Radio România Internațional

Tag: Eurostat

May 1, 2022 UPDATE

WAR IN UKRAINE – Over 50 civilians,
including children, were evacuated from the Azovstal steelworks in Mariupol,
after the venue was sieged for weeks on end by Russian forces. The group of
people was transferred to a location commonly agreed upon with the Russian
side, in the hope of reaching Kyiv-controlled territory, Ukrainian soldiers
trapped inside claim. Moscow faced immense international pressure to allow
civilians to evacuate, although all previous attempts to do so were
unsuccessful. The full occupation of the port-city is one of the Russian army’s
strategic objectives. Holding Mariupol would help Russia occupy the entire
Ukrainian southern coast, and would link the separatist region of Donbas to the
Crimean Peninsula, annexed by Russia in 2014. At the same time, Russia presses
on its offense in Ukraine. President Volodymyr Zelensky accused Moscow of
seeking to wipe the entire region off the map. Meanwhile, French president
Emmanuel Macron has confirmed his willingness to provide certain security guarantees
to Ukraine. Macron talked to his Ukrainian counterpart over the phone on
Saturday. The French president expressed his readiness to work hard to restore
Ukraine’s sovereignty and territorial integrity. Poland too announced it would
be willing to guarantee Ukraine’s security as part of a possible peace treaty
with Russia. Also on Sunday, president Zelensky met in Kyiv with the the US
House of Representatives Speaker, Nancy Pelosi. We believe that we are
visiting you to say thank you for your fight for freedom… Our commitment is
to be there for you until the fight is done, Pelosi told Zelensky,
according to a video tweeted by the Ukrainian presidency.

CYBER
ATTACKS – The
Romanian Intelligence Service warns against possible ransomware attacks on a large
scale, targeting the email addresses of institutions in Romania. The Service
recommended people not to click on links or attachments that are not usually
addressed to them or were sent by unknown sources. The same precautionary
measures are recommended in the case of text, WhatsApp, Signal or Telegram
messages. A wave of cyber-attacks started in Romania on Friday, hackers
targeting the website of the National Cyber Security Directorate, as well as
other public institutions and private organizations. The Romanian Service for
Special Telecommunications managed to block a few thousand attacks. Claimed by
the Killnet network of hackers, the operation came in response to Romania’s
support for Ukraine. This month Killnet hackers attacked the websites of institutions
in a number of states as well as the EU and NATO.

PARLIAMENT – The Senate and the Chamber of Deputies are
expected to convene on May 3 in a joint plenary sitting. The agenda of the
meeting includes a letter of president Klaus Iohannis, notifying Parliament he
approved NATO’s request to deploy armed forces in Romania. The two chambers of
Parliament will also discuss a proposal to disband friendship groups with the
Russian Federation and the Republic of Belarus at Parliament level. Next week,
Parliament is also expected to appoint new Constitutional Court judges.

CONFERENCE – The Conference for
the future of Europe, a broad citizen initiative launched a year ago, resulted
in over 300 proposals being tabled for the reform of the European Union. The
proposals were adopted on Saturday during a plenary sitting in the European
Parliament. Drafted by over 50,000 participants, the proposals were uploaded on
an online platform available in 24 languages, which remains open until May 9.
Despite a late start in negotiations between the three European institutions -
the European Union, the Council of the European Union and the European
Parliament, as well as due to the COVID-19 pandemic, the Conference completed
its activity before the end of France’s term at the helm of the Council of the
European Union. Nearly a year since the launch ceremony hosted by Strasbourg,
the Conference will officially end on May 9 in an event at the European
Parliament, marking Europe Day The final report, which is expected to undergo
certain changes in addition to the recommendations adopted on Saturday, will be
submitted to the presidents of the three European institutions, as well as to
French president, Emmanuel Macron.

EUROSTAT – The pandemic has reduced
life expectancy in most EU member states, the Eurostat reports. Compared to the
levels of 2019, life expectancy in 2020 dropped by at least one year in nine EU
Member States – Belgium, Bulgaria, the Czech Republic, Spain, Italy, Lithuania,
Poland, Romania and Slovenia, and went up by a month in Denmark and Cyprus. In
Romania, life expectancy dropped by 1 year and 4 months. According to Eurostat
data, Romanian men live on average until the age of 70, while women until the
age of 78.

TENNIS – Romanian tennis
player Simona Halep has advanced to the round of 16 at the Mutua Madrid Open,
totaling some $6.5 million in total prizes, after ousting Paula Badosa of Spain,
world no. 2, in the round of 32. In the next round, Halep will take on Cori
Gauff of the USA. A former world no. 1, Halep won the Madrid Open in 2016 and
2017 and played the final in 2014 and 2019. (VP)

1 May 2022
Preţuri mai mari pentru locuinţe

Conform Eurostat, România se află printre ţările UE în care au crescut preţurile la locuinţe în trimestrul 4 din 2021. Preţurile la locuinţe au urcat cu 9,4% în zona euro şi cu 10% în UE, în ultimul trimestrul din 2021, comparativ cu perioada similară din 2020. Este cea mai ridicată creştere anuală pentru zona euro din 2005 încoace, când a început colectarea datelor privind preţurile locuinţelor, şi cel mai ridicat nivel pentru UE din trimestrul 4 din 2006 încoace. În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, 15 au raportat creşteri anuale ale preţurilor locuinţelor de peste 10% în trimestrul 4 din 2021, singura scădere fiind în Cipru. Cel mai semnificativ avans anual s-a înregistrat în Cehia (peste 25%), Estonia, Lituania şi Ungaria (circa 20%). În România creşterea a fost de 7,5%.

În trimestrul 4 din 2021, comparativ cu precedentele 3 luni, preţurile la locuinţe au crescut cu 1,9% în zona euro şi cu 2,1% în Uniunea Europeană. În România, preţurile locuinţelor au înregistrat o creştere de 2,8% în trimestrul 4 din 2021, după o creştere de 0,1% în precedentele trei luni.

Eurostat a informat că şi chiriile în cele 27 de state membre ale UE şi-au continuat creşterea în trimestrul 4 din 2021. Între 2010 şi trimestrul 2 din 2011, preţurile locuinţelor şi chiriile în UE au fluctuat similar, dar din trimestrul 2 din 2011 au evoluat diferit: în timp ce chiriile au crescut semnificativ până în trimestrul 4 din 2021, preţurile locuinţelor au fluctuat considerabil.

După un declin sever între trimestrul 2 din 2011 şi primul trimestru din 2013, preţurile locuinţelor au rămas mai mult sau mai puţin stabile în 2013-2014. Apoi, a fost o creştere rapidă la începutul lui 2015, iar de atunci preţurile locuinţelor au crescut într-un ritm mai rapid decât chiriile. Din 2010 până în trimestrul 4 din 2011, chiriile în UE au crescut cu 16%, iar preţurile locuinţelor cu 42%.

În context, livrările de locuinţe din România din 2021 au stabilit un record absolut al pieţei rezidenţiale de după 1989: peste 72.500 de locuinţe au fost finalizate la nivel naţional, în creştere cu 7% faţă de 2020. În Bucureşti şi Ilfov (judeţ dezvoltat economic din sud) au fost finalizate în total 22.000 de locuinţe în 2021 (o creştere anuală de 6%), cu o cotă de piaţă de 30% din totalul livrărilor la nivel naţional. De asemenea, judeţe dezvoltate precum Timiş (vest, 7.460 locuinţe finalizate, +24%), Iaşi (nord-est, aproape 3.400, +66%), Arad (vest, peste 1.000, +74%) au consemnat o evoluţie pozitivă din această perspectivă. Pe de altă parte, un număr mai redus de livrări noi comparativ cu 2020 a fost realizat în Cluj (vest, 4.675, -15%) şi Braşov (centru, aproape 3.000, -27%).

22 April 2022
March 14, 2022

WAR IN
UKRAINE – Russia has expanded its attacks westwards, to the Polish
border, as well as to the south of Urkaine. According to British intelligence,
Russia has now imposed a blockade of the entire Ukrainian Black Seacoast, with
a view to mounting an attack on Odessa. Russian forces destroyed a military
base a few kilometers from the Polish border, killing 35 people and wounding
another 130, local authorities say. The base was used prior to the war by NATO
staff to train Ukrainian security forces, although the Alliance claims no staff
was on the ground at the time of the attack. Ukraine’s president, Volodymyr
Zelensky, has condemned Russia’s unjustified attack, again calling on Western
countries to impose a no-fly zone over Ukraine. NATO and the United States have
so far ruled out this possibility, US president Joe Biden arguing this might
lead to the outbreak of WWIII. According to American officials, Russia has
called on China to deliver military equipment and support for the war in
Ukraine, as well as additional financial support to counter the negative
effects of international sanctions. US officials have so far refused to discuss
Moscow’s specific requests or China’s response. On the other hand,
Russian-Ukrainian negotiations will resume today in videoconference format.
According to Radio Romania’s correspondent, Moscow sources say a number of
documents could be signed over the coming days. On Sunday, the first foreign
journalist was killed north of Kyiv.

REFUGEES – Romanian authorities have
launched an interactive map for refugees, mapping out transit corridors to
border checkpoints. The application can be accessed on the website of the
Ministry of Transport, and is available in Romanian, English and Ukrainian.
Refugees who need to reach other countries can find information about road and
rail connections. The application also provides information about border
checkpoints, international airports and connections to the nearby airports and
border crossing points. Since the start of the Russian invasion in neighboring
Ukraine, hundreds of thousands of people have crossed into Romania, most of
them in route to other countries. Yesterday, president Klaus Iohannis assured
his Ukrainian counterpart, Volodymyr Zelensky, that Romania will take great
care of all Ukrainian citizens crossing into Romania.

TALKS – Romania’s Foreign Minister,
Bogdan Aurescu, is today having a new round of talks with his Italian
counterpart, Luigi Di Maio. Talks will focus on Russia’s invasion of Ukraine
and on Italy’s interest to support the refugee relief effort. High on the
agenda will also be efforts to put an end to the conflict, sanctions against
the Russian Federation and measures to consolidate NATO’s eastern flank. The
two officials will also discuss ways to boost the Consolidated Strategic
Partnership between the two countries. The Italian official will also meet with
president Klaus Iohannis and Prime Minister Nicolae
Ciucă.

DEFICIT – Romania’s
trade deficit was by 945 million Euro higher in January compared to the same
period last year, and now stands at 2.126 billion Euro, the National Statistics
Institute reports. In January, exports stood at 6.76 billion Euro, while the
total value of imports was 8.88 billion Euro. Vehicles, transport equipment and
other manufactured goods account for the largest share of trade.

CENSUS – Delayed by a year due to the
COVID-19 pandemic, the census of population and households has started in
Romania. For the first time, citizens will be able to use an online application
for self-enumeration. People with limited digital skills can get guidance in
special centers, where trained staff will guide them every step of the way. The
form stipulates four categories of information: data about the household and
home ownership, the official place of residence, members of the household and
secondary place of residence. Citizens who complete the self-enumeration form
online will be awarded a day off, whether they work in the public or private
system. An enumerator will be visiting homes that were not enumerated online.
The whole process is digitized. The previous census dates back to 2011, when Romania
had a population of over 20 million.

TOURISM -
Tourism was one of the sectors that started to recover after the Covid pandemic
last year, the latest Eurostat reports reads. In 2021, accommodations in
tourist units totaled 1.8 billion, up by 27% compared to 2020. The biggest
increase was reported in Greece, Spain and Croatia (70%), compared to Romania
(43%).

TENNIS -
The best-ranked Romanian tennis players, Simona Halep (WTA 26) and Sorana Cîrstea (WTA 27) will play each other in the Indian Wells
round of 16. The WTA 1000 tournament in the United States this year totals some
8.6 million USD in prizes. Halep, who won the trophy in 2015, yesterday
defeated Cori Gauff of the United States in straight sets, whereas Cîrstea ousted Anna Kalinskaya of Russia in three sets.
Simona Halep and Sorana Cîrstea last played each other 12 years ago, in the
Cincinnati preliminaries. Cîrstea leads
2-1 head to head. (VP)

14 March 2022
BNR scumpeşte creditele

În România, rata
dobânzii de politică monetară a fost majorată de la 2 la 2,5% pe an. În același
timp, Consiliul de Administraţie al Băncii
Centrale de la București a decis creșterea
cu 0,5% a dobânzilor la care se împrumută băncile de la BNR, precum și pe cea
pentru sumele pe care instituțiile de credit le păstrează în conturile Băncii
Centrale. Indicele Robor la trei luni, în funcţie de care
se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat
la 3,29% pe an – cea mai ridicată valoare înregistrată în ultimii trei ani, iar
indicele Robor la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele
ipotecare în lei cu dobândă variabilă, la 3,43%.

Deciziile
sunt menite să tempereze inflația – una din pârghiile prin care BNR poate să
intervină în acest sens fiind scăderea consumului prin creșterea costului
accesului la bani – și sunt justificate de prognozele specialiștilor de la BNR,
potrivit cărora rata inflaţiei ar urma să ajungă la un număr cu două cifre în
curând. Aceasta după ce, pe ansamblul anului trecut, rata anuală a inflaţiei
s-a mărit cu 6,13 puncte procentuale, de la 2,06% în decembrie 2020.

Analistul economic Constantin Rudniţchi: Această creştere era aşteptată. Oarecum
surprinzător este că, de data aceasta, Banca Naţională a crescut cu 0,5 puncte
procentuale, ceea ce înseamnă relativ mult. Și, ceea ce este şi mai clar, se
spune în comunicat, adică aşteptările sunt de creştere în continuare a
inflaţiei, măsurile de sprijin pentru populaţie şi pentru companii pentru
reducerea facturilor la energie electrică şi la gaze naturale nu sunt
convingătoare şi, atunci, sigur că inflaţia devine inamicul numărul unu al
primei jumătăţi a anului.

Estimările sunt că rata anuală a inflaţiei îşi
va accentua semnificativ creşterea în trimestrul al doilea 2022, în principal
ca efect al unor majorări mult mai ample decât se anticipa ale preţurilor
gazelor naturale şi energiei electrice, care vor ieşi în evidenţă semnificativ
după suspendarea în luna aprilie a schemelor de compensare aplicate pentru
consumatorii casnici. În a doua jumătate a lui 2022, rata anuală a inflaţiei ar
urma să descrească gradual, apoi să cunoască o ajustare în jos relativ abruptă
în prima parte a anului viitor, pentru a reuși să reintre în intervalul ţintit
de BNR, adică 1,5-3,5%, abia în ultimul trimestru din 2023.

Potrivit datelor
Eurostat, România se clasează pe locul 6 între statele membre în ceea ce
priveşte mărimea ratei anuale a inflaţiei la finalul anului trecut.

RadioRomaniaInternational · BNR scumpeşte creditele – 10.02.2022

10 February 2022
Nachrichten 03.01.2022

In den letzten 24 Stunden wurden in Rumänien 1.756 neue Corona-Infektionen gemeldet. Im gleichen Zeitraum sind 18 Menschen von und mit Corona gestorben. Dies vermeldete die strategische Kommunikationsgruppe. Die Hauptstadt hat die höchste Zahl an neuen Fälle – 146. Die Infektionsrate mit dem neuen Coronavirus stieg landesweit leicht auf 0,60 an. Fast 2.500 Corona-Kranke werden gegenwärtig in Krankenhäusern behandelt. 403 davon befinden sich auf der Intensivstation. Fachleute des öffentlichen Gesundheitswesens und der Behörden weisen darauf hin, dass bereits etwa 100 Fälle von Omikron-Infektionen im Land bestätigt wurden. Schätzungen zufolge wird die Infektion in etwa zwei Wochen überhandnehmen. Der schlechteste Fall für die 5. Welle sieht vor, dass bis zu 25.000 Menschen täglich erkranken könnten, was eine enorme Belastung für das Gesundheitssystem darstellen würde. Andererseits schreitet die nationale Impfkampagne sehr langsam voran. Ein Jahr nach Beginn der Impfung sind bisher lediglich knapp über 7,8 Millionen Menschen vollständig geimpft.

Das Berufungsgericht Bukarest hat am Montag die Verkündung des letzten Urteils im Fall Colectiv auf den 3. März verschoben. Das erstinstanzliche Gericht verurteilte die Verurteilten der Tragödie vom 30. Oktober 2015 in Bukarest, bei der 65 Menschen starben und fast 200 verletzt wurden, zu langfristigen Haftstrafen . Dann brach während eines Konzerts im Colectiv Klub ein Feuer aus, das durch Feuerwerkskörper verursacht wurde. Einige der Opfer hatten Verbrennungen, andere inhalierten Giftstoffe. Am 21. Dezember forderten die Anwälte der Angeklagten mildere Strafen oder sogar Freispruch mit der Begründung, dass sowohl die Staatsanwälte als auch die Richter des Bukarester Gerichtshofs falsche Entscheidungen getroffen hätten. Andererseits forderten die Staatsanwälte höchstmögliche und vollstreckbare Strafen für den ehemaligen Bürgermeister vom 4. Bezirk Cristian Popescu-Piedone, Rathausbeamte, Clubbesitzer, zwei Feuerwehrleute, zwei Pyrotechniker und Vertreter einer Feuerwerksfirma. Der Prozess ist in Berufung, nachdem das Bukarester Gerichtshof im Dezember 2019 Haftstrafen zwischen 3,5 und fast 13 Jahren sowie Schadensersatzzahlungen von über 50 Millionen Lei (10 Millionen Euro) verhängt hat.

Rumäniens Bruttoinlandsprodukt stieg im Jahr 2021 um 17 Milliarden Euro gegenüber 2019 und erreichte fast 1.190 Milliarden Lei (ca. 240 Milliarden Euro), ein historischer Rekord, trotz der größten Krise seit Jahrzehnten, so der Minister für Unternehmertum und Tourismus Constantin-Daniel Cadariu in einem sozialen Netzwerk. Er fügte hinzu, dass Rumänien das Jahr 2021 mit einem Wirtschaftswachstum von etwa 7 % abgeschlossen hat. In der Fiskal-Haushaltsstrategie für den Zeitraum 2021-2023, auf deren Grundlage der Haushalt für das vergangene Jahr erstellt wurde, war ein Wirtschaftswachstum von 4,3 % und ein BIP von 1.116,837 Milliarden Lei (ca. 226 Milliarden Euro) vorgesehen.

In Rumänien haben die Schüler der Mittel- und Oberstufe am Montag nach verkürzten Winterferien den Unterricht wieder aufgenommen. Es soll der Unterrichtsstoff nachgeholt werden, der während der von den Behörden angeordneten Corona-bedingten Schulschließungen verpasst wurde. Nach zwei Wochen geht es für die Oberstufenschüler direkt ins zweite Semester, ohne Ferien. Die nächsten sind erst wieder zu Ostern, Mitte April, fällig. Schulbeginn für Kinder im Vorschul- und Grundschulalter ist eine Woche später, am 10. Januar.

Im Ausland lebende Rumäninnen und Rumänen schickten in Jahr 2020 von allen Bürgern der 27 EU-Mitgliedstaaten das meiste Geld nach Hause. Laut Eurostat-Daten schickten die rund 3,6 Millionen Rumäninnen und Rumänen, die offiziell im Ausland leben und arbeiten, rund 3,4 Milliarden Euro nach Hause, während die Spanier mit 2,9 Milliarden Euro und die Polen mit 2,8 Milliarden Euro folgen. Diese drei Länder hatten im Jahre 2020 die höchsten Überweisungen. Laut Eurostat gingen die Überweisungen in der gesamten Europäischen Union im Jahr 2020 im Vergleich zu 2019 um 9 % zurück, während der Rückgang in Rumänien 7 %, in Polen 10 %, in Ungarn 50 % und in Bulgarien 71 % betrug.

Die rumänische Männer-Handballnationalmannschaft bereitet sich auf das WM-Qualifikationsturnier, das in der nordwestrumänischen Stadt Cluj-Napoca stattfindet, vor. Vom 7. bis 9. Januar 2022 treffen die Rumänen auf die Nationalmannschaften Israels, Zyperns und der Republik Moldau. Zur Vorbereitung bestritt Rumänien, ebenfalls in Cluj, zwei Spiele gegen die Türkei, die es mit 26:24 und 35:25 gewann. Die Freundschaftsspiele ersetzten eine Neuauflage der Karpaten-Trophäe, die abgesagt werden musste, nachdem in den Mannschaften der Schweiz und des Iran mehrere Spieler mit Corona diagnostiziert wurden. Trainer der rumänischen Mannschaft ist Xavi Pasqual, der dreimal die Champions-League für Barcelona gewann.

Die am Montag von der rumänischen Nationalbank bekannt gegebenen Wechselkurse der rumänischen Landeswährung Leu lauten wie folgt:

1 Euro 4,9474

1 US-Dollar 4,3559

1 Schweizer Franken 4,7725 Lei

1 Pfund Sterling 5,8856 Lei

Die Temperaturen steigen am heutigen Montag in allen Regionen Rumäniens, insbesondere im Süden und Osten. Die Werte, zwischen 8 und 16 Grad Celsius, liegen deutlich über den, für Anfang Januar, mehrjährigen Durchschnitt. Im Westen, in der Mitte und im Nordwesten ist der Himmel meist stark bewölkt mit zeitweiligem Regen, ansonsten werden nur vorübergehende Bewölkung und Regen erwartet. In den Bergen, in höheren Lagen, fällt der Niederschlag auch in Form von Schneeregen und Schnee. Der Wind weht mit Geschwindigkeiten von 45 bis 55 km/h, lokal 55 bis 65 km/h in der Landesmitte. Im Gebirge werden Böen von 70 bis 80 km/h, im Bergland (über 1700 m) von über 90 bis 120 km/h und zeitweise Schneeregen erwartet. In Bukarest wurden am Mittag 5 Grad Celsius gemessen.

3 January 2022
Nachrichten 30.12.2021

Rumänien könnte nächsten Monat mit der dominierenden Omikron-Variante in die 5. Welle der Covid-19-Pandemie eintreten. Da diese viel ansteckender ist als die Delta-Variante, brauche Rumänien eine Erhöhung der Testkapazitäten in den Arztpraxen, sowie eine Verbesserung der Reaktionsfähigkeit der Krankenhäuser – sagte Gesundheitsminister Alexandru Rafila. Er versicherte, dass bald innovative Medikamente zur Behandlung von Covid im Land ankommen werden. Minister Rafila forderte eine Wiederbelebung der derzeit laufenden Impfkampagne. Im Gegenzug sagte die Leiterin des Nationalen Zentrums für die Überwachung und Kontrolle übertragbarer Krankheiten, Adriana Pistol, dass das schlimmste Szenario in der 5. Welle der Pandemie 25.000 Krankheiten pro Tag und über 1.500 Menschen auf Intensivstationen anzeigt. In den letzten 24 Stunden wurden 1.497 neue Fälle von mit SARS-ruppe für Strategische Kommunikation am Donnerstag. Seit Ausbruch der Pandemie wurden in Rumänien über 1,8 Millionen Fälle von COVID-19 registriert und fast 60.000 Menschen, bei denen das neue Coronavirus diagnostiziert wurde, sind gestorben. Das Land hat nach Bulgarien die zweitniedrigste Impfrate unter den 27 EU-Mitgliedern. Weniger als 7,9 Millionen Rumänen haben das Impfprogramm abgeschlossen, was etwas mehr als 40 % der anspruchsberechtigten Bevölkerung entspricht. Etwa zwei Millionen von ihnen haben die sogenannte Auffrischungsdosis bekommen.

In Europa sorgt das neue Coronavirus für große Probleme. Die höchste Zahl an Neuinfektionen innerhalb von 24 Stunden, über 200.000, wurde in Frankreich verzeichnet. Es ist ein absoluter Rekord seit Beginn der Pandemie, ein echter Tsunami – warnen die Behörden. In Paris gilt ab Freitag das Tragen einer Schutzmaske auf den Straßen als Pflicht. Weitere Maßnahmen sind die Verkürzung der Auffrischungsdosis auf 3 Monate und die Einführung eines Impfausweises Mitte nächsten Monats, der das bisherige grüne Zertifikat ersetzen wird. Um Zugang zu den meisten öffentlichen Plätzen in Frankreich zu erhalten, werden daher keine Antigen-Tests mehr akzeptiert, sondern nur eine vollständige Impfung. Auch Großbritannien, Italien, Dänemark und Portugal meldeten Rekordzahlen. In Belgien kündigte die Regierung außerdem an, die Entscheidung zur Schließung von Kinos und Theatern zu überdenken, um die Verbreitung der Omikron-Coronavirus-Variante einzudämmen. Der Staatsrat hat die Schließung von Kulturräumen nach der Berufung eines Theaterproduzenten ausgesetzt.

In Bukarest findet am Donnerstag ein neues Treffen der PNL-PSD-UDMR-Koalitionsregierung statt. Der liberale Premierminister Nicolae Ciuca erklärte, dass das Treffen unter anderem organisiert wird, um alle notwendigen Maßnahmen zu ergreifen, um die Meilensteine und Ziele für das vierte Quartal dieses Jahres im Rahmen des Nationalen Resilienzplans abzuschließen. Wir erinnern daran, dass Rumänien durch das im Herbst in Brüssel genehmigte Nationale Resilienzplan von der Europäischen Union bis 2026 rund 29 Milliarden Euro in Form von Subventionen und Krediten für Investitionen und Reformen erhalten würde. Die Europäische Kommission hat Rumänien bereits 1,8 Milliarden Euro in Form von Vorfinanzierungen überwiesen, was 13 % der insgesamt gewährten Zuschüsse entspricht.

Das Außenministerium in Bukarest gab bekannt, dass es den Prozess der Modernisierung und Straffung des Callcenters innerhalb des Kontakt- und Unterstützungszentrums für rumänische Staatsbürger im Ausland beendet hat. Die Anzahl der Telefonleitungen wurde erweitert, der Anrufbeantworter kann jetzt bis zu 256 Anrufe gleichzeitig in der Anwendung entgegennehmen, gegenüber bisher 96, und alle konsularischen Informationen, die über den Anrufbeantworter bereitgestellt werden, wurden aktualisiert und neu organisiert. Außerdem wurde der Zugang zur Notrufnummer priorisiert und das Portal econsulat.ro wurde vereinfacht und optimiert, um leichter von Tablets und Handys aus erreichbar zu sein. In diesem Jahr erhielt das Callcenter bis zum 27. Dezember über 1,2 Millionen Telefonanrufe und beantwortete rund 240.000 E-Mail-Anfragen der rumänischen Bürger.

Mehr als 96 % der rumänischen Bevölkerung lebten im Jahr 2020 in Privatbesitz, der höchste Prozentsatz unter den Mitgliedstaaten der Europäischen Union – laut den am Donnerstag von Eurostat veröffentlichten Daten. Während in der Union der Anteil der Einwohner, die das Haus, in dem sie lebten, besaßen, im Vergleich zu 2019 leicht abnimmt, kehrt sich der Trend in Rumänien um, und zwar von 95,8 auf 96,1 %. Andere Länder mit einem hohen Wohneigentumsgrad sind die Slowakei (92%), Ungarn und Kroatien (beide mit 91%). Auf der anderen Seite sind Dänemark – 59 %, Österreich – 55 % und Deutschland – knapp über 50 % die Länder, in denen der Anteil der Eigenheimbesitzer gering ist. Eurostat-Daten zeigen auch, dass auf EU-Ebene 53 % der Bevölkerung in einem Haus, 46 % in einer Wohnung und 1 % in Häusern an Flüssen oder Wohnwagen leben. In Rumänien leben knapp 66 % der Einwohner im Haus und 34 % in der Wohnung. Rumänien belegt jedoch den letzten Platz in der Union in Bezug auf die Wohngröße, gemessen an der durchschnittlichen Anzahl der Zimmer pro Person. Während in der EU der Durchschnitt 1,6 Zimmer für eine Person beträgt, sind es in Rumänien 1,1 Zimmer für eine Person.

Das rumänische Justizministerium fordert erneut die Auslieferung des ehemaligen PSD-Abgeordneten Cristian Rizea. Er flüchtete nach Chisinau, nachdem er in Rumänien wegen Einflussnahme, Geldwäsche und Beeinflussung von Äußerungen zu 4 Jahren und 8 Monaten Gefängnis mit Hinrichtung verurteilt wurde. Rizea, dem ebenfalls vorgeworfen wird, 2017 die Staatsbürgerschaft der Republik Moldau illegal erworben zu haben, die drei Jahre später vom ehemaligen Präsidenten Igor Dodon entzogen wurde, verlor vor dem Berufungsgericht von Chisinau und kann laut Anwälten ausgeliefert werden. Die rumänische Seite hat das Auslieferungsersuchen seit dem 5. November 2020 an das Justizministerium der Republik Moldau gerichtet. Die nächste Frist, die die Behörden des Nachbarstaates in der Auslieferungsakte von Rizea setzen, ist der 28. Januar 2022.

30 December 2021
Nachrichten 27.12.2021

Covid – Ein Jahr nach der Verabreichung der ersten Covid-Impfstoffdosis in Rumänien liegt das Land hinsichtlich der Impfquote auf dem vorletzten Platz in der EU. Fast 7,8 Millionen Rumänen sind vollständig geimpft, d. h. etwas mehr als 40 % der Gesamtbevölkerung. Die Daten zeigen auch, dass fast 2 Millionen Rumänen bisher die dritte Dosis erhalten haben. Die Situation zeigt, dass das Interesse an der Impfung eher gering ist, abgesehen von kurzen Phasen der Begeisterung oder von Ängsten, die durch die aufeinanderfolgenden Wellen der Pandemie ausgelöst wurden. In den letzten 24 Stunden wurden insgesamt 566 neue Fälle von SARS-CoV-2-Infektionen und 24 Todesfälle gemeldet, berichtete die Strategic Communication Group am Sonntag. Etwa 450 Patienten befinden sich auf den Intensivstationen, über 90 % von ihnen sind nicht geimpft.

NATO – NATO-Generalsekretär Jens Stoltenberg hat beschlossen, am 12. Januar einen NATO-Russland-Rat einzuberufen – ein 2002 eingerichtetes Kooperationsgremium, das aufgrund des Konflikts in der Ukraine ausgesetzt wurde – und er steht diesbezüglich in Kontakt mit Moskau, teilte ein Beamter des Bündnisses in Brüssel mit. Am Donnerstag bekräftigte Jens Stoltenberg seine Unterstützung für die Ukraine und seine Entschlossenheit, alle NATO-Verbündeten vor den Aktionen Russlands zu schützen, und fügte hinzu, dass er immer für einen Dialog mit Moskau offen sei. Russland und der Westen beschuldigen sich gegenseitig, durch die Verstärkung der militärischen Kapazitäten an den gemeinsamen Grenzen eine Herausforderung darzustellen. Russland will eine feste Garantie, dass die NATO die Ukraine nicht als Mitglied aufnimmt – eine Forderung, die die NATO in der Vergangenheit abgelehnt hat – sowie eine Begrenzung der westlichen militärischen Zusammenarbeit in Osteuropa und den ehemaligen UdSSR-Mitgliedstaaten. Präsident Wladimir Putin äußerte sich nicht dazu, wie Russland reagieren würde, wenn seine Forderungen nicht erfüllt würden, und betonte, die Antwort hänge von den Vorschlägen ab, die ihm die Militärexperten unterbreiten. Die EU, die USA und die NATO haben Moskau gewarnt, dass eine militärische Eskalation schwerwiegende Konsequenzen nach sich ziehen wird.

Der heilige Stephanus – Heute feiern die mehrheitlich orthodoxen Christen in Rumänien und die griechischen Katholiken den heiligen Stephanus, den ersten christlichen Märtyrer. Er war ein Zeitgenosse der Apostel Jesu Christi und einer der sieben Diakone, die für den Dienst in der ersten christlichen Gemeinde in Jerusalem ausgewählt wurden. Stephanus wurde von jüdischen Klerikern der Gotteslästerung bezichtigt und zu Tode gesteinigt. Im Neuen Testament sind seine letzten Worte überliefert, als er Gott um Vergebung für seine Mörder bat. Über 500 000 Rumänen, die meisten von ihnen Männer, feiern ihren Namenstag am 27. Dezember, dem Tag des Heiligen Stephanus. Nach Angaben der Direktion für Personenregister und Datenbanken ist der häufigste Vorname Ştefan, zusammen mit den Formen Fane, Fănel, Istvan, Ştefănel oder Ştefănuţ, während die meisten Frauen, die den Heiligen Stephanus als ihren geistigen Schutzpatron haben, den Vornamen Ştefania tragen.

Statistik – Rumänische Haushalte blieben auch 2020 auf dem ersten Platz in der EU, was den Anteil der Ausgaben für Lebensmittel und alkoholfreie Getränke an den gesamten Konsumausgaben angeht, zeigen die von Eurostat am Montag veröffentlichten Daten. Während der EU-Durchschnitt bei 14,8% liegt, wendeten die rumänischen Haushalte im vergangenen Jahr 26,4% der gesamten Konsumausgaben für Lebensmittel und alkoholfreie Getränke auf. Andererseits ist Rumänien besser als die meisten Mitgliedsstaaten, wenn es um den Anteil der Ausgaben für Wohnen, Wasser, Elektrizität, Gas und andere Brennstoffe an den gesamten Konsumausgaben der Haushalte geht. Auf EU-Ebene machten diese Ausgaben im Jahr 2020 mehr als ein Viertel (25,7 %) der gesamten Verbrauchsausgaben aus, während der Anteil in Rumänien bei 18,8 % lag. Laut Eurostat sind diese Steigerungen eine Folge der Quarantänen und Mobilitätsbeschränkungen, die im Zusammenhang mit der COVID-19-Pandemie verhängt wurden.

27 December 2021
Eurostat: PIB-ul României, peste cel al Greciei și Portugaliei

Produsul Intern Brut al Uniunii Europene a fost, anul trecut, de aproximativ 13.400 miliarde de euro la preţuri curente. În termeni reali PIB-ul a fost anul trecut cu 17% mai mare decât în 2010, potrivit datelor publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Declin de peste zece procente al PIB-ului Spaniei

Comparativ cu anul precedent, PIB-ul UE a fost cu 5,9% mai mic în 2020, ceea ce reprezintă prima scădere a PIB-ului UE din 2009, când s-a înregistrat un declin de 4,3% faţă de 2008. Cifrele mai mici sunt explicate prin scăderea activităţii economice din spațiul comunitar, din cauza restricţiilor impuse în 2020 pentru a diminua extinderea pandemiei de COVID-19.

Cel mai afectat stat membru este Spania unde PIB-ul a scăzut cu 10,8% anul trecuta față de 2019. Un declin important au mai înregistrat Grecia (-9%), Italia (-8,9%), Portugalia (-8,4%), Malta (-8,2%), Croaţia (-8,1%) şi Franţa (-7,9%). Singura țară din spațiul UE care a înregistrat o creştere a PIB-ului în 2020 este Irlanda (5,9%).

Datele Eurostat mai arată că un sfert (25,1%) din PIB-ul UE a fost generat de Germania, urmată de Franţa (17,2%), Italia (12,3%), Spania (8,4%) şi Olanda (6%).

De cealaltă parte, zece state membre au avut o contribuţie mai mică de 1% din PIB-ul total al Uniunii Europene în 2020. Cea mai mică pondere a avut-o Malta (0,1%), urmată de Estonia, Cipru şi Letonia (toate cu 0,2%), Croaţia, Lituania şi Slovenia (toate cu 0,4%), Bulgaria şi Luxemburg (ambele cu 0,5%) şi Slovacia (0,7%).

Doar 5 miliarde de euro mai puțin la PIB-ul României din 2020

Contribuţia României la PIB-ul Uniunii din 2020 a fost de 1,6%, la egalitate cu cea a Cehiei, dar peste cea a Portugaliei (1,5%) sau a Greciei (1,2%).

În total, Produsul Intern Brut al României a fost anul trecut de aproximativ 218 miliarde de euro la preţuri curente, cu 5 miliarde de euro sub valoarea din 2019. Comparativ, PIB-ul Cehiei a fost de 215 miliarde de euro, cel al Portugaliei de 200 miliarde de euro iar cel al Greciei de aproximativ 165 de miliarde de euro. Eurostat mai menționează că datele pentru România sunt provizorii.

Datele sunt confirmate și de Institutul Naţional de Statistică care a anunțat marți că PIB-ul a avut un declin mai mic decât cel estimat de-a lungul anului trecut. Astfel, Produsul Intern Brut al României a scăzut cu 3,7% în anul 2020 față de anul 2019, în România. Estimările inițiale arătau o scădere a PIB-ului de 3,9% în 2020.

21 December 2021
Transportul aerian de pasageri în 2020

Transportul aerian de pasageri s-a diminuat anul trecut în toată Uniunea Europeană, ca urmare a restricțiilor de circulație adoptate de ţările din întreaga lume pentru a preveni răspândirea COVID-19. România se numără printre statele membre care au avut cele mai mici scăderi ale numărului de pasageri, potrivit datelor publicate de Eurostat.

Slovenia, Slovacia și Croația, cele mai drastice scăderi ale numărului de pasageri

În total, 277 de milioane de pasageri au călătorit anul trecut cu avionul în UE, ceea ce înseamnă un declin de 73% față de anul 2019. Majoritatea statelor celor 27 de state membre au înregistrat o scădere de peste 50% a transportului aerian de pasageri în 2020 comparativ cu anul precedent. Cele mai puternice scăderi s-au înregistrat în Slovenia (-83%), urmată de Slovacia şi Croaţia, cu cifre aproape identice (-82%). Alte 20 de state membre au înregistrat o scădere de peste 70% a transportului aerian de pasageri, în timp ce țări au înregistrat scăderi cuprinse între 65% şi 70%: Luxemburg (-67%), urmată de Bulgaria (-68%), Grecia (-69%) şi România (-69,2%).

Datele Eurostat mai arată că transportul aerian de pasageri în afara Uniunii Europene a reprezentat 45% din totalul curselor de pasageri din 2020, în timp ce transportul în interiorul granițelor Uniunii a reprezentat 33% din total, iar cel naţional 22%. Față anul precedent, ponderea transportului în afara și în interiorul UE a scăzut cu 6%, respectiv 1%, puncte procentuale care se regăsesc în transportul aerian naţional.

Transportul aerian în statele Uniunii Europene (2020) / Sursa: Eurostat

Creștere a numărului de pasageri din România în primele 9 luni ale anului

După declinul de anul trecut, transportul aerian de pasageri din România a înregistrat o creștere de 30,8% în primele nouă luni ale anului în curs, la aproape 8 milioane de persoane, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Cele mai mari cifre ale transportului aerian au fost deţinute de aeroporturile Henri Coandă-Bucureşti, cu 2,47 milioane pasageri îmbarcaţi şi 2,409 milioane pasageri debarcaţi, Avram Iancu-Cluj-Napoca, cu 542.700 pasageri îmbarcaţi şi 528.200 pasageri debarcaţi şi Aeroportul Internaţional Iaşi, cu 234.500 pasageri îmbarcaţi şi 224.900 debarcaţi.

Principalele ţări de unde au sosit pasagerii curselor aeriene regulate în România au fost Italia- 578.357 pasageri, Marea Britanie – 504.605 pasageri, Germania- 405.566 pasageri, Spania- 360.642 pasageri, Franţa- 197.342 pasageri, Grecia- 148.000 pasageri, Turcia- 143.977 pasageri, Regatul Ţărilor de Jos- 120.813 pasageri și Belgia- 93.201.

În ceea ce privește îmbarcările, cei mai mulți pasageri au călătorit spre Italia (588.280 pasageri), Marea Britanie (518.049 pasageri), Germania (421.196), Spania (364.650 pasageri), Franţa (210.928), Grecia (151.196), Turcia (144.006), Regatul Țărilor de Jos (142.022) și Belgia (100.196 pasageri).

6 December 2021
Redresare a turismului din Uniunea Europeană

Sectorul turistic al Uniunii Europene, puternic afectat de pandemia de COVID-19, dă primele semne de redresare, după cum reiese din datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

August, cea mai bună lună pentru turismul european

Cele mai bune cifre în ceea ce priveşte înnoptările în unităţile de cazare turistică din Uniunea Europeană s-au înregistrat în luna august a anului în curs. Astfel, procentul înnoptărilor în unităţile de cazare turistică din cele 27 de state membre UE a scăzut în medie cu 20% în august 2021 faţă de perioada similară din 2019. Anul trecut, declinul înnoptărilor a fost de 30% în luna august faţă de aceeași lună a anului 2019. Semnele de redresare ale sectorului se observă şi în primele două luni ale verii. În iulie, scăderea a fost de 29% în 2021, față de 40% în 2020. iar în iunie 2021, înnoptările au scăzut cu 51%, față de declinul de 70% în iunie 2020.

Cea mai mare diferență din primele luni ale acestui an, s-a înregistrat în aprilie când numărul înnoptărilor în unităţile de cazare turistică din Uniunea Europeană a scăzut cu 81% faţă de perioada similară din 2019. Totuşi, cifrele sunt mai bune în comparație cu anul trecut, când a fost o scădere de 95% în aprilie 2020 față de perioada similară din 2019.

Numărul de înnoptări în unitățile de cazare turistică în perioada iunie-august 2021 (Sursa: Eurostat)

Scădere de 20% a înnoptărilor din România

În total, numărul înnoptărilor în unităţile de cazare turistică din Uniunea Europeană s-a situat la 856 milioane în perioada iulie-august 2021, un declin de aproape o treime (31%) comparativ cu sezonul estival din 2019.

Datele Eursotat mai arată că în cele trei luni de vară ale anului în curs, numărul înnoptărilor în unităţile de cazare turistică a scăzut în toate statele membre UE, comparativ cu 2019, de la un declin de 48% în Grecia la 5% în Olanda. Scăderi de peste 25% au fost în 10 din cele 24 state membre pentru care au fost disponibile date, în timp ce în România s-a înregistrat un recul de 20%.

Tot în perioada iulie-august 2021, scăderea numărului înnoptărilor în unităţile de cazare turistică a fost mai semnificativă pentru oaspeţii din afara Uniunii (-54% faţă de perioada similară din 2019) decât pentru cei interni (-10%).

Comparativ cu anul 2020, numărul înnoptărilor a crescut în aproape toate statele membre UE, singurul declin fiind în Letonia (-16%).

16 November 2021
Românii, în media Uninunii Europene la numărul de fumători

18,4% din populaţia Uniunii Europene cu vârsta de 15 ani sau mai mult a declarat că fumează ţigări zilnic în 2019. Potrivita datelor Eurostat, 12,6% din populaţia celor 27 de state membre a consumat mai puţin de 20 de ţigări pe zi, în timp ce 5,9% a consumat zilnic 20 sau mai multe ţigări.

Suedia are cel mai redus număr de fumători

În rândul statelor membre UE, ţările cu cea mai ridicată pondere de fumători zilnici sunt: Bulgaria (28,7%), Grecia (23,6%), Letonia (22,1%), Germania (21,9%) şi Croaţia (21,8%). La polul opus, țările UE cu cea mai redusă pondere sunt Suedia (6,4%), Finlanda (9,9%), Luxemburg (10,5%), Portugalia (11,5%) şi Danemarca (11,7%). România se află foarte aproape de media Uniunii, cu o pondere a fumătorilor de 18,7%.

Ponderea fumătorilor care au consumat zilnic cel puțin un pachet de 20 de țigarete variază de la 1% în Suedia la 12,9% în Bulgaria, iar ponderea celor care au fumat mai puţin de 20 de ţigări pe zi variază între 5,3% în Suedia şi 15,8% în Bulgaria, mai arată datele Eurostat.

În 2019, existau mai mulţi fumători în rândul bărbaţilor decât al femeilor. 22,3% din bărbaţii cu vârsta de 15 ani sau mai mult fumau zilnic ţigări, faţă de un nivel de 14,8% în cazul femeilor. Și ponderea persoanelor fumătoare diferă mult între statele UE. Astfel, 5,9% dintre bărbații din Suedia au declarat că fumează zilnic față de 37,6% în Bulgaria, în timp ce ponderea femeilor fumătoare variază de la 6,8% în Suedia la 20,7% în Bulgaria.

Cu excepția Suediei și Danemarcie, ponderea fumătorilor zilnici este mai ridicată în rândul bărbaţilor decât a femeilor în toate statele membre UE.

Ponderea fumătorilor de țigări în statele europene (Sursa: Eurostat)

Peste 5 milioane de români consumă produse din tutun

Dacă sunt incluse și persoanele care nu fumează zilnic, numărul total al fumătorilor din țara noastră este mult mai mare. Conform Studiului global privind tutunul la adulţi (GATS) din 2018, realizat în România prin Institutul Naţional de Sănătate Publică, cu sprijinul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi al Centrului pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (CDC, SUA), 30,7% dintre adulţii cu vârsta de minimum 15 ani (40,4% bărbaţi şi 21,7% femei), consumau curent (zilnic sau ocazional) tutun. Consumul se referă la produsele din tutun care se fumează, produse fără fum şi produse cu tutun încălzit.

O treime din fumătorii români (33,5%) au fost tineri din grupa de vârstă 15-24 de ani. Cinci milioane de adulţi s-au declarat fumători curenţi zilnic (3,2 milioane de bărbaţi şi 1,8 milioane de femei). Dintre cei care s-au declarat fumători curenţi zilnic, 71,5% fumează în primele 30 de minute de la trezire.

14 November 2021
Reciclarea deșeurilor de plastic în UE

41% din deșeurile de ambalajele din plastic au fost reciclate în Uniunea Europeană, în 2019, potrivit datelor publicate de Eurostat. Fiecare locuitor al Uniunii Europene a generat 34,4 kilograme de deşeuri de ambalaje din plastic (PET) în urmă cu doi ani, dintre care 14,1 kilograme au fost reciclate, mai arată datele publicate miercuri de Oficiul European de Statistică.

Lituania, campioană la reciclarea PET-urilor

Nouă din cele 27 de state membre UE au avut o rată de reciclare a ambalajelor PET-ului de peste 50%.În fruntea acestui pluton se situează Lituania cu 70% rată reciclare în 2019, urmată de Cehia cu 61% și Bulgaria cu 59%, datele pentru țara vecină fiind cele pentru anul 2018. Olanda a reciclat 57% din deșeurile de plastic generat, Suedia şi Slovacia au avut fiecare o rată de 53%, Spania (52%), Cipru (51%) şi Slovenia (50%).

La polul opus, se află șase state care au reciclat mai puţin de o treime din deşeurile de ambalaje din plastic în 2019. Malta a avut cea mai mică rată din UE, respectiv 11%, potrivit datelor pentru 2018, iar în fața sa se situează Franţa (27%), Irlanda (28%), Austria (31%), Polonia (32%) şi Ungaria (33%).

Rata reciclării ambalajelor din plastic în UE (Sursa: Eurostat)

România, rată de reciclare peste media Uniunii Europene

Și în cazul României, Eurostat a avut la dispoziție datele valabile pentru anul 2018 când 43% din deşeurile de ambalaje din plastic au fost reciclate. Datele sunt confirmate și de președintele Asociaţiei Române pentru Ambalaje şi Mediu (ARAM), Alin Vişan care a declarat pentru agenția Agerpres:

“Dacă ne uităm pe datele ultimilor ani, performanţa României în colectarea plasticului este undeva la 45%, peste media Uniunii Europene, care ar fi la 40 şi ceva la sută, şi peste rezultatele unor state ca Franţa, Austria sau Ungaria care sunt doar pe la 30%. România a luat o măsură foarte bună acum mai mulţi ani, a instituit o ţintă de colectare a PET-ului de aproape 50%, diferită de ţinta de colectare din Europa, de 22,5%. Deci, nu ar fi corect să penalizăm o industrie care până acum şi-a îndeplinit obligaţiile, care are în vedere construirea unui sistem nou şi foarte scump, cum este Sistemul de Garanţie-Returnare.

Eurostat mai precizează că în perioada 2009-2019, cantitatea de deşeuri de ambalaje per locuitor generată în UE a crescut cu 24% (6,7 kg), iar cantitatea de deșeuri reciclate a crescut cu 50% (4,7 kg). Chiar dacă există o îmbunătățire semnificativă a reciclării, cantitatea de deşeuri de ambalaje din plastic care nu a fost reciclată a urcat cu două kilograme per locuitor în aceeași perioadă , din cauza volumului mai mare de deşeurilor generate.

27 October 2021
Nachrichten 21.10.2021

Rumänien innerhalb von 24 Stunden mehr als 16.110 Neuinfektionen mit Covid -19 und 448 Todesfälle gemeldet wurden. Etwa 1.800 Menschen werden auf der Intensivstation behandelt. Rumänien bittet die Europäische Kommission um Unterstützung bei der raschen Versorgung der Krankenhäuser mit dem Medikament Tocilizumab, das zur Behandlung von Patienten mit schwerem Krankheitsverlauf eingesetzt wird. Die rumänischen Behörden haben auch um die Entsendung von Spezialistenteams gebeten, die das medizinische Personal in der Bekämpfung der Pandemie für bregrenzte Zeiträume unterstützen sollen. Indessen werden die Maßnahmen für die Eindämmung der Infektionsübertragung wieder verschärft: Studenten werden ab Montag für zwei Wochen in Ferien versetzt, Masken sind auch im Freien wieder verbindlich, der Zugang zu bestimmten Räumen und Veranstaltungen ist an den grünen Impfpass geknüpft und für Ungeimpfte gilt eine nächtliche Quarantäne. Staatspräsident Klaus Johannis hat sich von medizinischen Experten und Regierunsvertretern über die epidemiologische Situation informiert und daraufhin erneut an die Bevölkerung appelliert, sich möglichst schnell impfen zu lassen. Es seien jedoch auch weiterhin Einschränkungen erforderlich, bis eine angemessene Impfrate erreicht ist, so der rumänische Staatschef.

Der ernannte rumänische Ministerpräsident, der derzeitige Verteidigungsminister Nicolae Ciuca, erklärte am Donnerstag, er werde mit allen zuständigen Kräften verhandeln, um eine Regierung zu bilden, die vom Parlament gebilligt werden kann. Ciuca wurde zum Vorsitzenden der PNL-Regierung ernannt und erhielt von Präsident Klaus Iohannis nach Rücksprache mit allen parlamentarischen politischen Parteien das Mandat, ein neues Kabinett zu bilden. Wenn sein Führungsteam die Einsetzungs-Abstimmung im Parlament erhält, wird Reservegeneral Ciuca (54) der erste Berufssoldat, der eine postkommunistische rumänische Regierung führt. Er trat der PNL vor einem Jahr bei und gewann bei den Wahlen im Dezember 2020 einen Senatorsitz. Er hatte zwei Jahre lang das Verteidigungsressort in den Regierungen der Liberalen Ludovic Orban und Florin Cîţu inne. Zuvor leitete er vier Jahre lang den Generalstab der rumänischen Armee, nachdem er an internationalen Missionen in Bosnien, Irak und Afghanistan teilgenommen hatte. Er ist der einzige rumänische General, der in der Nachkriegszeit, im Mai 2004, persönlich einen Kampfeinsatz im Irak leitete. Seine Ernennung erfolgt, nachdem eine kürzlich durchgeführte Meinungsumfrage bestätigt hat, dass die Armee im Vertrauen der Rumänen an erster Stelle steht. Laut der Studie vertrauen 87 % der Rumänen der Armee, 70 % der Kirche, 67 % dem rumänischen Geheimdienst und der rumänischen Akademie. Als Hauptbedrohungen für Rumänien werden von über 40 % der Befragten die Korruption und die Inkompetenz der politischen Klasse angesehen.

Die Staats- und Regierungschefs der Europäischen Union treffen sich am Donnerstag und Freitag in Brüssel, um über die europäische Koordinierung im Zusammenhang mit der COVID-19-Pandemie, die digitale Agenda der Union, die steigenden Energiepreise, die Migration, die europäische Handelspolitik und die Außenbeziehungen der EU zu diskutieren. Am Montag hatte der rumänische Staatspräsident Klaus Iohannis an einer Videokonferenz mit dem Präsidenten des Europäischen Rates Charles Michel und anderen europäischen Staats- und Regierungschefs teilgenommen, um das Treffen am 21. und 22. Oktober in Brüssel vorzubereiten. Der rumänische Staatschef betonte, dass kurzfristig wirksame Lösungen gefunden werden müssen, da die derzeitige Energiekrise schwerwiegende Auswirkungen auf alle EU-Länder haben werde, mit tiefgreifenden sozialökonomischen Folgen. Johannis betonte auch, wie wichtig es ist, die Energieversorgungsquellen zu diversifizieren, die Abhängigkeit von Drittlieferanten von außerhalb der Union zu verringern und die Energieversorgungssicherheit zu gewährleisten.

Alle EU-Mitgliedstaaten haben das Jahr 2020 mit einem öffentlichen Defizit abgeschlossen – das gab Eurostat am Donnerstag bekannt. Die höchsten Werte wurden in Spanien (11% des BIP), Griechenland (10,1% des BIP), Malta (9,7% des BIP), Italien (9,6% des BIP) und Rumänien (9,4% des BIP) verzeichnet. Nach Angaben von Eurostat waren Dänemark und Schweden die einzigen Mitgliedstaaten, deren öffentliches Defizit im vergangenen Jahr unter der im Stabilitäts- und Wachstumspakt festgelegten Grenze von 3% des BIP lag. Auf EU-Ebene stieg das öffentliche Defizit im vergangenen Jahr explosionsartig auf 6,9% des BIP an, nachdem es im Vorjahr noch bei 0,5% des BIP gelegen hatte.

Der rumänische Fußballmeister CFR Cluj spielt heute zu Hause gegen den niederländischen Verein AZ Alkmaar in der Gruppe D der Europa Conference League. Die Rumänen stehen mit einem Punkt aus 2 Spielen auf dem letzten Platz in der Gruppe, während der Gegner mit 4 Punkten Gruppenerster ist. Im Hinspiel spielte CFR zu Hause gegen den dänischen Klub Randers FC unentschieden, und AZ Alkmaar gewann zu Hause gegen den tschechischen Klub Jablonec. CFR ist die einzige rumänische Mannschaft, die in dieser Saison an einem europäischen Wettbewerb teilnimmt.

Wetter – Es wird wieder wärmer in ganz Rumänien – sogar zu warm für diese Jahresperiode. Der Himmel ist wechselhaft, mit Bewölkungen im Westen und Nordwesten des Landes, wo es vorübergehednd leicht regnet. Der Wind ist schwach bis mäßig, mit stärkeren Windböen in den Bergen, besonders im Hochland, und geringeren Geschwindigkeiten im Südosten und Osten. Die Höchsttemperaturen liegen zwischen 14 und 23 Grad Celsius. In Bukarest zeigten die Thermometer am Mittag 16 Grad Celsius.

21 October 2021
Riscul de sărăcie în Uniunea Europeană

Peste o treime din populația României se afla anul trecut în risc de sărăcie și excluziune socială, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat. Situația este la fel de îngrijorătoare și în Bulgaria unde 33,6 din populație se confruntă cu aceleași probleme. De asemenea, peste un sfert din populaţie era supusă riscului de sărăcie şi excluziune socială alte două state membre ale UE, Grecia (27,5%) şi Spania (27%).

Aproape 100 de milioane de europeni sunt în pragul sărăciei

La polul opus, se află câteva state din fostul bloc comunist unde o pondere de sub 15% din populație era supusă riscului de sărăcie şi excluziune socială: Cehia (11,5%), Slovacia (13,8%) și Slovenia (14,3%). Cele trei țări sunt urmate de Olanda (15,8%) şi Finlanda (15,9%).

În total, 96,5 milioane de persoane erau supuse riscului de sărăcie şi excluziune socială în 2020, ceea ce reprezintă peste o cincime din populația UE (21,9%). Dintre acestea, 75,3 milioane de persoane erau supuse riscului de sărăcie, 27,6 milioane de persoane se confruntau cu lipsuri materiale grave şi erau defavorizate din punct de vedere social, iar 27,1 milioane de persoane locuiau în gospodării cu intensitate de lucru scăzută.

Datele Eurostat mai arată că din totalul populației UE supuse acestor riscuri, 5,9 milioane de persoane (1,3% din totalul populaţiei) locuiau în gospodării care se confruntau simultan cu toate cele trei riscuri enumerate mai sus.

Populația Uniunii Europene aflată în risc de sărăcie și excluziune socială (Sursa: Eurostat)

Prețul energiei va crește sărăcia în Europa

Prețurile la energie vor duce la o creștere a sărăciei în Europa, a avertizat comisarul european pentru locuri de muncă şi drepturi sociale, Nicolas Schmit. Oficialul european a declarat pentru agenția dpa, citată de Agrepres, că milioane de persoane din Uniunea Europeană se confruntă cu sărăcia generată de preţurile în creștere la energie electrică şi a avertizat că vor fi și mai multe peroane afectate în perioada următoare.

Schmit a mai adăugat că Executivul european poate ajuta cele 27 de state membre să limiteze impactul preţurilor în creștere pentru energia electrică asupra populaţiei, dar guvernele naționale sunt cele care au obligaţia de a lua măsuri de sprijin pentru toate categoriile afectate.

Un semnal de alarmă a venit și din partea Confederaţiei Europene a Sindicatelor care a atras atenția că, potrivit datelor din septembrie, peste 2,7 de milioane de oameni de pe întreg continentul nu-şi mai pot permite să-şi încălzească în mod corespunzător locuinţele, cu toate că au locuri de muncă și venituri aferente acestora.

18 October 2021
Locuințe mai scumpe în Uniunea Europeană

Preţurile la locuinţe au crescut în medie cu 2,6% în zona euro şi cu 2,7% în Uniunea Europeană, în trimestrul doi al acestui an, comparativ cu precedentele trei luni, potrivit datelor publicate joi de Eurostat.

Locuințe s-au scumpit într-un an cu peste 7% în UE

Toate statele membre pentru care s-au colectate date au raportat creşteri ale preţurilor locuinţelor în perioada martie-iunie 2021. Cel mai mare avans s-a înregistrat în Letonia unde prețul locuințelor au crescut cu 6,7%. În urma Letoniei se află Slovenia cu o creștere de 4,5%, Austria (4,2%), Cehia (3,9%) și Olanda (3,8%), Germania (3,7%). Cele mai mici diferențe de preț între cele două trimestre s-au înregistrat în Belgia (1,8%), Italia (1,7%), Franţa şi România (ambele cu 1,6%).

Comparativ cu primele trei luni ale anului 2020, preţurile la locuinţe au crescut cu 6,8% în zona euro şi cu 7,3% în Uniunea Europeană în trimestrul al doilea al anului în curs. Această evoluție reprezintă cel mai semnificativ avans al preţurilor la locuinţe din trimestrul patru din 2006 pentru zona euro şi din trimestrul trei din 2007 pentru UE.

În România, preţurile locuinţelor au înregistrat un avans anual de 3% în trimestrul doi din 2021, după o creștere de 1,4% în primul trimestru din 2021.

Statele UE cu cele mai mari scumpiri ale locuințelor

Datele Eurostat mai arată că cele mai importante creşteri anuale ale preţurilor la locuinţe s-au înregistrat în Estonia (16,1%), Danemarca (15,6%), Lituania (12%) şi Cehia (14,5%). Singura țară UE care a înregistrat o scădere a prețurilor este Cipru (-4,9%).

Și chiriile s-au scumpit în medie cu 1,3% în trimestru al doilea a anului 2021, în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. Potrivit Eurostat, între 2010 şi trimestrul doi din 2011, preţurile locuinţelor şi chiriile în UE au urmat căi similare, dar din trimestrul doi din 2011, apoi chiriile au crescut semnificativ în ultimii zece ani, în timp ce preţurile locuinţelor au fluctuat considerabil.

Potrivit acelorași date Eurostat, din 2010 până trimestrul doi din 2011, chiriile au crescut cu 16%, iar preţurile locuinţelor cu 34% în cele 27 de state membre.

Evoluția prețurilor pentru achiziția și închirierea de locuințe în statele UE, între 2020 și 2021 (Sursa: Eurostat)

Cum au evoluat prețurile locuințelor și chiriilor în ultimul deceniu

O comparație între trimestrul doi din 2021 cu 2010, arată că preţurile locuinţelor au crescut mai mult decât chiriile în 18 state membre UE. Cele mai mari scumpiri ale locuințelor au fost în Estonia (133%), Luxemburg (111%) şi Ungaria (109%), în timp ce în România s-au scumpit cu 10%. Doar patru state au înregistrat scăderi: Grecia (-28%), Italia (-13%), Cipru (- 8%) şi Spania (-3%).

Aceeași comparație arată că chiriile au crescut în aproape toate stele membre, cu diferențe considerabile în Estonia (142%), Lituania (109%) şi Irlanda (66%). În România, chiriile au crescut 20%. Singurele scăderi au fost în Grecia (-25%) şi Cipru (-3%).

7 October 2021