Radio România Internațional

Tag: Eurostat

August 18, 2023

OLYMPIAD – Romania took 1st place at the Central European Olympiad in Informatics 2023 (CEOI 2023), held in Magdeburg, Germany. Student Luca Perju-Verzotti with the Tudor Vianu National College of Informatics in Bucharest took the first place and gold medals. Gold, silver and bronze medals were also won by three students with the Aurel Vlaicu Theoretical High School in Orăștie (central Romania) and the International Theoretical High School of Informatics in Bucharest.

GDP — Romania is among the countries with the best results in terms of GDP growth and reduction of greenhouse gas emissions in the first quarter of this year, according to the Eurostat. Romanias GDP is 2.4% and has increased more than the European average of 1.2%. In terms of greenhouse gas emissions, Romania has reduced them by almost 5%, while the European average is 2.9%. The EU economy as a whole has become more efficient and less polluting. In the first quarter of 2023, EU economy’s greenhouse gas emissions totalled 941 million tonnes of CO2-equivalent, a 2.9% decrease compared with the same quarter of 2022. This decrease took place simultaneously with a 1.2% increase in the EU’s GDP in the first quarter of 2023, compared with the same quarter of 2022, Eurostat reports. Most emissions were released by the housing sector – 24%, followed by industrial production – 20%, electricity and gas sector – 19%, agriculture – 13% and transport and storage – 10%. The largest decrease in emissions occurred in the electricity and gas sector – 12.3% while the transport and storage sector had the largest increase – by 7.2%

FOREIG AFFAIRS – The Romanian Minister of Foreign Affairs, Luminiţa Odobescu, spoke on the phone with her Armenian counterpart, Ararat Mirzoyan, and also with the Canadian Foreign Minister, Melanie Joly. According to a press release of the Romanian Foreign Ministry, during the discussion with the Armenian counterpart, Minister Luminiţa Odobescu reconfirmed Romanias support for the development of the relationship between the Armenia and the EU. Regarding the situation in the South Caucasus, the Romanian official welcomed the mediation efforts of the President of the European Council, Charles Michel, and voiced support for the peaceful resolution, through dialogue, of all pending issues, respecting the principles and norms of international law, including the provisions of international humanitarian law. On the other hand, during the telephone conversation with the Canadian counterpart, the very good cooperation on various files of bilateral interest was emphasized, such as cooperation in the energy sector, in the security and defense sectors and in the promotion of human rights. Also, the two ministers highlighted the joint commitment of Romania and Canada to provide sustained support to Ukraine and the Republic of Moldova, both in the context of efforts to combat the effects of Russias war in Ukraine, and in support of the European path of the two states.

GOVERNMENT – The text of an emergency order that modifies the National Recovery and Resilience Plan, but also the proposals of the Ministry of Transport in terms of cutting red tape are on the agenda of todays meeting of the Romanian government. The government also wants to adopt and submit to parliament a draft law to revise the article of the Criminal Code, which refers to the punishment of discrimination and incitement to hatred.

VISIT — The Ukrainian Prime Minister, Denîs Şmîhal, is in Bucharest today for talks with Romanian officials on aspects related to regional security, in the context of Russias military aggression against Ukraine. We will also discuss Romanias efforts regarding the transit of Ukrainian grain to ensure access to food worldwide, as well as issues related to the bilateral agenda for the protection of Romanian farmers and the rights of Romanian minorities in Ukraine, Romanian PM, Marcel Ciolacu said.

FOOTBALL –Sepsi OSK Sfântu Gheorghe football squad, holder of the Romanian Cup, qualified to the Europa Conference League play-off after the 1-0 victory against FC Aktobe on Thursday evening, in Kazakhstan, in the second leg of the third preliminary round of the competition. In Sfantu Gheorghe, Sepsi had finished the match with Aktobe in a draw. On Thursday evening, the Romanian vice-champion FCSB was eliminated from the Europa Conference League by the vice-champion of Denmark, FC Nordsjaelland, who, after a goalless draw in Bucharest, won at home 2-0, in the second leg of the third preliminary round. Romanias champion, Farul Constanţa, has also qualified to the Europa Conference League play-off, which won the away match with Flora Tallinn of Estonia. Two Nordic teams will be the opponents of the Romanians in the play-off: HJK Helsinki (Finland), for Farul and FK Bodoe/Glimt (Norway) for Sepsi. (EE)

18 August 2023
UE îşi reafirmă angajamentul față de realizarea obiectivelor ONU de dezvoltare durabilă

Analiza transmisă acum de Uniunea Europeană oferă o imagine de ansamblu asupra modului în care acțiunile forului comunitar pe plan intern și extern contribuie la realizarea celor 17 obiective pentru dezvoltare durabilă trasate de Naţiunile Unite, atât în cadrul Uniunii, cât și în țările partenere din întreaga lume.

Potrivit celor mai recente date furnizate de Eurostat, Uniunea Europeană a înregistrat progrese în ceea ce privește realizarea majorității obiectivelor de dezvoltare durabilă.
Cele mai mari progrese au fost înregistrate la asigurarea unor condiții de muncă decente și a creșterii economice, reducerea sărăciei și promovarea păcii, a securității și a unor societăți și instituții favorabile incluziunii.

În cazul educației și formării, Uniunea a înregistrat progrese semnificative la capitolul educaţiei timpurii.

În ceea ce privește asigurarea unor condiții de muncă decente pentru toți și a creșterii economice, între anii 2014 şi 2019 economia europeană a creat aproape 15 milioane de locuri de muncă. Tendința pozitivă s-a estompat însă în 2020 din cauza pandemiei, dar apoi economia Uniunii s-a redresat puternic, ajungând la o rată de ocupare a forței de muncă de aproape 75%.

Pentru a realiza progrese în ceea ce privește acțiunile climatice, Uniunea Europeană a creat un nou cadru de reglementare.

Pentru combaterea discriminării, Comisia a adoptat Planul de acțiune al Uniunii pentru combaterea rasismului, Cadrul strategic pentru egalitatea, incluziunea și participarea romilor, Strategia privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ, Strategia Uniunii Europene privind combaterea antisemitismului și susținerea vieții evreiești și Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030.

Pentru a contribui la crearea unor societăți pașnice și favorabile incluziunii, Comisia Europeană a stabilit o nouă Strategie privind uniunea securității, care urmărește să combată violența, abuzurile și traficul de persoane, criminalitatea organizată și terorismul.

Uniunea Europeană continuă, de asemenea, să îşi sprijine partenerii internaţionali în vederea realizării obiectivelor de dezvoltare durabilă în întreaga lume.

RadioRomaniaInternational · Europa la zi 24.07.2023

24 July 2023
Câți europeni își permit să mănânce adecvat

Aproape 8,3% din totalul populației Uniunii Europene nu îşi permitea în 2022 o masă care să conțină carne, pește sau echivalentul vegetal odată la două zile, potrivit datelor publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat). Într-un singur an, numărul celor care întâmpină aceste dificultăți a crescut cu un punct procentual (7,3% în 2021).

România are cifre de aproape trei ori mai mari peste media europeană și cele mai mari din rândul celor 27 de state membre. Anul trecut, 22,1% dintre români nu și-au permis să mănânce adecvat, o pondere mai mare decât în Bulgaria (21,6%) și Slovacia (15,8%). De cealaltă parte, se află trei state europene unde mai puțin de 2% din totalul populație se afla în această situație: Irlanda (1,4%), Cipru (1,5%) și Luxembourg (1,8%).

Cifrele sunt și mai îngrijorătoare în rândul europenilor aflați în risc de sărăcie. Astfel, aproape o cincime (19,7%) dintre europenii aflați în risc de sărăcie nu își permiteau o masă adecvată în 2022, ponderea fiind și aici în creștere cu 2,2 puncte procentuale față de anul 2021.

Cea mai mare pondere a persoanelor în risc de sărăcie care nu îşi permiteau să mănânce adecvat se înregistra în Bulgaria (44,6%), urmată de România (43%) şi Slovacia (40,5%). Aceleași trei state se află la polul opus și în cazul persoanelor aflate în risc de sărăcie: Irlanda (5%), Luxemburg (5,1%) şi Cipru (5,6%).

Anul trecut, 95,3 milioane de cetățeni UE au fost supuși riscului de sărăcie sau de excludere socială, ceea ce reprezintă 21,6% din populația UE.

Ponderea populației în statele UE care nu își permitea o masă care cpnține carne, pește sau echivalentul vegetal în 2022 / Sursa: Eurostat

De menționat că războiul de agresiune al Rusiei asupra Ucrainei a influențat puternic piața de produse agroalimentare a UE. Criza cerealelor provocată de conflictul din Ucraina, dar și seceta au creat lipsuri în lanțul comerțului cu alimente. Totodată, inflația anuală a UE a ajuns la o cotă istorică de circa 12%, iar multe alimentele s-au scumpit peste aceste nivel.

Capacitatea de a-și permite o masă cu carne, pui, pește sau echivalent vegetarian la fiecare două zile se numără printre elementele observate la nivelul gospodăriei pentru a calcula rata de deprivare materială și socială severă. Acesta este unul dintre indicatorii principali ai Pilonului european al drepturilor sociale – Tabloul de bord social al indicatorilor.

Această capacitate face parte din Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD). Cel de-al doilea obiectiv “Foamete zero (ODD 2) urmărește eradicarea foametei și a tuturor formelor de malnutriție, asigurând în același timp accesul la o alimentație sigură, nutritivă și adecvată.

14 July 2023
România, cele mai mici prețuri la bunurile de consum din UE

În 2022, România a înregistrat cel mai scăzut nivel al prețurilor pentru bunurile de consum şi serviciile din componența consumului final al gospodăriilor populației, în rândul celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS). România se află cu 42 de puncte procentuale sub media UE, în spatele Bulgariei (41% sub media UE) și Polonia (-38%).

La polul opus, țările UE cu cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru consumul final al gospodăriilor populației sunt Irlanda (46% peste media UE), Danemarca (+45%), Luxemburg (+37%) şi Finlanda (+27%).

Indicii nivelului prețurilor exprimă câte unități din aceeași monedă sunt necesare pentru a cumpăra un volum identic de bunuri și servicii în țări diferite, pentru fiecare grupă de bunuri și servicii. În anul 2022, pentru bunurile de consum și serviciile din componența consumului final se plătesc 100 euro la nivelul Uniunii Europene, 146 euro în Irlanda și 58 euro în România, se arată în raportul publicat de INS la finalul săptămânii trecute.

INS citează în acest context un comunicat al Oficiului European pentru Statistică (Eurostat) din care reiese că România este cel mai ieftin stat membru pentru grupa Alimente şi băuturi nealcoolice (72%), urmată de Polonia (73%). De cealaltă parte, ă Danemarca şi Luxemburg sunt statele membre cu cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru această grupă de produse (121%).

Datele Eurostat mai arată că țara noastră un nivel redus al preţurilor pentru grupa Articole de mobilier, echipamente de uz casnic şi întreţinerea curentă a locuinţei (70% din media UE), fiind devansată doar de Bulgaria (71%). De altfel, statul vecin avea, anul trecut, cel mai scăzut nivel al preţurilor și pentru grupele Băuturi alcoolice şi tutun (66%), Îmbrăcăminte şi încălţăminte (80%) şi Întreţinerea locuinţei, apă, electricitate, gaz şi alţi combustibili (37%).

Danemarca are cel mai ridicat nivel al preţurilor pentru produsele cuprinse în grupa Îmbrăcăminte şi încălţăminte (133%), iar Irlanda este cea mai scumpă ţară din UE la produsele din grupele Băuturi alcoolice şi tutun (216%) , dar și pentru Întreţinerea locuinţei, apă, electricitate, gaz şi alţi combustibili (212%).

În ceea ce privește indicele de volum al Produsului Intren Brut (PIB) pe locuitor, calculat pe baza Parității Puterii de Cumpărare (PPC), România a avut un nivel de 77% din media UE, același cu Portugalia și UE, capitol la care Bulgaria se află la nivelul cel mai redus din blocul comunitar (41% sub media UE). La celălalt pol se situează Luxemburg cu 161% peste media UE, procent ce se datorează ponderii mari a cetățenilor străini în forța de muncă totală din acest stat car contribuie la realizarea PIB-ului.

PIB-ul per capita în statele UE, calculat pe baza PPC /Sursa: Eurostat

3 July 2023
Alimente de bază mai ieftine

România este
statul din Uniunea Europeană cu cele mai mici preţuri la alimente şi băuturi
nealcoolice în 2022, arată datele Oficiului European de Statistică. Aceste
produse au fost cu aproape 30% mai ieftine faţă de media europeană, conform
Eurostat. Însă România s-a aflat anul trecut şi printre ultimele ţări din UE în
privinţa salariului minim, cu 515 euro pe lună. Doar Bulgaria şi Letonia au
avut un nivel mai mic dintre cele 21 de state membre care un salariu minim
naţional. Totodată, rata anuală a inflaţiei în România a fost de 12,2% în
martie, comparativ cu 8,3 procente, media la nivel comunitar.

Aceste date
explică, în parte, de ce România
s-a clasat pe locul 14 în UE la nivelul de trai măsurat pe baza consumului
individual efectiv, cu 88% din media Uniunii Europene. În acest context,
Guvernul de la Bucureşti pregăteşte un act normativ prin care să limiteze
adaosul comercial, astfel încât preţul alimentelor de bază la raft să scadă.
Decizia a fost luată după ce varianta reducerii TVA la alimente, propusă de
ministrul FInanţelor, Marcel Boloş, nu a fost acceptată de prim-minstrul Marcel
Ciolacu. Iată explicaţia acestuia:

Din experienţa trecută orice
reducere a luat TVA a adus o ieftinire pe o perioadă foarte limitată de timp,
normal că a dus mai mică colectarea la stat, iar în două săptămâni preţurile au
fost la fel, deci nu a funcţionat. Eu nu vorbesc de preţuri plafonate, eu
vorbesc de un întreg ansamblu şi o schemă aplicată pe întreg lanţul şi voi veni
cu această schemă în Guvernul României.

Măsura la care s-a referit
premierul urmează să fie instituită printr-o ordonanţă de urgenţă pusă în
transparenţă decizională pe site-ul Ministerului Agriculturii. Proiectul
prevede limitarea, pentru o perioadă de trei luni, a adaosului comercial
practicat de marile lanţuri alimentare pentru un număr de 14 produse de bază,
printre care pâine, lapte, iaurt, mălai, ulei, ouă, carne şi legume.

De
asemenea, procesatorii vor trebui să întocmească o fişă de cost în care să
includă cheltuielile directe şi indirecte şi abia apoi vor putea aplica un
adaos comercial de maximum 20%.

La rândul lor, distribuitorii vor putea aplica
un adaos comercial de maximum 5%, iar supermarket-urile vor putea include în
preţul produsului un adaos de maximum 20%. Această schemă urmează să fie
implementată şi în cazul produselor din import.

Proiectul de ordonanţă ar urma
să ajungă pe masa executivului joi şi să intre în vigoare imediat după
publicarea sa în Monitorul Oficial. Totodată, Agenția Națională de Administrare
Fiscală şi Consiliul Concurenţei vor efectua controale pentru a verifica, în
teren, respectarea legislaţiei. Se estimează că primele efecte ale acestor
măsuri vor fi resimţite de populaţie începând cu 1 august.

RadioRomaniaInternational · Alimente de bază mai ieftine – 28.06.2023

28 June 2023
Nivelul de trai în UE pe baza consumului individual efectiv

România a urcat anul trecut pe a paisprezecea poziție în rândul statelor membre ale UE la consumului individual efectiv (AIC, după abrevierea în engleză), potrivit datelor publicate de Eurostat. Anul trecut, România a avut un consum individual efectiv de 88% din media europeană.

Dacă Produsul Intern Brut per cap de locuitor are la bază bunurile şi serviciile achiziționate şi plătite de o gospodărie, indicele AIC este determinat pe baza bunurilor şi serviciilor consumate de cetățeni, fără a se mai lua în considerare că acestea au fost contractate şi plătite în mod real de către gospodării, guvern sau organizații non-profit. Astfel, menționează Eurostat, consumul individual efectiv reflectă mai fidel bunăstarea unui cetățean decât PIB-ul per capita.

Datele transmise de Eurostat arată diferențe majore între cele 27 de state membre. Consumul individual efectiv varia de la 67% din media UE în Bulgaria până la 138% din aceeași medie în Luxemburg. De altfel, nouă state membre au avut anul trecut un consum per capita peste media blocului comunitar. Pe această listă, alături de Luxemburg se situează Germania (119%), Austria (118%), Ţările de Jos (116%), Belgia (115%), Danemarca (111%), Franţa şi Finlanda (ambele cu 109%) şi Suedia (108%).

Celelalte 18 țări din UE s-au situat sub media europeană, cu cel mai scăzut nivel al consumului individual efectiv înregistrat în Bulgaria (cu 33 de puncte procentuale sub media UE), Ungaria (-28%) şi Slovacia (-27%).

Comparativ cu anul 2022, România a înregistrat anul trecut un avans de 7 puncte procentuale a indicelui AIC, ceea ce reprezintă a doua cea mai mare creștere din UE după Slovenia (8%). De cealaltă parte Danemarca a avut cea mai mare scădere a aceluiași, de la 120% din media UE în 2020 la 111% în 2022.

Consumul individual efectiv în Europa (2022) / Sursa: Eurostat

Datele Eurostat mai arată că și PIB-ul per capita (valoarea Produsului Intern Brut pe cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard – PPS) a înregistrat variații semnificative în 2022. Aceste diferențe s-au situat între 59% din media Uniunii Europene în Bulgaria şi 261% în Luxemburg, cu numai puțin de 11 țări UE care au avut valori ale PIB-ului per capita peste media din blocul comunitar.

Cel mai ridicat nivel a fost în Luxemburg (161% peste media din UE), Irlanda (133%) şi Danemarca (37%) iar cel mai scăzut în Bulgaria (41% sub media UE), Slovacia şi Grecia (ambele 32%). România s-a situat la 77% din media Uniunii Europene, pe aceeași poziție cu Portugalia şi Ungaria. Astel, România aavut un PIB per capita mai mare cel al Letoniei (74% din media din UE) sau al Croaţiei (73%).

PIB per capita (galben) vs indicele AIC (albastru) în statele europene (2022) / Sursa: Eurostat

23 June 2023
Isapea a ftuhiillei tru România

România fu, nica şi tru perioada pandemiillei şi, deapoa, a crizei energetice alimentate di polim, anamisa di campioanele a creastirillei economiţi la nivelu ali Uniuni Europene. Di altă parte, tru dekeniul şi giumitate ţi tricu di la aderare, văsilia avu hăiri di dzăţ di miliardi di euro tră dizvultari şi s’recupereadza decalajul andicra di alte state ditu UE. Cu tuti aestea, cama di un cirecu ditu români, prucukia ică barium ună bănaticu tiñisitu armân dezidirate greu ică ţi nu pot s’hibă agiumti.

Uidisitu cu Eurostat, pisti 34% ditu conaţionali era expuşi anlu tricutu dinintea a riscului di ftuhie şi excluziune socială, aestea hiinda di alargu nai ma marea pondire nregistrată tru arada a văsiliiloru membri ali Uniuni Europeani tru anlu 2022. Dupu România yinea, tru aestu clasament, Vărgăria (32%), Gărţia şi Spania (dauli cu 26%). Nai ma ñiţ pondiri s’nreghistra tru Cehia (circa 12%), Slovenia (13%) şi Polonia (16%).

Anlu tricut, aproximativ 95 di milioane di persoane ditu UE, echivalentul a unei ţinţimi ditu populaţie, era cu piriclliulu di urfañe şi excluziune socială, dimi băna tu ună nicukirată cari s’alumta cu nai ma pţănu ună ditu ateali trei situaţii: riscu di urfañe, privaţiuni materiale şi sociale serti şi /ică băna tu ună nicukirată cu intensitate multu ñicurată a lucărlui. Tsifrili armasiră relativ stabile comparativ cu 2021, cundille Eurostat.

La nivelul Uniunillei Europene, riscul di urfañe şi excluziune socială era tru 2022 ma mare tră mulleri andicra di bărbaţ. Tutyunăoară, pisti ună ţinţimi ditu populaţia Uniunillei cari băna tu ună nicukirată cu cilimeañi dependenţă eara tru risc di urfañe şi excluziune suţială. Tru ţi-lli mutreaşti pi români, un studiu publicat tora ayoñea spuni că 2022 fu un an tru cari azboirlu cu avionlu ică pachetele di vacanţă nu fură ahătu multu căftati.

Tru marea-a lor majoritate, româñilli, constată cercetarea, suntu găilipsiţ di yinitoru şi spun că au naeti s’economisească păradz ma mulţă şi să inveastiască tru educaţie. Putearea medie di ancupărare eara la giumitate ditu media europeană, neise u aduţi România pe locul 31 ditu aţeali 42 di state analizate.

Uidisitu cu Institutului Național di Statistică, amintatiţli totale medii tru mesu fură, tru România, anlu ţi tricu, di aproapea 6.500 lei pi nicukirată, tru creaştire cu aproapea 14% andicra di 2021, ama aestu avans nu s-apridusi sit u un nivel di bană ma bun. Inflaţia fu atea cari li curmă cabaia multu amintatiţli a românilor. La nivel di căsăbadz, venitul total tu mesu năstricu 7.000 lei, di 1,3 ori ma mare andicra di aţelu di la hoară.

Protili hărgiueri a românilor fură consumlu tru nicukirată, pisti 60%, şi tră păltearea-a taxilor şi impozitilor, tru proporţie di 30%. Produsili alimentari eara un cirecu ditu consumlu a nicukiratiloru deapoa casa şi utilităţli.

Autoru: Stefan Stoica

Armânipsearea: Taşcu Lala

15 June 2023
Poverty figures in Romania

Even during the pandemic and, subsequently, the energy crisis fueled by the war, Romania was among the champions of economic growth at the level of the European Union. It’s true that, in the decade and a half since its accession, the country has benefited from tens of billions of euros worth of funding to develop and bridge the gap with other EU states. However, for more than a third of Romanians, well-being or at least a decent living remain difficult or impossible to achieve. According to EUROSTAT, over 34% of the people living in rural areas were exposed to the risk of poverty and social exclusion last year, this being by far the highest share among the member countries of the European Union in 2022. Romania was followed, in this ranking, by Bulgaria ( 32%), Greece and Spain (both with 26%). The lowest shares were registered in the Czech Republic (about 12%), Slovenia (13%) and Poland (16%).

Last year, around 95 million people in the EU, equivalent to a fifth of the population, were at risk of poverty and social exclusion, meaning they lived in a household facing at least one of three situations: at risk of poverty, severe material and social deprivation and/or lived in a household with very low work intensity. The figures remained relatively stable compared to 2021, EUROSTAT said. At the level of the European Union, the risk of poverty and social exclusion was higher for women than for men in 2022. Also, over a fifth of the population of the Union who lived in a household with dependent children was at risk of poverty and social exclusion.

As far as Romanians are concerned, a study published recently showed that 2022 was a year in which flying or holiday packages were not in great demand. The vast majority of Romanians, the research found, are worried about the future and say they intend to save larger amounts and invest in education. The average purchasing power was half of the European average, which places Romania in 31st place out of the 42 countries analyzed.

According to the National Institute of Statistics, the total average monthly income in Romania last year was almost 6,500 lei (about 1,300 euros) per household, an increase of almost 14% compared to 2021, but this growth did not translate into a better standard of living. Inflation was the one that severely cut Romanians’ incomes. In urban areas, the total monthly income exceeded 7,000 lei (about 1,400 euros), 1.3 times higher than in villages. Romanians spent the most on household consumption, over 60%, and for the payment of fees and taxes, accounting for some 30%. Food products represented a third of household consumption, followed by housing and utilities. (MI)

15 June 2023
Hohe Armutsquote in Rumänien

Trotz der Pandemie und der anschlie‎ßenden kriegsbedingten Energiekrise war Rumänien in der Europäischen Union immer noch ein Wirtschaftswachstumsland. Zudem hat das Land in den anderthalb Jahrzehnten seit dem EU-Beitritt zahlreiche Milliarden Euro investiert, um sich zu entwickeln und zu anderen Mitgliedsländern aufzuschlie‎ßen. Für mehr als ein Drittel der Rumänen ist es schwierig oder unmöglich, einen angemessenen Lebensunterhalt zu erreichen. Nach Angaben von Eurostat waren im vergangenen Jahr mehr als 34 % der rumänischen Bürger von Armut und sozialer Ausgrenzung bedroht — der höchste Wert unter den EU-Ländern im Jahr 2022. Die Länder, die auf Rumänien folgten, waren Bulgarien (32 %), Griechenland und Spanien (beide 26 %). Die niedrigsten Anteile verzeichneten die Tschechische Republik (rund 12 %), Slowenien (13 %) und Polen (16 %). Im vergangenen Jahr waren rund 95 Millionen Menschen in der EU, d. h. ein Fünftel der Bevölkerung, von Armut und sozialer Ausgrenzung bedroht. Sie lebten in einem Haushalt, der sich in mindestens einer der folgenden drei Situationen befand: Armut, schwere materielle und soziale Entbehrung und/oder Leben in einem Haushalt mit sehr geringer Erwerbsintensität. Die Zahlen blieben im Vergleich zu 2021 relativ stabil. Das Risiko von Armut und sozialer Ausgrenzung in Europa war im Jahr 2022 für Frauen höher als für Männer. Eine kürzlich veröffentlichte Studie ergab, dass 2022 in Rumänien keine gro‎ße Nachfrage nach Flugreisen oder Urlaubspaketen bestand. Die Mehrheit der Rumänen, so die Studie, fürchtet sich vor der Zukunft und plant, mehr Geld zu sparen und in Bildung zu investieren. Die Kaufkraft lag in Rumänien nur halb so hoch wie im europäischen Durchschnitt. Rumänien lag damit an 31. Stelle von 42 untersuchten Ländern. Nach Angaben des Nationalen Instituts für Statistik lag das durchschnittliche monatliche Gesamteinkommen in Rumänien im vergangenen Jahr bei etwa 1.300 € pro Haushalt. Das war fast 14 % mehr als im Jahr 2021. Aber dieser Fortschritt hatte keinen Einfluss auf den Lebensstandard. Die Inflation schmälerte die Einkommen. In den Städten betrug das monatliche Einkommen über 7.000 Lei (etwa 1.400 €) und lag damit 1,3 Mal höher als auf dem Land. Die Ausgaben der Rumänen entfielen mit 60 % auf den Haushaltsverbrauch und mit 30 % auf Steuern. Ein Drittel des Haushaltsbudgets wurde für Lebensmittel ausgegeben, gefolgt von Wohnkosten und Versorgungsleistungen.

15 June 2023
Cifrele sărăciei în România

România a fost, chiar şi în perioada pandemiei şi, ulterior, a crizei energetice alimentate de război, printre campioanele creşterii economice la nivelul Uniunii Europene. Pe de altă parte, în deceniul şi jumătate scurs de la aderare, ţara a beneficiat de zeci de miliarde de euro pentru a se dezvolta şi a recupera decalajul faţă de alte state din UE. Cu toate acestea, pentru mai bine de o treime dintre români, bunăstarea sau măcar un trai decent rămân deziderate greu sau imposibil de atins.

Potrivit Eurostat, peste 34% dintre conaţionali erau expuşi anul trecut riscului de sărăcie şi excluziune socială, aceasta fiind de departe cea mai mare pondere înregistrată în rândul ţărilor membre ale Uniunii Europene în anul 2022. România era urmată, în acest clasament, de Bulgaria (32%), Grecia şi Spania (ambele cu 26%). Cele mai mici ponderi se înregistrau în Cehia (circa 12%), Slovenia (13%) şi Polonia (16%).

Anul trecut, aproximativ 95 de milioane de persoane din UE, echivalentul a unei cincimi din populaţie, erau supuse riscului de sărăcie şi excluziune socială, adică trăiau într-o gospodărie care se confrunta cu cel puţin una dintre cele trei situaţii: risc de sărăcie, privaţiuni materiale şi sociale severe şi /sau trăiau într-o gospodărie cu intensitate foarte redusă a muncii. Cifrele au rămas relativ stabile comparativ cu 2021, a precizat Eurostat.

La nivelul Uniunii Europene, riscul de sărăcie şi excluziune socială era în 2022 mai mare pentru femei decât pentru bărbaţi. De asemenea, peste o cincime din populaţia Uniunii care trăia într-o gospodărie cu copii dependenţi era în risc de sărăcie şi excluziune socială. În ce-i priveşte pe români, un studiu publicat recent arăta că 2022 a fost un an în care zborul cu avionul sau pachetele de vacanţă nu au fost la mare căutare.

În marea lor majoritate, românii, constată cercetarea, sunt îngrijoraţi de viitor şi spun că intenţionează să economisească sume mai mari şi să investească în educaţie. Puterea medie de cumpărare era la jumătate din media europeană, ceea ce plasează România pe locul 31 din cele 42 de state analizate.

Potrivit Institutului Național de Statistică, veniturile totale medii lunare au fost, în România, anul trecut, de aproape 6.500 lei pe gospodărie, în creştere cu aproape 14% faţă de 2021, însă acest avans nu s-a tradus şi într-un nivel de trai mai bun. Inflaţia a fost cea care a amputat sever veniturile românilor. La nivel de oraşe, venitul total lunar a depăşit 7.000 lei, de 1,3 ori mai mare decât la sate.

Principalele cheltuieli ale românilor au fost pentru consumul în gospodărie, peste 60%, şi pentru plata taxelor şi impozitelor, în proporţie de 30%. Produsele alimentare au reprezentat o treime din consumul gospodăriilor, urmate de locuinţă şi utilităţi.

RadioRomaniaInternational · Cifrele sărăciei în România

15 June 2023
Cumpărare sau închiriere de locuinţă cât mai prietenoasă cu mediul?

Conform Eurostat, România este ţara cu cel mai ridicat procent de proprietari din Uniunea Europeană. Peste 95% dintre români trăiesc în locuinţe pe care le deţin, în timp ce, la polul opus se află state precum Germania cu 51%, Austria cu 45% şi Danemarca cu 39%. În statele în care cota de proprietari este mai mică, oameni de toate vârstele decid să locuiască împreună în locuințe comunitare sau proiecte care implică o formă de viață comunitară. Sunt motivați de probleme de mediu, sociale și financiare.

Cumpărarea sau închirierea unei locuinţe poate fi privită şi dintr-o perspectivă ecologică. În mod surprinzător pentru mulţi dintre noi, clădirile generează 36% din volumul gazelor cu efect de seră şi, din acest motiv, la nivel european au fost introduse standarde de performanţă energetică pentru noile clădiri. Cei care doresc să cumpere sau să închirieze un apartament au început să ţină cont şi de toate aceste detalii. Iar dacă achiziţionarea unui apartament este o povară prea mare pentru cei tineri, o variantă ar putea fi închirierea, uneori în condiţii financiare favorabile, dacă la nivel local, naţional şi european există politici adecvate.

Am discutat despre aceste aspecte cu europarlamentarul Gheorghe Falcă, din grupul Popularilor Europeni, cu o studentă care a căutat un apartament de închiriat şi cu Dragoş Costache, directorul unei imporrtante companii imobiliare din România.

RadioRomaniaInternational · Cumpărare sau închiriere de locuinţă cât mai prietenoasă cu mediul?

9 June 2023
Eurostat: progrese înregistrate de UE în ceea ce privește obiectivele de dezvoltare durabilă

Dezvoltarea durabilă se află de mult timp în centrul politicilor europene. Uniunea Europeană s-a angajat pe deplin să pună în aplicare Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă și cele 17 obiective adoptate de Organizația Națiunilor Unite în anul 2015.

Publicația la care ne referim acum este a șaptea dintr-o serie de monitorizări anuale lansate de Centrul European de Statistică Eurostat în anul 2017.

Iată principalele constatări:

Uniunea Europeană a înregistrat cele mai mari progrese în direcția asigurării muncii decente și a creșterii economice. Anul trecut, rata de ocupare a forței de muncă în UE a atins un nou record, de 74,6 %, în timp ce rata șomajului de lungă durată a scăzut, de asemenea, la un nou nivel record.

S-au înregistrat progrese în ceea ce privește reducerea sărăciei și îmbunătățirea egalității de gen. Ponderea persoanelor afectate de costurile suplimentare pentru locuință a scăzut din 2015, iar câștigurile salariale ale femeilor se apropie acum de cele ale bărbaților.

S-au înregistrat, de asemenea, progrese la capitolul reducerii inegalităţilor, educația de calitate, promovarea păcii și a securității personale pe teritoriul Uniunii, îmbunătățirea accesului la justiție și a încrederii în instituții.

S-au redus diferențele de venituri dintre păturile bogate și cele sărace. Uniunea este pe drumul cel bun în ceea ce privește îndeplinirea obiectivului conform căruia 45 % din populație ar trebui să aibă studii postliceale.

Viața în Uniunea Europeană a devenit mai sigură în ultimii ani, pentru că rata criminalităţii a scăzut considerabil.
În plus, Uniunea a înregistrat progrese la capitolele sănătate şi bunăstare, în pofida regreselor cauzate de pandemie. S-au făcut progrese și în ceea ce privește inovarea și infrastructura.

Progrese moderate există la capitolele tendințelor de consum şi producţie responsabile, orașe și comunități durabile, sănătatea mediului subacvatic, combaterea foametei, apa curată, salubritatea, precum şi energia accesibilă şi curată.

Se preconizează progrese şi în ceea ce privește acțiunile climatice, viața terestră şi parteneriatele globale, pe măsură ce statele membre vor aplica deciziile privind obiectivele de mediu.

În ceea ce privește viața pe uscat, Uniunea continuă să se confrunte cu scăderi constante ale populațiilor de păsări comune și de fluturi de câmp.

În ceea ce privește parteneriatele pentru obiective, tendința reflectă creșterea datoriei publice ca urmare a crizei provocate de pandemia de COVID-19.

RadioRomaniaInternational · Europa la zi 31.05.2023

31 May 2023
România are cea mai mare rată de abandon şcolar timpuriu din UE

Potrivit celor mai recente informații date publicității de Eurostat, media tinerilor care au renunțat la școală în țara noastră a fost anul trecut de aproape 16 la sută, în timp ce în Uniune a fost de 10 procente.

România este urmată de Spania (cu o pondere de 14 la sută), Ungaria, Germania și Italia (fiecare cu 12 procente).
Croația, în schimb, a avut cea mai scăzută rată a abandonului școlar timpuriu, 2 sută. Irlanda, Slovenia și Grecia au avut fiecare 4 la sută.

Abandonul școlar timpuriu se referă la cei între 18 și 24 de ani, care nu mai urmează nici o formă de educație sau formare profesională, după ce au terminat cel mult școala generală, adică clasa a opta. Indicele a scăzut constant în spațiul comunitar în ultimii 10 ani, de la 13 procente în 2012 la 10 la sută în 2022.

Cu toate acestea, spun oficialii europeni, mai este încă un drum lung de parcurs pentru a atinge obiectivul de reducere a ratelor de părăsire timpurie a școlii sub 9 la sută până în 2030.

Comparativ cu 2012, două treimi dintre statele membre ale Uniunii au raportat anul trecut o pondere mai mică a părăsirii timpurii a studiilor, cu excepția Cehiei, Danemarcei, Germaniei, Ungariei, Austriei, Slovaciei și Suediei, care au înregistrat creșteri mici.

Procentul înregistrat anul trecut de România este similar cu cel din 2019, indicând o stagnare, după ce, începând din 2015, rata a scăzut cu aproximativ 4 la sută.

În altă ordine de idei, datele Eurostat mai arată că, anul trecut, mai mulți bărbați tineri au renunțat la școală timpuriu decât femeile, proporția fiind de 11, respectiv 8 la sută. Excepție fac Bulgaria și Grecia, unde sunt mai multe fete decât băieți care renunță la studii.

Abandonul școlar timpuriu duce la șomaj, excluziune socială, sărăcie și probleme de sănătate, atrage atenția Comisia Europeană. Potrivit executivului comunitar, sunt multe motive care pot explica de ce unii tineri renunță prea devreme la studii, dar în primul rând este vorba de probleme personale sau de familie, dificultăți de învățare sau de o situație economică precară.

Nu trebuie însă ignorați nici factori precum funcționarea sistemului de învățământ, atmosfera din școli sau relațiile dintre profesori și elevi.

RadioRomaniaInternational · Europa la zi 26.05.2023

26 May 2023
România are cea mai mare creştere a preţurilor la electricitate pentru consumatorii casnici din UE

După o creştere majoră a preţurilor, care a început înainte de invadarea Ucrainei de către Rusia, dar a urcat semnificativ în semestrul doi din 2022, recent preţurile la electricitate şi gaze naturale au arătat semne de stabilizare, parţial în urma politicilor şi intervenţiilor guvernelor UE. Comparativ cu semestrul doi din 2021, ponderea taxelor în factura la electricitate a scăzut semnificativ, de la 36% la 16%, iar la factura de gaze de la 27% la 14%, toate statele membre UE adoptând subvenţii guvernamentale, reduceri de taxe şi impozite pentru a compensa preţurile ridicate la energie. Aceste măsuri guvernamentale, deşi au redus preţurile energiei pentru consumatorii finali, reprezintă o povară pentru bugete.

Astfel, în semestrul doi din 2022, preţurile la electricitate pentru consumatorii casnici au crescut, comparativ cu perioada similară din 2021, în 25 de state membre ale Uniunii Europene.

Cel mai semnificativ avans, exprimat în moneda naţională, a fost în România (112%), Cehia (97%), Danemarca (70%), Lituania (65%) şi Letonia (59%), iar cel mai redus în Luxemburg (3%), Austria şi Germania 4%, Polonia şi Bulgaria 5 la sută. În două ţări din blocul comunitar s-au înregistrat scăderi ale preţurilor la electricitate pentru consumatorii casnici: în Olanda, care sprijină consumatorii cu sume forfetare şi reduceri de taxe, minus 7 la sută, şi în Malta, unde preţurile sunt reglementate, minus 3 la sută.

Exprimate în euro, cele mai scăzute preţuri medii la electricitate pentru consumatorii casnici au fost în semestrul doi în Ungaria şi Bulgaria. Şi preţurile medii la gaze naturale pentru consumatorii casnici au crescut în semestrul doi din 2022, comparativ cu perioada similară din 2021, cel mai mult în Cehia 231%, în România cu 165% şi în Letonia cu157%. Ungaria a avut şi la gaze cele mai mici preţuri, în timp ce Olanda le-a avut pe cele mai ridicate.

RadioRomaniaInternational · Europa la zi 28.04.2023

28 April 2023
April 26, 2023 UPDATE

Schengen — The migration situation in the EU, especially border protection and the perspective of Romanias Schengen accession were examined, on Wednesday, in Bucharest, by the Romanian and Austrian interior ministers, Lucian Bode and Gerhard Karner. The latter stated that Austria could not provide a definite date for Romanias accession to Schengen. The Austrian official repeated the same figures with which he motivated the vote against Romanias accession to the free travel area: last year, over 110,000 people entered Austria illegally, of whom over 80,000 were unregistered, with the border protection system being still non-functional. He told Romanians that he had a “deep understanding” of their expectations, that the authorities had made progress in securing the borders and managing migration, but that there was still a “long way to go”. In turn, minister Lucian Bode said that it was unnatural for Romania to only have obligations and not to benefit from the rights it is entitled to. We remind you that, at the end of last year, at the JHA Council, Romania was not admitted to the Schengen area, due to the opposition of Austria and the Netherlands. The Austrians voted against, and the Dutch decided to accept Romanias accession, but not Bulgarias, the two countries being analyzed on a common file. At the same time, Croatia received the green light to join Schengen.

Bucharest–9 – The Romanian Defense Minister, Angel Tîlvăr, co-chaired, on Wednesday, together with his Polish counterpart, Mariusz Blaszczak, a new meeting of the defense ministers in the Bucharest 9 Format, held in Warsaw, Poland. According to a Romanian Defense Ministry press release, the activity represents an opportunity for harmonizing the positions of the B9 states on the eastern flank of the Alliance in order to promote and reflect common security interests on the allied agenda, including in the perspective of the NATO Summit due in Vilnius this summer. Also, the participants in the meeting approached aspects regarding the current security challenges generated by the latest developments of the war in Ukraine and the regional and Euro-Atlantic consequences, as well as the need to continue supporting the most vulnerable partners in the region, subject to hybrid threats from Russia, namely the Republic of Moldova, Georgia, Bosnia and Herzegovina.

Gopo – The Gopo Awards Gala – the most important event dedicated to cinematography in Romania – awarded, on Tuesday evening, the best films in the industry released in cinemas or on View on Demand platforms in 2022. The film “Metronome” won the biggest number of prizes, and the audience award went to the film “Teambuilding”. The Gopo Awards Gala ceremony was also marked by special moments, such as the 100th birthday anniversary of the renowned filmmaker Ion Popescu Gopo. Ion Popescu Gopo (1923-1989) established himself, through his artistic creations, as a great personality of Romanian cinema, winning, in 1957, the “Palme dor” award at the Cannes International Film Festival.

Debates — The debate on the draft Education Laws was resumed in the Education Committee of the Chamber of Deputies in Bucharest on Wednesday. They were scheduled to end on Thursday, but the deadline could be extended. The vote in the plenum could be delayed by one week, due to the large number of amendments submitted. These days, the document aimed at pre-university education is being analyzed. The Social Democrats (in the governing coalition) proposed a series of amendments with a budgetary impact, among which the granting of disability pensions in the case of the teaching staff that lost their ability to work as a result of an occupational disease. Instead, an amendment by the opposition Save Romania Union – USR regarding teachers pay was rejected by vote.

Drills — At the Capu Midia shooting range, in Constanța county (south-east), live fire exercises took place on Wednesday – “EAGLE SHIELD” and “EAGLE ROYAL”, led by the French soldiers from the NATO Battle Group stationed in Romania. Soldiers from Romania, the US, Luxembourg and the Netherlands also participated in the two training exercises, the objective being the joint training of the allied troops. The exercises focus on capitalizing on and practicing anti-aircraft defense capabilities through combat firing with rocket launcher systems and anti-aircraft artillery guns against aerial targets. After the launch of the Russian invasion in neighboring Ukraine, on February 24, 2022, France deployed a MAMBA air defense system at Capu Midia, which can launch medium-range surface-to-air missiles that can hit targets at a distance of up to 100 km.

Eurostat — The average electricity prices for household consumers in the EU continued to rise significantly in the second half of 2022, as compared to the same period in 2021, from 23.5 Euros/100 kWh to 28.4 Euros/100 kWh — show data published on Wednesday by the European Statistical Office (Eurostat). Romania is the EU member state with the most significant advance, in the national currency (112%), followed by the Czech Republic, Denmark, Lithuania and Latvia. The average prices for natural gas for household consumers in the EU also increased in the second semester of 2022, as compared to the similar period in 2021, from 7.8 Euros/100 kWh to 11.4 Euros/100 kWh. The most significant advance, expressed in the national currency, was in the Czech Republic (231%), Romania (165%), Latvia (157%), Lithuania (112%) and Belgium (102%).

Handball — Romania’s national mens handball team was defeated, on Wednesday, in Bucharest score 30-35, by the Austrian national team, in its penultimate match in the 4^th group of the EHF EURO 2024 preliminaries in Germany. In the decisive round, Romania will face Ukraine on Sunday, and if they win, they can reach the final tournament in Germany scheduled for January 2024. In the group ranking, the Austrians are on first place (10 points) being followed by the Romanians (four points). The Faroe Islands and Ukraine have two points each. The top two teams in each group qualify for the final tournament. Besides them, the best four teams on the 3^rd places will go to the European Championship. Romania’s national team last participated in a European Championship in 1996. (LS)

26 April 2023