Radio România Internațional

Tag: expozitie

  • Jurnal românesc – 24.04.2023

    Jurnal românesc – 24.04.2023

    Elevii români din afara graniţelor ţării, bursieri ai statului român, vor beneficia de reducere de 75% pentru accesul la muzee, la concerte, la spectacole de teatru, de operă, de film, precum şi la alte manifestări culturale şi sportive organizate de instituţii publice pe teritoriul României. Decizia a fost luată de Comisia pentru învăţământ din Camera Deputaţilor care a adoptat un amendament al PSD în acest sens la proiectul Legii învăţământului preuniversitar.

    Deputaţii din comisie au continuat, sâmbătă, dezbaterile la acest proiect, de la secţiunea învăţământul pentru românii din afara graniţelor, acceptând mai multe amendamente ale PSD, USR şi AUR. Potrivit celor adoptate, Ministerul Educaţiei, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe şi Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, poate organiza unităţi de învăţământ ‘de tip şcoală românească din afara graniţelor ţării’, cu predare în limba română, pe lângă oficiile diplomatice şi instituţiile culturale ale României în străinătate.

    De asemenea, poate organiza cursuri de limbă, cultură şi civilizaţie românească, în conformitate cu legislaţia statului respectiv, în unităţile de învăţământ unde învaţă un număr considerabil de preşcolari sau elevi români. Deputaţii din Comisie au admis şi un amendament al USR prin care absolvenţii de învăţământ gimnazial sau liceal din străinătate vor putea fi înscrişi şi la evaluarea naţională special organizată în România, nu numai la examenul naţional de Bacalaureat, cum este prevăzut acum în proiectul de lege.

    Departamentul pentru Românii de Pretutindeni anunță o serie de evenimente dedicate Zilei Românilor de Pretutindeni, care se vor desfășura la București, în perioada 25 – 28 mai 2023. Cu această ocazie, Instituția invită românii din afara granițelor țării să participe la activitățile culturale programate în această perioadă. Menținerea legăturii cu comunitățile de români din afara granițelor țării, întărirea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase și recunoașterea importanței pe care statul român o acordă acestora reprezintă principalul obiectiv al acestui demers- anunță instituția într-un comunicat. Potrivit acestuia, cheltuielile cu transportul din țara de reședință la București și retur vor fi asigurate de către participant. De asemenea, cheltuielile privind cazarea și masa, în perioada evenimentelor, vor fi asigurate de către organizatori.

    Institutul Cultural Român de la Madrid organizează cea de-a XIII-a ediție a Festivalului Filmului Românesc în Spania, în perioada aprilie – decembrie 2023. Inaugurarea a avut loc pe 20 aprilie, la Madrid, în prezența autorităților române și a celor locale spaniole. Proiectul anual de promovare a cinematografiei românești, pe care ICR Madrid l-a inițiat în anul 2010, constă în proiectarea a 5-6 pelicule recente în capitala Spaniei, fílmele fiind ulterior itinerate și în alte orașe spaniole, precum Barcelona (al doilea pol cultural al Spaniei), Valencia (în regiunea cu o imigrație românească foarte puternică și o filmotecă foarte activă), Sevilla sau Palma de Mallorca. Anul acesta vor fi proiectate șase filme realizate în anii 2021 și 2022, în Madrid și în alte șapte orașe spaniole.

    Institutul Cultural Român de la Varşovia itinerează expoziţia ‘Timişoara – patrimoniul sub reflectoare / Spotlight Heritage Timişoara’ la Biblioteca Publică Voievodală din Cracovia, în perioada 21 aprilie – 31 mai 2023. Prezentată iniţial la Varşovia, cu sprijinul Ambasadei României în Polonia, apoi la Poznan, expoziţia îşi propune să prezinte publicului polonez patrimoniul construit şi poveştile oraşului care deţine anul acesta titlul de Capitală Europeană a Culturii. Prin proiect, Institutul Cultural Român de la Varşovia continuă să ofere vizibilitate Timişoarei, oraş care deţine în 2023 titlul de Capitală Europeană a Culturii, patrimoniului său multietnic, dar şi spiritului antreprenorial care-l caracterizează – se mai arată în comunicat.

    Scriitoarea Doina Ruști a participat pe 22 aprilie la Festival de Carte de la Paris, în cadrul căruia a susținut un dialog legat de apariția în limba franceză a romanului său Zogru și o sesiune de autografe. Cartea (tipărită pentru prima oară în 2006) s-a bucurat de succes, fiind tradusă în spaniolă, italiană, maghiară și bulgară și recompensată cu mai multe premii, între care Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru Cea mai bună carte de proză a anului 2006. Doina Ruști a scris romane cu miză socială puternică, apreciate de critica literară, traduse în peste 15 limbi, inclusiv în chineză, și cu recenzii laudative în numeroase publicații internaționale.


  • Expoziția „Secolul al XVII-lea în documente și imagini” la Muzeul Municipiului Bucureşti

    Expoziția „Secolul al XVII-lea în documente și imagini” la Muzeul Municipiului Bucureşti

    În centrul
    capitalei, la Palatul Suțu din cadrul Muzeului Municipiului București (MMB),
    s-a deschis o nouă expoziție ce aduce în fața publicului o pagină de istorie și
    cultură: Secolul al XVII-lea în documente și imagini din patrimoniul MMB. Țara
    Românească (cunoscută și sub numele de Valahia) a fost un stat medieval, între
    secolele al XIV-lea și secolul al XIX-lea, ce se întindea pe teritoriul de sud
    al României de azi, până la linia munților Carpați. Pe acest teritoriu
    zbuciumat istoric, domnitorii țării au încercat să aducă credință, cultură și
    carte poporului. Despre ce pot vedea vizitatorii în cadrul expoziției de la MMB,
    documente oficiale, pictură, sculptură și obiecte istorice, referiri la
    diferiți domnitori din secolul al XVII-lea, toate prezentate publicului, ne-a
    vorbit curatoarea acesteia, muzeograful Mihaela Rafailă:


    În cadrul expoziției vor fi etalate documente provenite din
    cancelariile Țării Românești începând cu Radu Șerban, Matei Basarab,
    Constantin Șerban, Grigore I Ghica, Gheorghe Duca, Șerban Cantacuzino și
    Constantin Brâncoveanu, câteva mici portrete ale unor voievozi munteni, care au
    condus și au emis hrisoave în cursul veacului al XVII-lea, bustul voievodului
    Constantin Brâncoveanu, Îndreptarea legii, Cheia înțelesului și o
    Evanghelie tipărită în timpul domniei lui Vodă Brâncoveanu, la 1697, precum și
    câteva pumnale de la sfârșitul secolului al XVII-lea.

    Expoziția pe care o
    propunem se dorește a fi un nou prilej pentru Muzeul Municipiului București de
    a etala o foarte mică parte din bunurile sale culturale deținute în bogatul său
    patrimoniu. Demersul expozițional se adresează îndeosebi specialiștilor care se
    preocupă de studiul acestor înscrisuri, mai ales că doar unele dintre acestea
    au văzut lumina tiparului in extenso, dar și publicului larg care poate afla
    noi informații despre această perioadă și, totodată, să admire frumusețea
    documentelor de cancelarie.


    Curatoarea
    expoziției ne-a făcut o scurtă prezentare a secolului al XVII-lea de pe
    teritoriul Țării Românești:


    Prima jumătate a secolului al XVII-lea a fost marcată de lunga
    domnie, de circa 22 de ani, a lui Matei Basarab, în timpul căreia au avut loc
    însemnate realizări în diverse domenii ale societății românești. S-a remarcat
    drept un bun gospodar și organizator, dârz apărător al hotarelor Țării
    Românești, motiv pentru care chiar otomanii l-au considerat un al doilea Mihai
    Viteazul. În plan cultural, a fost socotit un adevărat Mecena în dezvoltarea
    artei și culturii.

    Refacerea economică a țării, ca urmare a unei perioade de
    liniște relativă, i-a asigurat domnului o solidă bază materială pentru
    desfășurarea unei vaste opere cultural-artistice. A atras la Curtea Domnească
    pe cei mai învățați oameni ai epocii sale, dintre care amintesc: pe Udriște
    Năsturel, episcopul Ignatie de Râmnic, mitropoliții Teofil și Ștefan sau
    Pantelimon Ligaridis, grec din Chios, care a deschis la Târgoviște prima școală
    superioară din Țara Românească. Cu sprijinul mitropolitului Kievului, Petru
    Movilă, voievodul muntean a adus în țară două tipografii, una așezată la
    Câmpulung și cealaltă care a peregrinat de la Mănăstirea Govora, la Mănăstirea
    Dealu și stabilită, în final, la Târgoviște.

    În timpul domniei sale au fost
    construite numeroase mănăstiri și au fost renovate mai multe
    biserici, dintre care amintim: mănăstirile Arnota, Curtea de Argeș, Govora,
    Tismana, la care s-a adăugat refacerea curților domnești de la Brâncoveni,
    Caracal, București și Târgoviște. Astfel că nu a existat ctitorie veche care să
    nu fie reparată sau refăcută, afirmând fără a greși că întreaga țară apărea ca
    un șantier vast în care toate vechile monumente căpătau haină nouă.



    Expoziția de la
    Palatul Suțu va putea fi vizitată până la începutul lunii septembrie.


  • Fotograful Alexandru Tzigara-Samurcaș

    Fotograful Alexandru Tzigara-Samurcaș


    De numele lui Alexandru Tzigara-Sarmucaș, folclorist,
    etnolog, istoric de artă, profesor de istoria artei la universitățile din
    București și Cernăuți și părinte al muzeografiei române, se leagă începuturile
    studierii lumii rurale românești. El însă este și un nume care a intrat și în
    istoria fotografiei românești, pasiune de care se folosea pentru a imortaliza
    și lumea satului căruia i se acorda mai puțină atenție în comparație cu viața
    la oraș. Pentru a-i prezenta publicului opera fotografică, Biblioteca Academiei
    Române a organizat o expoziție cu colecția de fotografie a celebrului etnolog
    intitulată Oltenia de acum un secol în fotografiile lui Alexandru Tzigara-Sarmucaș.
    Colecția instituției citate deține astăzi aproximativ 4000 de fotografii și
    1000 de clișee realizate de el.


    Alexandru Tzigara-Samurcaș s-a născut la
    București în 1872 și zvonurile spun că ar fi fost fiul nelegitim al regelui
    Carol I. Germanofil, face studii în filosofie la Universitatea din Munchen unde
    se specializează în istoria artei. Cercetările genealogice au arătat că avea
    descendențe greacă și italiană, dar și legături de sânge cu familii boierești
    românești, înrudindu-se cu Kretzulescu și Crețeanu. Tzigara-Samurcaș s-a
    căsătorit cu o membră a familiei Cantacuzino, ceea ce i-a permis ascensiunea în
    lumea aristocratică și mai înaltă. A făcut parte din societatea literară
    Junimea de orientare liberal-conservatoare și a început să fie activ în presa
    culturală. În primul război mondial a fost în favoarea păstrării alianței
    României cu Germania și împotriva alianței cu Franța și Marea Britanie. După
    primul război mondial au existat voci care au cerut pedepsirea lui Alexandru
    Tzigara-Samrucaș pentru colaborarea cu ocupantul german între 1916 și 1918. A
    supraviețuit criticilor și a continuat să predea la universitate. Între altele,
    de numele lui se leagă și prima emisiune radio din România, el fiind cel care a
    inaugurat emisia cu un text scris special pentru eveniment, pe 1 noiembrie 1928.
    Alexandru Tzigara-Samurcaș a murit în 1952, la București, cu trei zile înainte
    de a împlini vârsta de 80 de ani.


    Alina
    Popescu de la Biblioteca Academiei Române a fost cea care a conceput expoziția
    Tzigara-Samurcaș. Expoziția
    cuprinde fotografii reprezentând biserici și mănăstiri din Oltenia, ca și
    fresce și mobilier din aceste locuri reprezentând practic un etalon vizual al
    modului în care aceste monumente și obiecte arătau în urmă cu aproximativ 100
    de ani. Fotografiile datează de la 1900-1930 și sunt interesante de pus în
    comparație cu modul în care arată astăzi aceste lucruri. Au existat fotografi și
    înaintea lui, în special artiști fotografi, care se opreau și fotografiau ici
    și colo din motive artistice sau la cererea unui client, câte o biserică. Au
    existat, de asemenea, și călători turiști care aveau și aparat de fotografiat
    cu ei. Poate este primul care, într-adevăr, s-a dedicat fotografierii loc cu
    loc și obiect cu obiect, având în vedere proiecte proprii ulterioare, gen
    susținerea unui curs de istorie artei sau scrierea unei cărți sau, de ce nu, deja
    se gândea, încă de la trecerea dintre secole, la fondarea Muzeului Național,
    astăzi Muzeul Național al Țăranului Român.



    Am întrebat-o pe Alina Popescu ce vede
    privirea lui Alexandru Tzigara-Samurcaș atunci când imortalizează lumea satului? Vede foarte multe biserici
    ruinate, vede foarte multe edificii, obiecte, biserici într-un avansat grad de
    deteriorare, de uitare și de dezinteres. Deci chiar și bisericile care cândva
    erau capele ale curților boierești locale, curți de boierime mică și medie, dar
    a căror lume totuși a supraviețuit și în care sunt portrete votive ale acestor
    familii, chiar și aceste edificii sunt destul de neîngrijite, prost luminate,
    deteriorate. De altfel, fotografiile lui sunt cumva în avans relativ mic ca
    timp față de proiectele de restaurare ale Comisiunii Monumentelor, care au fost
    destul de multe începând de la 1880 până la 1940. Chiar a fost un număr mare de
    șantiere de restaurare.




    Ce diferențe există între ce vede ochiul
    unui privitor de astăzi și ce vedea ochiul fotografic al lui Alexandru
    Tzigara-Samurcaș în urmă cu mai mult de 100 de ani? Alina Popescu a răspuns că
    timpul a lăsat diferențe care necesită explicații suplimentare. Am avut mare grijă ca în
    etichetele atât de catalog, cât și de expoziție acele biserici și acele obiecte
    care arată cu totul altfel astăzi să conțină note care spun exact în ce costau
    diferențele. De exemplu, un simplu exemplu: la biserica din comuna Vladimir, care
    avea o fațadă de vest bogat decorată cu sfinții de hram Constantin și Elena,
    Sfânta Paraschiva și Sfântul Ioan Botezătorul, astăzi ei au dispărut complet. Este
    o fațadă zugrăvită în alb, față de fațada din preajma anului 1920 care prezintă
    fresca originală de la 1800.




    Fotografia lui Alexandru
    Tzigara-Samurcaș din urmă cu mai mult de un secol arată o lume înapoiată, însă
    în transformare, o lume pe care oamenii de azi o înțeleg mai bine având
    avantajul timpului scurs. Este lumea care a ajuns până la noi grație
    tehnologiei de atunci, tehnologiei de azi revenindu-i misiunea de a duce lumii
    de mâine ce vede azi.

  • Expoziția „Traversând h’ARTA”

    Expoziția „Traversând h’ARTA”

    La Galeriile Alfa”, din Bacău, a avut loc expoziția Traversând hARTA”. Evenimentul s-a desfășurat în cadrul proiectului A.P.C.O.R. – Artă Plastică Contemporană din România sub egida Asociației Culturale HXA Art Gallery din Bucureşti în colaborare cu Muzeul de Artă Bacău şi a prezentat publicului lucrări de artă realizate de 13 plasticieni din țară.



    Tema centrală a proiectului este migrația culturală a cărei finalitate indică spre un ansamblu mixt aflat sub semnul multiculturalismului. Primul punct al unui itinerar ce cuprinde galerii și muzee din România și din străinătate, evenimentul a deschis seria expozițiilor care vor schița noi rute culturale conectând tradiții locale, problematici specifice și dorințe individuale.



    Curatorul expoziției a fost Ana-Maria Vasilescu, artist vizual din București, iar coordonatorul proiectului este artistul plastic şi profesorul universitar Ioan Augustin Pop.

  • Expoziția “Cerul în mai multe lungimi de undă”

    Expoziția “Cerul în mai multe lungimi de undă”


    Muzeul Municipiului București (MMB) are în componența sa singurul observator astronomic din capitală deschis publicului: Observatorul Astronomic “Amiral Vasile Urseanu”. Amiralul Vasile Urseanu (1848-1926) a fost fondatorul Societății Astronomice Române, fiind și primul președinte al acesteia în 1908, și al Observatorului Astronomic Popular, construcție realizată prin forțe financiare proprii în 1910. Clădirea Observatorului are formă de navă, care în cel mai înalt loc are instalată o cupolă astronomică de 5 metri. În momentul inaugurării, Observatorul adăpostea o excelentă lentilă Zeiss cu diametrul obiectivului de 150 mm. După decesul amiralului, soția acestuia a donat Primăriei Municipiului București clădirea, acesta jucând un important rol în popularizarea astronomiei în rândul publicului larg. Am stat de vorbă cu muzeograful Adrian Șonka de la secția de Antropologie Urbană despre expoziția propusă de către MMB în cadrul Observatorului, “Cerul în mai multe lungimi de undă”:


    “Expoziția noastră este compusă din 5 panouri de mari dimensiuni pe care am reprezentat cerul în mai multe tipuri de lumini. Avem un panou mic pentru explicații. Noi ne-am gândit că oamenii au nevoie să vadă imagini cu cerul, cu obiectele cosmice, în toate tipurile de lumină pe care astronomii le pot observa. Expoziția va putea fi văzută până la toamnă, în orice seară când avem program. Pentru fiecare tip de lumină pentru care s-a observat cerul avem câte o imagine cu întregul cer. Pe cer, în funcție de tipul de lumină observată, se văd obiecte. În domeniul vizibil, de exemplu, se văd foarte multe stele și nori de praf. Pe cerul în infraroșu se pot vedea doar norii de praf, iar în cerul observat în raze X, în raze gamma se pot vedea doar obiectele cele mai fierbinți din Univers. Pentru fiecare tip de lumină avem o fotografie cu centrul galaxiei noastre. De obicei, în centrul galaxiei noastre se află o gaură neagră supermasivă, iar imaginea ei și marginea mediului înconjurător al ei se modifică în funcție de tipul de lumină în care observi. De exemplu, cu unde radio se pot vedea gaura neagră și discul din jurul ei. În infraroșu nu putem vedea decât norii de praf care se află în direcția în care este gaura neagră, iar în vizibil aproape că vedem numai stele.”



    Adrian Șonka ne-a explicat modul în care percepem cerul, cel vizibil cu ochiul liber și cel văzut cu ajutorul instrumentelor:


    “Este foarte interesant dacă te gândești la lumina pe care o poate detecta retina ochiului nostru. Noi, oamenii și multe din animalele de pe Pământ, ne-am acomodat la lumina pe care Soarele o emite în cea mai mare cantitate. Noi denumim gama aceasta de lumină spectrul vizibil, domeniul vizibil, și bineînțeles că noi observăm cerul în domeniul vizibil. Iar în acest tip de lumină, de obicei stelele care nu sunt nici prea reci, nici prea fierbinți emit lumină. Tot ce vedem cu ochiul liber pe cer ar fi stele, stele care emit un anumit tip de lumină. În infraroșu, de exemplu, se pot vedea obiectele reci, stelele reci și se pot vedea norii de praf încălziți de lumina stelelor din galaxia noastră. Iar, în alt tip de lumină se pot vedea doar norii de gaz, cei care se formează în prezent stele. În domeniul razelor gamma sau razelor X putem vedea cele mai fierbinți obiecte din Univers, supernovele, resturile de supernovă, gazul care se încălzește în jurul stelelor masive, precum și galaxiile care conțin găuri negre. Acum, bineînțeles că ochiul nostru s-a adaptat la lumina pe care o emite soarele, care pătrunde prin atmosferă și poate ajunge până la noi. Dar, o mare parte din lumina din Univers este blocată de către atmosfera noastră și este foarte bine că este așa, pentru că nu orice tip de lumină este prietenos cu viața. Limitările ochiului nostru sunt date de tipul de celule care se găsesc în retină. Nu putem vedea decât o anumită parte a spectrului electromagnetic, a întregii lumini din Univers. Și să știți că se consideră în prezent că noi practic vedem foarte puțin cu ochiul din lumina existentă în Univers.”



    Când poate fi vizitată expoziția de la Observatorul Astronomic “Amiral Vasile Urseanu”?


    “Cei care doresc să vină la noi pot veni ziua să vadă expoziția, iar apoi, după ora 19:30, pot veni să vadă cerul prin telescop. Depinde și de momentul când vin. De exemplu, primăvara, primăvara aceasta se vede foarte bine planeta Venus, se mai vede și planeta Marte și în fiecare lună, timp de două săptămâni, se poate vedea și Luna, cam pe la începutul lunilor calendaristice. Bineînțeles că în afară de planete, avem stele, avem constelații pe care le arătăm oamenilor. Și să știți că oricine vine la noi primește ghidaj, un ghid explică și încearcă să îi arate diferite obiecte, fie prin telescop, fie cu ochiul liber. Intrarea la Observator se termină la ora 21, iar observațiile se încheie la ora 21.30, între orele 14 și 21.30 Observatorul este deschis.”




  • Artistul vizual Deniz Constantin

    Artistul vizual Deniz Constantin

    Deniz Constantin, artistul român cu studii în sociologie în Elveţia, la Universitatea din Zurich, care a lucrat o perioadă şi în publicitate și marketing digital, precum și ca bucătar, expune la Bucureşti sub titlul “Curatoarea vine mâine”.



  • Jurnal românesc – 6.04.2023

    Jurnal românesc – 6.04.2023

    Europarlamentarul Eugen Tomac a prezentat, la Târgu Mureş, campania de strângere de semnături pentru petiţia intitulată “România merită în Schengen”, care urmează să fie depusă la Parlamentul European împreună cu solicitarea ca forul legislativ european să intervină, în calitate de parte privilegiată, în acţiunea declanşată la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Tomac îi invită pe cetăţenii români şi nu numai să semneze petiţia la adresa romaniainschengen.ro. “Vrem, de fapt, că această petiţie să ajungă pe masa Parlamentului European şi, evident, Parlamentul să dea un vot. Şi în urma acestui vot să intervină în acest proces pe care l-am deschis împotriva Consiliul Uniunii Europene.


    Odată ce va interveni Parlamentul European în acest proces, şansele noastre de a intra în spaţiul Schengen într-un termen foarte scurt, în acest an sau cel târziu anul viitor, cresc semnificativ”, a declarat Tomac. El apreciază că, prin votul Austriei împotriva aderării României la Schengen, românilor li se încalcă două libertăţi ale Uniunii Europene din cele patru, libertatea de circulaţie a persoanelor şi libertatea de circulaţie a mărfurilor. Eurodeputatul a afirmat că nu crede că sunt şanse ca România să fie admisă în spaţiul european de liberă circulaţie cu ocazia consiliilor de Justiţie şi Afaceri Interne din iunie şi septembrie. “Acest proces pe care l-am deschis rămâne singura cale prin care putem tranşa acest subiect privind accesul nostru în spaţiul Schengen. (…) acest proces la Curtea de Justiţie a UE nu blochează negocierile (…) Austria oricând poate reveni asupra deciziei şi (…) poate decide asupra acceptării noastre în Spaţiul Schengen”, a mai spus Tomac.



    Expoziția de grafică “Perpetuări”, ce cuprinde o selecție de lucrări ale artistului grafician Mihail György, a fost deschisă la Galeria de Artă a Accademiei di Romania la Roma. Manifestarea, curatoriată de Luminița Vasile şi organizată în colaborare cu Galeria Basil, cuprinde 40 lucrări de grafică realizate între anii 1968 şi 2000. Artistul, unul dintre cei mai mari graficieni români, se află acum la venerabila vârstă de 92 de ani. A absolvit Institutul de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu” din București și Academia de Arte “Ilya Yefimovich Repin” din Sankt Petersburg. Din 1960 a devenit colaborator permanent a Editurii Tineretului. Din 1962, a participat cu lucrări la Expozițiile internaționale de carte ilustrată – Roma, în 1963 şi Bratislava, în 1967, dar și la 16 expoziții personale în România şi în străinătate. Expoziția “Perpetuări” poate fi vizitată până la 22 aprilie.



    Institutul Cultural Român “Mihai Eminescu” de la Chișinău sprijină prima ediție a proiectului cultural-educativ “Teatru pe roți”, organizat de Asociația Obștească Centrul pentru Resurse Media. În cadrul inițiativei, Teatrul “Alexei Mateevici”, Teatrul Republican “Luceafărul” și Teatrul Laborator “Arta și gândul” susțin spectacole pentru copiii și tinerii din trei localități ale Republicii Moldova, în perioada 4 aprilie — 4 august. Spectacolele pot fi urmărite în satul Hîrbovăț din raionul Anenii Noi, satul Horești din raionul Ialoveni și satul Camenca din raionul Glodeni. Din program fac parte piesele “Destin” în regia Danei Strungaru şi “Să le spunem pe nume” de Luminița Țâcu, puse în scenă de Teatrul “Alexei Mateevici”, “Păcală”, în regia lui Ion Jitari, de la Teatrul Republican “Luceafărul” şi “Cuiul lui Pepelea”, în regia lui Eugen Matcovschi, de la Teatrul Laborator “Arta și gândul”. Proiectul “Teatru pe roți” se află la prima ediție şi este prima iniţiativă de acest gen care ajunge în localitățile rurale ale Republicii Moldova și este orientată către tinerii cu vârste între 14 și 18 ani.



    O serie de fotografii care explorează viaţa şi personalitatea artistei Miruna Boruzescu, scenografă şi creatoare de costume franco-română, sunt expuse la Galeria Macadam a Institutului Cultural Român din Paris. Instantaneele, realizate de fotograful Dan Hayon pe parcursul a 50 de ani, sunt însoţite de un videoclip intitulat “Miruna’s Magical Mistery Tour”. Miruna Boruzescu a fost una dintre cele mai talentate scenografe și creatoare de costume pe care le-a avut România. A fost soţia și partenera de lucru a lui Radu Boruzescu, de asemenea scenograf de teatru, operă și cinema. Creaţiile ei pentru teatru, cinema și operă au fost aclamate în întreaga lume. De-a lungul timpului a colaborat cu nume celebre, precum Liviu Ciulei, Lucian Pintilie, Radu Penciulescu, Iulian Mihu, Sergiu Nicolaescu, Dan Piţa sau Mircea Veroiu. Expoziţia din capitala Franţei este deschisă la 3 mai.






  • Jurnal românesc – 04.04.2023

    Jurnal românesc – 04.04.2023

    Şeful
    Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Gheorghe Cârciu, a efectuat o
    vizită de lucru în Sicilia, în perioada 31 martie – 3 aprilie. Acesta a avut
    întâlniri cu comunitatea românească din zonele Palermo, Agrigento și Catania și
    cu membri ai administraţiei italiene. În prima zi, delegația DRP a participat
    la conferința Sicilia-România implicațiile unei emigrații bilaterale de
    prosperitate. Cârciu a punctat necesitatea recunoașterii comunității
    românești ca minoritate națională, în condiţiile în care este cea mai numeroasă
    și mai bine integrată din Italia. În a doua zi, secretarul de stat a avut
    întâlniri cu primarul orașului Agrigento, cu primari ai provinciei cu același
    nume și cu reprezentanți ai comunității românești, în vederea identificării de
    proiecte comune, adaptate nevoilor românilor din această zonă. Nu a fost
    o surpriză pentru mine să aud cuvinte frumoase la adresa românilor. Știu prea
    bine că românul este muncitor, ambițios și dornic să arate că, acolo unde se
    stabilește, trăiește cum se cuvine și sfințește locul, a spus Cârciu. În
    ultima zi a vizitei, delagaţia românească a fost primită de primarul
    municipiului Catania, Piero Mattei, cu care a discutat despre posibilitatea
    alocării unui loc în consiliul local, pentru un cetățean român, care să
    reprezinte interesele comunității la nivelul administrației publice locale.
    Membrii marcanți ai comunității românești din Italia trebuie susținuți,
    în vederea afirmării în structurile organizaționale locale, a spus Gheorghe
    Cârciu. Conform datelor oficiale publicate de Institutul Naţional de Statistică
    de la Roma, peste 1,1, milioane de români trăiau în Italia în 2020.




    Senatul a
    adoptat o propunere legislativă de modificare a Legii privind reforma în domeniul
    sănătăţii, prin care elevii şi studenţii români din străinătate vor beneficia
    de asigurare medicală fără plata contribuţiei. Potrivit textului legislativ,
    beneficiarii sunt copiii până la 18 ani, tinerii de la 18 până la 26 de
    ani, dacă sunt absolvenţi de liceu până la începerea anului universitar, dar nu
    mai mult de trei luni de la terminarea studiilor, ucenicii înmatriculaţi într-o
    instituţie de învăţământ liceal sau şcoală profesională acreditată din România
    sau din străinătate, studenţii şi studenţii-doctoranzi înmatriculaţi în România
    sau peste hotare, doctoranzi care desfăşoară activităţi didactice, absolvenţii
    facultăţilor de medicină, stomatologie şi farmacie încă şase luni de la
    absolvirea facultăţii, cât şi persoanele care urmează modulul instruirii individuale
    pentru a deveni soldaţi sau gradaţi profesionişti. Iniţiatorii au
    declarat că au rezolvat, astfel, o eroare semnalată de o serie de elevi români
    care învaţă în străinătate, dar care şi-au păstrat domiciliul în România.
    Propunerea legislativă va fi dezbătută, acum, de Camera Deputaţilor, care este
    for decizional în acest caz.




    Peste 5.500 de
    elevi şi profesori din ţară şi din străinătate s-au înscris la cea de a 8-a
    ediţie a Festivalului Internaţional de trailere de carte Boovie,
    care va avea loc în perioada 25-28 iulie, la Braşov, sub titulatura
    Cartea Noilor Începuturi. Organizatorii au transmis că la toate
    cele şase secţiuni participă 555 de echipe, care provin din toate judeţele
    României, din Bucureşti, precum şi din Republica Moldova, Grecia, Irlanda şi
    Spania. Între 19 martie şi 21 mai, participanţii realizează trailerele pentru secţiunile
    din concurs, urmând ca acestea să fie trimise pentru a participa la faza finală
    a Festivalului, la Braşov. În perioada 25-28 iulie, pe lângă vizionarea şi jurizarea
    propriu-zisă a producţiilor participante, vor avea loc concerte, ateliere,
    întâlniri cu scriitori şi nume consacrate din domeniul literaturii, teatrului
    şi filmului şi vizionări de filme. Festivalul-concurs, care a luat naştere în
    2015, este organizat de Asociaţia Grow Up Project alături de Colegiul Naţional
    Pedagogic Spiru Haret din Focşani, în parteneriat cu Inspectoratele
    Şcolare Judeţene din Vrancea şi Braşov.




    Expoziția
    Din Paradisul Pământesc a artistei Rodica-Ioana Ghilea este
    deschisă la Galeria Brâncuși a Institutului Cultural Român din New
    York. Manifestarea, organizată în parteneriat cu Muzeul Textilelor din Băița,
    prezintă obiecte de broderie românească, selectate de curatoarea Florica
    Zaharia, inspirate de obiecte de patrimoniu. Florica Zaharia este fostă șefă a
    departamentului textile al celebrului Muzeu Metropolitan de Artă din New York
    și director-fondator al Muzeului Textilelor din Băița. Artrista Rodica-Ioana
    Ghilea este membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România și a avut
    numeroase expoziții de grup și personale. Între 1996 – 2016, a lucrat ca
    designer ambiental pentru Palatul Parlamentului, Camera Deputaților și Curtea
    Constituțională. Expoziția Din Paradisul Pământesc poate fi
    vizitată până la 21 aprilie.


  • Jurnal românesc – 29.03.2023

    Jurnal românesc – 29.03.2023

    Asociaţia
    Naţională a Producătorilor de Cereale din Bulgaria organizează, în perioada 29
    – 31 martie, activităţi de protest în zona punctelor de control la trecerea
    frontierei Kardam – Negru Vodă, Silistra ferry – Ostrov, Ruse – Giurgiu şi
    Vidin – Calafat, inclusiv prin blocarea cu tehnică agricolă a accesului auto,
    dar şi a circulaţiei rutiere pe drumurile naţionale sau europene adiacente. În
    acest context, Bucureştiul le recomandă cetăţenilor români să urmărească cu
    atenţie situaţia din zonele respective, iar şoferii să respecte strict
    semnalizarea rutieră temporară şi indicaţiile organelor de control aflate la
    faţa locului. Turiştilor români le este recomandat să se asigure că deţin
    suficiente resurse de combustibil, apă şi alimente şi că menţin în stare de
    funcţionare mijloacele mobile de comunicare, iar firmelor româneşti de
    transport internaţional să ia măsurile adecvate în vederea organizării
    temeinice a traseelor şi să se asigure că deţin resurse suficiente de apă şi
    alimente pentru persoanele transportate. Cetăţenii români pot solicita
    asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Sofia +35
    929 71 28 58 şi +35 929 73 35 10. Pentru situaţii de urgenţă, conaţionalii au
    la dispoziţie linia telefonică specială a misiunii diplomatice +35 987 944 07
    58.




    Expoziţia de
    fotografie Bucureşti – micul Paris, organizată de Ambasada României
    în Uzbekistan, este deschisă la sediul reprezentanţei diplomatice româneşti la
    Taşkent. Manifestarea reuneşte 22 de fotografii din arhivele Agenţiei de Presă
    Agerpres, cu imagini reprezentative ale capitalei României datând din perioada
    1929-1939. La vernisaj, ambasadorul României la Taşkent, Daniel Cristian
    Ciobanu, a susţinut o alocuţiune în limba franceză, în cadrul căreia a
    prezentat importanţa prezenţei active a României în cadrul Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei.
    Evenimentul face parte din seria de manifestări consacrate Săptămânii
    Francofoniei, organizată între 24 şi 31 martie de Ambasada Franţei, în
    colaborare cu Alianţa Franceză şi cu ambasadele ţărilor membre ale Organizaţiei
    Internaţionale a Francofoniei acreditate în Uzbekistan. Expoziţia
    Bucureşti – micul Paris poate fi vizitată până la 31 martie.




    Cele mai
    importante producţii cinematografice româneşti ale anului 2022 sunt prezentate,
    în perioada 29 martie – 2 aprilie, în cadrul celei de-a 2-a ediţii a
    Festivalului de film românesc de la Nantes. Cu acest prilej, sunt prezentate
    peliculele R.M.N. de Cristian Mungiu, Radio Metronom de
    Alexandru Belc și Miracol de Bogdan Apetrii. Programul festivalului
    mai propune opt lungmetraje, trei scurtmetraje realizate de regizorii Bogdan
    Naumovici, Bogdan Muresanu şi Constantin Popescu, o sesiune de inițiere în
    limba română prin cinema pentru copii şi masterclass-uri cu actrița Orsolya
    Moldovan, realizatoarea Eva Pervolovici și cineastul franco-român Horea Lapteș.
    Evenimentul este organizat de Centrul cultural franco-român de la Nantes în
    parteneriat cu Institutul Cultural Român de la Paris, pentru a marca 30 de ani
    de la aderarea României la Organizația Internațională a Francofoniei.




    A 6-a ediție a
    Festivalului Cultural Ro-Mania va avea loc pe Coasta de Azur în oraşul francez
    Villeneuve-Loubet, la 1 şi 2 aprilie. Evenimentul este organizat de Consulatul
    Onorific al României de la Nisa, cu susţinerea Ambasadei României în Franţa, a
    Institutului Cultural Român şi a Centrului Național al Cinematografiei.
    Programul manifestării cuprinde conferinţe, ateliere de gastronomie şi filme.
    Astfel, vor fi proiectate peliculele Miracol de Bogdan Apetri,
    Eroii de la Podul Jiului de Silviu Tripăduş, Metronom
    de Alexandru Belc, R.M.N. de Cristian Mungiu, Domnişoara
    Christina de Alexandru Maftei şi Scara de Vlad Păunescu. De
    asemenea, actriţa Maia Morgenstern şi regizoarea Mihaela Mihai vor prezenta
    filmul Mihai-Viteazul, care va avea premiera absolută în Franţa.




    Asociația
    Cultura Mater, cu sprijinul Parohiei Ortodoxe Române din Asturias, organizează
    la 1 aprilie a doua ediţie a Atelierului de încondeiat ouă.
    Evenimentul este dedicat copiilor născuți în regiunea spaniolă Asturias şi are
    drept scop familiarizarea acestora cu tradițiile și obiceiurile româneşti de
    Paşte. Proiectul, care va avea loc la Biserica Sfântul Antonie cel Mare
    din Gijon, este realizat cu sprijinul Departamentului pentru Românii de
    Pretutindeni.


  • Celula de Artă la Palatul Bragadiru

    Celula de Artă la Palatul Bragadiru

    Unul dintre numele importante în lumea artei contemporane din România și, mai ales, din capitală, este deja, de la deschiderea din urmă cu șase ani, Galeria Celula de Artă”. Am stat de vorbă cu PR-ul galeriei despre noile realizări ale Celulei”, respectiv un nou spațiu expozițional permanent situat în apropierea Centrului Vechi din capitală, dar și despre ce se întâmplă în spațiile expoziționale deja consacrate. Anca Spiridon:



    Galeria neconvențională Celula de Artă” se extinde în cel de-al cincilea teritoriu și ne-am multiplicat, de astă dată în Salonul Permanent de la Palatul Bragadiru”, care a fost pus la dispoziție grație sprijinului oferit de Bulevart”. Ne propunem ca în acest nou teritoriu să continuăm să facilităm evadarea lucrărilor de artă din spațiul clasic de consum, pentru a interacționa cu un public nou, care nu obișnuiește să participe la vernisaje. Vernisajul salonului, în schimb, a avut loc pe 15 martie, iar lucrări de la 17 artiștii vor putea fi văzute acolo de acum înainte Realizate cu tehnici diferite, avem sculpturi, colaj, picturi, mixed media, lucrări realizate cu retransfer foto pe lemn. Celula de Artă” are în portofoliu până acum peste 150 de evenimente, fie organizate, găzduite sau în colaborare, în care s-au punctat aproape toate mediile artistice: pictură, sculptură, mixed media, instalație, asamblaj, new media, design vestimentar, performance, life painting, concerte live și chiar o lansare de revistă.



    Avem acum cinci spații de expunere și ne bucurăm că o parte dintre aceste evenimente au fost concepute anume pentru aceste cinci spații, pentru încărcătura semantică a celulei, iar evoluția vizibilă din 2017 și până acum a susținut, cu toate acestea, o simplă și singură misiune, aceea de a-i ajuta pe artiștii emergenți să treacă din spațiul de expunere neconvențional, cum ar fi prima Celulă de Artă”, cea de pe Bulevardul Carol numărul 53, către cel instituțional, cum, iată, poate să fie chiar și Salonul Permanent din cadrul Palatului Bragadiru”. Pe lângă Salonul Permanent al celei de Artă de la Palatul Bragadiru, care poate fi vizitat de miercuri până duminică, între orele 16-18, dar și în toate zilele în care Palatul Bragadiru găzduiește propriile evenimente, în celelalte spații ale Celulei” se desfășoară în continuare alte evenimente, alte expoziții, alte vernisaje. În spațiul Acvariu” din Bulevardul Carol, numărul 53, Celula de Artă” originară, se poate vedea lucrarea Cu capul în nori” a artistei Medeea Stănescu până pe 8 aprilie, iar la Galeria Kultera” din strada Știrbei Vodă, numărul 104-106, un spațiu care găzduiește artiști ai Celulei de Artă” în vizită, se poate vedea o nouă expoziție ce pune în prim plan trăirile antitetice și parcursul către procesul de creație, și anume Incandescent”, a artistului Cristian Brânzescu.”



    Ce ne pregătiți pentru această vară?


    Până în vară, ne dorim foarte tare să trecem de luna mai, în care ne pregătim de o participare la un târg de artă foarte important, de două expoziții foarte mari pe care le vom produce în regie proprie și, desigur, de expozițiile curente din spațiile noastre cinci, care până atunci sperăm să devină șase, dar vom reveni cu detalii pe site-ul proaspăt inaugurat al Celulei de Artă”, desigur, celuladeartă punct ro.”






  • Proiectul “UncannyOrder”

    Proiectul “UncannyOrder”

    UncannyOrder, cel
    mai nou proiect de cercetare și de producție artistică derulat de Asociația
    Qolony, are ca laitmotiv ordinea stranie care se instaurează în mod spontan
    și pe care o numim sincronicitate. Asociația Qolony – Colonia pentru
    artă și știință este o asociație culturală ce funcționează ca agregator al unei
    comunități mixte de profesioniști ai unor discipline diferite, de la artiști
    contemporani, cercetătorii științifici, specialiști în diverse tehnologii,
    uniți de pasiunea pentru practici interdisciplinare și pentru creativitatea pe
    care acestea o generează. Proiectele asociației vizează importanța practicilor
    colaborative, atât pentru stimularea creativității și dezvoltării personale,
    cât și pentru bunăstarea curentă și
    viitoare a societății. Despre proiect am stat de vorbă cu PR-ul cultural Anca
    Spiridon:




    Inițiativa noastră pornește
    de la teoria haosului, care este descris adesea ca fiind aleatoriu, dar cu
    toate acestea se supune unor reguli matematice stricte care derivă din ecuații.
    Iar sincronicitatea este exact tendința organică a naturii de a se organiza, de a
    se ordona, în pofida haosului aparent pe care îl percepem. Și când vorbim de această sincronicitate în natură,
    ne putem gândi la celulele cardiace din inimile noastre, la stolurile de păsări
    care zboară în sincron, într-o direcție doar de ele știută sau de
    comportamentele sociale de grup. Iar miza demersului Uncanny Order este de a
    crea o serie de instalații interactive ce folosesc ca sursă de inspirație,
    principii de funcționare, aceste seturi de date asociate modelelor matematice ale
    teoriei haosului, care recreează situații de sincronicitate. Designul interior al
    materiei, formarea norilor și a valurilor, dar și reprezentări vizibile cum ar fi
    grafica computerizată, imaginea generativă sau sunetul generativ. … Instalația va
    putea fi văzută de către public între 16 și 30 iunie la Galeria MV Sci-Art
    Center din Timișoara, iar în luna iulie o să poposească la Galeria Mobius
    din București.


    Cine
    participă la acest proiect? Cine sunt artiștii și cercetătorii implicați în
    realizarea UncannyOrder? Anca Spiridon:


    Cei trei artiști participanți în
    UncannyOrder sunt Floriama Cândea, Claudia Chiriță și Cătălin Crețu. Floriama
    Cândea este un artist care cercetează utilizarea și potențialele căi de
    experimentare cu tipuri noi de medii, cum ar fi chiar țesuturi și culturi
    biologice vii, ca un suport artistic, dar și tehnici fotografice alternative,
    iar conceptele și procesele ei de lucru se folosesc de estetica imaginilor
    științifice, fotografii macro modificate, scheme de clasificare vizuală și,
    desigur, și a unor instrumente de cercetare științifică care pot fi convertite
    în practici artistice, procese chimice, materiale biocompatibile și așa mai
    departe.

    Claudia Chiriță este lector și cercetător în logică matematică și
    inteligența artificială la Facultatea de Matematică și Informatică de la
    Universitatea din București, dar de cincisprezece ani lucrează și ca ilustrator
    și grafician, iar temele pe care îi place să le discute sunt securitatea și
    confidențialitatea, supravegherea digitală și colaborarea ad hoc, pentru a
    examina relația cu patrimoniul socialist sau pentru a repovesti viețile mărunte
    din antichitate. Iar

    Cătălin Crețu are o dublă formare, este inginer în
    profilul electromecanic, dar și muzician, cu o creație bogată în care se
    regăsesc lucrări de genuri super diferite, de la muzică de cameră, corală,
    opusuri simfonice, la muzică electronică, instalații, lucrări multimedia
    interactive și este, de asemenea și cercetător științific la Centrul de Muzică
    electroacustică și Multimedia. Este profesor al Universității Naționale de
    Muzică din București și nu în ultimul rând, director executiv al Festivalului
    de Arte Noi InnerSound.

    Proiectul presupune și cercetare și programare, iar
    parte din el, alături de artiștii pe care i-am menționat mai devreme sunt și
    programatorul Cristian Balaș și cercetătorii Marian Zamfirescu și Ionuț Andrei
    Relu. Sunt alături de noi pentru că teoria haosului are numeroase aplicații cu
    care publicul larg e mult mai puțin familiarizat. Dar aceste aplicații stau la
    baza tehnologiilor cu care interacționăm în mod curent, a interfețelor dintre
    oameni și computer sau mediul digital, și astfel ne e mult mai ușor să arătăm
    publicului modurile în care sincronicitatea poate fi exprimată utilizând
    tehnologia.


    Cum a pornit inițiativa proiectului? Ce doriți
    să explorați prin aceste instalații interactive? PR-ul cultural Anca Spiridon
    ne răspunde:


    Inițiativa pornește de la teoria
    haosului. Această știință a sistemelor dinamice neliniare ce e înțeleasă de
    noi, oamenii, de cele mai multe ori drept o teorie deterministă ce are logica
    bazată pe paradox și pe recursivitate. Haosul, cum spuneam și la început,
    descrie structuri și principii complexe din lumea naturală și, deși e descris
    adesea ca fiind aleatoriu, haosul are și se supune unor reguli matematice
    extraordinar de stricte. Așa că noi interpretăm haosul ca fiind foarte ordonat,
    foarte organizat, iar prin instalațiile realizate în cadrul proiectului ne
    dorim să arătăm și publicului larg nu doar această structură, dar și să vadă că
    pot interfera cu această structură. Pe scurt, cele din cadrul UncannyOrder
    își propun să exploreze unele modele matematice ale sistemelor dinamice care
    stau la baza acestor fenomene naturale, biologice și fizice, iar instalațiile
    artistice sunt interactive și bazate pe ele și vor ghida publicul într-un set
    de interacțiuni cu obiecte care recreează situațiile de sincronicitate. Că
    vorbim aici de muzică și de cum se formează ea, că vorbim de ritmuri cardiace,
    că vorbim de imagini generative, publicul va putea interacționa cu instalațiile
    prezente în expoziție și va putea afecta aceste structuri care ordonează
    haosul, ordinea care îl structurează.


    În finalul discuției noastre, Anca Spiridon a
    ținut să precizeze:


    În contextul discuțiilor foarte
    recente și foarte polarizante de om versus mașină, cred că experiența
    publicului care vine la UncannyOrder, cu ce ne dorim să plece ei după
    vizitarea acestei expoziții, acestor instalații interactive, concluzia pe care
    am vrea să o tragă ar fi că vorbim mai degrabă de om, alături de inteligența
    artificială, de mașină și nu în antiteză.



  • Jurnal românesc – 24.03.2023

    Jurnal românesc – 24.03.2023

    România este o
    susţinătoare neobosită a Republicii Moldova în parcursul ei european, le-a
    transmis preşedintele Klaus Iohannis participanţilor la Conferinţa
    Cultura şi Dialogul Academic – deschideri spre viitorul comun european,
    organizată la Chişinău. Prin implicare directă, autorităţile,
    instituţiile şi specialiştii români dau o dimensiune concretă tot mai amplă
    colaborării şi solidarităţii noastre, iar mediul academic şi cel cultural joacă
    rolul unei adevărate şi valoroase cutii de rezonanţă    , a spus Iohannis.
    Preşedintele român a salutat iniţiativa Universităţii de Stat din Chişinău de a
    organiza reuniunea în colaborare cu Universitatea Bucureşti. Este încă o
    dovadă a faptului că Republica Moldova reprezintă un spaţiu al cultivării unei
    bogate diversităţi de expresii culturale, resurse ale dezvoltării
    durabile,     a afirmat acesta. De asemenea, Iohannis a subliniat faptul că
    România şi Republica Moldova împărtăşesc o comunitate de limbă, cultură şi
    istorie, dar şi numeroase tradiţii valoroase care îmbogăţesc patrimoniul
    imaterial al umanităţii, precum cămaşa cu altiţă şi Mărţişorul.




    Ministrul român
    de Externe, Bogdan Aurescu, s-a întâlnit cu 80 de reprezentanţi ai comunităţii
    româneşti din Marea Britanie cu ocazia vizitei pe care a efectuat-o la Londra.
    Aurescu le-a prezentat acestora demersurile de îmbunătăţire a calităţii
    serviciilor consulare şi a sprijinului în vederea păstrării şi promovării
    culturii şi identităţii româneşti. El a promis că reţeaua de oficii consulare va
    fi modernizată şi extinsă şi a arătat că aproximativ 160.000 de servicii
    consulare au fost procesate la nivelul Regatul Unit, în 2022, ceea ce
    reprezintă aproape 15% din numărul total de servicii consulare prestate la
    nivelul întregii reţele. De asemenea, Bogdan Aurescu a anunţat că MAE român a
    devansat demersurile pentru deschiderea Consulatului General de la Birmingham
    şi se află într-un stadiu avansat pentru identificarea unui sediu pentru
    oficiul consular de la Belfast. Şeful diplomaţiei române şi-a exprimat
    aprecierea pentru cei peste 1,2 milioane de conaţionali care trăiesc în prezent
    în Regatul Unit şi care contribuie într-un mod activ atât la dezvoltarea
    economică şi socială a ţării gazdă, cât şi la consolidarea relaţiilor
    româno-britanice. Sunteţi o comunitate extrem de vibrantă, cu participare
    în foarte multe domenii extrem de relevante pentru societatea de aici, dar şi
    pentru relaţia noastră bilaterală. (…) A treia limbă vorbită în Anglia şi în
    Ţara Galilor este româna,     a spus Aurescu. El a arătat că românii din
    Regatul Unit activează în domenii relevante, precum IT, educaţie, cercetare,
    arhitectură, construcţii, finanţe-bănci şi medicină. Ministrul a precizat că în
    sectorul medical britanic lucrează 2.600 de medici şi 7.400 de asistenţi
    medicali români şi că în Poliţia Metropolitană există o asociaţie a
    poliţiştilor români.




    Ambasadorul
    României în Statele Unite ale Americii, Andrei Muraru, a vizitat, în perioada
    16-22 martie, comunităţile de români din statele Idaho şi Nevada, în cadrul
    turneului 50 de state, o comunitate. În Idaho, ambasadorul Muraru a
    avut întâlniri cu membrii comunităţilor reunite în jurul unor biserici şi a
    purtat discuţii cu români din capitala statului, între care profesori şi
    studenţi din cadrul Universităţii de Stat din Boise. Diplomatul a avut, de
    asemenea, întrevederi cu conducerea statului american şi cu reprezentanţi ai
    mediului economic cu care a discutat despre oportunităţile de investiţie în România
    şi de cooperare în domeniul energiei nucleare civile şi al agriculturii. În
    cadrul deplasării în statul Nevada, ambasadorul s-a întâlnit cu românii din
    nordul statului, concentraţi în jurul oraşului Reno şi al capitalei Carson
    City. Totodată, a purtat discuţii cu guvernatorul statului Nevada şi cu membri
    ai legislativului local care au vizat oportunităţile de cooperare cu România în
    domeniul energiei verzi, al tehnologiilor curate de exploatare a minereurilor
    rare, gestionarea deşeurilor nucleare şi despre investiţiile în inteligenţa
    artificială. De asemenea, ambasadorul României a întâlnit un grup de studenţi
    din cadrul Universităţii din Nevada, Las Vegas, inclusiv membri ai recent
    înfiinţatei Asociaţii a studenţilor români. În cadrul turneului 50 de
    state, o comunitate, Andrei Muraru a vizitat comunităţile de români din
    statele Ohio, Illinois, New Jersey, Arizona, Utah, Texas, Minnesota, Michigan,
    New Mexico şi Connecticut.




    Expoziţia
    Artiști români pe mapamond este deschisă la Muzeul Naţional de Artă
    al Moldovei din Chişinău. Manifestarea, organizată de reprezentanţa
    Institutului Cultural Român în capitala moldoveană, Muzeul Național Brukenthal
    din Sibiu, Ministerul Culturii din România şi Muzeul Naţional de Artă al
    Moldovei, cuprinde 60 de lucrări de pictură, desen, acuarelă, litografie și
    sculptură din colecția avocatului George Șerban, realizate de peste 50 de
    artiști români care s-au stabilit în țări din întreaga lume, unde au activat
    sau încă activează. Expoziţia poate fi vizitată până la 30 aprilie.


  • Expoziția „Mémoires”, a artistului Sami Briss

    Expoziția „Mémoires”, a artistului Sami Briss

    Muzeul Țării Crișurilor Oradea găzduieşte, din 22 martie 2023, expoziția de pictură, sculptură și desen denumită sugestiv Mémoires”, a artistului Sami Briss, care expune pentru prima dată într-un muzeu din România.



    Prezența expoziției Mémoires” la Muzeul Țării Crișurilor se datorează în mare măsură Ministerului Culturii, Consiliului Județean Bihor și Primăriei Municipiului Oradea, alături de Ambasada Franței la București prin Institutul Cultural Francez, şi Ambasada Statului Israel la București.



    După 12 ani de la prima și ultima expoziție în România, Samy Briss, personalitate remarcabilă a lumii artistice internaționale, se întoarce acasă pentru o expoziție retrospectivă care însumează peste 110 de lucrări de pictură, sculptură și desen, din toate etapele de viață ale artistului.



    Briss s-a născut la Iași, în 18 mai 1930. A urmat Institutul de Arte Plastice București și, concomitent, între 1950 și 1954, a frecventat atelierul pictorului Camil Ressu. Studiile efectuate în proximitatea lui Camil Ressu au impus ideea rigorii și autoexigenței pe fondul unei libertăți de expresie asumate, lucruri pe care Briss le-a deprins imediat în preajma uneia din personalitățile marcante ale artei românești.



    Între 1955 și 1957, participă la primele expoziții de pictură și grafică. Realizează decoruri și costume de teatru și lucrează ca asistent la catedra de scenografie de la Institutul de Teatru București, în preajma unor viitori mari regizori. În 1957, expune pentru prima dată la Trienala de Gravură din Elveția, unde reprezintă România.



    În 1958, Sami Briss, ca mulți intelectuali români, devine una dintre victimele valului de realism socialist”, arta oficială impusă de regimul comunist. Prima sa expoziție de pictură la București este interzisă. Părăsește România împreună cu familia, la sfârșitul anului 1959. După o lungă călătorie prin Europa, trecând prin muzee și galerii de artă din Viena și Napoli, realizând nenumărate schițe ale vremurilor trăite, ajunge cu vaporul la Haifa, în Israel. Israelul îl apropie de valorile și simbolurile iudaice, de temele biblice, de tradițiile, sărbătorile și de muzica populară evreiască, pe care le vom regăsi reflectate în opera sa. Tot acum, îl cunoaște pe cofondatorul mișcării Dada, Marcel Iancu, de care-l va lega o prietenie fructuoasă și decisivă pentru tot restul carierei. Din 1961-1966, de numele său se leagă realizarea unor decorațiuni murale pentru spitale, biblioteci, hoteluri, instituții publice etc.



    La îndemnul sculptorului Dani Karavan, cel care a realizat uriașa sculptură a zidului din Parlamentul israelian, Knesset, numită Rugați-vă pentru pacea Ierusalimului”, Samy Briss expune pentru prima dată la Tel Aviv. Până în 1970 participă la mai multe expoziții de grup în Israel și în străinătate.



    Începutul anului 1971 îi aduce lui Briss primul contract cu adevărat important. Galeria pariziană Romanet îl invită să expună la Paris și îi propune un contract de exclusivitate pe 5 ani, cu condiția să se mute la Paris. Odată acceptat contractul, urmează, din 1972, primele sale expoziții în Franța, SUA și în întreaga lume. Contactul direct cu experiențe din arealul stilistic al lui Picasso, Paul Klee, Victor Brauner sau din repertoriul lui Braque, ori al lui Chagall, i-au reconfigurat patrimoniul de imagini din spațiul românesc, israelian, francez și nu numai. Ca o recunoaștere a artei și aprecierii la nivel internațional de care se bucură opera sa, în 2019, Sami Briss a fost numit Chevalier des Arts et des Lettres de către guvernul francez.



    Expoziția de la Muzeul Țării Crișurilor, care deschide seria expozițiilor din România, este cel mai amplu demers vizând arta lui Briss în țara noastră. Peste 110 lucrări pictură, sculptură, desen, neexpuse niciodată acasă”, reprezintă patrimoniul acestei expoziții. Ele vor fi completate de repere de viață personală și artistică, de asemenea, neexpuse în România. Fotografii din atelier, invitații la expozițiile personale și de grup din lumea întreagă, documente cu importanță majoră în devenirea sa, scrisori de la personalități importante ale lumii culturale internaționale, extrase din mari nume ale presei cotidiene și de artă, referitoare la opera sa, se vor regăsi, de asemenea, în expoziție. Afișul expoziției interzise în România din 1959 și câteva dintre lucrările care ar fi trebuit să facă parte din acel demers, păstrate cu grijă de artist, vor întregi acest proiect expozițional.



    Arta este expresia spiritului uman. Unde este sufletul în munca mea… ei bine, cu siguranță că este din cap și scapă prin mână (…) Cel mai rău lucru posibil pentru pictură este să impui o formă și să-l privezi pe pictor de libertatea sa. Este criminal, este criminal, ucide totul. Eu am trăit asta, a trebuit să trec prin asta (…) Tot ceea ce am de spus este spus prin pictura mea. Există doi creatori în spatele fiecărei lucrări de artă: persoana care a făcut-o și persoana care o privește. Pictura este o invitație la descoperire și la surpriză, din care oricine poate vedea și lua orice de care are nevoie pentru a purta cu el în propria călătorie prin viață”, mărturisea Sami Briss despre crezul său artistic!



    Inițiatorul și curatorul acestei expoziții este Adina Rențea, specialist cu peste 30 de ani de experiență muzeală. Expoziția va fi deschisă până în 30 aprilie.

  • Jurnal românesc – 07.03.2023

    Jurnal românesc – 07.03.2023

    Simpatizanţi ai
    socialiştilor şi comuniştilor din Republica Moldova au protestat la Chişinău,
    în faţa sediului Curţii Constituţionale, faţă de intenţia parlamentului de a
    înlocui sintagma limba moldovenească cu limba română în
    toată legislaţia, inclusiv în Constituţie.     Protestatarii, între care şi
    deputaţi ai celor două formaţiuni politice pro-ruse de opoziţie, i-au acuzat pe
    reprezentanţii puterii că atentează la ceva ce este sfânt pentru fiecare
    moldovean şi că o astfel de modificare ar necesita organizarea unui
    referendum şi votul a două treimi dintre parlamentari.

    În replică, şefa
    Comisiei juridice, numiri şi imunităţi, Olesea Stamate, a declarat că instanţa
    supremă şi-a expus deja poziţia în 2013 referitor la limba vorbită în Republica
    Moldova. Atunci, Curtea Constituţională a decis că limba oficială este limba
    română şi nu cea moldovenească. Poziţia a fost susţinută şi de Academia de
    Științe a Republicii Moldova care a cerut restabilirea adevărului științific
    şi înlocuirea limbii moldoveneşti cu cea română.

    Totodată,
    iniţiatorii proiectului legislativ, deputaţi ai Partidului Acţiune şi
    Solidaritate, au arătat că schimbările propuse nu constituie o iniţiativă
    ordinară de modificare a Constituţiei, ci una tehnică, drept pentru care nu
    este necesară organizarea unui plebiscit. Proiectul de lege privind limba
    română a trecut deja, în primă lectură, de votul Parlamentului de la Chişinău.
    Dacă va fi adoptat, documentul mai prevedere ca Sărbătoarea Naţională Limba
    noastră îşi va schimba denumirea în Limba română.




    Asociaţia Românilor din
    Croaţia, în parteneriat cu Ambasada României în Croaţia şi Asociaţia pentru
    Educaţie Digitală Bigger Picture au organizat, la Zagreb, Festivalul
    Primăverii Româneşti.     Cu acest prilej, a fost inaugurată expoziţia tematică
    Românce de poveste, care a prezentat poveştile a 6 românce
    emblematice pentru istorie: Ecaterina Teodoroiu, singura femeie prezentă pe o
    bancnotă românească, Smaranda Brăescu, prima femeie paraşutist a României,
    Sofia Nădejde, o voce importantă a feminismului românesc în secolul al 19-lea,
    Hariclea Darclee, prima cântăreaţă de operă pentru care s-a compus în mod
    special un rol, Ana Maria Brânză, campioană olimpică la scrimă, şi Nadia
    Comăneci, prima gimnastă din lume care a obţinut nota 10. Membrii comunităţii
    româneşti, ai altor minorităţi din Croaţia şi reprezentanţi ai Catedrei de
    limba română din cadrul Facultăţii de Filosofie din Zagreb au avut ocazia să
    viziteze şi expoziţia de mărţişoare tradiţionale, iar copiii au participat la
    un atelier de creaţie. Comunitatea românească din Croaţia este formată, în
    majoritate, din cetăţeni români care s-au stabilit în Croaţia după anul 1990,
    românii fiind una din cele 22 de minorităţi naţionale recunoscute în această
    ţară.




    Violonista Andreea Nistor va
    susţine, la 8 martie, un recital la sediul Institutul Cultural Român de la
    Londra, în cadrul seriei Concertele Enescu.     Aceasta va fi
    acompaniată de pianista Clementina Ristea Ciucu. Cele două vor interpreta
    lucrări de Beethoven, Ceaikovski, Dumitru Capoianu şi, bineînţeles, George
    Enescu. Andreea Nistor este elevă în clasa a 12-a la Colegiul Național de
    Muzică George Enescu din București. A participat la masterclass-uri
    cu maestrul Remus Azoiței, profesor de vioară la Academia Regală de Muzică din
    Londra. Clementina Ristea Ciucu este absolventă a Liceului de Artă George
    Enescu și a Universității Naționale de Muzică din București. În prezent,
    este lector universitar doctor în cadrul Facultății de Interpretare Muzicală a
    Universității Naționale de Muzică din București. Programul Concertele
    Enescu este organizat de ICR Londra cu scopul de a promova muzica
    românească în spaţiul britanic, precum și pe muzicienii români consacrați sau
    aflați la început de carieră.




    Expoziţia de artă
    contemporană Instantanee de pe Planeta Roz a artistului Vladimir
    Păun – Vrapciu este deschisă la galeria Institutului Român de Cultură şi
    Cercetare Umanistică de la Veneţia.     Manifestarea cuprinde 16 lucrări de
    pictură, grafică, instalaţie şi artă video, care au fost prezentate, în
    premieră, la Muzeul Judeţean Buzău. Vladimir Păun-Vrapciu este şi arhitect. În
    acest rol a câştigat realizarea unui proiect constând într-un aşezământ
    destinat copiilor defavorizaţi din Suceava. Proiectele sale arhitecturale au
    fost selectate în ultimii ani pentru diverse Anuale şi Bienale din România şi
    din străinătate. Este membru al Ordinului Arhitecţilor din România, al Uniunii
    Arhitecţilor din Romania, al Uniunii Artiştilor Plastici din România şi al
    Asociaţiei Internaţionale a Artelor Vizuale. Expoziţia Instantanee de pe
    Planeta Roz poate fi vizitată până pe 12 martie.


  • Portretul feminin în opera lui Gheorghe Tăttărescu

    Portretul feminin în opera lui Gheorghe Tăttărescu

    În cadrul Palatului Suțu din capitală, Muzeul
    Municipiului București (MMB) prezintă o expoziție tematică, readucând în fața
    publicului poate cel mai important pictor academist român și precursorul
    neoclasicismului la noi în țară: Gheorghe Tattarescu (1820-1894) – expoziția
    Portretul feminin în opera lui Gheorghe Tattarescu. Artistul a început să
    picteze ca zugrav de biserici și a continuat studiile ajungând, așa cum a
    fost numit, pictorul cel mai tipic academist. Despre cariera lui Gheorghe
    Tattarescu și despre istoria acestuia, am stat de vorbă cu muzeograful și
    curatoare expoziției, Rodica Ion:


    După întoarcerea de la studii din Italia, cea mai mare parte din
    activitatea artistică a lui Gheorghe Tattarescu și cea mai cunoscută a fost
    dedicată artei religioase, cu peste 50 de astfel de ansambluri picturale, unde
    a dezvoltat un stil personal între academismul italian și iconografia
    tradițională post bizantină. Această activitate îl va consacra drept cel mai
    important pictor muralist modern din țara noastră. La peste 200 de ani de la
    nașterea pictorului, timpul validează meritele acestui mare artist și totodată
    mare patriot și motivează cu prisosință propunerea noastră de a aduce un omagiu
    celui care a fost o personalitate exemplară a secolului al XIX-lea, un adevărat
    modelator al gustului pentru frumos. Pictor de talent, autor de mari ansambluri
    picturale ecleziastice, fondator al Școlii de Belle Arte din București și
    mentor al unei întregi generații de artiști, membru activ în cele mai
    importante mișcări socio-culturale ale vremii, Gheorghe Tattarescu este un nume
    reprezentativ al culturii române moderne.



    Ce propune expoziția de la Palatul Suțu din
    capitală?


    De data aceasta propunem o expoziție tematică în care prezentăm o
    selecție inedită de pictură și grafică, intitulată sugestiv Portretul feminin
    în opera lui Gheorghe Tattarescu. Dacă celelalte teme majore asupra cărora
    pictorul și-a îndreptat atenția au fost studiate și evidențiate publicului de-a
    lungul timpului, profesoratul la Școala de Belle Arte, pictura sa ecleziastică
    și cea istorică, observăm că, deși ocupă o pondere însemnată din moștenirea sa,
    discretul portret feminin din copiile după marii maeștri studiați la Roma sau
    al doamnelor din anturajul său a rămas pe nedrept mărginit la funcția primară
    de studii, respectiv de imortalizare fotografică.

    Abordarea chipului unei
    doamne din secolul al XIX-lea în pictura modernă presupunea însă mai mult decât
    redarea realistă a trăsăturilor, și anume reliefarea unui fel de Curriculum
    Vitae din care să reiasă poziția socială, a portretiza atât prin detalii de
    postură, cât și printr-un cod al veșmintelor și al accesoriilor. Societatea era
    încă tributară unor mai mult sau mai puțin uitate legi somptuare ce reglementau
    ținutele diverselor pături sociale, iar acest lucru se vădește prin diferențele
    de veșminte și accesorii de la portretul unei tinere fete modeste și anonimă,
    până la grațioasa și grandioasa rochie de catifea violet, brodată și tivită cu
    fir de argint a soției pitarului Lazăr Lazarus Calenderoglu. tatăl
    binecunoscutului Ioan Lazăr Kalinderu.

    Spre deosebire de efigiile masculine
    sobre și monumentale din panteonul tattarescian, alcătuit din personalități
    exemplare ale istoriei sale contemporane, delicatele prezențe feminine sunt
    mult diferite prin lirismul reprezentării grațioase sau melancolice și prin
    gama de culori mult mai bogată în sclipiri de tonuri calde, în acord subtil cu
    sensibilitatea modelului. În opera sa, pictorul Tattarescu, pe lângă portretul
    social, a studiat și portretul religios al Magdalenelor sau Madonelor și al
    reprezentării diverse a Maicii Domnului, atât în pictură, cât și în grafică.

    În
    această expoziție dedicată portretului feminin, ilustrăm aceste preocupări cu o
    selecție de câteva copii în ulei după marii maeștri, executate de Tattarescu în
    Italia, precum și studii personale de portret în creion și cărbune. Îmbinarea
    acestor tehnici de studiere a portretului feminin religios a dus către lucrarea
    originală, finită, ce se află expusă în premieră a portretului Eugeniei
    Monachio-Greceanu, stareța Mănăstirii Rătești, lucrare de mare sensibilitate,
    din care transpar, contopite, fragilul feminin, blândețea și profunzimea
    credinței.



    În încheiere, Rodica Ion ne-a declarat:


    Această
    poveste vizuală, ce descrie și pe alocuri interpretează conținutul imaginilor,
    își propune menținerea în atenția publicului larg și de specialitate
    personalitatea și importanța pictorului Tattarescu în cultura și a, rta modernă
    românească, aducând în prim plan mărturii valoroase atât pentru valorificarea
    patrimoniului, cât și pentru cercetarea istoriei artei și a societății
    bucureștene a secolului al XIX-lea.