Radio România Internațional

Tag: Eurostat

Ce fac europenii cu telefoanele și computerele scoase din uz

România se numără printre statele UE cu pondere cea mai mare a cetățenilor care își vând sau cedează computerele, telefoanele mobile sau alte gadget-uri, arată datele oferite de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), valabile pentru anul 2022. În același timp, românii sunt codași la reciclarea acestor aparate și dispozitive.

Datele publicate vineri arată că 19% dintre cetățenii UE îşi păstrează acasă vechiul computer de tip desktop. Alți 13% îl reciclează, 8% îl vând sau îl cedează altcuiva şi 2% îl aruncă: Restul europenilor care dețin un computer vechi continuă să îl utilizeze sau au făcut altceva cu el.

Cea mai mare rată a reciclării computerelor de tip desktop s-a înregistrat anul trecut în Suedia (29%), urmată de Țările de Jos (27%), apoi Finlanda, Danemarca și Austria cu procente în jurul de 20%. România se numără printre statele cu cele mai scăzute rate ale persoanelor care şi-au reciclat computerele de tip desktop, ponderea fiind de 6,6%. În spatele țării noastre se află Letonia (5,4%), Croația, Cipru și Bulgaria, toate cu o rată de reciclare de sub 4%.

În schimb, România are printre cele mai ridicate cote ale persoanelor care și-au vândut sau și-au cedat vechiul computer de tip desktop (13%). Doar Țările de Jos au avut o pondere mai mare decât țara noastră (15%).

Ce fac europenii cu telefoanele, laptopurile și tabletele, computerele tip desktop vechi / Sursa: Eurostat

Coloana 1: Le păstrează în gopodărie / Col 2: Vândute sau cedate / Col 3: Reciclate / Col 4: Aruncate

În ceea ce privește telefoane mobile sau smartphone-uri vechi, jumătate dintre europeni (49%) prefere să le păstreze în casă. Astfel, doar 10% din populația Uniunii a reciclat vechiul telefon mobil sau smartphone în 2022. 17% dintre cetățenii UE l-au cedat sau vândut altcuiva din afara gospodăriei, iar 2% l-au aruncat fără ca dispozitivul să fie reciclat.

Grecia (18%), Austria (17%) şi Cehia (15%) sunt statele cu cele mai mari ponderi ale persoanelor care şi-au reciclat vechiul telefon mobil sau smartphone. Din nou, România se află printre statele cu cele mai mici ponderi ale reciclării (7,5%), alături de Estonia (6,5%), Letonia (5,8%) şi Bulgaria (4%).

În schimb, cel puțin unul din cinci români (22%) şi-a cedat sau vândut vechiul telefon mobil sau smartphone. Ponderea acestora a fost mai mare doar în Croaţia (32%) și Ţările de Jos.

Rata de reciclarea a telefoanelor mobile în statele UE (2022) / Sursa: Eurostat

Datele Eurostat mai arată că o treime (33%) dintre persoanele din UE păstrează vechile laptopuri și tablete în gospodărie. Din nou, ponderea celor care le reciclează este de numai 10% le reciclează. Alți 11% le cedează sau le vând altcuiva în timp ce 1% le aruncă fără a fi reciclate. Restul respondenţilor fie nu au cumpărat laptopuri, continuă să le utilizeze sau au făcut altceva cu ele.

Cea mai mare proporţie a persoanelor care şi-au reciclat vechile laptopuri şi tablete se înregistra anul trecut în Suedia, Finlanda şi Danemarca, toate cu o pondere de aproximativ 18%. Din nou, România, Letonia şi Bulgaria au cele mai slabe cifre, cu o proporție de sub 5% din populație care a reciclat aceste dispozitive în 2022.

24 November 2023
România, printre cei mai mari producători de cereale din UE

270,9 milioane de tone de cereale au fost recoltate anul trecut în cele 27 de state membre ale UE. Cantitatea este cu aproape 26,7 milioane de tone mai mica decât în anul 2021, o diferență de aproape 10%, după cum arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Recolta mai slabă a fost cauzată de temperaturilor foarte ridicate și seceta care a afectat o mare parte din continent.

Seceta a scăzut producția de cereale din România cu o treime

România se numără printre cei mai mari producător de cereale din blocul comunitar cu o recoltă de 18,9 milioane tone sau 7% din total. Cel mai mare producător a fost Franța cu 59,9 milioane tone de cereale în 2022, ceea ce reprezintă peste o cincime (22%) din producția totală a Uniunii. Pe următoarele poziții se situează Germania cu 43,5 milioane tone sau 16% din total), Polonia (35 milioane tone sau 13%), Spania (19,3 milioane tone sau 7%.

Vremea nefavorabilă a afectat puternic țara noastră. Producția de cereale din România a scăzut cu 8,9 milioane tone, cu aproape o treime mai puțin față de anul 2021 (32%). În Franța, recolta s-a diminuat cu 7 milioane tone sau 10% față de anul precedent. Spania a înregistrat o scădere de 6,2 milioane tone (24%), iar recoltat din Ungaria a scăzut cu 4,9 milioane tone (35%).

Însă, unele state membre au raportat o creștere a cantității recoltate. Printre acestea se află Germania une producția a înregistrat un avans de 1,1 milioane tone (3%), Finlanda o creştere de un milion de tone (39%,) după o recoltă ceva mai slabă în 2021) și Polonia cu aceeași canitate de un milion de tone sau 3%.

Peninsula Iberică a înregistrat cel mai călduros an din ultimele trei decenii / Sursa: Eurostat

România, locul patru la recolta de grâu

Împărțită pe categorii, recolta Uniunii Europene din 2022 a adunat 126,7 milioane tone de grâu comun şi grâu spelt, în scădere cu 3,2 milioane tone față de anul precedent sau cu 2% mai puțin. O scădere drastică s-a înregistrat la porumb şi amestec de porumb boabe cu știuleți unde s-a recoltat 53 milioane tone cu 20 milioane tone mai puțin sau 27%. Producția de secară s-a diminuat cu 8%, cu un total de 7,8 milioane tone în 2022. Au mai fost recoltate 52 milioane tone de orz şi 7,5 milioane tone ovăz.

În același timp, studiului Evoluţia sectorului agricol din România, realizat de KeysFin citează date Eurostat conform cărora România a rămas pe locul 4 în UE la producția de grâu, cu 6,5% din total şi o recoltă de 8,7 milioane de tone în 2022. De asemenea, țara noastră a râmas primul loc la suprafaţa cultivată de porumb în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, dar cu producţia realizată de 8 milioane de tone s-a situat pe locul 3, după Franţa şi Polonia.

11 November 2023
Prețul alimentelor în 2023

După ce inflația a ajuns la cifre-record anul trecut, prețurile alimentelor de bază în Uniunea Europeană au continuat să crească și în 2023, dar cu ceva mai puțin avânt, după cum arată Oficiul pentru Statistică European (Eurostat).

Conform datelor pentru luna septembrie a acestui an, prețurile la ouă, unt și cartofi au fost mai mari decât în lunile ianuarie 2021 şi ianuarie 2022, dar însă au coborât în raport cu lunile precedente. În schimb, prețurile la uleiul de măsline în UE au continuat să crească.

Prețurile pentru alimente, în ușoară scădere

Astfel, uleiul de măsline s-a scumpit cu 75% față de începutul anului 2021. După un avans de 11% între ianuarie 2021 și ianuarie 2022, prețul acestuia a cunoscut un avans considerabil începând cu septembrie 2022. Prețul pentru cartofi în luna septembrie 2023 a fost cu 53% peste cel din ianuarie 2021. Cea mai mare diferență s-a înregistrat în luna iunie, cu 60% peste prima lună a lui 2021.

Ouăle s-au scumpit cu 37% în același interval, dar prețurile s-au stabilizat în primele șase luni din acest an și chiar înregistrat unele în lunile august şi septembrie, după cum mai arată datele oferite de Eurostat. Untul era cu 44% mai scump în luna ianuarie 2022 comparativ cu prețurile înregistrate cu un an în urmă, Însă, diferența a scăzut la 27% în luna septembrie.

Evoluția prețurilor pentru ouă, unt, ulei de măsline și cartofi în ultimii aproape trei ani / Sursa: Eurostat

Cât cheltuie românii pentru alimente în comparație cu alți europeni

Un alt studiu, realizat recent de Picodi.com în peste 100 de țări de pe mapamond, analizează ponderea cheltuielilor pentru produse alimentare. Potrivit datelor colectate, alimentele și băuturile nealcoolice reprezintă 25,2% din cheltuielile pentru bunuri și servicii ale românilor.

Procentul înregistrat în România este mai mare decât în toate cele peste 20 de țări membre ale UE pentru care studioul Picodi din care s-au colectat date. Țara noastră se află cu cel puțin patru puncte procentuale în fața Lituaniei (21%) și Estoniei (20,2%). Ponderea cea mai mică pentru alimente și băuturi fără alcool s-a înregistrat în Irlanda (9.2%), Austria (11.3%), Germania și Finlanda (ambele cu 12%).

Potrivit aceleiași surse românii cheltuie lunar 171 de euro (850 de lei) pentru alimente și băuturi nealcoolice. Suma este doar cu un euro mai mică decât în Spania, unde ponderea acestor cheltuieli este de doar 13,1%. Sume similare au mai raportat Slovenia (175 de euro sau 14,9%) și Slovacia (177 de euro sau 19,6%). În rândul țărilor din Uniune, statele cu cele mai mici cheltuieli pentru alimente sunt Bulgaria (101 de euro), Ungaria (120 de euro) și Polonia (128 de euro).

Potrivit Institutului Național de Statistică, mâncarea și băuturile nealcoolice au adus, în medie, cheltuieli de 1301 lei pentru o gospodărie din țara noastră. Aceasta înseamnă o pondere de 35,1% din cheltuielile totale de consum ale gospodăriilor. Datele au fost colectate în primul trimestru al acestui an.

3 November 2023
Eurostat: Cele mai mari creșteri ale prețurilor la energie în UE

Preţurile medii la electricitate pentru consumatorii casnici din UE au continuat să crească semnificativ în primul semestru din 2023, comparativ cu perioada similară din 2022, de la 25,3 euro/100 kWh la 28,9 euro/100 kWh, arată datele oferite de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Calculate în moneda în moneda naţională, preţurile la electricitate pentru consumatorii casnici au crescut în 22 de state membre UE în perioada menționată. Cel mai semnificativ avans a fost în Ţările de Jos (953%). Diferența este cauzată de faptul că autoritățile au întrerupt măsurile de sprijin acordate în 2022, dar și prin dublarea impozitelor pentru gospodării.

În afara de Țările de Jos, doar Lituania (88%) a înregistrat o creștere a prețurilor mai mare decât România (77%).

De cealaltă parte, cinci state au raportat scăderi ale prețurilor la electricitate, cu cea mai mare diferență față de primele luni ale anului 2022 în Spania (-41%), urmată de Danemarca (-16%), Portugalia (-6%), Malta (-3%) şi Luxemburg (-0,4%).

Evoluția prețurilor la electricitate pentru gospodării în statele UE / Sursa: Eurostat

Chiar și exprimate în euro, prețurile medii pentru electricitate din România sunt printre cele mai mari în rândul celor 27 de state membre (42 euro/100 kWh). Prețuri ceva mai mari s-au înregistrat doar în Ţările de Jos (47,5 euro/100 kWh) și Belgia (43,5 euro/100 kWh), România şi Germania (41,3 euro/100 kWh).

La polul opus, se află Bulgaria (11,4 euro/100 kWh) și Ungaria 11,6 euro/100 kWh) cu tarife de patru ori mai mici pentru consumatorii casnici din UE, în primul semestru al acestui an.

În ceea ce privește preţurile medii la gaze naturale gospodării, datele oferite de Eurostat arată un avans față de primele șase luni din 2022, de la 8,6 euro/100 kWh la 11,9 euro/100 kWh în ianuarie-martie 2023.

România se află din nou printre statele cu cel mai semnificativ avans al prețului, exprimat în moneda națională, cu creștere de 134%, sub Letonia (139%), dar mai mare decât modificările de preț din Austria (103%), Ţările de Jos (99%) sau Irlanda (73%). Estonia, Croaţia şi Italia au înregistrat ușoare scăderi, în timp ce prețul a rămas stabil în Lituania,

Prețurile în moneda unică europeană au fost mai mici în primul semestru al anului , în Ungaria (3,4 euro/100 kWh) şi Slovacia (5,7 euro/100 kWh), iar cele mai ridicate în Ţările de Jos (24,8 euro/100 kWh), Suedia (21,9 euro/100 kWh) şi Danemarca (16,6 euro/100 kWh).

Evoluția prețurilor la gaze pentru consumatori casnici / Sursa: Eurostat

Prețurile la electricitate și gaze sunt cele mai ridicate de când se dau publicităţii statisticile Eurostat. Oficiul mai menționează că toate statele membre au adoptat subvenţii guvernamentale, reduceri de taxe şi impozite pentru a compensa preţurile la energie.

Totodată, în prima jumătate a anului, ponderea taxelor în factura la electricitate a scăzut cu patru puncte procentuale (de la 23% la 19%), iar la factura de gaze cu opt puncte (de la 27% la19%).

Creșterea prețurilor la electricitate și gaze pentru consumatorii casnici din UE (2008-2023) / Sursa: Eurostat

27 October 2023
Nachrichten 24.10.2023

Am Montag wurde das neue Hauptquartier des Multinationalen Korps Süd-Ost der NATO in der zentral rumänischen Stadt Sibiu eingeweiht. Diese Struktur wird helfen, die Landoperationen des Bündnisses in Krisen oder militärischen Konflikten zu koordinieren. Sie soll dazu beitragen, das Gebiet Rumäniens und Bulgariens zu verteidigen. Das Multinationale Korpskommando Süd-Ost ist in der Lage, seinen Auftrag und seine Rolle im Rahmen der Abschreckungs- und Verteidigungsstrategie der NATO an der Ostflanke der Schwarzmeerregion zu erfüllen, erklärte der rumänische Präsident Klaus Iohannis. Dies ist das 10. multinationale NATO-Korps in Europa.

Der französische Präsident Emmanuel Macron drängte am Dienstag in Tel Aviv auf Maßnahmen, um eine Ausweitung des Konflikts zwischen Israel und der palästinensischen national-islamistischen Bewegung Hamas zu verhindern. Die Freilassung der Geiseln in Gaza sei das erste Ziel, sagte Macron bei seinem Treffen mit seinem israelischen Amtskollegen Isaac Herzog. Der israelische Staatschef erklärte, dass Israel keinen Krieg mit der Hisbollah an seiner Nordgrenze anstrebe und sich auf den Kampf gegen die Hamas im Gazastreifen konzentriere. Der US-Präsident, Joe Biden, forderte die Freilassung aller Geiseln, die von der Hamas im Gazastreifen gefangen gehalten werden, bevor es zu einem Waffenstillstand kommen kann. Ein Pentagon-Sprecher sagte, es sei bislang nicht an der Zeit, die Feindseligkeiten einzustellen, da Israel weiterhin das Recht habe, die Hamas-Führung zu verfolgen. Im Vorfeld der geplanten Bodenoffensive wurden die israelischen Angriffe auf palästinensisches Territorium fortgesetzt. Die UN-Vollversammlung trifft sich am Donnerstag. Sie spricht über den Krieg, der durch die Hamas auf israelisches Territorium ausgelöst wurde.

Die Auswirkungen des Klimawandels werden für die Bürger Rumäniens immer akuter. Präsident Klaus Iohannis erklärte dies am Dienstag in Bukarest auf einer Veranstaltung über den Klimawandel und die Perspektiven für Rumänien. Er sagte, der Klimawandel muss fair, integrativ und mit dem Wirtschaftswachstum vereinbar sein. Am Dienstag veröffentlichte die Weltbank ihren Bericht über die Entwicklung in Rumänien. Der Bericht zeigt, dass das Land in den nächsten 30 Jahren sein Einkommen verdreifachen kann, wenn es seine Klimaresilienz verbessert und weniger Kohlenstoffemissionen ausstößt. Die Investitionen, die für die Entwicklung eines dekarbonisierten Energiesektors erforderlich sind, werden bis 2050 auf 356 Mrd. USD geschätzt, was etwa 3 % des BIP entspricht.

Der Automobilhersteller Ford hat am Dienstag die Produktion seiner neuen Modelle Transit Courier und Tourneo Courier im Otosan-Werk in Craiova, Südrumänien, aufgenommen. Der anwesende Premierminister Marcel Ciolacu dankte der Unternehmensleitung für die getätigten Investitionen und brachte seine Wertschätzung für die beiden Modelle, aber auch für das ebenfalls hier hergestellte Modell Puma zum Ausdruck, mit dem er auch eine Probefahrt unternahm. Die Zahlen zeigen, dass dieses Projekt bereits jetzt ein großer Erfolg ist, betonte der Premierminister. Der Ford Transit Courier und der Tourneo Courier werden in drei Karosserievarianten erhältlich sein, zwei davon mit Benzin- und Dieselmotoren und die dritte, EcoBlue, nur mit Benzinmotoren. Die Elektrofahrzeuge E-Transit Courier und E-Tourneo Courier werden im nächsten Jahr in Produktion gehen.

Die Daten des Europäischen Statistikamtes Eurostat zeigen, dass Ungarn und Rumänien im zweiten Quartal dieses Jahres das größte öffentliche Defizit aufweisen. Die höchsten Datenwerte wurden in Ungarn (6,6 % des BIP) gefolgt von Rumänien (6,3 %) verzeichnet, während das Defizit unter den Ländern der Europäischen Union 3,2 % betrug. In den ersten drei Monaten des Jahres 2023 betrug das Defizit Rumäniens 5,9 % des BIP, während es in den letzten drei Monaten des Jahres 2022 ein Defizit von 6,3 % des BIP aufwies. Die von den Regierungen ergriffenen Maßnahmen zur Reduzierung der Energiekosten haben auch in diesem Jahr einen starken Einfluss auf die öffentlichen Finanzen gehabt, wobei die meisten EU-Staaten weiterhin Haushaltsdefizite aufweisen. Es gibt jedoch auch Länder, die Haushaltsüberschüsse haben: Dänemark, Irland, Portugal, die Niederlande und Lettland.

In Rumänien ist das Wetter weiterhin wärmer als üblich für diesen Tag. Der Himmel ist vorübergehend bewölkt. Am Abend regnet es in einigen Gebieten im Westen, Norden und Zentrum des Landes. Der Wind weht schwach bis mäßig, vor allem im Westen und Nordwesten. Aber auch auf den Bergkämmen gibt es starke Böen von 50 bis 60 km/h. Die Höchsttemperaturen liegen im Allgemeinen zwischen 19 und 26 Grad Celsius. In Bukarest herrscht warmes Wetter mit wechselhaftem Himmel.

24 October 2023
Europenii au produs mai multe deșeuri de ambalaje în 2021

Uniunea Europeană a generat 188,7 kilograme de deșeuri de ambalaje pe cap de locuitor în 2021, arată datele publicate de Oficiul European pentru Statistică. Cantitatea este în creștere cu 10,8 kg / locuitor față de anul anterior, cea mai mare diferență din ultimul deceniu.

Cele 27 de state membre au produs în total 84 de milioane de tone de deșeuri de ambalaje. Cea mai mare parte a fost compusă din deșeurile din hârtie și carton (40,3%). Ambalaje din plastic au totalizat 19% din deșeuri, sticla 18,5%, cele din lemn 17,1% și metalul 4,9% .

Datele Eurostat mai arată că fiecare cetățean al UE a generat în medie 35,9 kilograme de deșeuri de ambalaje din plastic în 2021. Dintre acestea, doar 14,3 kilograme au fost reciclate. Generarea de deșeuri de ambalaje din plastic, cât și reciclarea au crescut în comprație cu anul 2020. Astfel, UE a înregistrat o creștere de 1,4 kilograme per capita (+4%) a deșeurilor din plastic, și un avans al reciclării de 1,2 kilograme per capita (+9,5%).

Între 2011 și 2021, cantitatea de deșeuri de ambalaje din plastic generate per capita a crescut cu 26,7%, respectiv 7,6 kg / locuitor. Totodată, a crescut și cantitatea de ambalaje din plastic reciclate cu 38,1% sau 3,9 kilograme per capita.

În rândul celor 27 de state membre, doar Slovenia (50%), Belgia (49,2%) și Țările de Jos (48,9%) au reciclat aproape jumătate din deșeurile de ambalaje din plastic în 2021. Cele mai scăzute cifre ale reciclării s-au înregistrat în Malta (20,5%), Franța (23,1%) și Suedia (23,8%).

România nu a raportat datele pentru anul 2021, însă cele pentru 2020 arată că țara noastră a reciclat 30,1% din deșeurile de ambalaje din plastic, ceea ce reprezintă un declin de un punct procentual față de 2019 (31,1%).

Tot în România, Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) a încasat peste şase milioane de euro în 2022 de la companiile din România care nu şi-au trimis deşeurile de ambalaje la reciclat. Suma este patru ori mai mică în comparaţie cu anul 2012, arată o analiză întocmită de Clean Recycle și citată de Agerpres.

Companiile generatoare de deşeuri de ambalaje au obligaţia să raporteze toate cantităţile puse pe piaţă, prin intermediul Organizaţiilor care Implementează Obligaţiile privind răspunderea Extinsă a Producătorului (OIREP,) care preiau această responsabilitate. În caz contrar, operatorii economici plătesc către Fondul pentru Mediu o taxă în valoare de 2 lei pentru fiecare kilogram de ambalaj nevalorificat.

Țara noastră este departe de obiectivele de reciclare impuse la nivelul Uniunii Europene, de 65% pentru deşeurile de ambalaje puse pe piaţă. Avem oportunitatea să accelerăm acest proces, mai ales dacă ne referim la dezvoltarea infrastructurii care să ne ajute să creştem rata de reciclare. Doar prin PNRR, avem peste un miliard de euro pentru investiţii care să asigure o gestionare cât mai eficientă a deşeurilor de ambalaje, a declarat Cosmin Monda, fondator președinte al Clean Recycle.

20 October 2023
Angajații cu studii în domeniul TIC și tinerii aflați în câmpul muncii pe perioada studiilor

Peste trei milioane de persoane cu o educație în Tehnologia Informației și a Comunicațiilor (TIC) erau angajate în Uniunea Europeană, anul trecut, arată datele Oficiului European pentru Statistică (Eurostat). Cifrele sunt în creștere cu 6,7% față de anul 2021 când numărul acestora era de 2,8 milioane

Tot în 2022, peste două treimi dintre angajații cu studii în domeniul TIC (67,8%) erau tineri cu vârsta cuprinsă între 15 și 34 de ani. România are a doua cea mai mare pondere a tinerilor angajați cu educație în TIC (82,4%), fiind devansată doar de Slovacia (83,8%). În urma țării noastre se situează Croația (79,3%), Malta (78,4%), Ungaria și Polonia (fiecare cu 76,7%).

Grupa de vârstă 35-74 de ani adună doar 32,2% din totalul angajaților cu astfel de studii din UE. Cele mai mari procente de persoane din această grupă s-au înregistrat în Finlanda (47,4%), Irlanda (43,7%) și Bulgaria (40,4%).

România, cifre bune și pentru femeile angajate cu studii în domeniul TIC

Datele Eurostat pentru mai arată că 84,4% (2,5 milioane) dintre persoanele angajate cu studii în domeniul TIC erau bărbați. Ponderea este în creștere cu 7,1% față de anul 2021 (2,4 milioane). Femeile reprezentau 15,6% (463.100) din total, de asemenea un avans față de anul anterior de 4,4% (443/400).

Din nou România se află între primele țări membre la numărul femeilor cu educație în domeniul TIC angajate (29,9%). Bulgaria (31,5%), Danemarca (31,3%) și Cipru (30,2%) au raportat procente mai mari decât țara noastră pentru 2022. De cealaltă parte, cei mai mulți bărbați angajați cu studii TIC se înregistrau în Slovenia (93,0%), urmată de Letonia (91,0%), Polonia (90,3%) și Cehia (89,9%).

Ponderea angajaților cu studii în domeniul ITC pe grupe de vârstă / Sursa: Eurostat

România, statul UE cu cei mai puțin angajați în timpul studiilor

Dacă datele privind tinerii cu educație în domeniul TIC sunt încurajatoare pentru țara noastră, România nu stă deloc bine la numărul tinerilor angajați în timpul studiilor. La nivelul întregii Uniuni Europene, 28% dintre tinerii cu vârsta între 15 și 29 de ani se aflau în câmpul muncii în timp ce urmau un program de educație.

Însă, diferențele sunt semnificative între cele 27 de state membre. În 2022, România avea cel mai scăzut procent de tineri care erau încadrați în muncă care se aflau și într-un program de educație (2%). Țara noastră este urmată de Slovacia (5%) și Ungaria (6%). La polul opus, cel mai ridicat nivel se înregistra în Țările de Jos (73%), urmată la mare distanță de Danemarca (52%) şi Germania (45%).

În același timp, România se situează într-un pluton de șase state UE unde mai puțin de 1% dintre tinerii cu vârsta între 15 și 29 de ani erau disponibili pentru angajare și căutau în mod activ un loc de muncă în timp ce studiau. Ungaria, Cehia, Croația, Polonia și Lituania sunt celelalte state aflate în aceeași situație.

Suedia (13%), Finlanda (7%) și Țările de Jos (6%) sunt țările membre cu cele mai ridicate procente ale tinerilor disponibili pentru angajate și care căutau un job în timpul studiilor.

Ponderea tinerilor aflați în câmpul muncii pe durata studiilor (albastru: angajați / galben: șomeri / roșu: în afara pieței muncii) / Sursa: Eurostat

18 October 2023
Instrumente pentru gestionarea schimbărilor demografice în UE

7 din 10 europeni cred că tendințele demografice pun în pericol prosperitatea economică și competitivitatea pe termen lung ale Uniunii Europene, relevă un sondaj Eurostat. Documentul adoptat de Comisie prezintă gama largă de instrumente (inclusiv instrumente de reglementare, cadre de politică și finanțare) de care dispun statele membre pentru gestionarea acestor schimbări demografice.

Acest set se bazează pe experiențele din întreaga UE și stabilește o abordare cuprinzătoare a schimbărilor demografice, structurată în jurul a patru piloni. Este vorba în primul rând de sprijinirea părinților printr-o mai bună reconciliere a aspirațiilor familiale cu serviciul, în special prin asigurarea accesului la îngrijire de calitate pentru copii. Apoi, generațiile mai tinere trebuie sprijinite pentru a prospera, a-și dezvolta competențele, a avea acces facil la piața muncii și la locuințe la prețuri accesibile. În al treilea rând trebuie implicate generațiile mai în vârstă și asigurată bunăstarea acestora, prin reforme combinate cu politici adecvate privind piața muncii și locul de muncă. Și nu în ultimul rând, acolo unde este necesar, trebuie abordat deficitul de forță de muncă prin gestionarea migrației legale.

Setul de instrumente recunoaște necesitatea de a lua în considerare dimensiunea teritorială a schimbărilor demografice, în special în regiunile care se confruntă cu fenomenul declinului demografic și cu o mobilitate externă semnificativă a lucrătorilor tineri (exodul creierelor).

Comisia invită statele membre să elaboreze și să pună în aplicare politici integrate pentru a aborda schimbările demografice. Acestea ar trebui să se bazeze pe realitățile locale, deoarece provocările demografice diferă de la un stat la altul și de la o regiune la alta. Egalitatea de gen, nediscriminarea și echitatea între generații trebuie să se afle în centrul opțiunilor de politică. Tehnologiile digitale pot stimula avantajul competitiv al Europei și pot contribui la compensarea impactului schimbărilor demografice.

RadioRomaniaInternational · Europa la zi 13.10.2023

13 October 2023
Primul declin din 2014 al preţurilor locuinţelor în UE

Preţurile locuinţelor în cele 27 de state membre UE au crescut cu 0,3% în trimestrul doi din 2023, comparativ cu trimestrul 1, dar au scăzut cu 1,1% faţă de trimestrul 2 din 2022. Mai precis, preţurile locuinţelor au scăzut cu 1,7% în zona euro şi cu 1,1% în UE în trimestrul 2 din 2023, comparativ cu perioada similară din 2022, arată Oficiul European de Statistică (Eurostat). Este prima scădere anuală din primul trimestru din 2014 încoace.

Nouă state UE au raportat scăderi anuale ale preţurilor locuinţelor în trimestrul 2 din 2023, iar 17 creşteri anuale. România a raportat un avans de 0,1% în trimestrul 2 din 2023, după o creştere de 4,6% în trimestrul 1 din 2023. Cel mai sever declin a fost în Germania (minus 9,9%), Danemarca (minus 7,6%) şi Suedia (minus 6,8%), iar cea mai semnificativă creştere în Croaţia (13,7%), Bulgaria (10,7%) şi Lituania (9,4%).

Chiriile au înregistrat o creştere de 0,7% în trimestrul doi din 2023, comparativ cu primele 3 luni ale anului, şi un avans de 3% faţă de trimestrul 2 din 2022.

Între 2010 şi trimestrul 2 din 2011, preţurile locuinţelor şi chiriile în UE au urmat căi similare, dar după aceea au evoluat diferit: în timp ce chiriile au crescut semnificativ până în trimestrul 2 din 2023, preţurile locuinţelor au fluctuat considerabil. Potrivit Eurostat, din 2010 până în trimestrul doi din 2023, chiriile au crescut cu 21%, iar preţurile locuinţelor cu 46%. Comparând trimestrul doi din 2023 cu 2010, preţurile locuinţelor au urcat mai mult decât chiriile în 20 de state membre UE.

În această perioadă, preţurile locuinţelor au fost mai mult decât duble în Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Cehia, Luxemburg şi Austria. Preţurile locuinţelor s-au majorat în 24 de state UE şi au scăzut doar în 3: Grecia, Italia şi Cipru. În România, creşterea a fost aproape de 25%.

Când comparăm trimestrul 2 din 2023 cu 2010 în privinţa chiriilor, preţurile au crescut în 26 state UE şi au scăzut doar în Grecia. Cea mai semnificativă creştere a fost în Estonia (208%). În România, creşterea a fost de peste 25%.

Ca un exemplu, cererea pentru apartamente noi din Bucureşti a înregistrat o creştere de 46% în trimestrul 2 din 2023, în timp ce oferta are un minus de 26%, arată un portal imobiliar. Preţurile înregistrează scăderi de 2% în zona de vest a oraşului, 3% în est, 4% în centru şi 9% în sud, nordul, în dezvoltare accelerată, fiind singura zona unde se înregistrează o creştere de 7%.

În contextul creşterii TVA de la 5 la 9%, al eliminării facilităţilor pentru industria de construcţii precum şi al creşterii salariului minim pentru acest domeniu, previziunea pe termen mediu şi lung este de creştere a preţurilor locuinţelor. De asemenea, segmentul chiriilor pentru unităţi noi a înregistrat o creştere semnificativă a cererii, de 63% comparativ cu perioada similară a anului trecut şi 17% faţă de trimestrul 1 din 2023.

RadioRomaniaInternational · Concret, despre România – 12.10.2023

12 October 2023
October 4, 2023

COURT — Romania’s Constitutional Court postponed again, for Thursday, a decision regarding the law that allows people to cash in both a pension and a salary at the same time. This is the third postponement of the Court in connection with the notification made by the High Court of Cassation and Justice on this topic. The law refers to measures that allow people entitled to retirement to continue working. The High Court says that the document is unconstitutional in its entirety. In keeping with the law, state employees will not be allowed to cash in both a salary and a pension. People found in this situation will have 30 days to opt for one of the two rights. The law passed by Parliament on June 28 also provides for some exemptions. Thus, people elected in positions of authority or public dignity will be allowed to receive both the pension and the salary from the state. Of the nine judges of the Constitutional Court, six receive both the pension and the salary.

IMF — Romanian Prime Minister Marcel Ciolacu is holding talks today with representatives of the International Monetary Fund, who have travelled to Bucharest for the annual assessment of the Romanian economy. The IMF team met Tuesday with the MPs from the budget-finance committees and highlighted two big problems: the increase in expenses and the low rate of labor force among the population. According to the commission members, the package of fiscal measures assumed by the Government seems to have the approval of the IMF experts.

TROOPS — Romania will deploy additional troops to Kosovo, after the North Atlantic Council green lighted the presence of more forces to manage the situation in the West Balkans. Romania already has around 250 soldiers in Bosnia and Herzegovina and 80 in Kosovo. On Tuesday, on the occasion of the Security Forum in Warsaw, the Romanian Minister of Defense, Angel Tîlvăr, said his country remains firmly committed to ensuring stability and security in the region.

TALKS – Romanian President Klaus Iohannis, participated, via conference call, at the invitation of the United States President, Joe Biden, in a new round of political consultations with the allied global leaders, in the context of the recent developments in Ukraine, including of attacks on civil infrastructure near Romania. Iohannis said that Russia must stop the attacks on the Ukrainian ports on the Danube and asked for the consolidation of NATO’s deterrence and defense posture on the eastern flank and the Black Sea. Iohannis also said that, at present, increased capabilities are needed for the detection and interception of drones, as well as for a stronger air defense. In his turn, President Biden reiterated his country’s commitment to the security of Romania and the other allies on the eastern flank, including the recent deployment of additional American F-16 fighter jets in Romania.

PRICES – House prices dropped by 1.1% in the European Union in the second quarter of 2023, compared to the same period in 2022, according to data made public by Eurostat. This is the first year-on-year decrease since the first quarter of 2014. Nine EU countries recorded lower prices in the second quarter of 2023 than in the previous year, but in the other 17 member states, house prices keep going up. The sharpest decrease was recorded in Germany – almost 10% – and the most significant increase was recorded in Croatia – 13.7%. Romania reported an advance of just 0.1% in the second quarter of 2023, after a 4.6% increase in the first three months of this year. (EE)

4 October 2023
Risipa alimentară în statele UE

Statele membre UE au generat un total de 58,8 milioane de tone de deșeuri alimentare în 2021. Împărțită la numărul de cetățeni, cantitatea înseamnă circa 131 de kilograme per locuitor, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Mai multe jumătate dintre deșeurile alimentare (54% sau 70 kg / locuitor) provin din gospodării, în timp ce lanțurile de aprovizionare cu alimente sunt responsabile pentru 46% dintre acestea. Cele 46 de procente sunt împărțite în mai multe ramuri ale sectorului alimentației după cum urmează: 21% din deșeuri provin din fabricarea produselor alimentare şi a băuturilor (28 kg/ locuitor), 9% de la restaurante şi din serviciile alimentare (12 kg / locuitor), aproape 9% în urma producției primare (11 kg / locuitor), în timp ce segmentul de retail a produs 7% din totalul deșeurilor alimentare (9 kg).

Datele Eurostat au fost publicate pe 29 septembrie, dată la care este marcată Ziua internațională de conștientizare a risipei alimentare. ONU a anunțat că tema din acest an este “Reducerea pierderilor şi a risipei de alimente: Luarea de măsuri pentru a transforma sistemele alimentare”.

Risipa alimentară din UE împărțită pe sectoare economice (2021) / Sursa: Eurostat

Risipa alimentară este o problemă cu care se confruntă întreaga planetă, de aceea Uniunea a introdus măsuri concrete pentru a preveni pierderile și risipa de alimente. Prin Directiva-cadru a UE privind deșeurile UE solicită statelor membre să reducă cantitatea de alimente pierdute în timpul producției și distribuției, să reducă risipa de alimente în gospodării și să să încurajeze donațiile de alimente. Totodată, cele 27 de țări trebuie să monitorizeze și să evalueze punerea în aplicare a măsurilor UE de prevenire a risipei.

În luna iulie, Comisia Europeană a propus ca, până în 2030, statele membre să reducă risipa de alimente cu 10% în sectorul prelucrării și al producției şi cu 30% la nivelul comerțului cu amănuntul şi al consumului – restaurante, servicii alimentare şi gospodării, față de nivelul din 2020.

Frans Timmermans, vicepreședintele al Comisiei Europene la acel moment, a declarat: O asemenea risipă în condițiile în care 30 de milioane de europeni nu pot lua o masă de calitate decât odată la două zile și foamea se intensifică la nivel mondial este pur și simplu inacceptabilă”.

Propunerea Executivului comunitar, ce care va fi supus dezbaterii statelor membre și eurodeputaților, își propune, de asemenea, să reducă resursele necesare pentru producerea alimentelor pe care le consumăm. Îndeplinirea obiectivelor legate de reducerea risipei alimentare generează va aduce beneficii ca: economisirea alimentelor pentru consum uman, reducerea impactului producției și consumului de alimente asupra mediului dar și cheltuieli mai mici pentru întreprinderi și consumatori.

Potrivită estimărilor, dacă risipa de alimente ar fi redusă în conformitate cu propunerea Comisiei, o gospodărie de patru persoane ar economisi, în medie, aproximativ 400 de euro pe an.

Risipa alimentară și inițiativa “De la fermă în farfurie” / Sursa: Comisia Europeană

29 September 2023
August 20, 2023 UPDATE

Working meeting – The heads of state and government from South-Eastern Europe and the Western Balkans, including the Prime Minister of Romania, Marcel Ciolacu, will participate tomorrow, in Athens, in a working meeting organized at the initiative of Greece. The head of the European Commission, Ursula von der Leyen, and the president of the European Council, Charles Michel, will participate in the discussions. The Romanian government says that the discussions will focus on the development of regional cooperation in South-Eastern Europe, as well as on the challenges raised by the developments of the conflict in Ukraine on the states participating in the dialogue in Athens.

Cooperation – One of Romanias objectives in the coming period is to re-conquer the traditional markets with Asian countries, such as Singapore, Vietnam and Japan – says the Economy Minister, Radu Oprea. In a press conference, Radu Oprea emphasized that the Romanian economy must take advantage of the markets and trade agreements signed by the European Union with Asian countries. The Economy Minister added that in October a joint committee meeting with South Korea will be held, and in November – the one with Vietnam, two countries with very high collaboration potential, both by attracting technology through investments in Romania, and by exporting, in the case Romanian companies.

Inflation – Last month Romania registered one of the highest annual inflation rates in the European Union, 9.4%, show official data of the EU statistics. According to EUROSTAT, Romania ranked fifth, although the index was measured with a single digit. On first place is Hungary, with an inflation rate of 17.5%, followed by Slovakia, Poland and the Czech Republic, all with over 10%. The lowest annual inflation rate was in Belgium, 1.7%. Compared to June, EUROSTAT also shows, the annual inflation rate decreased in 19 member countries of the European Union, including Romania.

Festival – The Vienna Philharmonic Orchestra, known throughout the world for its New Years concert, is coming to Bucharest, at the “George Enescu” Festival. The Viennese orchestra will perform two concerts at Sala Palatului – the Palace Hall in Bucharest, on September 10 and 11, according to the official program of the event. The festival will start in two weeks time, on August 27, with a recital by the “George Enescu” Philharmonic, with Cristian Măcelaru as conductor. The Royal Orchestra “Concertgebouw” from Amsterdam, the Netherlands, the National Orchestra of France and the London Symphony Orchestra will also come to Bucharest.

Ukraine – The High Representative of the European Union for Foreign Affairs and Security Policy, Josep Borrell, said in an interview given to the Spanish newspaper “El Pais” that he does not believe that giving up military aid to Ukraine will lead to peace. Josep Borrell added that Europe was doing everything possible to achieve peace negotiations that should recognize that “there is an aggressor and a victim.” The European official noted, on the other hand, that were it not for the conflict in Ukraine, it would take years for Kyiv to join the EU and he emphasized that this conflict pushed Ukraine towards the EU, where Russia did not want to see it.

Ukraine – Ukraine will receive 42 F-16 fighter jets from the Netherlands and Denmark, the Ukrainian President Volodymyr Zelensky announced on Sunday. The US, which produces the devices, has agreed to their transfer to the Ukrainian army. The Danish Foreign Minister Lars Løkke Rasmussen said that one of the conditions for the delivery of the aircraft is the successful completion of the military training and the testing of the Ukrainian personnel who will operate them. He also said that training will begin soon and will last at least six months. On Sunday, Zelenski visited the Eindhoven military base in the Netherlands, in the south of the country, to discuss the delivery of F-16 aircraft with the Dutch Prime Minister Mark Rutte.

Volleyball – Romania lost to Switzerland, 3-2, on Saturday evening, in Monza (Italy), in a Group B match of the European Womens Volleyball Championship – CEV EuroVolley 2023. The Romanian national team was coming after a 3 -1 victory against Croatia and a defeat by Italy, score 0-3. Romania will play against Bosnia-Herzegovina on Monday and against Bulgaria on Tuesday. The first four ranked teams in the group qualify for the round of 16 of the European Championship. CEV EuroVolley 2023 takes place between August 15 and September 3 in four countries, Belgium, Italy, Estonia and Germany. Romanias best result at a European Womens Championship was recorded in 1963, when the Romanian volleyball players won bronze on home ground.

Academician – PhD Professor Constantin Bălăceanu-Stolnici, honorary member of the Romanian Academy, has passed away. On July 6, he had turned 100 years old. A neurologist by profession, a pioneer in the field of neuro-cybernetics, Bălăceanu-Stolnici wrote over 25 books and published hundreds of scientific works. After 1989, he supported the development of private education in Romania, he was among the founders of the Ecological University of Bucharest, where he taught courses in neuropsychology and the anatomy of the nervous system. Constantin Bălăceanu-Stolnici was considered the last authentic member of the old aristocracy in Romania, the last descendant of the Bălăceni family. In 2007, the National Council for the Study of the Securitate (Political Police) Archives decided that Bălăceanu-Stolnici was a collaborator of the communist political police, and the academician admitted that he had signed informative notes for the Securitate.

Borders – The number of people who entered Romania through the Isaccea border crossing point, located on the eastern border with Ukraine, doubled, after Russia began the attack on the Ukrainian ports on the Danube, on July 24. In the last month, about 41,000 people entered Romania through Isaccea cross-border point, compared to almost 26,000 in the same period last year. The Romanian Coast Guard reported that these figures are mainly caused by the doubling of ferry transport capacity across the Danube. According to it, if in 2022 ferry rides from one country to another took place every three hours, in this period the rides are at an interval of one and a half hours. At the same time, freight transport through Isaccea increased significantly compared to the same period last year. (LS)

20 August 2023
August 20, 2023

Cooperation – One
of Romania’s objectives in the coming period is to re-conquer the traditional
markets with Asian countries, such as Singapore, Vietnam and Japan – says the Economy
Minister, Radu Oprea. In a press conference, Radu Oprea emphasized that the
Romanian economy must take advantage of the markets and trade agreements signed
by the European Union with Asian countries. The Economy Minister added that in
October a joint committee meeting with South Korea will be held, and in
November – the one with Vietnam, two countries with very high collaboration
potential, both by attracting technology through investments in Romania, and by
exporting, in the case Romanian companies.

Inflation – Last
month Romania registered one of the highest annual inflation rates in the
European Union, 9.4%, show official data of the EU statistics. According to
EUROSTAT, Romania ranked fifth, although the index was measured with a single
digit. On first place is Hungary, with an inflation rate of 17.5%, followed by
Slovakia, Poland and the Czech Republic, all with over 10%. The lowest annual
inflation rate was in Belgium, 1.7%. Compared to June, EUROSTAT also shows, the
annual inflation rate decreased in 19 member countries of the European Union,
including Romania.

Festival – The
Vienna Philharmonic Orchestra, known throughout the world for its New Year’s
concert, is coming to Bucharest, at the George Enescu Festival. The
Viennese orchestra will perform two concerts at Sala Palatului – the Palace
Hall in Bucharest, on September 10 and 11, according to the official program of
the event. The festival will start in two weeks’ time, on August 27, with a
recital by the George Enescu Philharmonic, with Cristian Măcelaru
as conductor. The Royal Orchestra Concertgebouw from Amsterdam, the
Netherlands, the National Orchestra of France and the London Symphony Orchestra
will also come to Bucharest.

Ukraine – The
High Representative of the European Union for Foreign Affairs and Security
Policy, Josep Borrell, said in an interview given to the Spanish newspaper
El Pais that he does not believe that giving up military aid to
Ukraine will lead to peace. Josep Borrell added that Europe was doing
everything possible to achieve peace negotiations that should recognize that
there is an aggressor and a victim. The European official noted, on
the other hand, that were it not for the conflict in Ukraine, it would take
years for Kyiv to join the EU and he emphasized that this conflict pushed
Ukraine towards the EU, where Russia did not want to see it.

Volleyball
– Romania lost to Switzerland, 3-2, on Saturday evening, in Monza (Italy), in a
Group B match of the European Women’s Volleyball Championship – CEV EuroVolley
2023. The Romanian national team was coming after a 3 -1 victory against
Croatia and a defeat by Italy, score 0-3. Romania will play against
Bosnia-Herzegovina on Monday and against Bulgaria on Tuesday. The first four
ranked teams in the group qualify for the round of 16 of the European
Championship. CEV EuroVolley 2023 takes place between August 15 and September 3
in four countries, Belgium, Italy, Estonia and Germany. Romania’s best result
at a European Women’s Championship was recorded in 1963, when the Romanian volleyball
players won bronze on home ground. (LS)

20 August 2023
August 19, 2023 UPDATE

OPYMPIAD – Romanian students won five medals at the 15th edition of the International Astronomy and Astrophysics Olympiad held in Chorzow, Poland. According to the Romanian Ministry of Education, the gold medal and the highest score in the competition in the theoretical test was won by Andrei Dragomir, a student with the Bucharest International High School of Informatics. Teofil Voicu with the “Emil Racoviţă” National College in Cluj-Napoca and Mendel Mendelsohn and Bogdan Ciocârlan, students with the Bucharest International High School of Informatics won silver medals, while George Vladimir Necula, with the same high school in Bucharest, won a bronze medal. Students from 53 countries took part in the competition.

ECONOMY – One of Romanias objectives in the upcoming period is to win back traditional markets in Asian countries, such as Singapore, Vietnam and Japan, said the Romanian Minister of Economy, Radu Oprea. He emphasized that the Romanian economy must capitalize on the markets and trade agreements signed by the European Union with Asian countries. Oprea also said that in October the joint commission with South Korea will take place, and in November – the one with Vietnam, areas with very high collaboration potential.

SEASIDE – The autumn edition of the “Holiday for all” program on the Romanian Black Sea coast is about to be launched. In September, tourist packages will be up to 70% cheaper compared to peak season rates. So far, 48 hotels have signed up for the program, offering tourists approximately 5,000 accommodation places. Over 100 accommodation units are expected to join the program, so that more than 40,000 tourists can benefit from it. Most hotel units will keep last years rates.

DECISION – Romania plans to ensure the transit of more than 60% of the Ukrainian grain exports to the international market in the future, Romanian Prime Minister Marcel Ciolacu said after Friday’s meeting, in Bucharest, with his Ukrainian counterpart Denys Şmyhal. The two officials decided that in the upcoming period, the grain transit from Ukraine to the international market, via Romania, to be doubled, from two to four million tons per month, but with the protection of Romanian farmers.

ENERGY – Helleniq Renewables, a Greek subsidiary of one of the main energy groups in South-Eastern Europe, Helleniq Energy Holdings, has signed a contract for the construction of four photovoltaic parks in Romania, with a total capacity of 211 megawatts. The agreement was signed with Mytilineos Energy. The projects will be gradually developed until 2025, and the total annual production of renewable energy will cover the needs of 100,000 households. In parallel, Helleniq Renewables signed another agreement, for the development of a portfolio of photovoltaic parks with a capacity of 600 megawatts, also located in Romania, in the southern part of the country.

EUROSTAT – Romania registered in June the most significant advance in the European Union in the field of construction works, of 3.6%, followed by Sweden and the Czech Republic, according to the European Statistics Office. At the opposite end are Germany, France, Slovakia and Hungary. Eurostat data also shows that construction works decreased in June by 1% in the eurozone and by 0.6% in the European Union, compared to the previous month, when a slight advance was registered. (EE)

19 August 2023
Nachrichten 18.08.2023

Bukarest: Premier Marcel Ciolacu diskutiert in Bukarest mit seinem ukrainischen Amtskollegen Denys Shmihal über die regionale Sicherheit im Kontext der russischen Militäraggression gegen die Ukraine. Weitere Themen auf der Agenda sind der Ausbau neuer Exportrouten für Getreide aus der Ukraine über Rumänien sowie Fragen im Zusammenhang mit den Rechten der rumänischen Minderheiten in der Ukraine, sagte der rumänische Premierminister Marcel Ciolacu.

Bukarest: Rumänien gehört zu den Ländern mit dem besten Verhältnis zwischen dem Wachstum des Bruttoinlandsprodukts und der Reduzierung der Emissionen im ersten Quartal dieses Jahres, wie aus den jüngsten Eurostat-Daten hervorgeht. Der BIP Rumäniens liegt bei 2,4 % und wuchs stärker als der europäische Durchschnitt von 1,2 %. Insgesamt ist die EU-Wirtschaft effizienter und weniger umweltbelastend geworden. Die EU-Wirtschaft emittierte 941 Millionen Tonnen Kohlendioxid-Äquivalent, was einem Rückgang von 2,9 % gegenüber dem gleichen Zeitraum im Jahr 2022 entspricht. Die meisten Emissionen wurden im Wohnungssektor freigesetzt (24 %), gefolgt von der Industrieproduktion (20 %), dem Strom- und Gassektor (19 %), der Landwirtschaft (13 %) und dem Bereich Verkehr und Lagerung (10 %). Der stärkste Emissionsrückgang war im Strom- und Gassektor zu verzeichnen (12,3 %), während der Bereich Verkehr und Lagerung den grö‎ßten Anstieg verzeichnete (7,2 %).

Bukarest: In einem Telefongespräch zwischen Au‎ßenministerin Luminița Odobescu und ihrem armenischen Amtskollegen Ararat Mirzoyan bekräftigte Odobescu die Unterstützung Rumäniens für die Entwicklung der Beziehungen zwischen der Republik Armenien und der EU. In Bezug auf die Situation im Südkaukasus brachte die rumänische Au‎ßenministerin ihre Unterstützung für die friedliche Lösung aller noch offenen Fragen im Wege des Dialogs zum Ausdruck, unter Einhaltung der Grundsätze und Normen des Völkerrechts. In einem weiteren Telefongespräch mit der kanadischen Au‎ßenministerin Melanie Joly wurde hingegen die sehr gute Zusammenarbeit in verschiedenen Fragen von bilateralem Interesse hervorgehoben, wie z.B. die Zusammenarbeit im Energiesektor, Sicherheit und Verteidigung sowie die Förderung der Menschenrechte. Die beiden Minister betonten auch die gemeinsame Verpflichtung Rumäniens und Kanadas, die Ukraine und die Republik Moldau nachhaltig zu unterstützen, sowohl die Folgen des russischen Krieges in der Ukraine zu bekämpfen als auch Kiew und Chisinau auf ihrem europäischen Weg zu unterstützen.

Berlin: Rumänien hat bei der Mitteleuropäischen Informatik-Olympiade in Magdeburg, Deutschland, den ersten Platz belegt. Der erste Platz und die Goldmedaille gingen an den Schüler Luca Perju-Verzotti vom Nationalen Informatikgymnasium “Tudor Vianu” in Bukarest. Gold-, Silber- und Bronzemedaillen gingen auch an drei Schüler des Gymnasiums “Aurel Vlaicu” Orăștie und des Internationalen Informatikgymnasiums in Bukarest.

Sport: Der rumänische Pokalsieger Sepsi Sfântu Gheorghe (Mitte) hat den Einzug in die Playoffs der Europa Conference League nach einem1:0-Sieg gegen den FC Aktobe in Kasachstan geschafft. Vizemeister FCSB (Bukarest) schied dagegen in der Europa Conference League gegen den dänischen Vizemeister FC Nordsjaelland aus, der nach einem 0:0-Unentschieden in Bukarest im Rückspiel der dritten Vorrunde des Wettbewerbs zu Hause mit 2:0 gewann. Rumäniens Fu‎ßballmeister Farul Constanta hat sich ebenfalls für die Play-offs der Europa Conference League qualifiziert, nachdem er Mitte der Woche auch das Auswärtsspiel gegen Flora Tallin aus Estland gewonnen hatte. Zwei nordische Mannschaften sind die Gegner Rumäniens in den Play-offs: HJK Helsinki (Finnland) für Farul und FK Bodoe/Glimt (Norwegen) für Sepsi.

18 August 2023