Speciale a distribuit peste 29.500 de tablete, din care 6.200 în străinătate.

    Colonelul Ilinca a precizat că Centrul de intervenţie tehnică are pregătite tablete de rezervă pentru a putea înlocui echipamentele în caz de necesitate. STS mai trasmite că aplicaţiile şi sistemele informatice vor fi operaţionalizate începând din 8 iunie, de la ora 22.00, atunci când începe votul în Noua Zeelandă. Datele privind prezenţa la vot şi procesele verbale încheiate la finalul votului vor fi afişate în timp real şi disponibile publicului pe site-ul prezenta.roaep.ro.

     

     

    România este prezentă cu un stand naţional şi 20 de evenimente literare la a 83-a ediţie a Târgului de Carte de la Madrid, care se desfăşoară în perioada 31 mai – 16 iunie. A 13-a participare a României la această manifestare este organizată de Institutul Cultural Român, prin Centrul Naţional al Cărţii şi ICR Madrid, cu sprijinul Ministerului Culturii şi al Ambasadei României în Spania. La standul României sunt prezentate numeroase volume semnate de autori români traduse în limba spaniolă în ultimii ani, precum şi o selecţie diversă de titluri în limba română. Protagoniştii evenimentelor româneşti sunt autorii Gabriela Adameşteanu, Eugen Barz, Aura Christi, Nichita Danilov, Cristian Fulaş, Miguel Gane, Stejărel Olaru, Andreea Răsuceanu, Radu Paraschivescu, Radmila Popovici şi Corina Sabău, jurnalist la Radio România Internaţional. Programul României cuprinde prezentări de carte, recitaluri, dezbateri, mese rotunde, ateliere pentru copii şi sesiuni de autografe. La Târgul de Carte de la Madrid îşi prezintă oferta editorială 359 de expozanţi. Peste 3 milioane de vizitatori sunt aşteptaţi să ia parte la cele peste 300 de evenimente pregătite de organizatori.

  • Alegeri europarlamentare 2024 – Tehnica votării

    Alegeri europarlamentare 2024 – Tehnica votării

    Vă invităm să aflaţi totul despre tehnica votării în perspectiva alegerilor europarlamentare de la 9 iunie 2024.