Radio România Internațional

Tag: expozitie

  • Ziua Universală a Iei, la Centrul Cultural UNESCO ”Mihai Eminescu”

    Ziua Universală a Iei, la Centrul Cultural UNESCO ”Mihai Eminescu”

    Ambasada Republicii Moldova la București a organizat, în colaborare cu Centrul Cultural UNESCO ”Mihai Eminescu” din București, un eveniment cultural cu titlul ”Tradițional românesc”, dedicat Zilei Universale a Iei sărbătorită la 24 iunie.



    Evenimentul a inclus o expoziție de pictură care a reunit lucrări semnate de 9 artiști vizuali din Republica Moldova și de 4 din România, un recital al renumitei interprete Ozana Barabancea și o expoziție de costume naționale și cămăși cu altiță din Republica Moldova și România.



    Am stat de vorbă cu pictorul Vitalie Butescu, originar din Republica Moldova.






    Dincolo de picturi, de costumele naţionale şi de vestitele cămăşi cu altiţă, publicul a putut admira, în premieră, un bust de bronz al lui Eminescu. Cel care l-a adus pe Mihai Eminescu la Centrul Cultural UNESCO ”Mihai Eminescu” din București este sculptorul din Republica Moldova Pavel Obreja.






    Am discutat la vernisaj şi cu pictoriţa Maria Jardă, din România, pe care am întrebat-o ce lucrări are în expoziţie.






    Un alt interlocutor a fost pictorul Eugen Gorean, din Republica Moldova.






    Artistul vizual Dmitri Murahovschi, din Republica Moldova, a expus, de asemenea, în cadrul ”Tradițional românesc”.




  • Expoziția „Mythos – artă și mitologie”

    Expoziția „Mythos – artă și mitologie”

    Asociația pentru cultură și arte Arbor a demarat la sfârșitul anului 2022 proiectul Mythos – artă și mitologie, provocând zeci de elevi din clasele V-XI ale Liceului Academic de Arte Plastice Igor Vieru din Chișinău, capitala Republicii Moldova, să realizeze lucrări de artă inspirate din mitologia greacă antică, repovestite în cheie modernă și distractivă de către binecunoscutul scriitor britanic Stephen Fry. Astfel s-a născut expoziția de la Galeria Arbor din București, Mythos – artă și mitologie, care aduce în fața publicului lucrările tinerilor artiști. Despre expoziție și despre proiect ne-a vorbit organizatoare și curatoarea Victoria Nagy Vajda:



    Expoziția a pornit de la lectura pe care o fac eu, copiii mei, înainte de culcare, de când sunt foarte, foarte mici și avansăm în cărți mai complicate și mai complicate. Așa am ajuns la Troia, în traducerea domnului Radu Paraschivescu și chiar ca sursă a fost o postare de-a lui când anunța că în curând va apărea cartea în librării. Din curiozitate, am cumpărat-o și ne-a încântat pe noi toți 3 enorm de mult, pentru că, deși cunoșteam destul de multe din tot ce am citit până atunci împreună, această carte nu doar pentru umorul său, dar e mult mai completă, mult mai interesantă. Și vezi de fapt povestea adevărată în repovestirea lui Stephen Fry.



    Apoi aici, la Arbor, cel puțin o dată pe an încerc să contribui cu ceva la dezvoltarea acestor copii care fac artă și care își planifică pe viitor să rămână în acest domeniu. Cunoaștem că nu foarte mulți ajung până la urmă să activeze ca artiști, își aleg alte căi doar ca să poată să se întrețină și această contribuție o consider vitală. Văzând ce fac ei, ce lucrează, chiar vizitându-le școala, am observat pe pereți că ar lipsi această temă cu desăvârșire. Ei studiază ceva mitologie în clasa a VI-a, dar cam aici se opresc. Și evident, nu este un studiu aprofundat cum ar trebui să fie din punct de vedere al istoriei artei, pentru că mitologia este o temă absolut importantă în dezvoltarea și, în general, în istoria artei plastice.



    Care au fost preferințele tematice ale tinerilor artiști și ce tehnici au folosit?


    E adevărat, ce am observat este ca preferințele lor au ales teme romantice. Povestea lui Orfeu este cam peste tot. Povestea lui Paris și al mărului discordiei. Mai avem Apollo și mai avem și câteva lucrări care practic abordează și tema războiului, cum este cel al Titanomahiei. Sunt variate, sunt realizate în diferite tehnici. Majoritatea sunt uleiuri, de dimensiuni medii, unele chiar mari. Avem copii din clasa a V-a care au lucrat, bineînțeles, în acuarelă, până în clasa a XI-a. Pe cei din clasa a XII-a nu i-am implicat pentru că sunt ocupați cu bacalaureatul și sunt foarte mulțumită de ce văd. Inițial, pentru că e galerie mică, mă gândeam să fac o selecție, dar a fost foarte greu să se renunț, așa că aproape 90% din toate lucrările pe care le-au realizat sunt expuse aici, la Arbor.



    Victoria Nagy Vajda ne-a povestit şi despre întâlnirea elevilor cu traducătorul cărților lui Stephen Fry, scriitorul și traducătorul Radu Paraschivescu, prezent la vernisaj:


    I-a apropiat de mitologie, i-a apropiat de literatură în primul rând, i-a apropiat de un model, de un intelectual, pentru că ei trebuie să vadă exemple vii din viață, exemple vii de artiști care au reușit, care sunt cunoscuți, care au niște rezultate extraordinare pentru întreaga societate și pentru sectorul nostru cultural. Numai așa, văzând niște modele și dorind să tinzi și tu, să ajungi și tu, cred că sunt mai mult sorți de izbândă. Încurajarea pe care le-o oferim este absolut vitală, pentru că orice acțiune trebuie încurajată ca să prindă ei mai mult curaj și să fie siguri că este o direcție bună. Mi-ar plăcea foarte mult ca acești copii, ca și mulți alții și noi toţi, să fim conduși de pasiune, iar pasiunea asta să poată să se traducă în viață în niște meserii care să poată să îi întrețină. Ar fi o societate ideală dacă am trăi în una ca aceasta.




  • Expoziţia “Mythos – artă și mitologie”

    Expoziţia “Mythos – artă și mitologie”

    Asociația pentru cultură și arte Arbor a demarat la sfârșitul anului 2022 proiectul Mythos — artă și mitologie”, provocând elevii Liceului Academic de Arte Plastice Igor Vieru” din Chișinău să realizeze lucrări de artă inspirate din trei volume de mitologie: Mythos”, Eroii” și Troia”, o repovestire în cheie modernă și distractivă a universului mitologic de către binecunoscutul scriitor britanic Stephen Fry. Rezultatul proiectului poate fi văzut în expoziţia de la Arbor.art.room, din Bucureşti.



    Am stat de vorbă cu organizatoarea proiectului şi curatoarea expoziţiei, Victoria Nagy Vajda.






    Cel care a tradus volumele de la care a pornit proiectul este Radu Paraschivescu. Am discutat cu traducătorul şi scriitorul Radu Paraschivescu la vernisajul expoziţiei, când le-a ţinut elevilor de la Chişinău prezenţi la Bucureşti o inedită şi foarte densă lecţie despre mitologie, arte, traduceri şi literatură.






    Doamna profesoară Elena Gorcea este unui dintre cadrele didactice de la Liceul de Arte Plastice «Igor Vieru» implicată în proiect.






    Şi pentru că autorii proiectului, în cele din urmă, sunt elevii, am vorbit cu una dintre elevele de la Chişinău, Ruxandra, prezentă în expoziţie cu o lucrare.




  • Jurnal Românesc – 12.06.2023

    Jurnal Românesc – 12.06.2023

    Deputatul liberal Valentin Făgărăşian a anunţat că va depune în Parlament un proiect de lege pentru stimularea revenirii în ţară a românilor din diaspora. Acesta a afirmat că documentul prevede măsuri şi facilităţi atât pentru antreprenorii care vor face angajări pe perioadă nedeterminată, cât şi pentru cetăţenii care se întorc şi înfiinţează o microîntreprindere sau o fermă agricolă. Deficitul de forţă de muncă din construcţii, agricultură, servicii este, deja, foarte mare – la nivelul sutelor de mii, iar proiectele de investiţii cu finanţare externă nerambursabilă vor necesita un volum şi mai mare de forţă de muncă bine calificatăˮ, a subliniat Valentin Făgărășian. El a adăugat că este iraţional să fie aduși lucrători străini, când sunt milioane de români care s-ar întoarce în ţară, dacă ar fi create condiţiile necesare.


    Ambasada României în Israel celebrează 75 de ani de relaţii diplomatice neîntrerupte între România şi Statul Israel printr-o expoziţie documentară de fotografii şi documente de arhivă care reflectă cele mai importante momente ale relaţiei bilaterale. Vernisajul festiv al expoziţiei a avut loc, duminică seara, la Muzeul Rubin din Tel Aviv.

    Fotografiile şi documentele expuse provin de la Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe, Agenţia Naţională de Presă AGERPRES şi Muzeul Rubin.

    Evenimentul de deschidere a fost programat, simbolic, pe 11 iunie, data la care a fost acordată recunoaşterea oficială a noului stat de către România. Locul expoziţiei este, de asemenea, simbolic, deoarece Muzeul Rubin este fosta reşedinţă a artistului Reuven Rubin, primul trimis diplomatic al Israelului la Bucureşti, aminteşte Ambasada României în Israel. Totodată, având în vedere rolul lui Reuven Rubin în relaţiile dintre cele două țări şi locul simbolic în care are loc evenimentul, cu această ocazie a fost inaugurată şi o expoziţie de artă a Muzeului Rubin ‘Rubin – 1923: One hundred years since settling in Eretz-Yisrael and one hundred years to his God Seekers”. Ambele expoziţii sunt deschise publicului larg începând cu data de 12 iunie.


    Consulul general al României la Bălți, Petrișor Dumitrescu, a participat la Liturghia Arhierească Duminica I-a după Rusalii, Duminica Tuturor Sfinților, la Biserica Ortodoxă Română – Parohia Adormirea Maicii Domnului, din localitatea Climăuți, informează Radio Chișinău. Decizia de a ridica un nou lăcaș de cult a fost luată după ce biserica veche, construită din bârne din lemn de brad, a ars, în anul 2016, în urma unui incendiu. Noul edificiu a fost ridicat cu sprijinul financiar acordat, în cea mai mare parte, de Guvernul României – Departamentul de Stat pentru Culte și contribuția comunității locale. Construcția a fost încheiată și, în continuare, se vor picta pereții interiori. Consulul general Petrișor Dumitrescu a subliniat sprijinul pe care România îl acordă permanent Republicii Moldova pentru bunăstarea tuturor cetățenilor și a fortificării parcursului european. El a amintit, printre altele, finanțarea renovării a peste 1100 de grădinițe, donația a 196 de microbuze școlare pentru instituții de învățământ, acordarea de burse de studii, derularea unor programe de pregătire pentru profesori, precum și organizarea de tabere de vară pentru elevi și profesori.

    Expoziția Femei din arta românească poate fi vizionată, până pe 30 iunie, la Castelul Mimi. Aceasta aduce în fața publicului din Republica Moldova 13 românce care au contribuit semnificativ la dezvoltarea artei din secolele XX și XXI. Printre ele se numără Margareta Sterian, Lilian Thei și Irina Dragomir. Expoziția reprezintă o oportunitate pentru publicul din Republica Moldova să descopere o parte importantă din patrimoniul cultural al țării. Cele peste 20 de tablouri ale artistelor române care au pus România pe harta culturală europeană în epoca interbelică, prezentate publicului la Castelul Mimi, pot fi admirate până pe 15 iunie. Organizată de Fundația Constantin Mimi, expoziția de artă plastică românească Art Safari este finanțată de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova, Institutul Cultural Român Mihai Eminescu la Chișinău, Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Ambasada României în Republica Moldova și Castel Mimi.


  • 100 de artiști, 100 de ani de artă românească, castel de peste 100 de ani

    100 de artiști, 100 de ani de artă românească, castel de peste 100 de ani

    Expoziția România — 100 de artiști, 100 de ani de creație”, colecția av. George Șerban este găzduită în Galeria de Artă a Castelului Cantacuzino din Bușteni. Între 9 iunie şi 9 august 2023, vizitatorii pot admira numeroase lucrări de pictură, gravură și sculptură realizate de 100 de artiști români de renume de-a lungul unui secol, în perioada 1900-2000.



    A fost pentru mine, în calitate de colecționar, o mare bucurie și o oportunitate de a pune pe simeze și de a prezenta publicului peste 100 de lucrări de desen, acuarelă, litografie, gravură, tehnică mixtă, realizate de artiști români de-a lungul secolului al XX-lea. Expoziția și prezentul catalog au fost structurate în două perioade principale: 1900-1950, 1950-2000. Un capitol special este dedicat artiștilor care formează “Școala Kazar”. Am în colecția mea câteva sute de lucrări realizate de artiștii acestei școli, am avut nenumărate întâlniri și discuții cu mulți dintre ei și am fost convins că, pornind de la numitorul lor comun, profesorul Vasile Kazar, și de la respectul pe care foștii săi studenți i-l poartă, putem vorbi de o adevărată școală de grafică românească, <<Școala Kazar, a declarat avocatul George Șerban, proprietarul colecției de artă.



    Proiectul expozițional “România — 100 de artiști, 100 de ani de creație” prezintă numeroase lucrări realizate prin diferite tehnici de către artiști români de renume, între care Constantin Brâncuși, Nicolae Tonitza, Theodor Aman, Octavian Smigelschi, Samuel Mützner, Hedda Sterne, Nicolae Tonitza, Aurel Cojan, Geta Brătescu, Marcel Chirnoagă, Horia Bernea, Ștefan Câlția, Victor Brauner, Sorin Ilfoveanu, Florin Mitroi, Alin Gheorghiu, Horia Damian.



    O secțiune a expoziției este dedicată reprezentanților graficii românești din Școala Kazar, precum Vasile Kazar, Ion State, Mircia Dumitrescu, Johanna Kovacs, Nicolae Săftoiu, Harry Guttman, Dan Erceanu, Ion Panaitescu ș.a.



    Veniți la Castelul Cantacuzino din Bușteni pentru a descoperi un altfel de secol XX, narat cu ajutorul penelului și măiestriei artistice. Expoziția combină diverse curente artistice specifice secolului extremelor: academism, simbolism, avangardism, art nouveau, modernism etc. De la desen în cărbune la tuș, de la acuarelă la grafică și litografie, de la pictură la sculptură, expoziția vine în fața iubitorilor de artă cu lucrări realizate în decursul unui secol. Lucrările ilustrează teme diverse și reprezentative pentru pictura românească a timpului: peisaje, natură statică, portrete, dar și lucrări de avangardă. Toate pentru a evidenția geniul artistic românesc, demersul continuu între tradiționalism și inovație, fiecare artist punându-și amprenta asupra modului de interpretare a temei, coloritului sau luminii. Expoziția se constituie ca un important eveniment de restituire a unora dintre artiștii români, dar și de promovare a celor din ultima jumătate a secolului XX, a afirmat dr. Alexandru Constantin Chituță, curator şi manager interimar al Muzeului Național Brukenthal.

  • Jurnal românesc – 06.06.2023

    Jurnal românesc – 06.06.2023

    Reprezentanţele din străinătate ale Institutului Cultural Român au organizat duminică manifestări speciale dedicate Zilei Tratatului de la Trianon, care a consfinţit juridic revenirea Transilvaniei la România, după ce Ungaria a fost învinsă în Primul Război Mondial. Manifestările au avut scopul de a rememora contextul internaţional şi desfăşurarea evenimentelor care s-au succedat – încheierea Primului Război Mondial, Marea Unire, Conferinţa de Pace de la Paris – până la semnarea acestui document istoric emblematic la Versailles, pe 4 iunie 1920. Astfel, la sediul ICR Beijing a avut loc proiecţia unui documentar intitulat “Unirea din 1918”, iar ICR Paris a postat pe reţelele sale de socializare un episod referitor la Tratatul de la Trianon, din seria de filme “5 minute de istorie” realizată de TVR. De asemenea, reprezentanţele din Lisabona, Istanbul sau Londra au postat colaje cu imagini pe această temă sau au organizat prelegeri online. Cu prilejul Zilei Tratatului de la Trianon şi a 152 de ani de la naşterea marelui istoric român Nicolae Iorga, Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia a organizat, pe 5 iunie, proiecţia filmului documentar Nicolae Iorga, în Aula Complexului Universitar Beato Pellegrino al Universităţii din Padova.



    Peste jumătate dintre copiii români îşi doresc să plece din ţară şi să se stabilească peste graniţe, iar o treime dintre aceştia şi-ar dori să-şi continue studiile în străinătate – arată un raport privind starea copiilor din România, publicat de organizaţia “Salvaţi Copiii”. Printre principalele motive care i-ar determina să emigreze se numără oportunităţile legate de educaţie sau nemulţumirea faţă de condiţiile de viaţă din România. Datele mai atrag atenţia asupra fenomenului abandonului şcolar și asupra numărului mare de copii români care nu se află în îngrijirea directă a părinţilor. Conform estimărilor, per total, 184.000 de copii sunt total lipsiţi de îngrijirea directă a părinţilor, având fie ambii părinţi, fie părintele unic susţinător al familiei plecat la muncă în străinătate. Studiul mai arată că aproape un sfert dintre copiii români care au vârste de până la 17 ani au avut sau au un părinte plecat la muncă în străinătate, iar o treime dintre ei declară că nu au fost de acord cu plecarea celor dragi la muncă peste graniţe. Salvaţi Copiii România lucrează direct în comunităţile vulnerabile, prin programe socio-educaţionale complexe, care se adresează atât corectării decalajelor care pun copiii în situaţii de risc şi excluziune socială, cât şi facilitării accesului la servicii sociale, medicale, de educaţie şi psihologice de bază.



    Centrul de Interes anunță o expoziţie şi masă rotundă la sediul său din Cluj Napoca, intitulată Diasporic cu focus pe nouă artişti de renume internaţional. Diasporic este o expoziţie amplă dedicată exilului şi felului în care artiştii menţin legături, pe plan simbolic şi metaforic, cu ţara de origine. Cei nouă artişti care trăiesc şi lucrează în afara graniţelor ţărilor de origine, sunt nume de referinţă ale artei contemporane internaţionale. Vernisajul expoziţiei va avea loc miercuri, 7 iunie, și va fi urmat joi, de o masă rotundă în jurul tematicii expoziţiei moderată de Florin Ştefan – artist, profesor la Universitatea de Artă şi Design din Cluj-Napoca și preşedintele Federaţiei Centrul de Interes. Vor participa critici de artă, profesori universitari, artiști, consilieri de creaţie şi educaţie artistică. Selecţia curatorului Ami Barak – născut în România, care trăieşte şi lucrează în Franţa, pentru expoziţia Diasporic îi include, între alții, pe artiştii Mircea Cantor și Decebal Scriba – născuți în România, dar care trăiesc şi lucrează în Franţa. Expoziţia va putea fi vizitată până pe 29 iulie 2023, de marţi până sâmbătă. Intrarea este liberă.



    Artista Iulia Ghiță participă la cea de-a doua ediție a proiectului de artă performativă și vizuală BEDS, care are loc în perioada 5-11 iunie 2023 în orașul Turku, Finlanda, și care se desfășoară în trei locații: Teatrul Barker, Teatrul Tehdas, Galeria Titanik. Pe 6 și 7 iunie, artiștii din cadrul BedsTurku conduc un atelier axat pe arta performance-ului, deschis artiștilor, studenților la arte plastice și tuturor celor interesați să participe, cu posibilitatea ca grupul să expună în timpul evenimentului principal Beds din data de 10 iunie. Iulia Ghiță expune în cele două teatre lucrări de pictură și desen de mari dimensiuni și o instalație în galeria Titanik. Artista lucrează cu diferite medii, desen și pictură, fotografie și video.






  • “Rendez-vous au Jardin”, în Parcul Domeniului Ghica de la Ghergani

    “Rendez-vous au Jardin”, în Parcul Domeniului Ghica de la Ghergani

    În Parcul Domeniului Ghica de la Ghergani a avut loc o nouă ediţie a evenimentului european “Rendez-vous au Jardin”. Domeniul familiei Ghica, situat la circa 40 de kilometri de Bucureşti, în juddeţul Dâmboviţa, a figurat din nou pe harta grădinilor europene deschise publicului.



    În zilele de 2, 3 şi 4 iunie a avut loc o expoziţie de sculptură în aer liber, vizitatorii putând admira lucrările unui colectiv de 6 sculptori, care au pus în valoare aleile parcului cu arbori seculari, într-o simbioză perfectă între artă şi natură.



    Au expus sculptorii Maria Pop Timaru, Giulian Octav Dumitriu, Şerban Vrăbiescu, Alexandru Papuc, Vlad Dan Perianu, Valentin Soare şi Nicolae Stoica, toţi membri ai Uniunii Artiştilor Plastici din România.



    Am stat de vorbă cu doamna Irina Bossy-Ghica, stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino şi organizatoarera evenimentului cultural de la Ghergani.




  • Povestea unei biserici de mahala. Sf. Nicolae-Udricani

    Povestea unei biserici de mahala. Sf. Nicolae-Udricani

    Deschisă la finalul anului trecut, în iarna lui 2022, în cadrul muzeului Casa Filipescu-Cesianu” din centru capitalei, sediu al Muzeului Municipiului București, are loc o nouă expoziție dedicată iubitorilor de București, de istorie și de povești vechi de mahala: Povestea unei biserici de mahala. Sfântul Nicolae-Udricani”. Despre expoziție am stat de vorbă cu muzeografa și curatoarea acesteia, Raluca Moței:



    Expoziția poate fi vizitată la Casa Filipescu-Cesianu” până pe data de 8 octombrie 2023, de miercuri până duminică, în intervalul orar 10-18. Expoziția Povestea unei biserici de mahala Sfântul Nicolae-Udricani” Se axează pe reconstituirea evoluției istorice a lăcașului de cult și a comunității dezvoltate în jur, prin etalarea unor materiale provenind din cercetările arheologice realizate între anii 2005-2008 și 2018 de specialiștii Muzeului Municipiului București. Vizitatorii vor putea să descopere povestea fascinantă a unei vechi biserici bucureștene, a cărei existență a fost strâns legată de mahalaua care îi purta numele.”



    Ce poate vedea publicul în cadrul expoziției de la Casa Filipescu-Cesianu”?


    În cadrul expoziției au fost expuse candele din argint, potire și cruci de masă, cărți bisericești, cruci și pietre funerare, cărămizi din morminte, piese din ceramică, sticlă, porțelan și faianță din secolele XVIII-XIX. Bunurile culturale expuse fac parte din colecția de arheologie a Muzeului Municipiului București și din patrimoniul Bisericii Sfântul Nicolae-Udricani.”


    Curatoarea ne-a vorbit și despre configurația acestei vechi bisericii de-a lungul timpului și despre aportul adus comunității de către edificiu, fețe bisericești și oamenii locului. Raluca Moței:


    În curtea Bisericii Udricani a funcționat una dintre primele școli cu predare în limba română. Printre elevii care au învățat aici să citească se numărau Anton Pann și Petre Ispirescu. Lăcașul de cult cu hramul Sfântul Nicolae” a fost ctitorit în anul 1734, prin strădania și cheltuiala clucerului Udricani și a soției sale, Maria. În afara edificiului religios, în curte se mai găsea turnul clopotniță, pe sub care se făcea intrarea în incintă, câteva chilii și anexe. În jurul bisericii s-a constituit o mahala denumită inițial A Popii Isac” și mai târziu Udricani”. Printre proprietarii caselor din proximitate se numărau mai mulți dregători, un preot și un dascăl, pentru ca, la mijlocul secolului al XIX-lea mai mult de jumătate din familiile din această comunitate să se ocupe cu negoțul sau meșteșugurile. O parte din copiii din mahala frecventau școala primară deschisă în curtea lăcașului de cult, iar în ultimul sfert al secolului al XIX-lea, tot aici a funcționat și azilul Protopopul Teodor Economu” pentru adăpostul persoanelor sărace și invalide. De la ridicarea bisericii și până după intrarea în vigoare a legii pentru înmormântări din anul 1864, enoriașii erau înmormântați în cimitirul din jurul lăcașului de cult.



    Marele incendiu din 23 martie 1847 a afectat mare parte din mahala, atunci arzând biserica, patru case mari, 57 de case mici și zece prăvălii. Edificiul a fost refăcut în anul 1848 prin eforturile arhiereului Timotei Troados, fost egumen al Mănăstirii Sfântul Ioan” din Focșani. În urma incendiului au fost adoptate o serie de reglementări în domeniul construcțiilor, ce au determinat modificări ale evoluției arhitectural-urbanistice a întregii zone. Locul caselor de mici dimensiuni, cu curți generoase, a fost treptat luat de noi imobile, cu frontul la stradă, având mai multe etaje și curți înguste. De asemenea, sistematizării din perioada comunistă, marcată de masive demolări, au remodelat înfățișarea urbană a zonei în care Biserica Udricani a rămas unul din puținele repere ale trecutului.”






  • Untitled post 592796

    Artiști cu background în scenografie teatrală și cinematografică, cu o carieră internațională de succes în fotografia de artă și fashion și cu expoziții la Paris, Bruxelles, Amsterdam, Geneva sau Los Angeles, Dana & Stéphane Maitec prezintă, în luna mai la ARCUB un nou mod de a face fotografie în expoziţia Reflections #2”. Expoziţia este organizată de Primăria Capitalei, prin ARCUB — Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti şi poate fi vizitată până la mai 2023, la ARCUB — Hanul Gabroveni, Sala Arcelor.



    Expoziţia


    Din 2017, cei doi artiști au demarat un proiect de investigare a imaginii într-o zonă nouă, diferită față de fotografia de portret care i-a consacrat. Seria Reflections” — din care o selecție de lucrări a fost prezentată pentru prima dată în România în expoziția Maitec. Lemn Aur Lumină”, la Muzeul Național de Artă al României, în 2019/2020 — marchează o trecere de la figurativ către fotografia nonfigurativă, având ca punct de pornire construcția imaginii prin reflexie în oglindă și explorarea perspectivelor, a cromaticii, volumetriilor și formelor în relief rezultate din această modalitate de lucru. Am stat de vorbă cu Irina Ungureanu, curatoarea expoziţiei:






    Următorul interlocutor a fost Stéphane Maitec:






    Am întregit seria interviurilor despre expoziţie, dar şi despre alte proiecte artistice, cu Dana Maitec:





  • Expoziția “Interior-intimitate-afinitate în reședințe particulare din Bucureștiul La Belle Époque”

    Expoziția “Interior-intimitate-afinitate în reședințe particulare din Bucureștiul La Belle Époque”


    Muzeul Municipiului București (MMB) aduce în luna mai o invitație expozițională pentru iubitorii perioadei “La Belle Époque” (sfârșitul secolului al XIX-lea – convențional datată în 1871 până la începutul Primului Război Mondial – 1914). Fotografii de epocă și ecouri extrase din presa vremii formează o imagine asupra vieții de familie, culturale și sociale și asupra procesului modernizării din acea perioadă. Despre ce expoziție este vorba, despre conținutul acesteia, am aflat de la curatoarea și muzeograful de la Secția de Antropologie Urbană a MMB Alexandra Rusu:


    “În luna mai, la Casa “Filipescu-Cesianu”, vă invităm să vizitați noul proiect expozițional “Interior-intimitate-afinitate în reședințe particulare din Bucureștiul La Belle Époque”, găzduit de mansarda muzeului până pe 28 mai. Este vorba despre o expoziție de fotografie care valorifică patrimoniul Muzeului Municipiului București și care prezintă secvențe din universul intim al vieții de acasă. În această perioadă, populația Bucureștiului se dublează, fapt care determină un ritm al construcțiilor de locuințe noi sau de modernizare a celor vechi fără precedent. Capitala a fost modernizată, a fost reinventată, capătă o nouă identitate, iar arhitectura de factură eclectică franceză contribuie semnificativ la supranumele de Micul Paris. Totodată, Belle Époque a fost epoca burgheză prin excelență, dominată de convenții și de convențional, mai ales în spațiul public, dar cu puternice reverberații asupra vieții private, Începând cu arhitectura casei și până la comportamentul copiilor, universul vieții de acasă trebuia să exprime valorile unui om civilizat, un om care afișa o imagine plăcută și un autocontrol deplin.”



    Alexandra Rusu ne-a vorbit despre arhitectura acelor timpuri și modernizarea capitalei României:


    “Există două coordonate majore ale arhitecturii în această perioadă: eclectismul de factură franceză, pe de o parte, și, spre finalul epocii, stilul național românesc. Majoritatea reședințelor particulare din centrul Capitalei, proiectate pentru oameni politici, militari, pentru avocați sau medici, adoptă stilul arhitectural al Renașterii franceze. Belle Epoque este considerată o epocă a sinergiei, adică un moment în care dezvoltări anterioare în diferite domenii ale științei converg sau conduc spre inovație și descoperiri importante pentru umanitate. București, în această perioadă, se afla în prima linie a Europei în ceea ce privește utilizarea energiei electrice, fapt probat de numeroasele uzine care deserveau populația înstărită. Pe măsură ce utilizarea energiei electrice se generalizează, tot mai multe gospodării achiziționează dispozitive electrice, precum mașinile de gătit, care reduc munca fizică, fiind eficiente și sigure de utilizat concomitent. Modernizarea reședințelor particulare bucureștene s-a realizat prin tehnologii ale “loisir”-ului și comunicațiilor, precum gramofonul sau telefonul. La începutul secolului XX, familiile se adunau în jurul gramofonul și pentru prima dată puteau să asculte muzicieni care nu erau prezenți.”



    La final, Alexandra Rusu ne-a povestit despre nostalgia asociată acelor vremuri:


    “În primul rând, cred că trebuie să depășim idealizarea perioadei. Epoca frumoasă a fost într-adevăr mai frumoasă decât epoci precedente, însă la rândul ei a fost marcată de numeroase flageluri, de la epidemii și până la probleme sociale acute. Ne-a rămas ca moștenire credința aceasta neclintită în puterea salvatoare a progresului tehnologic. Am pierdut însă durabilul și continuitatea, care par să existe în orice aspect al vieții acelei epoci. Cred că de la oamenii Belle Epoque putem reînvăța orgoliul efortului personal îndreptat spre o operă comună, fie că este vorba de construirea unei nații, a unei case sau a unei familii.”






  • MNIR participă la expoziția internațională “First Kings of Europe”

    MNIR participă la expoziția internațională “First Kings of Europe”

    O expoziție internațională inedită și mult
    așteptată a avut vernisajul la finalul lunii martie în Statele Unite ale
    Americii, la celebrul Field Museum of Natural History din Chicago, expoziție în
    care România ocupă un rol important: First Kings of Europe. Acest proiect
    cultural fără precedent, inițiat în urmă cu 6 ani de către muzeul american,
    prezintă piese deosebite din patrimoniul a 26 de muzee din 11 țări din
    sud-estul Europei, printre care Albania, Bulgaria, Croația, Muntenegru, Serbia,
    Slovenia, Ungaria și România. Am stat de vorbă cu muzeografa Corina Borș,
    coordonatoarea expoziției din partea României, prin Muzeul Național de Istorie
    a României, despre acest proiect, despre nașterea lui și propunerea acestei
    vaste expoziții. Corina Borș:


    Este,
    practic a doua expoziție internațională în care Muzeul Național de Istorie a
    României participă în Statele Unite și Canada. Demersul a fost inițiat de
    prestigiosul muzeu Field Museum of Natural History din Chicago. În ciuda
    titlului său, care doar se dorește a fi atractiv pentru public și a marca o
    idee cu totul deosebită, expoziția are o tematică arheologică preistorică,
    începând să prezinte acestui public o istorie veche de peste 7.000 de ani.
    Proiectul First Kings of Europe a fost inițiat de reprezentanți ai Field
    Museum în urmă cu mai bine de peste 6 ani, totul începând cu vizita la București
    a cercetătorului american arheologul William Parkinson și a partenerului său în
    demersurile de cercetare și apoi realizarea expoziției, Attila Gyucha.

    Tematica
    expoziției este una arheologică, axată pe perioada preistoriei, începând din Neolitic
    și până la finalul celei de-a doua Epoci a Fierului. Este o expoziție care
    invită publicul să exploreze ascensiunea la putere a primilor dinaști, cum le
    spune astăzi, regi și regine din vechea Europă. O invitație de a descoperi cum
    comunitățile agricole egalitare au dezvoltat pentru prima dată conceptele de putere,
    inechitate socială și ierarhie. Înseamnă o călătorie în timp, mult timp înapoi,
    până aproape de anul 5.000 înainte de Hristos, un parcurs jalonat de o serie
    întreagă de artefacte preistorice de primă importanță din colecțiile a 26 de
    muzee din 11 țări sud-est europene.

    Aceste artefacte preistorice, reprezentate
    de unelte, arme, sculpturi, podoabe, o serie întreagă de alte elemente
    realizate din ceramică, metal, os sau piatră, sunt o invitație pentru a
    descoperi viața în preistorie în aceste vechi societăți din regiunea
    Balcanilor. Expoziția îndeamnă la aventură, dacă mă întrebați, pe o serie de
    rute de schimb care au modelat lumea așa cum o știm azi. Deopotrivă,
    artefactele jalonează și repere legate de ceremoniile acelor timpuri
    îndepărtate, de la reconstituirea unui altar neolitic, până la o scenă
    funerară. Nu în ultimul rând, sunt de remarcat obiecte deosebit de prețioase,
    precum arme, dar și însemne de putere care au transformat războinicii în, să îi
    spunem, dinaști.



    Muzeograful Corina Borș ne-a vorbit despre
    structura expoziției:


    Expoziția
    este structurată pe patru mari teme. De asemenea, organizată cronologic, din Neolitic
    până în prima Epocă a Fierului. Cea dintâi secțiune, dedicată perioadei Neolitice,
    explorează cum vor fi arătat tărâmurile pe care aceste civilizații preistorice
    s-au dezvoltat înainte propriu zis de apariția primilor regi. Perioada Epocii
    Cuprului sau a Eneoliticului este cea în care, practic, putem vorbi de apariția
    primelor obiecte din metal prețios, între cele mai vechi din lume, descoperite
    pe teritoriul actual al României și Bulgariei. Cea de-a treia secțiune,
    dedicată Epocii Bronzului, are ca idee centrală apariția noilor rute, dacă
    vreți, ale puterii și, propriu-zis, apariția primilor dinaști, în sensul în care
    am putea vorbi de regalitate. În fine, cea din ultimă parte a expoziției, cea
    privind Epoca Fierului, practic mileniul întâi înainte de Hristos, este cea dedicată
    nașterii ideii de regalitate.



    Care este contribuția României la acest
    proiect? Din nou Corina Borş:


    Din
    România, în această importantă expoziție participă 6 muzee, coordonatorul
    acestui proiect expozițional fiind Muzeul Național de Istorie a României.
    Acesta este partener cu Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj,
    Complexul Muzeal Național de la Piatra-Neamț, Muzeul Civilizației Gumelnița de
    la Oltenița, Muzeul Olteniei de la Craiova și Muzeul Județean Buzău. Din
    colecțiile celor 6 muzee amintite participă o selecție de 90 de artefacte pre
    și proto-istorice, datând din perioada Neoliticului, a Epocii Bronzului și până
    în a doua Epocă a Fierului.



    Cum a fost primită expoziția de către publicul
    de peste Ocean? Corina Borș:


    Deocamdată
    este dificil de răspuns la această întrebare, aceasta deoarece abia ne aflăm la
    începutul prezentării expoziției în cea de-a doua destinație. Într-un parcurs
    expozițional de peste doi ani și jumătate, au fost luate în considerare trei
    destinații, respectiv New York, Chicago și Gatineau, în Canada. Credem că
    expoziția se va bucura de un real succes, fiind o temă cu totul și cu totul
    inedită pentru publicul american. Dar, este corect să așteptăm reacțiile
    acestuia și opiniile sale.


  • Jurnal românesc – 11.05.2023

    Jurnal românesc – 11.05.2023

    Premierul Nicolae Ciucă a declarat, miercuri, că un Institut Cultural Român va fi deschis, în curând, la Seul, dar că se fac demersuri şi privind un birou de ştiinţă şi tehnologie. El a făcut acest anunț după ce l-a primit, la Palatul Victoria, pe omologul sud-coreean, Han Duck-Soo. Nicolae Ciucă a precizat că ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a confirmat derularea procedurilor, astfel încât la ambasada de la Seul va funcționa un Institut Cultural Român. Pe de altă parte, premierul Ciucă a afirmat că discuţiile au vizat o foaie de parcurs asupra aspectelor convenite în decembrie 2022, când a fost stabilită o agendă de colaborare ministerială şi sectorială, în marja parteneriatului strategic semnat în urmă cu 15 ani. Oficialul de la București a subliniat relevanţa relaţiilor economice bilaterale, menţionând că există oportunităţi foarte buneˮ pentru dezvoltarea acestora.



    Executivul de la București a aprobat, miercuri, indicatorii tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii Pod peste Prut la Ungheniˮ, România – Judeţul Iaşi, Republica Moldova – Raionul Ungheni, parte din Autostrada Unirii – A8. Potrivit unui comunicat al Guvernului, podul va fi primul cu 4 benzi între România şi statul vecin. Costul investiţiei este de peste 198 milioane de lei, fonduri europene şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, precum şi din alte surse legal constituite, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii. Podul, care include şi vama rutieră, va avea o lungime de 260 de metri. Va contribui la dezvoltarea conexiunilor rutiere cu Republica Moldova, respectiv la conectivitatea acestui stat la reţeaua europeană de transport, dar şi la fluidizarea traficului şi optimizarea fluxului de transport, precum şi eliminarea blocajelor din punctele de trecere a frontierei.



    Un simpozion cu genericul Situația românilor (aromânilor/meglenoromânilor) din Balcani, o problemă nerezolvată a avut loc, miercuri, la Palatul Parlamentului, cu prilejul Zilei Românității Balcanice. Evenimentul a fost organizat, sub patronajul președintelui Comisiei pentru românii de pretutindeni a Senatului României, de către Centrul Român de Studii și Strategii. Cu acest prilej, au fost lansate volumul Pe drumurile vieții…Destine aromâne, destine meglenoromâne, avându-i ca autori pe dr. Adina Berciu Drăghicescu și dr. Marian Crăciun și volumul Românii din Peninsula Balcanică în documentele din Arhiva diplomatică a MAE. La eveniment au participat membri ai Parlamentului României, istorici, jurnaliști și studenți din țară și din statele balcanice. În cadrul Simpozionului, au evoluat, cu o selecție de folclor aromânesc, Ansamblul folcloric aromân DOR”.



    O expoziţie de fotografie dedicată Timişoarei, Capitală Culturală Europeană, în Parlamentul spaniol, a fost inaugurată, pe 9 mai, de preşedinta comisiei mixte pentru Uniunea Europeană, Susana Sumelzo. Arta este hrană pentru spirit, ne face mai toleranţi, mai buni şi ne ajută să evoluăm, dar, în acelaşi timp, este o formă de comunicare în care cuvintele sunt de prisos. Fotografia este o formă de artă care ne ajută să reflectăm asupra problemelor sociale, asupra existenţei noastre şi a vieţii în general, ne oferă o altă perspectivă asupra a tot ceea ce ne înconjoarăˮ, a afirmat Susana Sumelzo. Timișoara, a spus aceasta, este un oraş-simbol al Revoluţiei Române din 1989 şi un oraş multietnic şi multicultural, o emblemă pentru libertate şi democraţie, valori europene fundamentale, precum şi gazda unui patrimoniu cultural unic prin diversitatea saˮ.



    Un concert omagial dedicat personalităţii marelui cărturar român Dimitrie Cantemir a fost programat pentru joi, de la ora 21.00, de Institutul Cultural Român ˮDimitrie Cantemirˮ, în parteneriat cu Consulatul General al României la Istanbul şi Kültür Aş din cadrul Primăriei Metropolitane Istanbul, sub egida Anului Cantemir (2023). Ca loc de desfăşurare au fost alese uimitoarele Cisterne Romane – Şerefiye Sarnici, construite de Împăratul Teodosius al II-lea, care datează de aproximativ 1.600 de ani.

    În repertoriul concertului susţinut de Ensemble Orient – Occident Istanbul, format din muzicieni şi interpreţi turci, au fost incluse lucrări cantemiriene. Evenimentul de diplomaţie culturală, organizat într-un loc reprezentativ pentru patrimoniul cultural mondial, reliefează contribuţia marelui cărturar român – unul din primii teoreticieni ai muzicii otomane – la patrimoniul muzical universal şi va constitui un reper pentru relaţiile culturale româno-turceˮ, a precizat ICR Istanbul.






  • Expoziția „Albinele Mării Negre” de Vasile Rață

    Expoziția „Albinele Mării Negre” de Vasile Rață

    Galeria Arbor.art.room, din Bucureşti, găzduieşte până pe 28 mai expoziţia Albinele Mării Negre” de Vasile Rață, a doua expoziție din seria Window to Europe”, parte din programul expozițional Arbor pentru 2023.



    Expoziția



    În expoziția Albinele Mării Negre” Vasile Rață explorează tensiunea și conflictul dintre oameni și natură, dar și conflictele interetnice. Am stat de vorbă cu artistul vizual despre expoziţie şi cariera sa artistică.






    Sursa de inspirație inițială a fost un peisaj cu stupi abandonați de pe câmpurile din vecinătatea Mării Negre, din România și Bulgaria. Curatoarea Victoria Nagy Vajda ne oferă mai multe amănunte.




  • Jurnal românesc – 28.04.2023

    Jurnal românesc – 28.04.2023

    Românul
    Aurel Laurențiu Plosceanu a fost ales noul vicepreședinte pentru comunicare al Comitetului
    Economic și Social European (CESE), casa societății civile organizate din
    UE. Mandatul său va dura doi ani și jumătate și se va încheia în octombrie
    2025. Membru al organizației din 2007, Aurel Plosceanu a fost președintele Secțiunii
    pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie (SOC) din
    2020 și președintele Comitetului consultativ mixt UE‑Serbia.
    Comitetul Economic și Social European asigură reprezentarea diferitelor
    componente cu caracter economic și social ale societății civile organizate.
    Este un organ instituțional consultativ, instituit prin Tratatul de la Roma din
    1957. Rolul său consultativ le permite membrilor Comitetului, deci și
    organizațiilor pe care ei le reprezintă, să participe la procesul de luare a
    deciziilor la nivelul UE.




    Solenoid
    de Mircea Cărtărescu a fost declarată cartea de ficțiune a anului în Statele
    Unite de către Los Angeles Times. Potrivit ICR New York, premiile
    acordate de influentul cotidian sunt unele dintre premiile de literatură cele
    mai prestigioase din întreaga Americă. Mircea Cărtărescu este primul scriitor
    român căruia i se acordă acest premiu. Capodopera lui Mircea Cărtărescu, Solenoid, este genul de text literar
    uimitor, ale cărui nenumărate calități reies din orice fragment, ales la
    întâmplare     – și-a motivat juriul decizia. Solenoid este cel mai mare
    succes de critică și de public al lui Mircea Cărtărescu în spațiul de limbă
    engleză. Presa americană a comentat cartea în termenii cei mai laudativi – mai
    notează ICR New York.




    Duminică
    30 aprilie, clarinetistul Petru Pane și pianista Oxana Corjos vor susține un
    recital la Konzerthaus Berlin, cu sprijinul ICR Berlin. Piesa centrală a
    evenimentului este Sonata pentru clarinet solo de Tiberiu Olah, inspirată de
    celebra sculptură a lui Constantin Brâncuşi, Pasărea măiastră, și
    considerată una dintre cele mai reușite lucrări scrise pentru acest instrument,
    fiind inclusă în repertoriul unor prestigioase concursuri internaționale.
    Programul concertului de la Berlin include și o lucrare a tânărului compozitor
    român Alin Chelărescu, Ola-Hora, ce reprezintă un omagiu adus
    compozitorului Tiberiu Olah. Piesa este inspirată de celebra Sonată pentru
    clarinet solo a compozitorului și va fi interpretată în primă audiție germană.
    Pe 27 aprilie, Petru Pane și Oxana Corjos au susținut același recital la Viena.




    România
    este, din nou, prezentă, de această dată cu instalația Fresaˮ/Căpșunăˮ,
    realizată de arhitecta Oana Stănescu, la a IX-a ediție a Festivalului
    Internațional de Arhitectură și Design Concéntrico care se desfășoară între 27
    aprilie şi 2 mai, în orașul Logroño
    (Spania). Participarea României la această ediție a Festivalului este susținută
    de Institutul Cultural Român de la Madrid, cu sprijinul Uniunii Arhitecților
    din România. Lucrarea Fresaˮ, amplasată în Piața Sfânta Ana din oraș, este dedicată
    culegătorilor de căpșuni și celor peste un milion de lucrători agricoli
    sezonieri din întreaga Uniune Europeană. Festivalul Internațional de
    Arhitectură și Design Concéntrico își propune o reflecție asupra spațiilor
    urbane prin prezentarea unor proiecte accesibile pentru toți cetățenii. Evenimentul,
    cu o largă participare europeană, propune abordarea unor perspective diferite
    asupra problemelor urbane.




    Galeria
    Institutului Cultural Român de la Lisabona găzduiește, până pe 31 mai,
    expoziția personală Amnezia a fotografului Claudiu Ciprian Popa.
    Expoziția cuprinde o serie de panouri și 2 instalații special realizate pentru
    a fi prezentate la galeria ICR Lisabona. Ea este o invitație pentru privitor de
    a contempla propria memorie și de a se scufunda în propriile amintiri. Artistul
    și-a propus să prezinte o colecție de portrete din arhiva sa într-o manieră
    originală. Pentru a crea noile portrete, a tăiat fotografiile în piese de
    diferite mărimi și forme și le-a amestecat aleatoriu. O nouă construcție a propriei
    memorii, o nouă ierarhie a lucrurilor importante din lucrările sale, o nouă
    formă de a spune aceeași poveste dintr-un unghi diferit, din perspectiva anilor
    ce au trecut. O ultimă șansă de a-și salva amintirile de Amnezie -
    notează Institutul Cultural Român.


  • Pictorița Ligia Macovei în colecții private

    Pictorița Ligia Macovei în colecții private

    Muzeul Municipiului București (MMB) a pregătit
    o nouă expoziție care va putea fi vizitată până la finalul lunii mai: Ligia
    Macovei în colecții private. Expoziția prezintă lucrări din colecția Eduard
    Uzunov. Ligia Macovei (1916-1998) a fost graficiană și pictoriță, dar și o
    importantă colecționară de artă, alături de soțul ei, arhitectul Pompiliu
    Macovei. Am stat de vorbă despre expoziție cu directorul adjunct al MMB, Elena
    Olariu:


    Este o
    cercetare mai veche, pe care muzeografii de la Secția de Artă din cadrul
    Muzeului Municipiului București o efectuează pentru a identifica colecțiile
    private în care se află artiștii pe care noi îi avem în patrimoniu. Continuă un
    program mai complex. Acest proiect a început în anul 2022 cu două evenimente
    speciale care au avut loc la Galeria Rotenberg-Uzunov și care au fost
    realizate în parteneriat cu Muzeul Municipiului București.

    În casă, pe lângă
    lucrările artistei, pentru că este o casă memorială dedicată ei și soțului ei,
    care a fost un foarte important colecționar, vom vedea și aceste schițe, aceste
    experimente pe care artista le-a realizat cu ocazia prezentărilor pe care le-a
    făcut la edituri pentru a convinge editurile să achiziționeze aceste desene.
    Unele sunt inedite pentru că varianta pe care domnul Uzunov o deține în
    colecția sa privată este plină de culoare. Știm că în final au fost alese
    desenele alb-negru, dar prin această descoperire a unei mape speciale care se
    află în această colecție privată, noi putem vedea și varianta color.

    Prin
    această expoziție intrăm în laboratorul de creație al artistului. Ne bucurăm
    foarte mult că domnul Uzunov a hotărât să doneze această mapă Muzeului
    Municipiului București și ea să fie prezentată și să continue să trăiască, să
    spunem așa, la Colecția de Artă Ligia și Pompiliu Macovei, ea urmând să mai
    fie expusă chiar în cadrul domiciliului artistei, chiar în cadrul atelierului
    artistei, care este foarte frumos. Vă invităm să veniți să vedeți această casă
    minunată, colecția de artă care se află expusă acolo.


    Artista Ligia
    Macovei a rămas în amintirea publicului prin ilustrații realizate pentru volume
    de poezii ale unor mari poeți români precum Mihai Eminescu (1850-1889), considerat
    marele nostru poet național, Tudor Arghezi (1880-1967) sau laureatul Premiului
    Nobel, poetul italian Salvatore Quasimodo. Despre ilustrațiile prezente în
    expoziție Elena Olariu ne-a declarat:


    Sunt
    prezentate și schițele, experimentele artistei vizavi de ilustrarea creației
    argheziene, un proiect inedit care nu a mai fost realizat în România și o
    colaborare fructuoasă care ne-a dat și această idee de a continua cu o
    expoziție chiar în casa în care a trăit artista și care acum este Muzeul
    Macovei. Este, de fapt o încununare a acestor cercetări.

    Acolo se află și un
    album dedicat Ligiei Macovei, o artistă extrem de interesantă, o graficiană
    foarte talentată, pentru că a ilustrat și alte cărți importante din literatura
    română și nu numai. A ilustrat într-o formă splendidă poeziile eminesciene și,
    după succesul înregistrat cu volumul Poezii de Mihai Eminescu, care a luat și
    o mențiune specială la Târgul de la Leipzig, în 1970, artista împreună cu
    Editura Minerva scot acest volum excepțional dedicat poeziilor lui Tudor
    Arghezi.

    Aici, artista într-adevăr folosește toate mecanismele importante
    pentru a realiza un desen foarte modern, chiar avangardist, care să se
    potrivească cu poezia specială a lui Arghezi. Este poate un desen mai angoasat,
    dar care merge perfect pe linia poetică a marelui poet Tudor Arghezi. Acest
    volum, într-adevăr, ilustrează foarte bine creația sa și modernitatea lui.



    În finalul discuției,
    directorul adjunct al MMB a ținut să menționeze:


    Ne
    bucurăm foarte mult să putem să anunțăm că Muzeul Municipiului București a
    inițiat procedura de clasare a casei și sperăm ca în viitorul foarte apropiat
    ea să intre într-un proces de restaurare.