Radio România Internațional

Tag: Eurostat

România, ultimul loc în UE la rata de motorizare

România rămâne pe ultima poziție în Uniunea Europeană în privinţa ratei de motorizare, potrivit datelor publicate de Eurostat, valabile pentru anul 2019. Românii dețineau 357 de autoturisme la mia de locuitori, în creştere faţă de 332 de autoturisme în 2018. Totodată, țara noastră a avut în perioada 2015-2019 cea mai mare creştere (34%) a numărului de autoturisme înmatriculate într-o ţară a Uniunii Europene.

La nivelul blocului comunitar, Luxemburg este pe primul loc cu la rata de motorizare cu un număr de 681 de autoturisme la mia de locuitori, în 2019. Cifrele ar putea fi influenţate și de angajaţii transfrontalieri care folosesc autoturismele companiilor înmatriculate în Luxemburg, precizează Eurostat. La mică distanță de Luxemburg, se află de Cipru cu număr de 645 de autoturisme la mia de locuitori, urmată de Finlanda şi Polonia, ambele cu 642 de autoturisme.

Statele UE cu cele mai multe noi înmatriculări

La coada clasamentului, în fața României, se află Letonia cu 381 de autoturisme la mia de locuitori şi Ungaria (390 de autoturisme) .

În ceea ce privește autoturismele înmatriculate în 2019, cel mai mare număr s-a înregistrat în Germania, cu aproape 48 milioane de unităţi, urmată de Italia cu 40 de milioane şi Franţa, 32 de milioane.

Totuși, între 2015 şi 2019, cea mai mare creştere a numărului de autoturisme înmatriculate s-a înregistrat în România (345), urmată de Lituania (20%), Ungaria (19%), Slovacia şi Polonia (ambele cu 18%). Bulgaria a fost singurul stat membru UE unde numărul de autoturisme înmatriculate a scăzut (-11%) în perioada menționată.

Statele UE cu cel mai mare / cel mai mic număr de autoturisme la mia de locuitori (Sursa: Eurostat)

Polonia are cel mai vechi parc auto din UE

Datele Eurostat mai arată că, în 2019, cele mai vechi flote de autoturisme se aflau în Polonia, unde ponderea autoturismelor vechi (cele cu o vechime de peste 20 de ani) era de 37,9%, urmată de Estonia (31,5%), Finlanda (26,9%) şi Lituania (22,6%). La polul opus, cele mai noi flote de autoturisme (cu o vechime de până la doi ani) se înregistra în Irlanda (28,8%), Luxemburg (23,7%), Belgia (22,9%) şi Danemarca (22,6%).

Oficiul european pentru Statistică mai precizează că, în ultimii ani, mai multe state membre au adoptat program care sprijină achiziționarea de autovehicule noi cu emisii reduse, pentru populația care renunță la vechea mașină. Un astfel de program este Rabla în România, care are ca scop reînnoirea parcului auto cu automobile mai prietenoase cu mediul înconjurător, stimulând, totodată, economia. Astfel de programe au adus în ultimii ani schimbări asupra compoziției de vârstă a autoturismelor din unele țări UE.

25 September 2021
Nachrichten 17.08.2021

Das rumänische Außenministerium hat am Dienstag mitgeteilt, dass sich noch 27 rumänische Staatsbürger in Afghanistan aufhalten. Dies, nachdem es 16 Rumänen in der Nacht zuvor gelungen war, das Land zu verlassen. Derselben Quelle zufolge hat Bukarest auch Notfallverfahren eingeleitet, um ein rumänisches Militärflugzeug für die Evakuierung der eigenen Staatsbürger nach Kabul zu entsenden. Präsident Klaus Iohannis hatte am Montag den Einsatz der rumänischen Luftwaffe zur Evakuierung rumänischer Staatsbürger aus Afghanistan angeordnet. Der Beschluss wurde auf Vorschlag von Premierminister Florin Cîțu gefasst, der sagte, dass es sich um Personen handelt, die im privaten Sektor und bei der UNO arbeiten. Der Premierminister forderte alle Rumänen in Afghanistan auf, das Land zu verlassen. Das Außenministerium rät ihnen außerdem, sich dringend mit der rumänischen Botschaft in Islamabad in Verbindung zu setzen und ihren Aufenthaltsort anzugeben, damit sie gegebenenfalls kontaktiert werden können.

Rumäniens Bruttoinlandsprodukt hat in der ersten Hälfte dieses Jahres um 6,5 % gegenüber dem Vergleichszeitraum des Vorjahres zugenommen, so die am Dienstag veröffentlichten Schätzungen des Nationalen Instituts für Statistik. Im zweiten Quartal dieses Jahres stieg das BIP um 1,8 % im Vergleich zum Vorquartal an, und im Vergleich zum gleichen Quartal 2020 wuchs die Wirtschaft um 13 %. Ebenfalls am Dienstag teilte Eurostat mit, dass Rumänien im zweiten Quartal mit 13,6 % Wachstum zu den EU-Ländern mit der höchsten jährlichen Wachstumsrate im Vergleich zum Vorjahreszeitraum gehöre. Man vergleicht nicht ohne weiteres ein Quartal, in dem sich die Wirtschaft erholt, mit einem Quartal, in dem die Wirtschaft teilweise geschlossen war, sagte jedoch der Präsident des Finanzrates in Bukarest, Daniel Dăianu. Er wies darauf hin, dass Rumänien ein strukturelles Haushaltsdefizit und große außenwirtschaftliche Defizite hat. Die PSD, die in der Opposition ist, behauptet, dass die Wirtschaft nur um 1,9 % im Vergleich zum Vorpandemie-Niveau gewachsen sei und dass sich der Lebensstandard für 99 % der Bürger angesichts der grassierenden Inflation erheblich verschlechtert habe.

Die rumänischen Behörden haben am Dienstag 544 neue Fälle von Covid-Infektionen bei fast 39.000 durchgeführten Tests innerhalb von 24 Stunden gemeldet. Außerdem wurden sechs Todesfälle verzeichnet. Die Zahl der in Krankenhäuser eingelieferten Personen steigt weiter an – inzwischen sind es mehr als 1.000, darunter 126 auf der Intensivstation. Andererseits ist das Interesse an der Impfung trotz wiederholter Aufforderungen durch die Behörden nach wie vor gering. Etwa 5 Millionen Rumänen sind nach dem vollen Impfplan geimpft worden.

SPORT: Der rumänische Fußballmeister CFR Klausenburg (Nordwesten) trifft am Dienstagabend im Playoff-Hinspiel der Europa League auswärts auf den serbischen Erstligisten Roter Stern Belgrad. Die Rumänen verpassten die Qualifikation für das Champions-League-Playoff zugunsten der Schweizer Mannschaft Young Boys Bern. Sollte Klausenburg auch diesmal ausscheiden, ist dem Team ein Platz in der Gruppenphase der neu geschaffenen Europa Conference League sicher.

17 August 2021
Die Zahl der Autounfälle in Rumänien nimmt zu

Einem Eurostat-Bericht zufolge liegt Rumänien, was die Zahl der Verkehrstoten in der EU anbetrifft, an erster Stelle. Die EU verfolgt das Ziel, die Zahl der Verkehrstoten bis 2050 auf null zu drücken und bis 2030 zu halbieren. Laut dem europäischen Bericht wurde die niedrigste Rate an Verkehrstoten im Jahr 2019 aus Schweden (22 Tote pro 1 Million Einwohner), Irland (29) und Malta (32) gemeldet, während die höchste Zahl an Fällen in Rumänien (96) und Bulgarien (90) zu verzeichnen war, gefolgt von Polen (77) und Kroatien (73).

Der EU-Durchschnitt der im Jahr 2019 bei Autounfällen getöteten Personen lag bei 51 pro 1 Million Einwohner. In Rumänien sind jedoch allein in den ersten 7 Monaten dieses Jahres über 900 Menschen bei Autounfällen ums Leben gekommen.

Die drei Hauptursachen sind Nichtanpassung der Geschwindigkeit an die jeweiligen Verkehrsbedingungen, Fahren auf Fu‎ßgängerzonen und das Benutzen der Fahrbahnen durch Fu‎ßgänger. Bei den Inspektionen wurden zahlreiche Probleme mit der Stra‎ßeninfrastruktur und der Beschilderung festgestellt. Stra‎ßenschilder fehlten oder waren beschädigt, es gab Schäden an den Fahrbahnen, einschlie‎ßlich Schlaglöcher und Bodenwellen, die Signalisierung an Kreuzungen war unzureichend — Hindernisse standen davor oder die Vegetation beeinträchtigte die Sichtbarkeit von Stra‎ßenschildern. Ein gro‎ßes Problem ist auch das Fehlen von Fahrbahntrennern auf vierspurigen Stra‎ßen und Kreuzungen, um damit Zusammenstö‎ße zu verhindern.

Dies ist eine Tragödie, und es besteht kein Zweifel daran, dass den mangelhaften Verkehrswegen eine wichtige Bedeutung zufällt, sagte Präsident Klaus Iohannis. Die Menschen sind ständig extrem ungeduldig, und das ist ein weiterer Faktor, der alle Arten von Zwischenfällen verursacht, fügte das Staatsoberhaupt hinzu. Iohannis schlussfolgerte, dass die Gesetze strenger sein müssen und die Fahrer mehr Disziplin benötigen.

Das Innenministerium plant daher eine Änderung der Stra‎ßenverkehrsordnung und die Einführung härterer Strafen, um die Situation zu verbessern. Aggressives Fahren“ wird demnach mit einem Bu‎ßgeld und dem Führerscheinentzug von 120 Tagen geahndet. Auch das Wenden oder Rückwärtsfahren auf der Autobahn sowie das Überqueren der Gegenfahrbahn wird mit einem Bu‎ßgeld belegt. Ein 90-tägiger Führerscheinentzug und eine Geldstrafe werden auch für die ungerechtfertigte Benutzung von Autobahn-Not-Spuren eingeführt.

Das Innenministerium erwägt auch eine Überarbeitung des rechtlichen Rahmens für die Führerscheinprüfungen, um die theoretische und praktische Ausbildung künftiger Fahrer zu verbessern.

5 August 2021
Orientări UE pentru reluarea în siguranță a activităților în sect. culturale și creative

Activitățile artistice, de divertisment și recreative au înregistrat, în 2020, la nivelul UE, cea mai mare scădere procentuală în comparație cu anul anterior, în ceea ce privește valoarea adăugată (date Eurostat). Iar potrivit Raportului anual pe 2021 privind piața unică, operatorii de cinematografe din UE au raportat o scădere cu 70% a încasărilor în 2020; organizatorii de evenimente muzicale, la rândul lor, au raportat o scădere cu 76% a prezenței publicului (și cu 64% din venituri); iar muzeele au pierdut venituri până la 75-80% (în regiunile turistice populare).
Odată cu vara, statele europene au început să permită redeschiderea treptată a spațiilor culturale și reluarea evenimentelor. Cum era de așteptat, există diferențe mari între măsurile luate la nivel național. De aceea, Comisia Europeană a propus măsuri coordonate la nivelul statelor membre pentru redeschiderea în condiții de siguranță a sectoarelor culturale și creative. Și a publicat pe 29 iunie un set de orientări care acoperă două dimensiuni-cheie despre care vorbește Iulia Popovici, secretar de stat în Ministerul Culturii.

Strategia industrială a UE a identificat sectoarele și industriile culturale și creative ca reprezentând unul dintre cele 14 ecosisteme industriale pentru o redresare durabilă și favorabilă incluziunii și pentru dubla tranziție (verde și digitală) a economiei UE. Conform acestei strategii, redeschiderea mediilor culturale ar trebui să fie însoțită de acțiuni care să asigure redresarea sustenabilă și reziliența întregului sector. În orientările publicate de Comisie se regăsește o listă de astfel de instrumente UE ce pot fi accesate de statele membre. Documentul poate fi descărcat de aici. Alte informații aici

RadioRomaniaInternational · Podcasting Europe: Europa pentru toti – 03.07.2021

3 July 2021
Educația terțiară și abandonul școlar în rândul tinerilor din UE

Anul trecut, 41% din populaţia UE cu vârsta între 25 şi 34 de ani avea studii superioare complete, arată datele publicate vineri de Eurostat. România este pe ultimul loc la nivelul de educaţie terţiară din Uniune cu doar 25% din populația care se încadrează în segmentul de vârstă menționat.

Educaţia terţiară este nivelul de educaţie oferit de universităţi, universități tehnice, institute de tehnologie şi alte instituţii care acordă diplome academice sau certificate de competenţă profesională superioară.

Populația cu educație terțiară (studii superioare) în statele UE / Sursa: Eurostat

11 state UE au atins obiectivul propus pentru 2030

O pondere scăzută a populaţiei care deţine diplome în învăţământul terţiar se înregistrează și în Italia (29%), Ungaria (31%), Bulgaria şi Cehia (ambele cu 33%). Statele UE cu cel mai ridicat număr de tineri cu studii superioare sunt Luxemburg (61%), Irlanda şi Cipru (ambele cu 58%), Lituania (56%) şi Olanda (52%).

UE şi-a stabilit ca obiectiv creşterea la 45% a procentului populaţiei UE cu vârsta între 25 şi 34 de ani cu studii superioare complete până în 2030, iar 11 state membre au reușit deja să atingă ținta: Belgia, Danemarca, Irlanda, Spania, Franţa, Cipru, Lituania, Luxemburg, Olanda, Slovenia şi Suedia.

La nivelul Uniunii, procentul femeilor (25-34 de ani) cu studii superioare este de 46, cu mult peste cel al bărbaților din același segment de vârstă (35%). Diferenţele dintre grupele de vârstă care deţin diplome în învăţământul terţiar este și mai mare. Astfel, 36% din populaţia UE cu vârsta între 25 şi 54 de ani avea studii superioare complete, faţă de 22% în cazul celor cu vârsta între 55 şi 74 de ani.

Educația terțiară în statele UE pe grupe de vârste / Sursa: Eurostat

România, Malta și Spania au cea mai mare rată a abandonului școlar

În ceea ce privește rata abandonului şcolar prematur, aceasta a scăzut semnificativ în Uniunea Europeană în ultimii zece ani, de la 13,8% în 2010 la 9,9% în 2020, potrivit Eurostat, Datele se referă la abandonul timpuriu din sistemele de educaţie şi formare profesională în rândul tinerilor cu vârsta între 18 şi 24 de ani.

România înregistrează una dintre cele mai mari rate din UE (15,6%), dar abandonului şcolar prematur s-a aflat pe un tren descendent, de la 19,1% în 2015 la 15,3% în 2019, urcând cu 0,3% anul trecut. Doar Malta (16,7%) și Spania (16%) se situează în fața României, iar la polul opus, statele care au avut cea mai scăzută rată a abandonului timpuriu în sistemele de educaţie şi formare profesională sunt Croaţia (2,2%), Grecia (3,8%), Slovenia (4,1%) și Irlanda (5%).

Ponderea abandonului școlar al tinerilor (18-24 ani) din statele UE / Sursa: Eurostat

Abandonul școlar, mai crescut în rândul tinerilor bărbați

Datele Eurostat arată că ponderea bărbaților tineri care au abandonat timpuriu sistemele de educaţie şi formare profesională a fost mai mare decât cea a femeilor în 2020, respectiv, 11,8% dintre bărbaţi, față de 8% dintre femei. Comparativ cu anul precedent, cifrele persoanelor de sex masculin au rămas la aceeași valoare, în timp ce, în rândul femeilor, abandonul școlar a înregistrat o ușoară scădere de 0,4 %.

Rata abandonului şcolar prematur era mai scăzută pentru tinerele femei decât pentru tinerii bărbaţi în toate statele membre, cu excepţia României şi Cehiei.

Aproape toate statele membre UE au raportat un procentaj mai mic la abandonul timpuriu în 2020, față de datele din urmă cu zece ani. Doar cinci state fac excepție – Slovacia, Cehia, Ungaria, Suedia, Luxemburg şi Bulgaria – care au raportat o creștere de până la 3% față de anul 2010.

Obiectivul de a reducere rata abandonului şcolar prematur la sub 9% la nivelul UE până în 2030 a fost îndeplinit deja de către 18 țări membre.

25 June 2021
Populația din afara pieței forței de muncă

Numărul persoanelor din afara pieţei forţei de muncă ca procent din populaţia totală de vârstă activă (15-64 de ani) a crescut anul trecut în Uniunea Europeană la 27,1%, cu jumătate de procent mai mul față de anul precedent, arată datele prezentate marţi de Eurostat.

Persoanele din afara pieţei forţei de muncă, adică acelea care nu sunt nici angajate nici şomere, nu sunt disponibile sau nu caută să-şi găsească un loc de muncă din diverse motive, de exemplu pentru că sunt înscrise la studii, au grijă de un membru al familiei sau au probleme de sănătate.

Italia, cea mai mare pondere din UE

În rândul celor 27 de state membre, cea mai ridicată pondere s-a înregistrat în Italia (35,9%). de Croaţia (32,9%) și Grecia (32,6%). Cele trei state sunt urmate de Belgia (31,4%) şi România (30,8%),

La polul opus, cele mai scăzute procente ale populației din afara pieţei forţei de muncă le-au înregistrat Suedia (17,5%), Olanda (19,1%), Estonia (20,7%), Germania (20,8%) şi Danemarca (21%).

Cea mai mare creştere anuală a ponderii persoanelor din afara pieţei forţei de muncă s-a înregistrat în Spania şi Italia, ambele cu o creștere de 1,6 puncte procentuale în 2020), Irlanda (1,4%), Portugalia (1,2%), Bulgaria şi Grecia (fiecare cu 1%). În contrast, cel mai semnificativ declin a fost în Malta (-1,2 pp), Letonia (-0,9%). România şi Croaţia (ambele cu minus 0,6%) şi Lituania (-0,5%) au înregistrat, de asemenea, o scădere a ponderii.

Persoane în afara forței de muncă în 2020 vs 2019 (Sursa: Eurostat)

Mai mulți bărbați decât femei în rândul persoanelor din afara pieței de muncă

Datele Eurostat mai arată că, ponderea persoanelor din afara pieţei forţei de muncă ca procent din populaţia totală de vârstă activă este în continuă scădere, cu o diferență de aproape 6 puncte procentuale între anul 2002 (32,3%) și anul 2019 (26,6%).

Totodată, ponderea femeilor şi a bărbaţilor din afara pieţei forţei de muncă a fost în general pe un tren descendent în perioada 2002-2019, dar a urcat în 2020, comparativ cu anul precedent. În cazul bărbaţilor, creşterea de 0,7% înregsitraată anul trecut este mai ridicată începutul publicării datelor de către Eurostat. În schimb, ponderea femeilor din afara pieţei forţei de muncă a urcat cu doar 0,4%, prima creştere din 2002.

Disparitatea între femei şi bărbaţi în UE a scăzut de la 16,7 % în 2002, la 10,7% în 2020, cel mai redus nivel înregistrat în cei 18 ani.

23 June 2021
Rețeaua de căi ferate a Uniunii Europene

Berlinul are cea mai densă reţea feroviară din Uniunea Europeană, potrivit datelor Eurostat pentru anul 2019. Regiunea din jurul capitalei Germaniei deține 698 kilometri de căi ferate la 1.000 kilometri pătraţi. A doua regiune din UE este Praga cu 491 km de cale ferată per 1.000 kilometri pătraţi). A treia poziție revine tot unei regiuni din Germania, Hamburg (395 km per 1.000 kilometri pătraţi), urmată de Budapesta (390 km per 1.000 kilometri pătraţi) şi Bremen, Germania (337 km per 1.000 kilometri pătraţi).

Eurostat menționează că distribuţia regională a infrastructurii feroviare este determinată şi de evoluţii istorice specifice, caracteristicile geografice, precum şi prezenţa activităţilor economice, cum ar fi ramuri ale industriei grele sau infrastructurile aferente porturilor maritime. Spre exemplu, Hamburg şi Bremen sunt două regiuni mai mici unde prezenţa extinsă a liniilor de cale ferată de transport către şi de la porturile maritime contribuie la densitatea ridicată a reţelei feroviare.

București-Ilfov, cea mai dezvoltată rețea feroviară din România

Totodată, liniile de cale ferată joacă de asemenea un rol cheie în unele regiunile unde mineritul şi industria oţelului rămân importante și asigură transportul de materiale în regiuni precum Saarland din vestul Germaniei (134 km per la 1.000 kilometri pătraţi) şi Slšskie, în sudul Poloniei (156 km per la 1.000 kilometri pătraţi).

În România, densitatea reţele feroviare în 2019 era de 45 km de căi ferate la 1.000 kilometri pătraţi. Cea mai ridicată densitate se înregistra în regiunea Bucureşti-Ilfov, 153 km per la 1.000 kilometri pătraţi, iar cea mai scăzută în regiunea Sud-Muntenia, doar 36 km per la 1.000 kilometri pătraţi.

Densitatea căilor ferate în regiunile statelor UE (NUTS 2) – Sursa: Eurostat

Doar 7% dintre pasageri preferă mersul cu trenul

Parlamentul și Consiliul UE au desemnat 2021 Anul European al Căilor Ferate, subliniind că transportul feroviar poate fi un factor important pentru turismul sustenabil. Călătoria cu trenul este, totodată, cel mai sigur mijloc de transport terestru. Doar 0,1 accidente pe miliard de pasageri pe km sunt accidente feroviare, comparativ cu 0,23 pentru accidentele de autobuz, 2,7 pentru accidentele de automobile și 38 pentru accidentele de motociclete.

Cu toate acestea, doar 7 % dintre pasageri și 11 % din totalul mărfurilor sunt transportate cu trenul, menționează Parlamentul European. Transportul feroviar întâmpină probleme din cauza infrastructurii învechite și a costurilor ridicate de întreținere. De asemenea, sectorul feroviar a fost grav afectat de pandemia de coronavirus, numărul pasagerilor scăzând substanțial în ultimele 18 luni din cauza restricțiilor impuse în cele 27 de state. Totodată, criza sanitară a demonstrat că, în situații excepționale, pe calea ferată pot fi transportate rapid bunuri esențiale, cum ar fi alimentele, medicamentele și combustibilii.

13 June 2021
Managerii, cel mai bine plătiți europeni

Cea mai bine plătită ocupaţie în toate statele membre UE a fost cea de manager, după cum arată datele publicate joi de Eurostat. Astfel, în 2018, media europeană a câştigului salarial brut pe oră pentru manageri era de 28,6 euro. Specialiştii câștigau în medie cu 7 euro mai puțin (21,4 euro), în timp ce tehnicienii erau plătiți cu 17,8 euro pe oră.

Salarii de trei ori mai mici în rândul ocupațiilor elementare

Câştigurile salariale brute pe oră variază considerabil în rândul profesiilor din Uniunea Europeană. Câştigurile salariale brute pe oră la cea mai bine plătită ocupaţie din UE erau în 2018 de aproximativ trei ori mai mari față de slujbele cu cele mai mici salarii.

Astfel, cele mai scăzute câştiguri salariale brute pe oră se înregistrau la angajaţii de pe segmentul ocupaţiilor elementare (9,7 euro/oră), urmaţi de lucrătorii din servicii şi comerţ, cu o medie de 11,2 euro, şi de operatori şi asamblori la maşini şi instalaţii (11,5 euro).

Un manager câștigă de cinci ori mai mult în Danemarca față de România

În rândul celor 27 de statelor membre, cea mai ridicată diferență între cea mai bine plătită slujbă și cea plătită cel mai puțin se înregistrează în Cipru, unde managerii (31,7 euro) erau în medie plătiţi de cinci ori mai mult decât angajaţii de pe segmentul ocupaţiilor elementare (6,3 euro). În contrast, cea mai mică diferență între salariile brute se înregistrează în Danemarca, unde managerii câștigau 50,9 euro pe oră în urmă cu trei ani, însă doar dublu faţă de lucrătorii din servicii şi comerţ (22,2 euro/oră).

În România, câştigurile salariale brute pe oră sunt printre cele mai mici din Europa. Astfel, managerii erau plătiți în 2018 cu 10,17 euro pe oră, cu aproape 18,5 euro sub media celor 27 de state. Doar Lituania și Bulgaria se află în urma țării noastre, state în care salariile cele mai mari coboară sub 10 euro pe oră.

Revenind la România, sub câștigurile managerilor se află salarii de 8,3 euro/oră la specialişti, de 5,42 euro la tehnicieni, de 3,14 euro lucrătorii din servicii şi comerţ şi de 3,09 la angajaţii calificaţi din agricultură, silvicultură şi pescuit. Lucrătorii din segmentul ocupaţiilor elementare câștigau numai 2,97 euro în 2018.

29 May 2021
May 20, 2021

COVID-19 IN ROMANIA – Prime Minister
Florin Cîţu gave assurances that a new series of anti-COVID restrictions will
be lifted starting next month. The Romanian official said this will clearly
depend on meeting the target of 5 million people who’ve taken the anti-COVID
vaccine by June 1. The coordinator of Romania’s immunization campaign, Valeriu
Gheorghiţă, said it is highly unlikely the target will be met by the end of
May, but rather by mid-June. 618 new cases of COVID-19 were reported in the
last 24 hours in Romania, following some 31 thousand tests. 61 related
fatalities were reported during the interval and 663 patients are still in
intensive care. Over 4 million Romanians have taken the anti-COVID jab. Romania
ranks 7th at European level and 19th globally in terms of
the number of people who’ve completed the COVID vaccination scheme. Right now,
vaccination is available without prior appointment. People can get vaccinated
in any center upon presenting their ID. Tens of thousands of people have been vaccinated
these days in drive-through centers and as part of vaccination marathons across
the country.

PNRR – Romania’s Prime
Minister, Florin Cîţu, is today scheduled to attend an online meeting with
European Commission vice-president, Margaret Vestager, as well as to meet with
the leader of the Social-Democratic Party in opposition, Marcel Ciolacu, to
discuss the National Recovery and Resilience Plan (PNRR). The meeting follows
the Social-Democrats’ repeated requests to be consulted over the document, which
they want the Prime Minister to present before Parliament. Social-Democrat
president Marcel Ciolacu said he would be accompanied by a number of
Social-Democrat experts, as well as representatives of SMEs and trade unions.
The Social-Democrats want to implement a number of changes and have warned they
could vote against the ratification of the European Treaty based on which the
recovery plans of member states are due to be enacted. PNRR was thoroughly
analyzed in yesterday’s Government meeting. The Government has promised to
submit Romania’s National Recovery and Resilience Plan to Brussels by the end
of the month.

EUROSTAT – The population of
urban areas will increase in 15 EU Member States over 2019-2050, and will drop
in nine member states, including Romania, the latest demographic survey
published by Eurostat shows. Malta, Ireland and Sweden will report the highest
increases in urban populations until 2050. Romania, Latvia, Greece and Poland
are at the opposite pole. During the same interval, the Eurostat estimates that
rural population will increase in Ireland, Sweden, Denmark and Belgium.
Conversely, Romania is one of the 20 EU member states whose rural populations
are expected to shrink. National Statistics Institute data shows that Romania
had a population of 22 million people on January 1, 2021, of which 12.5 million
in urban areas.

GAZA – Israeli air raids
continued in Gaza last night as well, despite preliminary information that both
parties were close to signing a ceasefire agreement. A Hamas official said he
expects Israel and Gaza militants to reach a ceasefire agreement in a couple
of days, although Israeli Prime Minister Benjamin Netanyahu expressed
determination that air strikes should continue for as long as it takes to
restore calm for all Israeli citizens, the BBC reports. On Wednesday, US
president Joe Biden had a new round of talks with Benjamin Netanyahu,
expressing hope for a de-escalation of the conflict. Over 200 Palestinians,
half of whom were women and children, were killed in Gaza, according to the
local Health Ministry. Israeli authorities have announced that 12 people,
including two children, have been killed in Israel since the conflict started.

USA-RUSSIA RELATIONS – Russia’s Foreign
Minister Sergey Lavrov said the talks he attended on the sidelines of the Artic
Council in Reykjavik, Iceland, jointly with US Secretary of State, Antony
Blinken, were constructive. According to the Russian official, the two parties
agree on the need to overcome the unhealthy situation that developed between
Moscow and Washington in previous years. The Russian official said the two
sides will ready proposals for developing dialogue on strategic stability head
of the US-Russia top-level summit. Sergey Lavrov added this is a major objective,
which raises concerns amidst the international community. On the other hand,
according to a press release of the US State Department, Secretary of State
Blinken expressed deep concern with the Russian military build-up on the
Ukrainian border. Antony Blinken also expressed the US’s concern with the
health of Russian opposition leader Alexei Navalny and the repression of
opposition organizations.

WEATHER – Meteorologists
have issued a code orange alert against heavy rain and strong wind in counties
in the west, center and east of Romania, in place until Friday morning, and a
code-yellow alert against heavy rain for most counties in the west and
northwest. Hydrologists expect flash floods in several river basins in the west
and east. (VP)

20 May 2021
20.05.2021

Coronavirus en Roumanie – Le premier ministre Florin Cîţu assure que d’autres assouplissements des restrictions en vigueur pour combattre l’épidémie de Covid 19 sont prévues en Roumanie. Le chef du gouvernement de Bucarest a déclaré que cela ne dépendait pas nécessairement de la réalisation de la cible de 5 millions de personnes vaccinées avant le 1er juin. D’ailleurs, le coordinateur de la Campagne nationale d’immunisation contre la Covid 19, Valeriu Gheorghita, affirme qu’il était peu probable que cet objectif soit atteint avant la fin du mois, mais s’attend à ce que la cible soit atteinte dans la première moitié du mois prochain. Plus de 4 millions de Roumains se sont fait immuniser contre la Covid 19, la Roumanie se situant en 7e position en Europe pour ce qui est des personnes entièrement immunisées et 19e dans le monde. A présent, pour se faire vacciner il faut tout simplement se rendre dans un centre sans aucune programmation et muni uniquement d’une pièce d’identité. Des dizaines de milliers de personnes ont été vaccinées au volant ou bien dans le cadre de soi-disant « marathons » de la vaccination déroulés à travers le pays. Par ailleurs, 4 137 malades de Covid 19 sont hospitalisés dans en Roumanie dont 663 en réanimation. 628 nouveaux cas de Covid 19 ont été rapportés ces dernières 24 heures en Roumanie sur quelque 31 mille tests, a annoncé aujourd’hui le Groupe de communication stratégique. Durant la même période 61 personnes infectées sont décédées des suites de la maladie portant le nombre total des décès à 29 777. Depuis le début de la pandémie, 190 ressortissants roumains sont officiellement décédés à cause de la maladie à l’extérieur des frontières nationales.

Plan de relance – Le premier ministre roumain, Florin Cîţu, doit s’entretenir aujourd’hui par visioconférence avec la vice-présidente exécutive de la Commission européenne, Margaret Vestager et rencontrer aussi les responsables du principal parti d’opposition, le PSD, au sujet du Plan national de relance et de résilience. Les sociaux-démocrates ont expressément demandé qu’ils soient consultés au sujet du document et que le chef de l’exécutif le présente devant le Parlement. Le leader social-démocrate Marcel Ciolacu a annoncé qu’il serait accompagné de plusieurs spécialistes du parti, ainsi que de représentants des PMEs et des syndicats. Le PSD souhaite imposer une série de changements dans le plan roumain et menacé de ne pas voter en faveur du traité européen à la base de l’application de tous les plans nationaux de redressement des Etats européens. Le document et de résilience a été analysé en détail au cours de la réunion gouvernementale d’hier. L’exécutif de Bucarest a promis de déposer à Bruxelles le plan de redressement avant la fin du mois.

Eurostat – La population urbaine devrait progresser dans 15 Etats membres de l’UE entre 2019 et 2050 et baisser dans neuf autres, y compris en Roumanie, selon les prévisions les plus récentes sur l’évolution démographique de l’UE rendues publiques jeudi par l’Eurostat. Malte, l’Irlande et la Suède enregistreront la croissance de la population urbaine la plus importante à l’horizon 2050. Au pôle opposé se trouvent aux côtés de la Roumanie, la Lettonie, la Grèce et la Pologne. Durant la même période, la population rurale devrait accroitre en Irlande, Suède, au Danemark et en Belgique. Par ailleurs, la Roumanie compte parmi les 20 Etats qui devraient enregistrer un déclin aussi de la population rurale – selon l’Eurostat. Dans le cas de la Roumanie, les chiffres publiés par l’Institut national de la statistique illustrent le fait que ce 1er janvier, d’après le domicile, la population de la Roumanie se chiffrait à 22 millions de personnes, dont 12,5 millions de personnes résidentes du milieu urbain.

Météo – Temps frisquet et météo instable en Roumanie, avec un ciel couvert et des pluies à verse et des orages sur la plupart des régions. Des pluies torrentielles sont également signalées. Les maxima de la journée vont de 12 à 21 degrés. Jusqu’à vendredi matin une alerte code orange aux pluies abondantes est valable dans 19 départements de l’ouest et de la région de l’arc des Carpates. Un code jaune aux précipitations visant le nord, le centre et les collines du sud et de l’est, ainsi que le nord des Carpates Orientales est en vigueur jusqu’à vendredi matin. Par ailleurs, les hydrologues ont émis des codes orange et jaune aux inondations concernant plusieurs rivières du centre, de l’ouest et de l’est du pays. Des dizaines de localités de plusieurs départements ainsi que de la Capitale, ont été touchées par les pluies torrentielles la nuit dernière.

20 May 2021
Date economice promiţătoare

Institutul Național de Statistică a anunțat, marți, că produsul intern brut al României a crescut cu 2,8% în primul trimestru din 2021, comparativ cu trimestrul patru al anului trecut. Aceeași informație a fost publicată, în paralel, și de Eurostat, care a remarcat că economia României a fost, în trimestrul unu al acestui an, cea mai dinamică din Uniunea Europeană.

Totodată, potrivit INS, în ritm anual, respectiv în primul trimestru al acestui an comparativ cu primul trimestru al anului trecut, în funcție de modul de calcul – brut sau sezonier – economia României a înregistrat o scădere de 0,2%, respectiv a stagnat. La sfârşitul lunii aprilie, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză revizuise în creştere estimarea privind avansul Produsului Intern Brut pe anul în curs, date îmbunătățite venind, în egală măsură, din partea Comisiei Europene și a Fondului Monetar Internațional.

După anunțul de marți al celor de la INS și Eurostat, premierul liberal Florin Cîțu a vorbit despre cea mai rapidă revenire economică din istorie, ca răspuns la cea mai mare criză din ultima sută de ani. El a mai spus și că guvernul de coaliție de centru-dreapta pe care îl conduce pregăteşte noi măsuri pentru ca economia post-pandemie să fie mai puternică şi mai competitivă. Și – a conchis premierul Cîțu – în următorii ani se așteaptă la o creștere care să spulbere toate estimările făcute până acum.

Analistul economic Aurelian Dochia spune, și el, că cifrele sunt mult mai bune decât se anticipa: Deja, am ajuns aproape la nivelul maxim pe care l-a avut economia românească în primul trimestru din 2020. Deci am recuperat tot ce a fost pierdere 2020 şi perspectivele pentru 2021 se îndreaptă către maximul prognozelor pe care le-am avut.

Din opoziție, preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a apreciat că, în realitate, istorică este doar prăbuşirea galopantă a puterii de cumpărare a românilor. Social-democratul a dat ca exemple facturi cu 17% mai mari la energie, combustibil cu 9 procente mai scump, prețuri până la cer la alimente şi o inflaţie de peste 3%, care – spune el – a făcut franjuri veniturile și așa înghețate de premierul Cîțu.

Colegul de partid, Mihai Fifor, fost ministru al Apărării, remarcă și el, într-un comunicat, că în spatele creşterii economice din primul trimestrul al acestui an, raportată la ultimul trimestru al anului trecut și prezentată drept o victorie se ascunde indicatorul real cu adevărat relevant, respectiv comparaţia dintre T1 2021 și T1 2020. Ceea ce premierul Florin Cîţu vede drept performanţă este – mai spune Mihai Fifor – cel mai prost rezultat al evoluţiei economice pe trimestrul unu din ultimii cinci ani, mai prost chiar decât anul trecut, când România intrase în lockdown.

RadioRomaniaInternational · Date economice promiţătoare 19.05.2021

19 May 2021
23.04.2021 (mise à jour)

Coronavirus – La seule façon de sortir de la pandémie de Covid-19 cest la vaccination de masse, a déclaré vendredi le président roumain, Klaus Ioannis. Le chef de lEtat a rappelé que le relâchement des mesures sanitaires était prévu, au fur et à mesure de la diminution du nombre de cas contaminations, du nombre de personnes hospitalisées dans les unités de soins intensifs et de celui de décès. Jeudi, à lissue de la première réunion du « Comité interministériel pour le retour de la Roumanie à la normale à partir du 1er juin », le premier ministre Florin Cîţu a lui aussi précisé que ce retour dépendait de la vaccination. Jusquà présent, plus de 2,9 millions de Roumains ont reçu au moins une dose de vaccin anti-Covid. Les autorités faisaient état, vendredi, de 2.500 nouvelles contaminations au Sars-Cov-2 et de 170 décès des suites de linfection en 24 heures. 1391 patients Covid se trouvent actuellement aux soins intensifs. Seulement trois départements de Roumanie, Bucarest, Ilfov, près de la capitale, et Cluj – dans le nord-ouest du pays, rapportent un taux dincidence supérieur à 3 pour mille habitants.

Diplomatie – La Trilatérale Roumanie-Pologne-Turquie fonctionne très bien, sa pertinence et son utilité ayant considérablement augmenté. Durant ses neuf années dexistence, elle a contribué à consolider lAlliance nord atlantique et à assurer la sécurité du flanc oriental de celle-ci, y compris en mer Noire. Cest ce qua déclaré le ministre roumain des Affaires étrangères Bogdan Aurescu, qui a participé vendredi à la réunion plénière de la Trilatérale, aux côtés de ses homologues turc et polonais, à savoir Mevlüt Çavuşoğlu et Zbigniew Rau. Les trois hauts responsables ont signé une déclaration commune à lissue de la réunion. La rencontre a été centrée sur la sécurité, avec une attention particulière accordée à lévaluation de la situation régionale, aux issues des dernières réunions ministérielles de lOTAN, ainsi quaux perspectives du Sommet 2021 de lAlliance. Selon la diplomatie de Bucarest, les trois ministres ont souligné le fait quils souhaitaient une Alliance plus puissante dun point de vue politique et militaire.

Dans le cadre de la Trilatérale Roumanie-Pologne-Turquie, Bucarest a accueilli une session spéciale de travail avec la participation des ministres des Affaires étrangères de la Géorgie, David Zalkaliani, et de l’Ukraine, Dmytro Kuleba. Loccasion pour le chef de la diplomatie de Bucarest de souligner que la Roumanie reste un ferme partisan du rapprochement entre les deux Etats partenaires et les structures euro-atlantiques.

Voyages – La Grèce, une des destinations préférées des Roumains pour les vacances, vient dêtre incluse par les autorités de Bucarest sur la liste des pays à haut risque épidémiologique. La nouvelle tombe particulièrement mal pour ceux qui avaient prévu de passer les mini-vacances de Pâques, entre fin avril et début mai, en Grèce. La dénommée « liste jaune » comprend à présent 60 pays et territoires. Citons, en plus de la Grèce, la Turquie, la Bulgarie, la France, lItalie, lAllemagne ou encore les Etats-Unis. Toutes les personnes arrivant en Roumanie depuis ces destinations sont soumises à une quarantaine de deux semaines, si elles ne sont pas vaccinées ou nont pas été malades de la Covid-19 dans les trois derniers mois. En plus, les voyageurs en provenance de ces pays et territoires doivent présenter un test Covid négatif pour pouvoir monter dans lavion ou le bus, selon leur moyen de locomotion.

Economie – Le déficit public a augmenté considérablement en 2020 dans lUnion européenne, tout comme la dette publique, indiquent les dernières données dEurostat. Le ratio du déficit public par rapport au PIB a augmenté fortement dans lUE, passant de 0,5% en 2019 à 6,9% en 2020. Les déficits les plus élevés, entre 11 et 9%, ont été enregistrés en Espagne (11,0%), à Malte (10,1%), en Grèce (9,7%), en Italie (9,5%), en Belgique (9,4%), en France et en Roumanie (9,2% chacune). Tous les États membres, sauf le Danemark (1,1%), ont affiché un déficit supérieur à 3% du PIB.

Tennis – La joueuse de tennis roumaine Sorana Cirstea (67e WTA) jouera en demi-finale du tournoi d’Istanbul, après le retrait de son adversaire, la Belge Fiona Ferro (57e WTA), vendredi, au début du deuxième set. Cirstea avait remporté le premier set, 6 à 4. Pour une place en finale à Istanbul, elle affrontera lUkrainienne Marta Kostyuk ( 85e WTA).

Météo – Dans le prochain intervalle de 24 heures, il fera frais, surtout dans la moitié nord de la Roumanie. Les températures maximales iront de 10° à 18°.

23 April 2021
23.04.2021

Voyages – La Grèce, une des destinations préférées des Roumains pour les
vacances, vient d’être incluse par les autorités de Bucarest sur la liste des
pays à haut risque épidémiologique. La nouvelle tombe particulièrement mal pour
ceux qui avaient prévu de passer les mini-vacances de Pâques, entre fin avril
et début mai, en Grèce. La dénommée « liste jaune » comprend à
présent 60 pays et territoires. Citons, en plus de la Grèce, la Turquie, la
Bulgarie, la France, l’Italie, l’Allemagne ou encore les Etats-Unis. Toutes les
personnes arrivant en Roumanie depuis ces destinations sont soumises à une
quarantaine de deux semaines, si elles ne sont pas vaccinées ou n’ont pas été
malades de la Covid-19 dans les trois derniers mois. En plus, les voyageurs en
provenance de ces pays et territoires doivent présenter un test Covid négatif
pour pouvoir monter dans l’avion ou le bus, selon leur moyen de locomotion.

Coronavirus – La seule façon de sortir de la pandémie de Covid-19 est la
vaccination de masse, a encore insisté ce matin le président Klaus Ioannis. Le
chef de l’Etat a rappelé que le relâchement des mesures sanitaires était prévu,
de concert avec la réduction des contaminations au nouveau coronavirus, du
nombre de personnes hospitalisées dans les unités de soins intensifs et celui
des décès. Hier, à l’issue de la première réunion du « Comité interministériel
pour le retour de la Roumanie à la normale à partir du 1er juin », le
premier ministre Florin Cîţu a lui aussi précisé que ce retour à la normale dépendait de la
vaccination. Jusqu’à présent, plus de 2,8 millions de
Roumains ont reçu au moins une dose de vaccin anti-Covid-19. Les autorités
faisaient état, ce vendredi midi, de 2.500 nouvelles contaminations au Sars-Cov-2
et de 170 décès des suites de l’infection en 24 heures. Seulement trois
départements de Roumanie, Bucarest, Ilfov – qui entoure la capitale, et Cluj -
dans le nord-ouest du pays, rapportent un taux d’incidence supérieur à 3 pour mille
habitants.

Diplomatie – La relation trilatérale Roumanie-Pologne-Turquie fonctionne très
bien et sa pertinence et son utilisé ont augmenté considérablement. Durant ses
neuf années d’existence, elle a contribué à consolider l’Alliance nord atlantique
et à assurer la sécurité de son flanc Oriental, y compris en mer Noire, a
déclaré le ministre roumain des Affaires étrangères Bogdan Aurescu. M. Aurescu a
participé vendredi à la session plénière de la réunion trilatérale, aux côtés
de ses homologues : le ministre turc Mevlüt Çavuşoğlu et le ministre polonais
Zbigniew Rau. Les trois hauts responsables ont signé une déclaration commune à l’issue
de la réunion. La rencontre a été centrée autour de la sécurité, avec une
attention particulière accordée à l’évaluation de la situation régionale, aux issues
des dernières réunions ministérielles de l’OTAN, ainsi qu’aux perspectives du
Sommet 2021 de l’Alliance. Selon le ministère des Affaires étrangères de
Bucarest, les trois ministres ont souligné le fait qu’ils souhaitaient une OTAN
plus puissante d’un point de vue politique et militaire. Les trois responsables
ont aussi regardé l’état d’avancement des projets convenus lors de la réunion trilatérale
de l’année dernière et ont évoqué la possibilité de consolider le dialogue
trilatéral, y compris par le développement de nouveaux projets.

Economie – Le déficit public a augmenté considérablement en 2020 dans l’Union
européenne, tout comme la dette publique, indiquent les plus récentes données d’Eurostat.
Le ratio du déficit public par rapport au PIB a augmenté fortement dans l’UE, passant
de 0,5% en 2019 à 6,9% en 2020. Les déficits les plus élevés, entre 11 et 9%, ont
été enregistrés en Espagne (11,0%), à Malte (10,1%), en Grèce (9,7%), en Italie
(9,5%), en Belgique (9,4%), en France et en Roumanie (9,2% chacune). Tous les
États membres, sauf le Danemark (1,1%), ont affiché un déficit supérieur à 3%
du PIB.

Tennis – La roumaine Simona Halep, tête de série n° 2 au tournoi de tennis de
Stuttgart, en Allemagne, rencontrera ce soir Ekaterina Alexandrova, de Russie,
dans les quarts de finale de la compétition. La sportive russe a remporté deux
des trois matchs disputés avec Halep. Deux autres joueuses roumaines de tennis ont
des matchs prévus dans la jorunée. Sorana Cîrstea rencontre Veronika
Kudermetova de Russie et Ana Bogdan affronte Fiona Ferro de Belgique, dans les
quarts de finale du tournoi d’Istanbul, en Turquie.

Météo – Le temps est morose sur la plupart de la Roumanie, avec un ciel couvert
et des pluies, notamment sur l’est du pays, et des précipitations mixtes en altitude.
Les températures maximales iront dans la journée de 11 à 21 degrés. Il faisait 15°C
à midi à Bucarest.

23 April 2021
Rata de ocupare și costurile cu forța de muncă în UE

Piața forței de muncă din UE a înregistrat o ușoară redresare în ultimul trimestru al anului trecut. Potrivit Eurostat, rata de angajare a persoanelor cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani din UE a fost de 72,6%, ceea ce reprezintă o creștere de 0,3 puncte procentuale (pp) comparativ cu al treilea trimestru al anului 2020. România (+0,8% pp) înregistrează a treia cea mai mare creștere a ratei din spațiul comunitar, fiind depășită de Estonia (+1,2 pp) și Luxemburg (+2,1 pp).

În timp ce ocuparea forței de muncă a crescut în 18 din cele 27 de state membre, cinci țări au înregistrat o scădere: Slovacia și Belgia (ambele -0,3 pp), Austria (-0,2 pp), Ungaria și Cipru (ambele -0,1 pp).

România și Bulgaria, cele mai mici costuri medii orare cu forța de muncă

Anul trecut, costul mediu orar cu forța de muncă în economia Uniunii Europene a avut o valoare de 28,5 euro în spațiul comunitar, potrivit Eurostat. România a avut al doilea cel mai mic costul mediu orar cu forța muncă de numai 8,1 euro, în creștere cu 0,4 euro față de 2019. În urma României se situează Bulgaria, unde costul mediu orar a fost de 6,5 euro în 2020, și doar Ungaria se situează sub pragul de 10 euro pentru costul mediu orar (9,9 euro).

Între ce 27 de state membre există diferențe semnificative ale costurilor. Cele mai mari costuri medii orare cu forța de muncă au fost în Danemarca (45,8 euro), Luxemburg (42,1 euro) și Belgia (41,1 euro).

România, printre țările cu cea mai mare creștere a costurilor

În zona euro, costurile forței de muncă orare au crescut în toate statele membre, anul trecut, cu excepția a trei state: Malta (-4,7%), Cipru și Irlanda (-2,7% fiecare). Cele mai mari creșteri s-au înregistrat în Portugalia (+ 8,6%), Lituania (+ 7,5%) și Slovacia (+ 7,0%), iar cele mai mici în Luxemburg (+ 0,5%), Finlanda (+ 0,7%) și Olanda (+ 0,8%).

Pentru țările din afara zonei euro, costurile forței de muncă orare exprimate în moneda națională au crescut în toate statele, cu excepția Croației (-1,0%). Cele mai mari creșteri s-au înregistrat în Ungaria (+ 7,9%), Bulgaria (+ 7,8% ), Cehia (+ 7,4%) și România (+7,2%), iar cele mai mici în Suedia (+ 1,1%) și Danemarca (+ 2,0%).

Costurile orare ale forței de muncă în industrie au fost de 28,8 euro în UE și de 34,8 euro în zona euro. În construcții, acestea au fost de 25,6 euro, respectiv 29 euro. În servicii, aceleași costuri au fost de 28,2 euro în UE și de 31,1 euro în zona euro, iar în economia non-comercială acestea au fost de 29,7 euro în spațiul coumunitar, respectiv 33,1 euro în zona euro.

18 April 2021
Folosirea inteligenței artificiale în UE

Anul trecut, 7% dintre companiile cu cel puţin 10 angajaţi din Uniunea Europeană au folosit aplicaţii ale inteligenţei artificiale (AI), arată datele publicate marţi de (Eurostat). România se numără printre statele membre UE cu un procent redus de întreprinderi care au apelat la această tehnologie, cu un procent sub media europeană.

Irlanda, statul membru cu cele mai multe companii care folosesc inteligența artificială

Cel mai ridicat procent de companii care au folosit aplicații AI s-a înregistrat în Irlanda (23%), urmată de Malta (19%), Finlanda (12%) şi Danemarca (11%). La celălalt pol, cel mai redus procent îl înregistrează Letonia (2%), Slovenia, Ungaria, Cipru (fiecare cu 3%), Polonia (4%), urmate de Bulgaria şi Austria (ambele cu 5%).

Conform Eurostat, 2% dintre companii au folosit învăţarea automată pentru a analiza volume mari de date interne, 1% au analizat volume mari de date interne cu ajutorul prelucrării limbajului natural sau a recunoaşterii vocale. De asemenea, 2% dintre companii folosesc servicii de chat, iar 2% utilizează roboţi care prestează servicii.

Inteligența artificială este o zonă de importanţă strategică şi un motor cheie al dezvoltării economice. Cu ajutorul acesteia sunt furnizate soluţii pentru diverse provocări, de la tratarea bolilor la impactul agriculturii asupra mediului. De asemenea, AI oferă utilajelor şi sistemelor capacitatea de a-şi analiza mediul şi de a lua decizii cu un anumit grad de autonomie, pentru a îndeplini obiective specifice.

Noi reguli pentru folosirea AI în Uniunea Europeană

Tehnologia are nevoie de noi reglementări, consideră Comisia Europeană care a transmis miercuri că va interzice folosirea inteligenţei artificiale pentru urmărirea persoanelor şi clasificarea comportamentului lor. Companiile care nu respectă regulile, vor fi sancționate cu amenzi de până la 4% din cifra de afaceri. Noile norme cu privire la inteligenţa artificială vor fi anunţate săptămâna următoare, transmite agenția Reuters, citată de Agerpres.

Utilizarea inteligenţei artificiale în scopul supravegherii nediferenţiate a persoanelor ar trebui să fie interzisă atunci când este folosită în mod generalizat la toate persoanele, fără diferenţiere, precizează Executivul european.

Totodată, Uniunea Europeană vrea să interzică sistemele de tip social scoring, pe fondul criticilor că unele companii abuzează de această tehnologie atunci când fac angajări, acordă credite sau iau alte decizii importante care pot favoriza grupurile privilegiate.

14 April 2021