Radio România Internațional

Tag: Eurostat

Creşte numărul vehiculelor electrice în UE

Potrivit Eurostat, vehiculele electrice de pasageri câștigă teren în toate statele membre ale Uniunii. Cele mai mari creşteri, de peste 120 la sută, au fost înregistrate în Finlanda, Croaţia şi Italia, în timp ce România, Danemarca şi Germania au raportat creşteri de peste sută la sută.

Cel mai redus ritm de creştere a fost înregistrat în Cehia şi Spania, în jur de 15 procente.

Numărul total al vehiculelor electrice de pasageri în Uniunea Europeană era estimat în 2021 la aproape două milioane. Fruntașă la acest capitol este Germania, cu peste 600 de mii de astfel de autoturisme, urmată de Franța cu peste 400 de mii și Olanda, cu aproape 250 de mii. În țara noastră, în urmă cu doi ani erau înmatriculate peste 12 mii de astfel de mașini electrice.

În același timp, mai arată Eurostat, a crescut semnificativ, cu 80 la sută față de 2020, și consumul de electricitate în transportul rutier (care include curentul folosit pentru troleibuzele electrice şi încărcarea vehiculelor electrice).

Toate aceste date arată că se fac pași importanți către atingerea obiectivului Uniunii Europene potrivit căruia din 2035, adică peste 12 ani, în întreg spațiul comunitar nu vor mai putea fi vândute automobile noi pe benzină şi motorină.

Luna trecută însă intenția Comisiei Europene destinată să accelereze tranziţia Europei la vehiculele electrice a fost pusă pe pauză, după ce Germania şi-a exprimat, în ultimul moment, opoziţia faţă de această iniţiativă.

Motivul: Berlinul și-ar dori ca și după 2035, constructorii auto să aibă posiblitatea de produce autoturisme care să utilizeze aşa-numiţii combustibili ecologici. O solicitare cu care Bruxelles-ul a fost în cele din urmă de accord, iar minştrii europeni ai energiei au dat votul final în urmă cu două zile.

Vehiculele echipate cu motoare pe combustie vor putea fi înmatriculate şi după 2035, dacă utilizează exclusiv carburanţi neutri din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon, a precizat ministrul german al Transporturilor, Volker Wissing.

Uniunea Europeană va încerca acum să adopte în cel mai scurt timp posibil reglementările cu privire la standardele de mediu ale automobilelor.

RadioRomaniaInternational · Europa la zi 30.03.2023

30 March 2023
Locuinţa, alimentele şi transportul consumă cel mai mult din veniturile cetăţenilor UE

Întreţinerea locuinţelor, care include consumul de apă, electricitate, gaze şi alţi combustibili i-a costat, în medie, pe locuitorii din 23 de state ale Uniunii, aproape o treime din buget în 2020. Alimentele şi băuturile nealcoolice s-au apropiat de 20 de procente, în timp ce pentru transport cetăţenii europeni au plătit aproape 11 la sută din venitul familiei. O cincime din bugetele gospodăriilor din statele membre UE în 2020 au totalizat-o recreerea și cultura, mobilierul și echipamentele de uz casnic, mersul la restaurante și hoteluri și îmbrăcămintea și încălțămintea. Sub 4 la sută au cheltuit oamenii din majoritatea ţărilor europene cu sănătatea, 3 procente au alocat comunicaţiilor, 2,4% alcoolului şi ţigărilor şi sub un procent educaţiei.

O analiză mai profundă indică însă diferențe semnificative între țări. Spre exemplu, la capitolul cheltuieli cu locuința, Malta a indicat un procent de 8,4, în timp ce Ungaria a indicat aproape 50%. Deşi pe locul II ca pondere în majoritatea statelor membre au fost cheltuielile cu alimentele şi băuturile nonalcolice, în ţări ca Danemarca, Germania, Luxemburg, Austria și Slovenia, poziţia a doua a ocupat-o transportul.

De asemenea, Estonia și Malta au avut modele diferite în care alimentele și băuturile nealcoolice au reprezentat cel mai important element de cheltuieli, cu aproximativ o cincime din bugetele gospodăriilor.

În ceea ce priveşte ieşirile la restaurant sau cazările la hotel, maltezii au fost cetăţenii europeni care şi-au permis să cheltuie cel mai mare procent dintre toţi, respectiv 8%, faţă de doar un procent în România şi 2 în Ungaria. Şi pentru haine şi încălţăminte, locuitorii din Malta au putut cheltui cel mai mult dintre toate cele 23 de state luate în calcul, respectiv 8%, faţă de 2 procente în Ungaria şi 3 în Bulgaria sau Belgia.

Cu 33 la sută din bugetul familiei cheltuite pentru consumul locuinţei, România se situează undeva la mijlocul clasamentului, alături de Polonia şi Slovacia. În ceea ce priveşte cheltuielile cu mâncarea, ţara noastră se află pe primul loc între toate cele 23 de state analizate la nivelul anului 2020, cu 28 la sută din venitul unei gospodării. La pol opus se află Luxemburg, cu doar 9 procente, Germania, cu 11, şi Olanda cu 12.

RadioRomaniaInternational · Europa la zi 29.03.2023

29 March 2023
Nachrichten 27.03.2023

Der Präsident des Europäischen Rates, Charles Michel, hat am Montag in Bukarest Gespräche mit dem rumänischen Staatspräsidenten Klaus Iohannis geführt. Der rumänische Staatschef erklärte, sie hätten einen Meinungsaustausch über den Beitritt Rumäniens zum Schengen-Raum und die Rolle des Landes bei der Gewährleistung der Sicherheit der EU-Außengrenzen geführt. Er stellte die Schritte vor, an denen Rumänien konstruktiv beteiligt war, um die im Februar vereinbarten Schlussfolgerungen zur Migration rasch umzusetzen. Der Präsident des Europäischen Rates unterstrich seinerseits seine Unterstützung für die Bemühungen Rumäniens um einen Schengen-Beitritt: Wir müssen so schnell wie möglich eine Entscheidung über den Beitritt Rumäniens zum Schengen-Raum treffen, sagte Charles Michel. Er sei überzeugt, dass die Europäische Union sicherer werde, wenn Rumänien, das alle Bedingungen erfüllt habe, dem Raum der Freizügigkeit beitrete. Am Dienstag wird Charles Michel laut offiziellem Programm die benachbarte Republik Moldau besuchen, die überwiegend rumänischsprachig ist. Der Besuch folgt auf das Gipfeltreffen von letzter Woche in Brüssel, bei dem die Staats- und Regierungschefs der EU ihre Unterstützung für die Republik Moldau, ihre Sicherheit und ihren europäischen Kurs bekräftigt haben.

Rumänien werde dort sein, wo seine Pflicht und die Stimme des Blutes es rufen. Es werde die Souveränität und territoriale Integrität der Republik Moldau verteidigen, sagte der Präsident der Abgeordnetenkammer in Bukarest, Marcel Ciolacu, am Montag. Er fügte hinzu, dass Rumänisch zu sprechen in der Republik Moldau bedeutet, westlich zu sein und die europäischen Werte anzunehmen. Ciolacu nahm gemeinsam mit dem Präsidenten des moldauischen Parlaments Igor Grosu an der Enthüllungszeremonie der Büsten von Alexandru Marghiloman und Ion Inculț teil, die im Park Sfatul Țării in der Gemeinde Ialoveni in der Nähe von Chisinau stehen. Die Veranstaltung findet im Rahmen des 105. Jahrestages der Vereinigung Bessarabiens mit Rumänien statt. Alexandru Marghiloman war während der Vereinigung vom 27. März 1918 rumänischer Ministerpräsident, während Ion Inculeț Präsident des Landesrates in Chisinau war. Aus Bukarest sagte Ministerpräsident Nicolae Ciucă: Die Geschichte lehrt uns, dass militärische Aggression, unrechtmäßige Herrschaft und Diskriminierung von Nationen keinen Bestand haben können. Dies beweist das seit langem bestehende Streben der Völker, einschließlich des rumänischen Volkes, nach einem freien, würdigen, geeinten und demokratischen Leben.

Laut den von Eurostat veröffentlichten Daten stieg die Zahl der elektrischen Personenkraftwagen in der Europäischen Union im Jahr 2021 im Vergleich zu 2020 um 76 %. Alle EU-Mitgliedsstaaten meldeten Zuwächse. Die größten Zuwächse der elektrischen Pkw-Flotte wurden in Finnland, Kroatien und Italien verzeichnet. Rumänien, Dänemark und Deutschland meldeten Zuwächse zwischen 100 % und 120 %. Laut Eurostat wurden in Rumänien im Jahr 2021 12.133 Elektro-Pkw zugelassen. Die niedrigsten Wachstumsraten wurden in der Tschechischen Republik und Spanien verzeichnet.

In Rumänien ist das Wetter im Südosten warm, in den übrigen Regionen aber kühl. Die Tageshöchsttemperaturen lagen am Montag zwischen 8 und 23 Grad Celsius. Am Mittag war es in Bukarest 13 Grad Celsius warm.

27 March 2023
Cumpărături online de peste 6 miliarde de euro în România

Valoarea cumpărăturilor online a fost anul trecut de 6,3 miliarde de euro în România, un nivel apropiat de cifra înregistrată în 2021 (6,2 miliarde euro), se arată într-un raport al GPeC, Asociaţiei Române a Magazinelor Online (ARMO) şi altor entități din domeniu.

Datele provenite de la Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că două treimi dintre utilizatorii de internet (66%) au plasat cel puţin o comandă online în 2022, o creştere de 8,7 puncte procentuale față de ponderea din 2021 (57,3%). Comparate cu cifrele oferite de Eurostat, țara noastră se situează în fața unor state membre ca Bulgaria (41%) sau Italia (49%).

Hainele și încălțămintea, cele mai achiziționate articole de către europeni

De altfel, România înregistrează una dintre cele mai mari creșteri procentuale ale cumpărăturilor online din statele UE. Astfel, în ultimii zece ani ponderea cumpărăturilor online a crescut în țara noastră cu 41%, al treilea cel mai semnificativ avans după Estonia (47%) și Ungaria (43%). La nivel european, numărul cumpărătorilor online a crescut cu 20 de puncte procentuale în ultimul deceniu – de la 55% în 2012, la 75% în 2022.

Europenii au achiziționat, în cea mai mare parte, produse din categoria îmbrăcăminte şi încălțăminte (inclusiv accesorii şi articole sportive), o pondere de 42% în 2022. Livrările de la restaurante și servicii de catering au acumulat 19% din cumpărăturile online, în timp ce produsele din categoria beauty (cosmetice și wellness) au avut o pondere de 17% din comerțul electronic, potrivit Eurostat.

Ponderea utilizatorilor de internet care au achiziționat bunuri sau servicii online în statele UE (2012 vs. 2022) / Sursa: Eurostat

Telefonul mobil, preferat pentru achizițiile online

Din statisticile platformei de marketing afiliat 2Performant reiese că românii au cheltuit în medie 70,75 de euro pentru cumpărăturile efectuate de pe desktop (computer sau laptop), peste valoarea de 66,67 de euro, în 2021. În schimb, tranzacțiile efectuate de pe telefonul mobil au avut o valoarea aproape identică în ultimii doi ani – 46,48 de euro în 2022, respectiv 46,47 de euro în anul precedent.

Ca valoare totală, cumpărăturile de pe telefonul mobilul au înregistrat o pondere de 68,3% din suma tranzacţiilor online din comerţul electronic din România, restul de 31,7% din valoare fiind acoperită prin tranzacțiile de pe desktop. Totodată, mai bine de trei sferturi dintre românii (76.7%) care au efectuat cumpărături online în 2022 au folosit telefonul mobil, față de 69,8% în anul anterior.

Raportul GPeC mai precizează că traficul magazinelor online româneşti este generat în proporţie de peste 80% de către dispozitivele mobile, în creștere de la 75,5%, în 2021, în timp traficul generat de telefoanele mobile depășește 85% în cazul magazinelor și platformelor de cumpărături online consacrate,

Ponderea utilizatorii de internet din UE care au efectuat achizțiii online pe grupe de vârstă / Sursa: Eurostat

21 March 2023
Turismul în UE, spre preformanțele dinaintea pandemiei

Turismul din Uniunea Europeană a revenit în 2002 la cifrele înregistrate înaintea declanșării pandemiei de COVID. Datele publicate în această săptămână de către Eurostat arată că numărul total al nopților petrecute în unitățile de cazare turistică din Uniunea Europeană a ajuns la 2,73 miliarde în 2022. Cifra este cu doar cinci puncte procentuale sub anul 2019, când s-au înregistrat 2,88 miliarde de înnoptări ale turiștilor, dar cu 49% peste nivelul din 2021 (1,83 miliarde). De altfel, cifrele din fiecare lună anului 2022 au depășit valorile înregistrate în lunile corespunzătoare din anul precedent.

O comparație mai detaliată a datelor Eurostat arată o diferență mai mare în primele patru luni ale anului 2022, față de aceleași luni din 2019, apoi o redresarea mai accentuată începând din luna mai. În perioada iulie-octombrie 2022, în plin sezon turistic, diferența s-a micșorat la numai un punct procentual. ultimul trimestru din 2022 a adus 472 milioane de înnoptări în unitățile de cazare turistică, ceea ce înseamnă o scădere de 2% față de trimestrul patru din 2019, când s-au înregistrat 483 milioane de înnoptări.

Numărul de nopți petrecute în unitățeile de cazate din UE (2020-2022) / Sursa: Eurostat

În ceea ce privește turiștii din afara Uniunii Europene, numărul înnoptărilor au crescut la 1,20 de miliarde, o un declin de 12 puncte procentuale față de cele 1,36 de miliarde de înnoptări din 2019. Cel mai mare avans a fost înregistrat de Danemarca care a înregistrat anul trecut cu 4% mai mulți turiști străini cazați decât în 2019. Croația (-2%) și Luxemburg (-3%) au fost cel mai aproape de redresarea completă a numărului de înnoptări a persoanelor din afara UE. De cealaltă parte, Letonia a înregistrat o scădere de 45%, urmată de Slovacia (-40%) și Lituania (-37%).

Tot anul trecut, numărul de nopți petrecute de turiștii interni a crescut în 2022 cu 1% peste nivelul din 2019 la un total de 1,53 miliarde, față de 1,51 miliarde. Malta a cunoscut cel mai mare avans cu 39% mai mult față de 2019, în Cipru au înnoptat cu 35% mai mulți turiști din blocul comunitar, iar în Slovenia cifrele au fost mai mari cu 25%. România se numără printre cele trie state UE cu cel mai semnificativ declin al numărul de nopți petrecute de turiștii interni (-15%). În fața țării noastre se situează Ungaria (-13%), iar pe ultima poziție se află Slovacia cu 22% mai puține nopți petrecute de turiștii interni.

Cel mai probabil, cifrele vizibil mai mici din România și celelalte țări UE care au înregistrat scăderi sunt explicate prin anularea restricțiilor de circulație către alte state din blocul comunitar sau din afara granițelor Uniunii, precum și prin ridicarea obligativității de a prezenta certificatul digital de vaccinare împotriva COVID-19.

Numărul de înnoptări în statele UE și EEA (2022), comparat cu datele din 2019 / Sursa: Eurostat

18 March 2023
România, pe ultimele locuri din UE la vânzările online

Aproape o cincime dintre companiile din Uniunea Europeană cu cel puţin 10 angajaţi au înregistrat vânzări online mai mari sau egale cu 1% din cifra lor de afaceri totală, în 2022. Cifrele sunt cu cu 0,7 puncte procentuale mai mari decât în 2020 (19%), potrivit datelor publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

Trei state membre se detașează la acest capitol, cu Suedia pe prima poziție care a avut o ponderea de 36,6% a companiilor care au realizat cel puţin 1% din cifra lor de afaceri din vânzări online. Pe următoarele locuri se situează Danemarca (35,6% dintre companii) şi Irlanda (35,2%). România se află pe penultima poziție în rândul celor 27 de state membre (10,5%), în timp ce ultimul loc este ocupat de Luxemburg cu o pondere de numai 8,5%.

Comparate cu cifrele din 2020, cele mai importante creşteri ale companiilor cu vânzări online din UE au fost înregistrate în Finlanda (4,2 puncte procentuale până la 27,7%), urmată de Spania (3,7 puncte procentuale până la 29,5%) şi Malta (3,3 puncte procentuale până la 30%). La polul opus, ponderea companiilor cu vânzări online a scăzut în Danemarca cu 2,7 puncte procentuale, precum şi în Grecia şi Belgia, ambele cu 2,3 puncte procentuale mai puțin.

Ponderea companiilor europene care au înregistrat vânzări online mai mari sau egale cu 1% (2021) / Sursa: Eurostat

Datele Eurostat mai arată că 16,8% din totalul companiilor din blocul comunitar au efectuat vânzările online prin intermediul site-urilor sau aplicațiilor mobile. 3,4% dintre companii au utilizat vânzările de tip EDI (transfer electronic de date), iar 2,6% au folosit ambele metode. Vânzările web au fost metoda de derulare a vânzărilor electronice în toate statele membre UE în 2021, însă ponderea diferă mult între cele 27 de țări UE. România se află pe ultima poziție cu numai 8,1% dintre companii care au primit comenzi electronice numai via website-uri sau aplicații, în timp ce în Lituania a avut o pondere de 31,6%.

În ceea ce privește volumul vânzărilor, comerțul online din România a produs de 6,2 miliarde de euro în 2021, cu aproape 10% mai mult față de anul anterior, când valoarea sectorului e-commerce a fost estimată la 5,6 miliarde de euro, arată raportul GPeC E-Commerce România 2021. De menționat că, valoarea totală a sectorului e-commerce din țara noastră include toate tranzacțiile generate din România, atât către comercianții autohtoni, precum și către magazinele online din afara granițelor țării și reprezintă tranzacțiile din segmentul e-tail (produsele fizice care au fost achiziționate online).

24 February 2023
Comerțul cu vin spumant și artificii al UE

După un 2020 marcat de debutul pandemiei de COVID-19 și de restricțiile dure la nivel mondial, anul 2021 a adus o redresare a exporturile de vin spumant ale UE. Astfel, statele UE au exportat în afara spațiului comunitar 636 milioane de litri de vin spumant, ceea ce înseamnă o creștere de 29% față de 2020, când au plecat 494 milioane de litri în afara Uniunii.

Creșterea exporturilor de vin spumant în 2021 vine după primul an de pandemie, când comerțul cu vin a fost afectat semnificativ din cauză că multe baruri şi restaurante au fost închise parţial sau total, astfel că exporturile au scăzut cu 6% în 2020 comparativ cu 2019.

Cu toate că restricțiile în ceea ce înseamnă accesul în baruri și restaurante au continuat și anul trecut, cifrele sunt mai mari chiar şi în comparaţie cu 2019. UE a exportat 528 de milioane de litri în anul pre-pandemic, ceea ce aduce o creştere de 21% sau 108 milioane de litri pentru 2021. În medie, exporturile de vin spumant au înregistrat o creștere medie anuală de 7%, mai arată datele Eurostat.

Exporturile de vin spumant ale statelor UE 2011-2021 / Sursa: Eurostat

Prosecco, cel mai importat vin spumant produs în UE

Vinurile din categoria prosecco au dominat exporturile către destinații din afara UE cu o pondere de 43% sau 273 de milioane de litri. Șampania a avut 15% (94 de milioane de litri), iar cava 10% (65 de milioane de litri) din totalul exporturilor de vin spumant.

Statele Unite ale Americii au fost principala destinație cu un total 31% din exporturile UE de vin spumant sau 198 milioane de litri, urmate de Marea Britanie cu 28% sau 177 milioane de litri.

Tot în 2021, cele 27 de statele membre UE au importat 5,8 milioane de litri de vin spumant din afara spaţiului comunitar, echivalentul a 1% din exporturile de vin spumant ale UE.

Importurile de artificii din România la aproape jumătate față de 2019

Revelionul este sărbătorit, în mod tradițional cu focuri de artificii, dar importurile pentru sunt pe un trend descendent. Anul trecut, statele UE au importat din afara spațiului comunitar o cantitate de 29.200 de tone de artificii, în valoare de 90 de milioane de euro. Cifrele sunt de trei ori mai mici în comparație cu 2019, când în UE au intrat 105.000 de tone de artificii în valoare de 264 milioane de euro, potrivit Eurostat.

Aproape toată cantitatea de artificii importată (28.800 de tone sau 99%) a sosit din China.

Statele membre cu cele mai mari importuri de artificii în 2021 sunt: Ţările de Jos (6.900 de tone sau 24% din total), Polonia (5.300 de tone sau 18%) şi Danemarca (5.200 de tone sau 18%). Împreună, cele trei state acumulează 59% din totalul importurilor UE. România a importat 514 tone de artificii în 2021, în scădere de la 838 de tone în 2020, respectiv, 946 de tone în 2019.

Importurile de artificii ale statelor UE din afara spațiului comunitar (2021) / Sursa: Eurostat

de

30 December 2022
Mai mulți turiști europeni în 2021

Dacă săptămâna trecută, Eurostat a prezentat date privind creșterea călătoriilor cu avionul în 2021, în această săptămână aceeași instituție publică statistici privind călătoriile turistice ale cetățenilor UE. Astfel, rezidenții din cele 27 de state membre au efectuat anul trecut 879 milioane de călătorii turistice cu un sejur de cel puțin o noapte. Ponderea este cu 23% mai mare faţă de 2020, când s-au înregistrat doar 713 milioane călătorii, în contextul pandemiei și a restricțiilor mai dure privind circulația, adoptate în Europa, dar și în lume. Cifrele pentru 2021 sunt mult mai mici în comparație cu cele din 2019, când s-au înregistrat 1,1 miliarde călătorii, în 2019.

Trei state europene au adunat mai bine de jumătate din totalul călătorii turistice ale populației UE, cu un total de peste 500 de milioane de deplasări. Franța a înregistrat cele mai multe călătorii în 2021, ci un total de 200 milioane, fiind urmată îndeaproape de Germania cu 178 milioane de călătorii, iar pe a treia poziție se află Spania cu 131 milioane de călătorii.

Călătoriile turistice după destinație 2019-2021 / Sursa: Eurostat

Turismul intern a crescut în cei doi ani de pandemie deoarece europenii au petrecut aproximativ 85% din toate călătoriile lor turistice în ţara lor de rezidenţă , cu 12 puncte procentuale mai mult faţă de 2019.

Anul trecut, călătoriile în alte state membre UE au reprezentat 12% din totalul călătoriilor turistice, o pondere similară cu cea înregistrată în 2020 (11%) și sub cea din anul 2109 (20%). Datele Eurostat mai arată că numărul călătoriilor spre destinații din afara blocului comunitar a reprezentat, la fel ca în 2020, doar 3% din toate călătoriile turistice. În 2019, ponderea a fost de opt puncte procentuale.

În privinţa înnoptărilor, în medie, călătoriile turistice interne tind să fie mai scurte decât cele externe. Ponderea nopţilor petrecute de turiști în ţara lor de rezidenţă din totalul nopţilor petrecute în 2021 a fost de 73%, ceea re reprezintă o ușoară scădere față de 2020 (76%), însă diferența rămâne mare față de situația dinaintea pandemiei (58% în 2019).

Numărul călătoriilor în scop personal a crescut în 2021 la 811 milioane de călătorii, respectiv 80% din nivelul înregistrat în 2019 când s-au înregistrat un miliard de călătorii. Numărul călătoriilor în scop de afaceri nu a beneficiat de aceeași redresare, în contextul prelungirii perioadelor de telemuncă și a recomandărilor de a reduce deplasările. Astfel, călătoriile de afaceri au fost la 55% din nivelul de dinaintea pandemiei (68,4 milioane de călătorii, faţă de 125 milioane în 2019). Totodată, călătoriile de afaceri au reprezentat 8% din toate călătoriile raportate (comparativ cu 9% în 2020 şi 11% în 2019).

Călătorii ale rezidenților UE în scop personal 2019-2021
/ Sursa: Eurostat

23 December 2022
Asigurarea disponibilității și a unor prețuri abordabile ale îngrășămintelor

Prețurile
îngrășămintelor au devenit o problemă foarte sensibilă pentru fermierii
europeni. Conform datelor Eurostat, creșterea costurilor cu inputurile agricole
a fost de aproape 40%, în al doilea trimestru din 2022, faţă de aceeaşi
perioadă din 2021. În același timp, creșterea prețului produselor agricole a
fost de aproximativ 25%. Din păcate, doar în trei state membre ale Uniunii
Europene – Estonia, România și Cehia, creșterea preţului inputurilor a fost
compensată de creșterea preţului produselor agricole. În multe cazuri,
fermierii sunt puși în situația de a-și reduce activitatea, iar acest lucru
înseamnă implicit reducerea producțiilor în viitor. Acesta este motivul pentru
care Parlamentul European a adoptat o comunicare referitoare la asigurarea
disponibilității și a unor prețuri abordabile ale îngrășămintelor pentru
fermierii europeni.

În plenul Parlamentului, Comisia Europeană a
făcut câteva precizări referitoare la acţiunile viitoare în acest domeniu.
Janusz Wojciechowski, Comisarul european pentru agricultură și dezvoltare
rurală, a spus:

Comisia subliniază că
statele membre pot acorda prioritate accesului continuu și neîntrerupt la gaze
naturale pentru producătorii de îngrășăminte în planul lor național de urgență
în cazul raționalizării gazelor, în conformitate cu comunicarea Comisiei
Economisirea gazului pentru o iarnă sigură. Industria îngrășămintelor poate
fi inclusă în planul de urgență ca sector sensibil. Am deschis un capitol
temporar de criză pentru ajutorul de stat, care permite un sprijin specific
acordat fermierilor și producătorilor de îngrășăminte. Am mărit suma, astfel
încât acum există 150 de milioane de euro pentru companile producătoare de
îngrășăminte și 250 de mii de euro pentru o fermă individuală. Fondurile
generate de măsuri precum plafonarea veniturilor de pe piață, anumiți
producători de energie electrică și contribuția de solidaritate prevăzută de
legislația Uniunii pot fi, de asemenea, utilizate – sub rezerva condițiilor
aplicabile în scopurile menţionate în schemele naționale de sprijin. Aceasta
este următoarea oportunitate. De asemenea, suntem deschiși și vom discuta cu
statele membre pentru a utiliza rezerva de criză, care este de 450 de milioane
EURO, cu o posibilă cofinanțare din partea statelor membre, pentru a putea fi
folosită și pentru fermierii afectați de această creștere a prețurilor la
îngrășăminte.

RadioRomaniaInternational · Alo Bruxelles 22 Decembrie 2022

22 December 2022
December 20, 2022 UPDATE

DEFENSE – Romania’s president, Klaus Iohannis, on Tuesday said that
the presence of Portuguese military with the South-East Multinational Brigade
in Caracal alongside other servicemen from North Macedonia and other NATO
states plays a key role to strengthening Romania’s defense and security. During
a visit paid by his Portuguese counterpart, Marcelo Rebelo de Sousa in Caracal,
the Romanian president said Russia’s invasion of Ukraine has once again
highlighted NATO’s capacity to act firmly, unitarily and coherently to support
the Ukrainian people and to strengthen and reinforce allies on the eastern
flank. Talks between the two heads of state focused on security developments in
Ukraine and providing humanitarian assistance to this country ahead of the cold
season, as well as on facilitating grain exports. At bilateral level, the two
officials tackled the possibility of boosting Romanian-Portuguese cooperation
in the fields of defense, economy, trade, digitization, renewable energy,
healthcare and education.

STRATEGY – The Government of Romania has adopted the 2022-2027
National Strategy on promoting equal opportunities and combating domestic
violence. The document stipulates measures and actions in such fields as
healthcare, education and the labor market, by making national policies reflect
gender prospects. To prevent and combat domestic violence, the government seeks
to create more safe housing and to provide psychological and legal counseling to
the victims. Other measures target marginalized groups such as Roma women,
women in rural areas and women with disabilities.

REVOLUTION – The city of Timișoara in western Romania on Tuesday marked a solemn moment
celebrating the day when Timișoara became
the first city in Romania free of communism. In line with recent tradition, a
group of former participants in the revolution stepped on the balcony of the
Opera building to reenact the events of 1989, when on December 20, tens of
thousands of people took to the streets of Timișoara to protest against Nicolae Ceaușescu’s dictatorship. The anti-communist revolution quickly spread
to Bucharest and other cities. 1,000 people were killed and another 3,000 were
wounded in clashes with security forces. Romania is the only country in Eastern
Europe where the transition from communism resulted in bloodshed.

EUROSTAT – The EU’s natural gas consumption dropped by 20.1% over
August-November 2022 compared to average for the 2017-2021 period, the Eurostat
reports. The EU plans to cut by 15% its natural gas consumption over August
2022 – March 2023, compared to the average of the last five years, in order to
curb the bloc’s dependency on fossil fuels from Russia. According to Eurostat,
over August-November 2022, natural gas consumption went down in most EU member
states. The sharpest decline, 40%, was reported in Finland, Latvia and
Lithuania. Luxembourg, the Netherlands, Romania and Estonia reported a 30%
decrease. Despite curbing their consumption, six EU members have failed to meet
the target, while consumption actually went up in Malta and Slovakia.

TOURISM – The village of Rășinari in central Romania was
shortlisted by the United Nations World Tourism Organization (UNWTO) among the
best tourism villages of 2022. Rășinari
was included on a list of 32 villages in 18 countries across the world
that are embracing tourism as a driver of development and new opportunities for
jobs and income. The mayor of Rășinari
said the village is located at the foot of the mountain. The air here is
clean, the village is surrounded by fir tree forests, and there are many
guesthouses and guided tours. There are plenty of things to do and see, the
official added. The Best Tourism Villages award ceremony will take place in
February, and comes in recognition of the villages’ commitment to innovation
and sustainability in all its aspects – economic, social and environmental. (VP)

20 December 2022
December 20, 2022 UPDATE

DEFENSE – Romania’s president, Klaus Iohannis, on Tuesday said that
the presence of Portuguese military with the South-East Multinational Brigade
in Caracal alongside other servicemen from North Macedonia and other NATO
states plays a key role to strengthening Romania’s defense and security. During
a visit paid by his Portuguese counterpart, Marcelo Rebelo de Sousa in Caracal,
the Romanian president said Russia’s invasion of Ukraine has once again
highlighted NATO’s capacity to act firmly, unitarily and coherently to support
the Ukrainian people and to strengthen and reinforce allies on the eastern
flank. Talks between the two heads of state focused on security developments in
Ukraine and providing humanitarian assistance to this country ahead of the cold
season, as well as on facilitating grain exports. At bilateral level, the two
officials tackled the possibility of boosting Romanian-Portuguese cooperation
in the fields of defense, economy, trade, digitization, renewable energy,
healthcare and education.

STRATEGY – The Government of Romania has adopted the 2022-2027
National Strategy on promoting equal opportunities and combating domestic
violence. The document stipulates measures and actions in such fields as
healthcare, education and the labor market, by making national policies reflect
gender prospects. To prevent and combat domestic violence, the government seeks
to create more safe housing and to provide psychological and legal counseling to
the victims. Other measures target marginalized groups such as Roma women,
women in rural areas and women with disabilities.

REVOLUTION – The city of Timișoara in western Romania on Tuesday marked a solemn moment
celebrating the day when Timișoara became
the first city in Romania free of communism. In line with recent tradition, a
group of former participants in the revolution stepped on the balcony of the
Opera building to reenact the events of 1989, when on December 20, tens of
thousands of people took to the streets of Timișoara to protest against Nicolae Ceaușescu’s dictatorship. The anti-communist revolution quickly spread
to Bucharest and other cities. 1,000 people were killed and another 3,000 were
wounded in clashes with security forces. Romania is the only country in Eastern
Europe where the transition from communism resulted in bloodshed.

EUROSTAT – The EU’s natural gas consumption dropped by 20.1% over
August-November 2022 compared to average for the 2017-2021 period, the Eurostat
reports. The EU plans to cut by 15% its natural gas consumption over August
2022 – March 2023, compared to the average of the last five years, in order to
curb the bloc’s dependency on fossil fuels from Russia. According to Eurostat,
over August-November 2022, natural gas consumption went down in most EU member
states. The sharpest decline, 40%, was reported in Finland, Latvia and
Lithuania. Luxembourg, the Netherlands, Romania and Estonia reported a 30%
decrease. Despite curbing their consumption, six EU members have failed to meet
the target, while consumption actually went up in Malta and Slovakia.

TOURISM – The village of Rășinari in central Romania was
shortlisted by the United Nations World Tourism Organization (UNWTO) among the
best tourism villages of 2022. Rășinari
was included on a list of 32 villages in 18 countries across the world
that are embracing tourism as a driver of development and new opportunities for
jobs and income. The mayor of Rășinari
said the village is located at the foot of the mountain. The air here is
clean, the village is surrounded by fir tree forests, and there are many
guesthouses and guided tours. There are plenty of things to do and see, the
official added. The Best Tourism Villages award ceremony will take place in
February, and comes in recognition of the villages’ commitment to innovation
and sustainability in all its aspects – economic, social and environmental. (VP)

20 December 2022
Comisia a aprobat pentru România acordarea de ajutoare de stat pentru reîmpădurire

Comisia Europeană a aprobat o schemă de ajutoare în valoare de aproximativ 32 de milioane de euro, solicitată de România pentru sprijinirea investițiilor care promovează reîmpăduririle.

Schema va fi finanțată în întregime prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență după evaluarea pozitivă a Planului de redresare și reziliență al României de către Comisia Europeană și adoptarea acestuia în Consiliu.

Scopul acestei scheme este de a îmbunătăți reziliența și protecția ecosistemelor de păduri, în vederea condițiilor climatice viitoare din România. Vor fi sprijinite, în special, înființarea, dezvoltarea și modernizarea capacităților de producție a puieților, dar și producerea, prelucrarea și condiționarea semințelor pentru reîmpădurire.

Potrivit schemei, sprijinul va fi sub formă de granturi directe care vor acoperi între 70% și 90% din costurile de investiții eligibile. Vor putea solicita acest sprijin proprietari de păduri publice și private, precum și producători autorizați de material reproductiv forestier. Programul de sprijin se va derula până la data de 30 septembrie 2024.

Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie anul acesta. Forul comunitar a concluzionat că ajutoarele pe care dorește să le acorde România sunt necesare și adecvate pentru a îmbunătăți reziliența și valoarea ecosistemelor de păduri.

Potrivit Eurostat, 38% din suprafața Uniunii Europene este acoperită de păduri. În timp ce Finlanda, Suedia sau Slovenia au peste 60% din teritoriu împădurit, România este una dintre țările cu cele mai puține păduri, acestea existând doar pe mai puțin de o treime din suprafață. La noi în țară au dispărut în patru ani, între 2016 și 2020, mai mult de un milion de hectare de păduri. Cele mai mari suprafețe de fond forestier sunt acum în județele Suceava, Caraș-Severin și Hunedoara, însă numai ceva mai puțin de două treimi din păduri sunt proprietate publică.

RadioRomaniaInternational · Europa la zi 19.12.2022

19 December 2022
România, ultima în UE la fondurile pentru cercetare

Uniunea Europeană a cheltuit 328 de miliarde de euro pentru cercetare şi dezvoltare, în 2021, ceea ce reprezintă un avans de 6% față de anul precedent, arată datele Eurostat. În același timp, intensitatea R&D, a scăzut de la 2,31% în 2020, până la 2,27% anul trecut, procent ce poate fi legat de revenirea PIB-ului în 2021 după declinul semnificativ din primul an al pandemiei de COVID-19.

Intensitatea cercetării este calculată ca raport între cheltuielile totale de cercetare-dezvoltare şi produsul intern brut şi este exprimată în procente, precizează Executivul european.

Sub 0,5% din PIB pentru cercetarea românească

Doar şase state membre au alocat în 2021 mai puțin de 1% din PIB pentru cercetare și dezvoltare, cu România în coada listei (0,48%), devansată de Malta (0,65%), Letonia (0,71%), Bulgaria (0,81%), Cipru (0,89%) și Slovacia (0,95%). De precizat că în țara noastră intensitatea R&D a rămas neschimbată între 2011 și 2021, rămânând la ponderea de 0,48% din PIB.

De cealaltă parte, cea mai mare intensitate a cercetării-dezvoltării a fost înregistrată anul trecut în Suedia (3,35%), Austria (3,22%) şi Belgia (3,19%). Majoritatea țărilor UE au raportat o intensitate a cercetării-dezvoltării mai mare în 2021 față de 2011, cu cel mi mare avans în Belgia (1,02%, urmată de Grecia (0,76%), Polonia (0,69%), Austria (0,55%) și Croația (0,53%).

Intensitatea cercetării și dezvoltării în statele UE ca procent din PIB / Sursa: Eurostat

Crește numărul de cercetători în statele UE

Legat de numărul cercetătorilor din blocul comunitar, datele Eurostat arată că o creștere semnificativă a angajaților cu normă întreagă de 45,57% în ultimul deceniu, respectiv la două milioane de cercetători în 2021, față de 1,38 milioane în 2011.

Aproape toate statele au creșteri ale numărului de cercetători în ultimul deceniu, cu cifre duble pentru Polonia şi Suedia, care au înregistrat 135.700, respectiv 100.100 de angajați în cercetare și dezvoltare. Numărul cercetătorilor a crescut și în România în perioada 2011-2021, dar nu a reușit să treacă de 20.000 de angajați R&D. În fața țării noastre se află state UE cu o populație mult mai mică precum: Irlanda, Ungaria, Finlanda, Grecia sau Austria.

Totodată, România are cea mai mare pondere a cercetătorilor care activează în sectorul guvernamental (34,1%), țara noastră fiind urmată de Bulgaria (29,1%) şi Croaţia (22,5%). La nivelul Uniunii Europene, majoritatea cercetătorilor lucrează în sectorul întreprinderilor (56,3%) și în învățământul superior (31,9%), cu numai 11% în sectorul guvernamental (11%).

Numărul de cercetători în statele UE și EEA 2011-2021, exprimat la mia de angajați / Sursa: Eurostat

13,5 miliarde de euro pentru Orizont Europa

Legat de domeniul cercetării, Comisia Europeană a anunțat pe 6 decembrie că a adoptat programul de lucru Orizont Europa pentru perioada 2023 – 2024, care va primi 13,5 miliarde de euro. Fondurile sunt destinate sprijinirii cercetătorilor și inovatorilor din Europa pentru găsirea unor soluții revoluționare la provocările de mediu, energetice, digitale și geopolitice.

Defalcat, bugetul include 5,67 miliarde de euro pentru îndeplinirea obiectivelor esențiale ale politicilor climatice, găsirea unor soluții inovatoare pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și adaptării la schimbările climatice. Alte 1,67 miliarde de euro sunt destinate sprijinirii biodiversității, iar 4,5 miliarde EUR vor sprijini tranziția digitală a UE, inclusiv dezvoltarea tehnologiilor digitale esențiale și încurajarea integrării acestora în viețile noastre.

De asemenea, va beneficia de finanțare și noul program european Bauhaus care urmărește să demonstreze beneficiile tranziției verzi în viața de zi cu zi și în spațiile de locuit ale oamenilor, a comunicat Executivul european.

7 December 2022
December 7, 2022 UPDATE

JHA — The Romanian Justice Minister, Cătălin Predoiu, will participate, in Brussels, between December 7-14, in the works of the Justice and Home Affairs Council and of the General Affairs Council (CAG) of the European Union. According to JHAC communique, on the sidelines and in the period between the two councils, the Justice Minister will have a series of bilateral meetings with counterparts from other member states and EU officials, in Brussels and Luxembourg. Within the JAH Council, minister Predoiu will present Romanias position regarding the legal instruments and European policies in the field of Justice on the Councils agenda. We remind you that the Home Affairs section of the JHA Council is to decide on the admission of Romania, Bulgaria and Croatia to the free movement Schengen Area.

Schengen — Prime Minister Nicolae Ciucă welcomed, on Wednesday, the completion by the Parliament in The Hague of the procedure for approving the position of the Government of the Netherlands in favor of Romanias accession to Schengen. ‘We appreciate the recent cooperation with our Dutch partners and we consider that this result is a clear recognition of Romanias preparation,’ the Romanian Prime Minister Ciucă wrote on the Governments Twitter account on Wednesday. In turn, the Romanian Foreign Minister, Bogdan Aurescu, welcomed the favorable result of the vote, as a result of the close and intense political dialogue with the Dutch partners. Austria remains the only EU state that opposes the entry of Romania and Bulgaria.

Statistics — The Gross Domestic Product of the European Union grew by 0.4%, and that of the Eurozone by 0.3%, in the third quarter of 2022, as compared to the previous three months, and Ireland, Cyprus, Malta and Romania had the more significant advance – shows the data published on Wednesday by the European Statistics Office (Eurostat). The economy grew by 2.3% in Ireland and by 1.3% in Cyprus, Malta and Romania. The most significant decline was recorded in Estonia (minus 1.8%), Latvia (minus 1.7%) and Slovenia (minus 1.4%). Among the EU member states, the most significant annual advance of the economy was recorded in Ireland (10.6%), Croatia (5.5%), Cyprus (5.4%), Malta (5.2%), Portugal (4.9%) and Romania (4.7%), the only decreases being in Estonia (minus 2.3%) and Latvia (minus 0.4%).

CAP – The European Commission on Wednesday approved the strategic plans of Romania and Bulgaria within the Common Agricultural Policy. Almost 15 billion Euros will be made available for Romania. Bucharest’s plan aims at improving farmers means of subsistence and their competitiveness. Besides the support for income, over one billion Euros will be allocated to investments in farms and processing units. Romania uses about 40% of its budget for rural development, to encourage ecological practices in areas of high natural value, in order to protect biodiversity. About 11 thousand hectares of land will be subject to such practices. In order to maintain the attractiveness of rural areas in Romania, the plan will support the creation of over 12 thousand jobs, with financing for enterprises and infrastructure.

Gaudeamus — Wednesday saw the opening in Bucharest of the 29th edition of the Gaudeamus Book Fair organized by Radio Romania. Until Sunday, 200 participants will offer the public a varied range of editorial products, on different supports, suitable for all ages and fields of interest, music and educational games. More than 600 editorial events and related projects were announced. For the first time, two spaces dedicated to interactive activities for the youngest visitors have been set up within the fair. All stands will also be found in virtual format on the gaudeamus.ro website. The honorary president of this years edition is the writer Ana Blandiana.

Agreement – The governments of Romania and the State of Kuwait signed an agreement on cooperation in the military field, the Romanian Defense Ministry announced on Wednesday. The agreement will provide the legal framework for cooperation between the two sides in areas of mutual interest such as military training and education, information exchange, military history and geography, and cultural activities. According to the Defense Ministry, during the visit of the delegation from Kuwait, discussions regarding the bilateral political-military dialogue took place. Against this background, the discussions focused on bilateral cooperation, the approach to the security situation in the Black Sea area and the Middle East and the efforts of the two countries to ensure stability at the regional level, the Defense Ministry mentions. (LS)

7 December 2022
România, printre statele UE cu scăderi ale venitului gospodăriei

O parte din populația UE a raportat scăderi ale veniturilor încă din 2021, înainte de invazia rusească în Ucraina care a provocat inflația-record de anul acesta. Și gospodăriile din România au raportat venituri mai mici în timp ce un sondaj al organizației Salvați Copiii semnalează că aproape toate familiile vulnerabile din țara noastră nu pot acoperi cheltuielile de bază.

Venituri mai mari pentru o treime din populația Cehiei

Potrivit datelor publicate marți de către Eurostat, două treimi din populația statelor membre (66,5%) locuia în gospodării al căror venit net rămas stabil, comparativ cu 2020, iar 17,5% a raportat o creștere a venitului. În schimb, 16% din populație a pierdut din veniturile înregistrate cu un an în urmă. Datele Oficiului European pentru Statistică includ 84% din totalul populației UE.

În România, Ponderea populației care a declarat o scădere a venitului gospodăriei a fost de 5,4% în România, ce mai mare pondere fiind raportată de către Cipru (27,6%). Ponderea creșterilor în venitul gospodăriei a variat în cele 27 de state membre de la 4,9% în Italia la 34,8% în Cehia.

Datele Eurostat mai arată că ponderea populației care a raportat o creștere a venitului a fost mai ridicată decât cea a celor care au declarat o scădere în 17 țări UE. Dintre acestea, opt state au înregistrat o diferență de peste zece puncte procentuale. De cealaltă parte, în nouă țări UE ponderea populației care a declarat o scădere a venitului a fost mai ridicată decât creșterea raportată, deferența fiind de sub zece puncte procentuale în opt dintre aceste țări.

Evoluții ale veniturilor populației UE în 2021, comparativ cu anul pecedent – Verde: venit mai mic / Roz: aproximativ același venut / Albastru: venit mai mare (Sursa: Eurostat)

40% intre gospodăriile vulnerabile din România, mai sărace în 2022

Date privind veniturile actuale în România vine din partea Salvați Copiii care a realizat un sondaj printre familiile beneficiare de ajutorul organizației din România. Astfel, 40% dintre gospodăriile care se confruntă cu sărăcia spun că au venituri mai mici toamna aceasta față de cea din 2021. Pentru 41% dintre aceste familii veniturile au rămas neschimbate, iar 18% dintre gospodării au raportat venituri majorate.

Un aspect îngrijorător este că 95% dintre familiile vulnerabile nu pot acoperi nevoi de bază, cum ar fi medicamente sau consultaţii medicale, alimente sau alte bunuri de strictă necesitate pentru copii, cheltuieli legate de educația acestora, facturile cu utilităţile locuinţei, arată sondajul realizat de Salvați Copiii România.

Cheltuielile legate de renovarea locuinței și cele pentru vacanțe sau activități de timp liber sunt printre primele la renunță familiile aflate în risc de sărăcie. Pentru a face față scumpirilor, jumătate dintre aceste gospodării încearcă să facă economii la utilități și alimente, iar cheltuielile legate de educaţie şi sănătatea copiilor sunt diminuate în multe familii.

Salvați Copiii România mai amintește că, în 2021, circa 1,5 milioane de copii din România (41,5%) se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială, potrivit datelor Eurostat.

22 November 2022