La
Muzeul Cuvilizației Urbane din Brașov a fost vernisată o expoziție care oferă
informații despre prăvăliile de modă și cafenelele brașovene din perioada Belle
Epoque, când moda era influențată de noutățile venite de la Viena. Sunt obiecte
din colecțiile Muzeului de Etnografie Brașov și din cea a Muzeului
Național Bran.
Foto:
Brașov. Carte poștală de epocă
Institutul Român de
Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia organizează, în perioada 8-13
august, în spaţiul Piccola Galleria, în colaborare cu Facultatea de Arte şi
Design a Universităţii de Vest din Timişoara şi Uniunea Artiştilor Plastici din
România, expoziţia de arte textile Touching the Fiber care cuprinde
lucrări realizate de Conf. univ. dr. Valentina Ştefănescu şi drd. Theodora
Scurtu, curator drd. Eleonora Scarlat. Expoziţia este afiliată programului Timişoara
2023 – Capitală Europeană a Culturii și are ca scop promovarea artiştilor
vizuali, a absolvenţilor şi studenţilor Facultăţii, precum şi programe
academice accesibile studenţilor din Italia. Valentina Ştefănescu (n. 1969) este membră a Uniunii
Artiştilor Plastici din România și în prezent, este conferenţiar în cadrul
Departamentului de Design şi Arte Aplicate, al Facultăţii de Arte şi Design a
Universităţii de Vest din Timişoara. Theodora
Scurtu (n. 1997) este și ea membră a Uniunii Artiştilor Plastici
din România şi doctorandă la Facultatea de Arte şi Design a Universităţii de
Vest din Timişoara, cel mai mare centru de profil din zona de vest a ţării.
Programele de studiu oferite acoperă atât zona artelor tradiţionale, cât şi a
artelor aplicate. Prin cele 11 direcţii de studiu la nivel de licenţă, 10 la
nivel masteral, respectiv studiile doctorale, Facultatea de Arte şi Design
asigură educaţie superioară în toate domeniile Artelor Vizuale.
Expoziția
retrospectivă Horia Bernea: Pictor al demodernității va fi găzduită la
Helsinki, în perioada 10 august -1 octombrie, de cunoscuta galerie de artă
finlandeză Kohta. Vernisajul va avea loc în capitala finlandeză în data de 9
august, în prezența curatorului și criticului de artă Mihnea Mircan. De
asemenea, în data de 27 septembrie va avea loc un al doilea eveniment, la care
va fi invitată Magda Radu, curator și istoric de artă, care va vorbi publicului
finlandez despre semnificația artei lui Horia Bernea în spațiul românesc și
european. Proiectul este realizat cu sprijinul ICR Stockholm și al Ambasadei
României în Finlanda. Expoziția va include în jur de 30 de tablouri din serii
cheie, printre care Grafice de producție, Entități, Prapori și Coloane,
precum și schițe și documentație fotografică a expozițiilor de la Muzeul
Țăranului Român, realizată de fotograful Iosif Király. Scopul evenimentului este
de a prezenta publicului finlandez și internațional, la mai mult de 20 de ani
de la moartea prematură a
pictorului român Horia Bernea (1938-2000), opera sa diversă, lipsită de
compromisuri și plină de semnificații. Arta lui Bernea, pictor asociat atât cu
modernismul, cât și cu anti sau contra-modernismul, rămâne relevantă pentru
publicul contemporan. Horia Bernea este considerat în România un artist cheie al
perioadei postbelice. Lucrările sale au fost prezentate, printre altele, în România,
dar și în alte țări din Europa.
Filmul Oameni de treabă regizat de Paul Negoescu va avea o
proiecţie în Los Angeles (Laemmle Royal)
pe 11 august, după ce a avut premiera la New York, pe 4 august (Quad Cinema). Printre
actorii principali se numără Iulian Postelnicu, Vasile Muraru, Anghel Damian si
Crina Semciuc. Drama este câştigătoare a 6 premii Gopo, echivalentul
Oscarurilor româneşti, pentru Cel mai bun film, Cel mai bun regizor, Cel mai
bun scenariu, Cel mai bun actor în rol principal, Cel mai bun actor în rol
secundar şi Cel mai bun montaj. Pelicula, o coproducție România – Bulgaria, a
fost selectată, până acum, în peste 20 de festivaluri internationale și a
primit mai multe premii. Filmul a fost lansat în cinematografele din România în
noiembrie anul trecut. Oameni de
treabă este o comedie neagră care spune
povestea unui polițist din mediul rural prins într-o serie de întâmplări
nefaste ce îl obligă să ia decizii importante. Acesta
este cel de-al patrulea lungmetraj regizat de Paul Negoescu după O lună în
Thailanda, Două lozuri, Povestea unui pierde-vară.
Cea de-a treia ediţie a
Forumului Studenţilor Români de Pretutindeni se va desfăşura în perioada 16-21
august, la Bucureşti. Potrivit organizatorilor, scopul este reunirea
studenţilor români din ţară şi din străinătate, pentru a dezbate teme de
importanţă pentru societatea românească. Anul acesta, Forumul va găzdui şapte
comitete de lucru – afaceri europene, educaţie şi tineret, energie şi mediu,
justiţie şi drepturile omului, muncă şi economie, sănătate, cultură şi turism.
Peste 150 de studenţi din străinătate şi din România vor avea ocazia să dezbată
probleme relevante cu care se confruntă societatea românească. Soluţiile identificate în urma
dezbaterilor vor alcătui un document scris de tip rezoluţie. La finalul
proiectului, rezoluţiile adoptate vor fi prezentate şi votate în cadrul
Adunării Generale care va avea loc în cadrul Academiei de Studii Economice din
Bucureşti. Ulterior, acestea vor fi promovate în mediul public şi către
autorităţile relevante pentru a fi implementate. Pe lângă sesiunile de
dezbatere, Forumul va include evenimente sociale şi de networking, oferind,
astfel, participanţilor şansa de a dezvolta conexiuni profesionale şi prietenii
pe durata evenimentului.
Departamentul pentru Românii de
Pretutindeni a anunțat continuarea Programului de finanțare nerambursabilă 2023
și lansarea unei noi sesiuni de depunere a cererilor de finanțare de proiecte. Sunt
așteptate cu propuneri asociaţiile, fundaţiile, unităţile de cult,
organizaţiile neguvernamentale ale românilor de pretutindeni, organizaţiile
internaţionale, cât și persoanele fizice autorizate sau persoanele juridice de
drept public sau privat din România sau din străinătate. În cadrul programului
de finanțare nerambursabilă 2023, un solicitant poate depune cel mult trei
proiecte, cu condiția ca acestea să se încadreze în programe diferite.
Departamentul pentru Românii de Pretutindeni precizează că solicitanții care au
depus, deja, două dosare în acest an vor mai putea depune doar unul, dar
într-un program de finanțare diferit față de primele. Cererile de finanțare
trebuie trimise în format pdf, la adresa de e-mail proiecte@dprp.gov.ro. După transmiterea
documentelor menționate, solicitantului i se trimite numărul de înregistrare al
cererii. Ulterior, responsabilul de proiect solicită, prin e-mail, documente
suplimentare sau clarificări, în funcție de specificul proiectului la care
solicitantul are obligația de a răspunde în cel mult trei zile lucrătoare.
Patru cetăţeni români din Niger care au solicitat
sprijin au fost evacuați din această țară, a informat Ministerul de Externe de
la București. Ei au fost preluaţi de două zboruri organizate de către
autorităţile francize. Totodată, MAE a precizat că, în prezent, nu există alte
solicitări de asistenţă şi protecţie consulară. Potrivit datelor disponibile,
pe teritoriul Nigerului se află alţi 20 de români care îşi desfăşoară
activitatea în cadrul a două misiuni de cooperare economică şi militară ale UE,
iar procedurile de evacuare a acestora sunt gestionate de fiecare misiune în
parte. Pentru evitarea unor situaţii deosebite în care s-ar putea afla
cetăţenii români, Ministerul reaminteşte că pentru Niger a fost emis un
avertisment de evitare a călătoriilor. Statele Unite au ordonat evacuarea
parţială a ambasadei lor din Niger în urma loviturii de stat de
săptămâna trecută. Sute de cetăţeni străini au fost, deja, evacuaţi din ţară.
Expoziția retrospectivă Horia Bernea: Pictor al
demodernității va fi găzduită la Helsinki, în perioada 10 august – 1 octombrie
2023, de cunoscuta galerie de artă finlandeză Kohta, anunță
ICR. Vernisajul
va avea loc în capitala finlandeză pe 9 august, în prezența curatorului și
criticului de artă Mihnea Mircan, invitat de ICR Stockholm. De asemenea, pe
27 septembrie va avea loc un al doilea eveniment, la care va fi
invitată Magda Radu, curator și istoric de artă, care va vorbi publicului
finlandez despre semnificația artei lui Horia Bernea în spațiul românesc și
european. Expoziția va include în jur de 30 de tablouri din serii cheie,
printre care Grafice de producție, Entități, Prapori și Coloane, precum
și schițe și documentație fotografică a expozițiilor de la Muzeul Țăranului
Român, realizată de fotograful Iosif Király. Scopul expoziției este acela de a
prezenta publicului finlandez și internațional, la mai mult de 20 de ani de la
moartea prematură a pictorului român Horia Bernea care a trăit în perioada 1938-2000,
opera sa diversă, lipsită de compromisuri și plină de semnificații. ICR notează
că arta lui Bernea, pictor asociat atât cu modernismul, cât și cu anti sau
contra-modernismul rămâne relevantă pentru publicul contemporan. Conceptul
demodernizare definește, așadar, nevoia de a găsi noi căi de progres care să
nu se bazeze pe ideea de creștere și dezvoltare continuă, ci care să fie un
proces ce ia în considerare atât raționalul, cât și spiritualul.
Tot ICR
anunță că tabăra de scriere creativă Leonard Tuchilatu, organizată de
Institutul Cultural Român Mihai Eminescu la Chișinău, în colaborare cu
Atelierul de scriere creativă Vlad Ioviţă, Biblioteca Municipală B.P.Hasdeu
din Chișinău și Revista Timpul din România are loc, în perioada 2-6 august,
la Glodeni. La eveniment participă 11 scriitori din Republica Moldova și
România. Toate creațiile scrise în această perioadă vor fi publicate în revista
Timpul din România și, ulterior, acestea vor vedea lumina tiparului într-o
antologie. Până acum, au avut loc șase ediții ale Taberei de Literatură
Leonard Tuchilatu și au fost publicate trei antologii de proză și de poezie.
Muzeul Național al Literaturii Române din București oferă publicului expoziția personală ”Humanity Reverse” a artistului vizual şi profesorului Marius Burhan. Expoziția poate fi vizitată până pe 31 august 2023.
Am stat de vorbă la vernisaj cu Marius Burhan, pe care l-am rugat să ne spună mai multe despre lucrări şi mesajul demersul său artistic.
Galeria Romană și Uniunea Artiștilor Plastici din România oferă publicului expoziția personală de pictură și desen “Semper Fidelis”, cu lucrări semnate de Cristina Georgescu și Claudiu Victor Gheorghiu. Expoziţia a fost prezentată de Mariana Dragu, istoric de artă.
Cristina Georgescu şi Claudiu Victor Gheorghiu au participat de-a lungul anilor la numeroase expoziții naționale și internaționale, iar în septembrie 2019 au avut prima expoziție personală împreună, denumită “Interferențe”, la galeriile Sabion din București. Cei doi artiști expozanți au participat de mai multe ori cu lucrări la Salonul Național de Artă Contemporană, cel mai important eveniment anual organizat de Uniunea Artiștilor Plastici din România.
Am stat de vorbă cu istoricul de artă Mariana Dragu, despre expoziţie şi artişti.
Cristina Georgescu este unul dintre cei doi artişti expozanţi.
În final am discutat cu artistul vizual şi jurnalistul cultural Claudiu Victor Gheorghiu.
Începând cu luna iunie, iubitorii de artă pot vizita o nouă expoziție deschisă într-unul dintre cele mai speciale muzee bucureștene – Muzeul – Casă-atelier de artist Theodor Aman, din cadrul Muzeului Municipiului București: este vorba despre expoziția Aman în vizită la Aman. Theodor Aman (1831-1891), considerat unul dintre cei mai marii artiști români, primul mare clasic, a fost un pictor și grafician, pedagog și academician, întemeietorul primelor școli românești de arte frumoase din București și Iași. Ineditul acestei expoziții este dat de faptul că sunt expuse publicului picturi ale artistului care aparțin Pinacotecii Muzeului Municipiului București, unele dintre tablouri nu au fost niciodată prezente într-o expoziție, cel puțin în ultimele decenii, iar lucrările au ieșit dintr-un proces lung și dificil de restaurare.
Muzeograful și curatoarea expoziției, Greta Șuteu, ne-a dezvălui mai multe detalii:
Ne vizitează Aman prin lucrările lui. Este expoziția pe care am deschis-o în această vară. Este atipică pentru expozițiile de până acum, în sensul că noi am expus în anii anteriori doar patrimoniul muzeului, ceea ce nu se vedea, ceea ce stă în depozit. Ori acum, este prima oară când aducem ceva din altă parte și acel ceva sunt lucrări de Aman, lucrări de Aman care se întorc în casa lui Aman. Am avut marea șansă ca Pinacoteca București, care face și ea parte din Muzeul Municipiului București, să aibă opt lucrări pictate de Theodor Aman. Aceste lucrări nu erau expuse, stăteau în depozit și erau nerestaurate, majoritatea într-o stare destul de proastă. În ultimii 2 ani, aceste lucrări au intrat în procesul de restaurare. Asta a fost mare șansă. Pur și simplu avem o revelație când vedem aceste lucrări și știm cum arătau înainte. Deci asta este cumva o premieră. Dacă tot au fost restaurate, am considerat că este foarte nimerit să se întâlnească cu publicul chiar în locul în care au fost create. Ele toate sunt expuse în atelierul lui Aman.
Greta Șuteu ne-a făcut o trecere în revistă a lucrărilor expuse în premieră pentru publicul contemporan:
Sunt lucrări din mai multe perioade și mai multe genuri. Putem spune că este destul de bine acoperit, ceea ce înseamnă creatorul Aman, în sensul că Aman a fost foarte variat pe parcursul creației lui, de la începuturi, de la academism până la pre-impresionismul de sfârșit, dar și abordează majoritatea genurilor posibile. Și avem foarte bine reprezentat portretul, din trei perioade diferite, o perioadă medie și o perioadă de maximă maturitate cu portretul mamei lui Aman. Are o poveste interesantă portretul ăsta, în sensul că mama lui Aman a murit în1868, când această casă încă nu era terminată. Deci mama lui Aman nu a fost fizic în această casă. Și Aman pictează acest portret în 1880. Mama lui era dispărută de 12 ani. Deci noi aici nu avem portretul mamei propriu zis, ci avem portretul amintirilor lui Aman despre mama lui. Și ea chiar este un vizitator adevărat. A venit în vizită la fiul ei. Mai avem două lucrări, două miniaturi care sunt propriu zis bijuteriile acestei expoziții, o lucrare cu temă istorică, Uciderea lui Ghica al III-lea care șochează prin cromatica foarte curajoasă, prin cum simte materialul, ne dă o dovadă extraordinară de cum simte materialul, cum simte finețurile unei broderii, să spunem. Foarte curajos este și se pare că este cam din primul an, al doilea an, cel mult, de studenție, deci în jur de 20 de ani avea. De altfel, Radu Bogdan o consideră ca fiind prima lucrare cu temă istorică a lui Aman în ulei, deci este într-adevăr o lucrare de început.
În încheiere, curatoarea expoziție Aman în vizită la Aman, Greta Șuteu, ne-a făcut următoarea invitație:
Așteptăm vizitatorii noștri fideli să vadă și această expoziție, dar și pe cei care poate încă nu au descoperit muzeul ăsta, care este unic, de fapt.
Începând
cu luna iunie, iubitorii de artă pot vizita o nouă expoziție deschisă într-unul
dintre cele mai speciale muzee bucureștene – Muzeul – Casă-atelier de artist Theodor
Aman, din cadrul Muzeului Municipiului București: este vorba despre expoziția Aman
în vizită la Aman. Theodor Aman (1831-1891), considerat unul dintre cei mai marii
artiști români, primul mare clasic, a fost un pictor și grafician, pedagog și
academician, întemeietorul primelor școli românești de arte frumoase din
București și Iași (nord-vestul României). Ineditul acestei expoziții este dat de
faptul că sunt expuse publicului picturi ale artistului care aparțin
Pinacotecii Muzeului Municipiului București, unele dintre tablouri nu au fost
niciodată prezente într-o expoziție, cel puțin în ultimele decenii, iar
lucrările au ieșit dintr-un proces lung și dificil de restaurare.
Muzeograful și curatoarea expoziției, Greta
Șuteu, ne-a dezvălui mai multe detalii:
Ne vizitează Aman prin lucrările
lui. Este expoziția pe care am deschis-o în această vară. Este atipică pentru
expozițiile de până acum, în sensul că noi am expus în anii anteriori doar
patrimoniul muzeului, ceea ce nu se vedea, ceea ce stă în depozit. Ori acum, este
prima oară când aducem ceva din altă parte și acel ceva sunt lucrări de Aman,
lucrări de Aman care se întorc în casa lui Aman. Am avut marea șansă ca
Pinacoteca București, care face și ea parte din Muzeul Municipiului București,
să aibă opt lucrări pictate de Theodor Aman. Aceste lucrări nu erau expuse,
stăteau în depozit și erau nerestaurate, majoritatea într-o stare destul de
proastă. În ultimii 2 ani, aceste lucrări au intrat în procesul de restaurare.
Asta a fost mare șansă. Pur și simplu avem o revelație când vedem aceste
lucrări și știm cum arătau înainte. Deci asta este cumva o premieră. Dacă tot
au fost restaurate, am considerat că este foarte nimerit să se întâlnească cu
publicul chiar în locul în care au fost create. Ele toate sunt expuse în atelierul
lui Aman.
Greta Șuteu ne-a făcut o trecere în revistă a
lucrărilor expuse în premieră pentru publicul contemporan:
Sunt lucrări din mai multe perioade
și mai multe genuri. Putem spune că este destul de bine acoperit, ceea ce înseamnă
creatorul Aman, în sensul că Aman a fost foarte variat pe parcursul creației lui,
de la începuturi, de la academism până la pre-impresionismul de sfârșit, dar și
abordează majoritatea genurilor posibile. Și avem foarte bine reprezentat
portretul, din trei perioade diferite, o perioadă medie și o perioadă de maximă
maturitate cu portretul mamei lui Aman. Are o poveste interesantă portretul
ăsta, în sensul că mama lui Aman a murit în1868, când această casă încă nu era
terminată. Deci mama lui Aman nu a fost fizic în această casă. Și Aman pictează
acest portret în 1880. Mama lui era dispărută de 12 ani. Deci noi aici nu avem
portretul mamei propriu zis, ci avem portretul amintirilor lui Aman despre mama
lui. Și ea chiar este un vizitator adevărat. A venit în vizită la fiul ei. Mai
avem două lucrări, două miniaturi care sunt propriu zis bijuteriile acestei
expoziții, o lucrare cu temă istorică, Uciderea lui Ghica al III-lea care
șochează prin cromatica foarte curajoasă, prin cum simte materialul, ne dă o
dovadă extraordinară de cum simte materialul, cum simte finețurile unei broderii,
să spunem. Foarte curajos este și se pare că este cam din primul an, al doilea
an, cel mult, de studenție, deci în jur de 20 de ani avea. De altfel, Radu
Bogdan o consideră ca fiind prima lucrare cu temă istorică a lui Aman în ulei,
deci este într-adevăr o lucrare de început.
În încheiere, curatoarea expoziție Aman în
vizită la Aman, Greta Șuteu, ne-a făcut următoarea invitație:
Așteptăm vizitatorii noștri fideli să vadă
și această expoziție, dar și pe cei care poate încă nu au descoperit muzeul
ăsta, care este unic, de fapt.
Sub sloganul Iaşiul este acasăˮ, are loc, în perioada 26 iulie – 1 septembrie, sărbătoarea diasporei. Programul include o expoziţie de autor Sorin Purcaru intitulată Energii cristalizate”. De asemenea, va avea loc o întâlnire culturală online cu asociaţiile româneşti din diaspora, în colaborare cu Iosif Herlo, preşedintele Asociaţiei Al. I. Cuza” din Heidelberg, Germania. În luna august, se va desfășura o întâlnire online cu asociaţiile româneşti din străinătate, în colaborare cu Claudia Puiu, preşedintele Centrului Franco-Român de Cooperare Economică şi Culturală Bordeaux din Franţa. În perioada 9 -13 august, sunt programate Serile Filmului Românesc – cu Tora Vasilescu,
ediţia cu numărul 14. Pe 13 august, va avea loc un tur de oraş şi o vizită la Primăria Municipiului Iaşi a unui grup de ieşeni din Torino, coordonaţi de Elisabeta Cioată-Burduja, preşedintele Centrului de Cultură şi Tradiţie Italo-Românescă Torino.
Deputatul PNL pentru diaspora, Valentin Făgărăşian, a stabilit priorităţile legislative pentru sesiunea parlamentară de toamnă, alături de comunităţile de români din afara frontierelor ţării. Timp de zece zile, în perioada 20-30 iulie, mă întâlnesc cu românii din Italia, de la Torino şi până la Trieste, de la Bologna şi până la Milano. Fac acest lucru de peste 30 de ani, pentru a afla, direct de la oameni, care sunt cele mai grele provocări cu care se confruntă peste hotareˮ, a precizat deputatul liberal. Acesta a precizat că toate comunităţile de români au sesizat necesitatea îmbunătăţirii serviciilor consulare, debirocratizarea relaţiei cu autorităţile de muncă din România şi necesitatea creşterii protecţiei copiilor şi familiilor lăsate acasă, în ţară. Le-am dat asigurări că voi acţiona pentru ca legea propusă de mine pentru digitalizarea serviciilor consulare şi eliberarea la distanţă, electronic, a documentelor consulare, să fie adoptată imediat ce Parlamentul îşi reia lucrările în luna septembrieˮ, a declarat Valentin Făgărășian. El a mai afirmat că le-a prezentat românilor şi alte proiecte adoptate deja sau care urmează să fie adoptate privind protecţia copiilor care au unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate, privind facilităţile temporare pentru cei care vor să se întoarcă în ţară ca angajaţi sau antreprenori, respectiv privind măsurile pentru susţinerea reintegrării copiilor în sistemul naţional de învăţământ.
Ambasadorul României la Chişinău, Cristian-Leon Ţurcanu, a avut, pe 25 iulie, o întrevedere cu preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, transmite Radio Chişinău. Diplomatul român a afirmat că discuțiile au vizat și planurile guvernării pro-europene în vederea continuării procesului de integrare europeană şi îmbunătăţire a climatului socio-economic. Am reafirmat sprijinul României şi dorinţa de a lucra îndeaproape pentru asigurarea unor condiţii mai bune de viaţă pentru cetăţenii de pe ambele maluri ale Prutului”, a transmis ambasadorul Cristian-Leon Ţurcanu într-o postare pe Facebook.
Spectacolul de teatru Tea and Milk”, scris și jucat de Edith Alibec și regizat de Dana Paraschiv, va fi prezentat la Londra, pe 29 iulie, și la Edinburgh, în cadrul Edinburgh Festival Fringe, în perioada 2-27 august, informează Institutul Cultural Român. Proiectul este cofinanțat de ICR, prin Programul Cantemir — program de finanțare pentru proiecte culturale destinate mediului internațional. Spectacolul este un one woman show despre o femeie proaspăt ieșită dintr-o relație și cu o slujbă ciudată. La reuniunea de la liceu din București, toți vorbesc despre investment banking, copii și căsătorie. Piesa este plină de umor negru și sărbătorește curajul de a eșua și de a râde, când simți că nu ești unde trebuie să fii – ești în altă țară, în compania greșită sau când, pur și simplu, simți că ai rămas în urmă.
Actriță și producătoare culturală, Edith Alibec a studiat actoria la Athanor Akademie, în Germania, sub îndrumarea renumitului regizor de teatru David Esrig. Produce, promovează și joacă în spectacole de teatru contemporane, care abordează teme de actualitate. De asemenea, proiectele ei urmăresc o prezență internațională și creșterea accesibilității culturii românești contemporane pe piețele culturale din străinătate. Primul ei spectacol de teatru cu parcurs internațional este De ce fierbe copilul în mămăligă”, în regia Danei Paraschiv. A avut premiera, în 2016, în Germania, la Munchen, cu sprijinul Departamentului Cultural al orașului Munchen.
La unul dintre sediile din centrul capitalei,
Palatul Suțu, ale Muzeului Municipiului din București, are loc, până la finalul
lunii iulie, o expoziție ce îmbină istoria recentă a României cu una dintre
cele mai iubite teme din pictură – portretul: Între Gheorghiu Dej și Nicolae
Ceaușescu. Portretul comunist în colecțiile Muzeului Municipiului București.
Gheorghiu-Dej (1901-1965) a fost liderul comunist
al României din 1947 până la moartea sa în 1965. Nicolae Ceaușescu (1918-1989)
a fost ultimul lider comunist al României, dictator român, șeful de stat al
Republicii Socialiste România începând cu 1967 până la căderea regimului
comunist survenită odată cu Revoluția din 1989.
Expoziția prezentată la Palatul Suțu încearcă
să surprindă diversitatea chipurilor din perioada comunismului românesc. Portretul
în această perioadă istorică are multiple valențe ș înțelesuri: pe de o parte
ca un act de memorie al celor portretizați, pe de altă parte portretul căpătând
atribute prin aspirația spre idealuri mărețe. Noi eroi portretizați – oameni de
rând, fără sânge albastru.
Unul dintre cei trei curatori ai expoziție,
Cezar Petre Buiumaci, ne-a explicat demersul ce a stat la baza organizării
expoziției:
Expoziția cuprinde o serie de
lucrări de artă plastică, pictură, gravură, sculptură de artă decorativă și
meșteșugărească, dar și fotografii, afișe sau decupaje de presă. Toate
componente ale construcției cultului personalității, atât la Gheorghe Gheorghiu-Dej,
cât și la Nicolae Ceaușescu. … Demersul este important pentru că aduce în fața
vizitatorilor modul în care populația era agresată vizual de către propaganda
politică a regimului comunist impus în România de către Stalin cu ajutorul
Armatei Roșii. … Demersul are menirea de a aduce aminte de vremurile care nu
trebuie să se mai întoarcă și să aducă în fața noilor generații un tip de
manifestare pe care aceștia să o poată recunoaște atunci când vor exista
încercări de restaurare a acesteia.
Delia Bran, al doilea curator al expoziției,
ne introduce în elementele stilistice ale perioadei:
Canonul artistic al perioadei este
cel realist-socialist. Perioada lui Gheorghe Gheorghiu-Dej adoptă un canon
portretistic preluat de la Moscova. Majoritatea ipostazelor în care apare
liderul român portretizat sunt similare cu cele în care este Lenin portretizat.
Acest canon este impus artiștilor români, prin diferite metode de constrângere
și educație artistică, mă gândesc aici la comisiile de îndrumare artistică de
la începutul anilor 1950. Prin artefactele expuse am vrut însă să surprindem și
această capturare, să îi spunem, a artistului în politica culturală dirijată
de statul comunist. Mai exact este vorba despre un fenomen de încadrare a
artistului, întâi printr-un canon educativ, apoi prin repartițiile făcute
imediat după finalizarea studiilor în diverse branșe industriale, unde să
performeze. Așadar, indiferent de perioada în care ne situăm, pe durata întregului
regim, considerăm că arta oficială a păstrat valențe ale realismului socialist,
introdus prin reforma lui Jdanov. Expoziția surprinde această natură a artei
perioadei, dar încearcă să vadă și partea mai profundă a relației dintre artist
și arta oficială …. Este o expoziție care ne-am dorit să fie înțeleasă și
interpretată pe mai multe paliere și sperăm să fi creat o experiență plăcută
fiecărui vizitator, indiferent de vârstă.
În finalul interviului nostru, ca o
completare, al treilea curator al expoziției Între Gheorghiu Dej și Nicolae
Ceaușescu de la Palatul Suțu ne face o trecere în revistă a tipurilor și
stilurilor portretistice expuse. Nicoleta Bădilă:
Portretistica a fost întotdeauna
flexibilă, s-a raportat la stilurile epocilor și s-a comportat adecvat
cerințelor comanditarului. Spre deosebire de alte genuri artistice, portretul
este o negociere între artist și portretizat, iar produsul ar trebui să fie o
limitare a realității. … În această expoziție veți regăsi așa numitele
portrete de aparat ale lui Gheorghe Gheorghiu-Dej și Nicolae Ceaușescu, care
urmăreau sublinierea atuurilor de putere ale personajelor. … Dincolo de portretul
de aparat, în iconografia comunistă domină trei teme artistice, asociate direct
cu imaginea oficială: portretele de revoluționar, portretele care îi redau în
vizitele de lucru și portretele asociate cu realizările regimului comunist,
valorificate de asemenea, în expoziție.
Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) continuă seria de micro-expoziții Exponatul lunii”, serie ce pune în valoare bogatul patrimoniu al muzeului. Un hrisov de întărire și scutire de dăjdii (impozite) emis de Constantin Mavrocordat” este micro-expoziția în curs de la MNIR, expoziție ce aduce aminte de reformele epocii fanariote. Epoca fanariotă sau domniile fanariote (1711-1821) a fost reprezentată de o succesiune de domnii ale Principatelor Române (Țara Românească și Moldova) a unor domnitori proveniți din cartierul grecesc Fanar (principalul cartier al grecilor din Constantinopol, actualul Istanbul).
Fanarioții dominau administrația Patriarhiei Ecumenice a Constantinopolului și aveau o importantă influență politică și administrativă. În total, în perioada fanariotă au fost numiți 31 de domnitori în cele două principate, din 11 familii diferite. Lupta pentru putere era atât de crâncenă, încât a provocat chiar asasinate între membrii aceleiași familii. Printre domnitorii fanarioți au fost, în schimb, câteva exemple de cârmuire cu extraordinare realizări și proiecte pentru populație (cum ar fi domnia lui Constantin Mavrocordat, 1710-1769, care a abolit iobăgia în Muntenia și Moldova, s-a îngrijit de educație, religie și a tipărit carte).
Despre expoziție și despre istoria exponatului expus, am stat de vorbă la vernisaj cu curatorul acesteia, muzeograful Eugeniu Lazăr:
Muzeul Național de Istorie a României deschide, în perioada 14 iunie-16 iulie, în cadrul proiectului de succes Exponatul lunii la MNIR”, o micro-expoziție intitulată Un hrisov de întărire și scutire de dăjdii (impozite), emis de Constantin Mavrocordat în favoarea lui Manolache Lambrino”. Constantin Nicolae Mavrocordat a fost fiul lui Nicolae Mavrocordat, primul domnitor fanariot din Țara Românească. Ca și tatăl său, a fost un domnitor învățat, așa cum erau toți grecii care proveneau din Fanar, având o aplecare specială pentru ideile filozofice și reformatoare ale epocii. A fost înscăunat în domnie cu ajutorul boierilor pământeni, având mai multe domnii în Țara Românească și Moldova.”
Eugeniu Lazăr ne vorbește despre hrisovul emis de domnitorul fanariot Constantin Mavrocordat:
Exponatul lunii iunie la MNIR este un hrisov emis în cancelaria domnitorului fanariot Constantin Nicolae Mavrocordat la data de 23 februarie 1732, în Cetatea de Scaun din București, caligrafiat și miniat de Popa Stanciul de la Biserica Tuturor Sfinților, reprezentând un act solemn, prin care Constantin Nicolae Mavrocordat îi întărește lui Manolache Lambrino scutirile de impozite, dat acestuia de domnitorii fanarioți de dinainte, anume Ioan și Nicolaie, respectiv unchiul și tatăl domnitorului emitent. Documentul este redactat în limba română, cu alfabet chirilic, pe pergament din capră, scris și miniat cu cerneală de aur și alți pigmenți naturali. În capul hrisovului se află stema miniată a domnitorului, iar sub textul de danie și întărire este amplasat în mod original sigiliul mijlociu-timbrat dantelat al cancelariei, în ceară roșie, având deasupra semnătura olografă domnească, iar pentru adevărata credință, conform tradiției, sunt enumerați dregătorii divanului domnesc.”
Cine a fost Manolache Lambrino, beneficiarul documentului expus la MNIR?
Manolache Lambrino, beneficiarul întăriturilor din conținutul hrisovului, este ginerele lui Constantin Brâncoveanu și soțul domniței Bălașa, grec românizat din prima generație, devenit mare boier și dregător domnesc. Documentul are menirea de a ajuta o familie tânără să își refacă potențialul economic grav afectat în urma persecuțiilor otomane îndreptate asupra supraviețuitorilor din familia domnitorului martir Constantin Brâncoveanu.”
Galeria Rotenberg-Uzunov, din Bucureşti, oferă publicului expoziția “Simpsons Summer”, semnată de Mark Caraian.
Pasionat de cel mai lung sitcom american, care a dat naștere și multor serii de benzi desenate, jocuri video, cărți și jucării -“The Simpsons”, artistul vizual Mark Caraian satirizează viața, povestea personajelor atât de iubite de o lume întreagă.
Am stat de vorbă la vernisaj cu tânărul artist.
Cunoscutul jurnalist Liviu Mihaiu a deschis expoziţia şi a fost de acord să ne decripteze de ce îi place artistul vizual Mark Caraian.
Am discutat la vernisaj şi cu coproprietarul galeriei şi colecţionarul de artă Eduard Uzunov.
Plenul Parlamentului a luat act de scrisorile preşedintelui Klaus Iohannis prin care îi informează pe senatori şi deputaţi cu privire la participarea militarilor români la misiuni în străinătate. Astfel, preşedinte a transmis o scrisoare referitoare la participarea Armatei României la Misiunea Uniunii Europene de parteneriat militar în Niger, cu un efectiv de până la 20 de militari. O altă scrisoare se referă la aprobarea participării Armatei României la misiunea EUFOR Althea, în teatrul de operaţii Bosnia şi Herţegovina, începând cu luna octombrie 2023, cu o companie de stat major şi cu un efectiv total de până la 180 de militari, cu tehnica, echipamentul, armamentul şi muniţia necesare îndeplinirii misiunilor. Printr-o altă scrisoare, Klaus Iohannis informează asupra participării României, pe parcursul acestui an, la Misiunea Uniunii Europene din Armenia cu personal şi tehnică ale Ministerului de Interne în limita a 15 cadre. Ultima scrisoare a preşedintelui României vizează aprobarea intrării, staţionării şi operării pe teritoriul naţional a unui detaşament din Macedonia de Nord, în scopul îndeplinirii misiunilor subsumate consolidării posturii de descurajare şi apărare a NATO.
Proiectul unei staţii spaţiale, propus de o echipă de elevi români, a obţinut locul doi la concursul NASA Space Settlement desfăşurat în Statele Unite al Americii. Proiectul “Zgriptor” a fost propus de o echipă de opt elevi de la Colegiul Internaţional de Informatică din Bucureşti şi Colegiul Naţional “Victor Babeş”. Elevii, din care o parte sunt şi membri ai echipei Romspace, care a lansat recent în spaţiu primul satelit românesc, au fost susţinuţi printr-o sponsorizare de 13.000 de euro. Cu o capacitate de 10.000 de persoane, “Zgriptor” reprezintă o staţie spaţială în întregimea sa, de la structurile de bază la calculele pentru plasarea sa în orbită, nevoile locuitorilor, sistemele de reciclare a resurselor utilizate şi a deşeurilor, modelul economic şi de guvernare. Concursul NASA Space Settlement este o competiţie anuală pentru elevi din clasele a 6-a până în a 12-a, sponsorizată de Centrul de Cercetare Ames al NASA şi Societatea Spaţială Naţională. Competiţia este deschisă elevilor cu vârste cuprinse între 11 şi 18 ani din orice ţară a lumii. La concurs au fost înscrise peste 4.500 de proiecte din 19 ţări.
Expoziția “Cămașa maramureșeană, măiestrIE și simbol” este deschisă la sediul Academiei di Romania la Roma. Manifestarea este structurată în două secțiuni, una fotografică și una etnografică şi înfățișează un univers rural autentic ce se regăseşte în cele patru “țări” sau zone etnografice din Județul Maramureș: Țara Maramureșului, Țara Lăpușului, Țara Chioarului și o parte din Țara Codrului. Exponatele aparţin Muzeului Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș. Frumusețea cămășilor este potențată de imagini sugestive ce reprezentă instantanee din viața satului și portrete surprinse de artiștii fotografi Mariana Scubli, Gabriel Motica, Vlad Dumitrescu, Dan Griga, Vasile Chira și Marius Ionuțaș. Expoziţia de la Roma, organizată cu sprijinul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale “Liviu Borlan” Maramureș, poate fi vizitată până pe 15 iulie.
Institutul Cultural Român de la Varșovia organizează o suită de activități pentru a marca vizita Regelui Ferdinand, a Reginei Maria și a unei importante delegații de elite politice în Polonia, în perioada 23-29 iunie 1923. Manifestările vor începe la 1 iulie cu prelegerea “Reginele și prințesele României. Stil și tradiție”, susținută de fondatoarea proiectului “Semne cusute”, Ioana Corduneanu. În aceeaşi zi mai sunt programate un atelier pentru copii și părinți susținut de Ioana Corduneanu, intitulat “Cămăși nemuritoare” şi dezbaterea “Monarhia și relațiile româno-polone”, cu participarea ziaristului și diplomatului Bogumił Luft și a istoricului Narcis Dorin Ion, directorul Muzeului Național Peleș. Dezbaterea va fi urmată de proiecția filmului documentar “Maria – inima României”, regizat de Trevor Poots. La 2 iulie va avea loc o prelegere susținută de Narcis Dorin Ion, cu tema “Casele de vis ale Reginei Maria”, urmată de prezentarea volumului de documente diplomatice și militare “Garanția cea mai sigură a păcii și a civilizației în răsăritul Europei. Alianța polono-română 1926-1932”. Cu prilejul Weekend-ului regal românesc în spaţiul adiacent al Casei Întâlnirilor cu Istoria din Varşovia va fi deschisă expoziția în aer liber “Rochii, fracuri, epoleți. Familia Regală a României în Polonia, 1923” ce va reuni fotografii din timpul vizitei, precum și ecouri în presa poloneză și românească. Expoziţia va rămâne deschisă până la 21 iulie.
La mijlocul lunii iunie, în cadrul Palatului Suțu din centrul capitalei, unul dintre sediile Muzeului Municipiului București, a avut loc deschiderea expoziției Raffet. Ilustrații de călătorie”, expoziție ce aduce în fața vizitatorilor o serie de gravuri semnate de artistul francez Denis Auguste Marie Raffet (1804-1860), desenator, pictor și gravor. Opera sa este cunoscută pentru promovarea epopeii napoleoniene (evenimentele, bătăliile și viața sociala, politică și culturală în perioada lui Napoleon Bonaparte, 1769-1821). Am stat de vorbă cu curatorul expoziției, Nicoleta Bădilă, despre ce poate vedea publicul la Palatul Suțu:
Expoziția își propune să aducă în fața vizitatorilor o serie de gravuri semnate de artistul francez Denis August Marie Raffet. Piesele aflate în patrimoniul Muzeului Municipiului București au fost create ca ilustrații de călătorie în anul 1837, în timpul unei expediții științifice la care a luat parte acesta. Litografii expuse urmăresc această incursiune, iar printre ele se află imagini care reprezintă Țările Române, adevărate mărturii istorice majestuos realizate de artistul francez.”
Cine a fost Denis Auguste Marie Raffet?
Cunoscut astăzi pentru importanta sa activitate ca gravor, Raffet a studiat pictura la Școala de Arte Frumoase din Paris, însă a preferat litografia. În peste 30 de ani de activitate, acesta a lăsat în urmă o vastă operă de peste 2000 de gravuri realizate în diferite tehnici. Este dominată de scene de bătălie, uniforme militare și portrete de soldați. Personajul principal din opera acestuia rămâne Napoleon Bonaparte. La acestea se adaugă vederile episoadelor istorice de mare importanță pentru Franța, în special cele care tratează episoade din Revoluția Franceză, evenimente contemporane cu artistul sau portrete. Numeroasele călătorii în Franța și Europa îi oferă modele pentru compoziții mai ample, cu elemente geografice de fundal și scene de gen.”
Ce lucrări prezintă expoziția propusă de Muzeul Municipiului București ne detaliază Nicoleta Bădilă:
În anul 1837, Raffet se alătură unei expediții științifice care pleacă de la Paris pentru a ajunge în Crimeea, condusă de Anatoli Demidov, un bogat industriaș rus cu interese științifice. Echipajul expediției a fost gândit în funcție de domeniile științifice la modă în momentul plecării. Medici, sociologi, botaniști, geologi, biologi și doi artiști. Astfel, ei adună informații despre relief, istorie, statistici financiare, administrație, criminalitate, minerale, soluri, observații meteorologice, populație. Efortul lor a condus la apariția unei cărți în patru volume care acoperă întreg parcursul călătoriei. Aceasta se numește Voyage dans la Russie méridionale et la Crimée”, publicată la Paris în 1840.
Primul volum descrie călătoria navală și orașele mari în care poposesc: Viena, București, Odesa, Sevastopol, cu indicații asupra drumului, populației, obiceiurilor, vestimentației, a sistemului cailor de poștă, descrieri privind situațiile financiare, demografice sau sociologice. Cu mențiunea că aceste informații erau superficiale, nebazându-se pe recensăminte reale. Acest prim volum este singurul ilustrat cu litogravuri realizate de Auguste Raffet. Publicația coordonată de Anatoli Demidov apare în 1840 însoțită de un album cu 100 de litogravuri semnate de Raffet, care suplimentează de fapt informația vizuală din primul volum. Aceste gravuri compun astăzi expoziția de la Palatul Suțu. Dintre ele, 15 reprezintă imagini din Țările Române, 10 din Valahia, respectiv 5 din Moldova.
Dansurile populare l-au surprins în mod special pe artist. Aici el dedică două gravuri jocurilor tradiționale, unul pe care îl vede în satul Cerneți, în Mehedinți, dar și o horă valahă cu lăutari romi și dansată de muzicienii din Regimentul al doilea, acasă la prințul Alexandru Dimitrie Ghica. Imaginile de țărani, în diferite ipostaze, se împletesc cu cele din orașe, cu peisaje naturale în care răzbesc caii de poștă care trag căruțe sau calești. Târgul de Sfântul Petru, organizat la Giurgiu, oferă un prilej nebănuit de a înfățișa oameni din diferite comunități, prinși în activități antrenante unii cu alții, ca o celebrare a vieții simple, așa cum o trăia țăranul doar la sărbători.”
Ministerul de Externe a reluat recomandările adresate cetăţenilor români de a evita călătoriile neesenţiale în Federaţia Rusă, iar celor care se află temporar în această ţară să ia în considerare părăsirea teritoriului rus cât mai curând, după revolta aparent eşuată a forţelor grupării paramilitare ruse Wagner. MAE le recomandă totodată totodată acestora să îşi înregistreze neîntârziat prezenţa prin intermediul platformei econsulat.ro. Românii pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon al Ambasadei României la Moscova +7 499 143 04 27 şi +7 499 143 03 50, al Consulatului General al României la Sankt Petersburg +7 812 312 61 41 şi al Consulatului General al României la Rostov pe Don +7 863 283 10 15. Pentru situaţii de urgenţă există liniile telefonice speciale ale misiunii diplomatice +7 916 017 98 82 şi ale consulatelor de la Sankt Petersburg +7 965 777 43 38 şi Rostov pe Don +7 909 437 72 22. Bucureştiul reaminteşte şi faptul că cetăţenii români au la dispoziţie aplicaţia “Călătoreşte în siguranţă”, care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie actualizate.
România şi Spania au o relaţie privilegiată, aflată într-un moment foarte dinamic, a transmis Ambasada ţării noastre la Madrid cu prilejul împlinirii, la 23 iunie, a 142 de ani de relaţii diplomatice între cele două state. Ambasada arată că în acest an se sărbătoresc, de asemenea, 10 ani de Parteneriat Strategic,”un semn în plus al trăiniciei şi importanţei relaţiei dintre România şi Spania, precum şi al angajamentului faţă de proiectul european”. “Continuarea identificării soluţiilor şi a bunelor practici este esenţială pentru a îmbunătăţi nivelul de trai al cetăţenilor noştri, deoarece ţările noastre au construit această relaţie extraordinară bazată în primul rând pe legăturile interumane, o contribuţie specială fiind cea a comunităţii româneşti din Spania care este liantul şi sufletul acestei relaţii care se situează în fruntea listei ţărilor cu care România are un parteneriat strategic”, a precizat reprezentanţa diplomatică. Aproape 1,1 milioane de români trăiesc în Spania, potrivit ministerului spaniol al Incluziunii, Securității Sociale și Migrației.
Doi români au fost premiați, săptămâna trecută, de Academia Franceză. Premiul pentru Teatru al Academiei Franceze i-a fost acordat Alexandrei Badea pentru opera sa dramatică. Românca este foarte cunoscută în Franța, în România, precum și în multe alte țări, şi este considerată unul dintre cei mai apreciați autori contemporani. Este prima dată, în 43 de ani, când Academia Franceză acordă acest premiu unui dramaturg de origine română. Al doilea român premiat este Cristian Fulaş, care a fost distins cu Premiul pentru promovarea limbii și literaturii franceze. Autor al romanului “Ioșca”, o carte remarcată în Franța, Cristian Fulaş este şi semnatarul unei noi traduceri în limba română a operei lui Marcel Proust, “În căutarea timpului pierdut”. Premiile literare ale Academiei Franceze sunt numeroase și recompensează lucrări clasice, opere critice, istorice sau filosofice precum şi personalități care promovează limba și viața francezilor în lume.
Expoziţia “Semne” a artistului Mihai Moldovanu este deschisă în Mica Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia. Manifestarea, organizată în colaborare cu Uniunea Artiştilor Plastici din România şi Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti, cuprinde lucrări inspirate din semne şi simboluri ancestrale brodate sau ţesute în textilele ţărăneşti şi prezentate supradimensionat asemenea imaginilor “pixelate”, caracteristice pentru grafica realizată pe calculator. Mihai Moldovanu este membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România, Filiala Arte Decorative, şi cadru didactic la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti. Este cunoscut pentru lucrările sale de design textil elaborate pornind de la elemente decorative folclorice şi de la elemente din natură, de-construite geometric şi recompuse în compoziţii decorative. De-a lungul carierei sale, a participat la expoziţii colective în România, China şi Italia şi este o prezenţă constantă în galeriile şi în muzeele din ţară. Expoziţia “Semne” poate fi vizitată până pe 28 iunie.
Parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii se va
reflecta, în perioada următoare, într-o prezenţă semnificativă a companiilor
americane în economia românească, a afirmat prim-ministrul Marcel Ciolacu, la finalul
întrevederii pe care a avut-o la Palatul Victoria cu ambasadorul american la
Bucureşti, Kathleen Kavalec. Premierul a subliniat importanţa consolidării
Parteneriatului prin proiecte economice concrete şi investiţii directe ale
companiilor americane în ţara noastră. Un punct important al discuţiei a fost
includerea României în Programul Visa Waiver. Cei doi oficiali au discutat
despre progresele României pentru îndeplinirea condiţiilor tehnice de accedere
în acest program, precum şi despre importanţa dreptului la liberă circulaţie
pentru români şi pentru mediul de afaceri. Totodată, au abordat şi subiectul
aderării României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. În
acest context, Kathleen Kavalec a reiterat sprijinul SUA pentru ca România să
atingă acest obiectiv important de politică externă.
Preşedintele Comisiei pentru politică externă a Senatului,
Titus Corlăţean, a vorbit despre drepturile etnicilor români din Ungaria şi
Ucraina în cadrul Sesiunii de vară a Adunării Parlamentare a Consiliului
Europei, care are loc la Strasbourg. Parlamentarul român a afirmat că, timp de
peste 30 de ani, etnicii români din Ungaria şi statul român, ca stat înrudit,
au solicitat asigurarea reprezentării politice în Legislativul de la Budapesta
a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, inclusiv a celor aparţinând
minorităţii române. Corlăţean a arătat că actualul sistem de reprezentare în
Parlamentul maghiar, prin intermediul aşa-zişilor purtători de cuvânt, nu
constituie, de fapt, o reprezentare reală şi nu corespunde standardelor
europene în materie. El a indicat faptul că, anul trecut, Ungaria a fost
condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru încălcarea dreptului
la alegeri libere prevăzut în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi
pentru nerespectarea Convenţiei referitoare la interzicerea discriminării. Cât
priveşte măsurile legislative ale administraţiei de la Kiev, care au adus
atingere drepturilor etnicilor români din Ucraina, Corlăţean a menţionat că
România îşi va urmări interesul legitim, fundamentat pe standarde europene atât
în plan bilateral, cât şi la nivel european. El a subliniat faptul că
Parlamentul Ucrainei va trebui să modifice această legislaţie întrucât
respectarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale este un
criteriu politic obligatoriu pentru aderarea oricărui stat la Uniunea
Europeană.
O delegaţie formată din 90 de militari a reprezentat
România, luna aceasta, la un exerciţiu NATO de testare a interoperabilităţii
sistemelor, desfăşurat la Centrul de Instruire al Forţelor Întrunite din Bydgoszcz,
în Polonia. Exerciţiul le-a oferit militarilor români oportunitatea de a evalua
nivelul de interoperabilitate atins de sistemele de comandă şi control cu
ţările aliate şi partenere, dar a contribuit şi la maturizarea capacităţilor
naţionale de apărare prin instruirea personalului şi experimentarea unor noi
concepte şi tehnologii, a transmis Ministerul Apărării de la Bucureşti. La
Coalition Warrior Interoperability Exercise 2023 au participat aproximativ
2.000 de militari şi civili din 36 de naţiuni, au fost testate 406 sisteme de
comandă şi control dislocabile şi efectuate peste 25.000 de teste de
interoperabilitate.
Asociația Românilor din Republica Croația a deschis seria
manifestărilor din cadrul celei de-a 2-a ediţii a proiectului Patrimoniul
cultural românesc la viitor, printr-un eveniment dedicat Zilei Universale
a IEI. În cadrul evenimentului, care va avea loc la Rijeka şi care va fi urmat
de un al doilea în capitala Croației, Zagreb, participanții vor putea admira o
colecție de ii românești. Mini-expoziția, curatoriată de Alina Zară, cuprinde
costume de patrimoniu din colecții private din Țara Făgărașului și zestre
contemporană inspirată din portul tradițional al zonei. Expoziția reuneşte
piese din colecțiile Muzeului de Pânze și Povești, Asociației Iia călătoare,
Nicoletei Grancea, artizanei Maria Dăbiște și atelierului Mândra Chic.
Participanții la concursul de desene Ia vazută prin ochii copiilor,
desfășurat în perioada 12-20 iunie, își vor putea ridica premiile și vor avea
ocazia să admire lucrările tuturor participanțlor. Proiectul Patrimoniul
cultural romanesc la viitor al Asociației Românilor din Republica Croația
este realizat cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni în
perioada iunie-septembrie 2023.