Radio România Internațional

Tag: Federica Mogherini

  • Jurnal românesc – 28.11.2019

    Jurnal românesc – 28.11.2019

    Noua Comisie Europeană, condusă de Ursula von der Leyen, a fost
    votată de plenul Parlamentului European de la Strasbourg. Executivul comunitar
    a fost învestit cu 461 de voturi pentru, 157 împotrivă
    şi 89 de abţineri. Aproape toţi europarlamentarii români au votat noua Comisie,
    cu excepţia eurodeputaţilor social-democraţi Maria Grapini şi Cristian Terheş,
    care s-au abţinut. Din echipa de comisari europeni face parte şi Adina Vălean,
    care va deţine portofoliul Transporturilor. La audierile în comisii, care s-au
    desfăşurat săptămâna trecută, Vălean a declarat că va acţiona pentru
    îmbunătăţirea siguranţei rutiere, pentru realizarea Cerului Unic European,
    menit să reducă emisiile de noxe şi aglomerarea spaţiului aerian, şi va apăra
    bugetul Mecanismului pentru interconectarea Europei aferent perioadei
    2021-2027.

    Printre priorităţile noului executiv comunitar se numără asigurarea
    respectării statului de drept pe întreg teritoriul Uniunii Europene, reformarea
    sistemul de azil, consolidarea frontierelor externe şi combaterea efectelor
    schimbărilor climatice. Ursula von der Leyen a afirmat că doreşte ca UE să
    investească circa 3.000 de miliarde de euro în protecţia climei până în 2030 astfel
    încât Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere al emisiilor
    de gaze cu efect de seră până în 2050. Mandatul noii Comisii va începe la 1
    decembrie şi se va încheia la 31 octombrie 2024.




    Dirijorul Cristian Măcelaru şi violonistul Andrei Ioniță vor susține,
    pe 29 noiembrie și pe 1 decembrie 2019, două concerte la Palatul Artelor Bozar
    din Bruxelles, alături de Orchestra Națională a Belgiei. Spectacolele vor
    include Rapsodia română nr. 1 în La major de George Enescu,
    Concertul pentru violoncel şi orchestră de Edward Elgar și Simfonia nr.
    5 de Serghei Prohofiev. Cristian Măcelaru va prelua, din 2021, conducerea
    Orchestrei Naţionale a Franţei pentru un mandat de 4 ani. El îl va înlocui pe
    francezul Emmanuel Krivine. Românul este în prezent director muzical al Orchestrei
    Radiodifuziunii din Koln, a dirijat mai multe concerte în Europa, iar în 2018
    s-a aflat pentru prima oară la pupitrul Orchestrei Naţionale a Franţei.
    Evenimentele de la Bruxelles au loc în cadrul celei de-a 27-a ediţii a
    Festivalului Europalia, la care România este tară invitată de onoare.


    Premierul Ludovic Orban a transmis un mesaj cu prilejul Zilei
    Bucovinei, sărbătorită în România la 28 noiembrie, care marchează în 2019
    împlinirea a 101 ani de când Bucovina a redevenit parte integrantă a
    teritoriului românesc. Mihai Eminescu îi spunea dulce Bucovină, alţii o
    numesc Tărâm de poveste, Colţ de rai sau Ţara Oamenilor fagi, a transmis
    premierul. În mesajul său, Orban spune că trebuie respectate şi păstrate
    tradiţiile şi diversitatea culturală. Într-o lume a globalizării, modul
    în care bucovinenii au păstrat vii spiritul şi identitatea românească
    reprezintă o cale de urmat şi un fundament solid pentru păstrarea valorilor
    naţionale, mai spune prim-ministrul. Ziua Bucovinei este sărbătorită în
    ţara noastră de 5 ani, după ce Legea nr. 250/2015 a fost adopatată de Parlament
    şi promulgată de Preşedintele României.




    Expoziţia Rethinking The Image of The World: Projects and
    Sketches este deschisă până pe 9 februarie 2020 la Complexul Muzeal Mill,
    din oraşul belgian La Louviere în cadrul Festivalului Internaţional de Artă
    EUROPALIA Romania. Sunt prezentate 20 de lucrări de artă contemporană,
    majoritatea conceptuale şi instalaţii realizate de 18 artişti români, între
    care Silvia Amancei, Bogdan Armanu, Anca Benera, Arnold Estefan, Geta Brătescu,
    Mona Vătămanu sau Florin Tudor. Proiectul face parte din programul Romanian
    Cultural Resolution, coordonat de Asociaţia Centru de Cultură Contemporană
    Club Electroputere, a cărui primă etapă a fost iniţiată în 2010 şi
    prezentată în 2011 în cadrul Bienalei de la Veneţia. Institutul Cultural Român
    prezintă peste 250 de evenimente în cadrul Festivalului Europalia.














    Fostul şef al diplomaţiei europene, Federica Mogherini, a declarat la
    Strasbourg că Republica Moldova are nevoie în continuare de reforme autentice.
    Demnitarul a menționat că Uniunea Europeană este gata să susțină iniţitivele
    guvernamentale pozitive pe toate căile posibile, dar, ca de fiecare dată,
    sprijinul rămâne condiționat. Susținerea noastră este și cred că va
    continua să se concentreze, în special, pe reformele privind combaterea
    corupției și a intereselor ascunse, precum și pe asigurarea faptului că
    instituțiile statului își păstrează sau își construiesc autonomia și nu sunt
    politizate    , a spus Federica Mogherini, cu puţin timp înainte de încetarea
    mandatului. Ea este înlocuită în funcţie de fostul ministru spaniol al
    Afacerilor Externe Josep Borrell Fontelles.

  • Nouvelle crise politique en République de Moldova

    Nouvelle crise politique en République de Moldova

    L’inévitable s’est produit à Chisinau. Moins de six mois après son investiture, le gouvernement de Maia Sandu a été destitué par motion de censure, et le mariage contre nature entre le bloc pro-européen ACUM et les socialistes russophiles s’est achevé par un divorce fracassant. 63 des 101 députés moldaves ont dit Oui à la motion déposée par le Parti socialiste, lequel est mené de facto par le chef de l‘Etat Igor Dodon. Une motion qui a également été soutenue par le Parti démocrate, au pouvoir jusqu’à l’été dernier et contrôlé par l’oligarque impopulaire Vlad Plahotniuc.


    Déjà minées par la rivalité pour la municipalité de la capitale, compétition gagnée, ce mois, pour la première fois par un philo russe, les relations entre le bloc ACUM et le PS se sont davantage détériorées après que la première ministre eut exprimé son intention de modifier la procédure de nomination du procureur général de la république. Les analystes avaient déjà averti que ce n’était qu’une question de temps avant que les philo russes ne torpillent un cabinet dominé par les pro-européens, mais à l’intérieur duquel Dodon avait imposé deux de ses proches à la tête de ministères clé, à savoir la Défense et la Réintégration de la région séparatiste de Transnistrie.


    Dans son dernier discours prononcé devant le Parlement en tant que première ministre, Maia Sandu a déclaré que son Exécutif avait réussi à majorer les salaires de certaines catégories de la population et à démarrer une réforme sérieuse de la Justice. Elle a rappelé qu’en un laps de temps de seulement cinq mois, le gouvernement a attiré une aide financière de plus de 100 millions d’euros et que la République de Moldova devrait en recevoir 30 autres millions de la part de l’UE avant la fin de l’année en cours. Chose vitale pour un Etat que tous les classements de spécialité considèrent comme le plus pauvre d’Europe.


    Bruxelles n’a pas tardé à réagir. La Commission européenne voit dans la destitution du gouvernement de Chişinău un signal inquiétant pour le processus de réforme. La nécessité des réformes, notamment dans le domaine la Justice, n’a pas disparu du fait du vote pour la destitution du cabinet, a déclaré la porte-parole de la cheffe en exercice de la diplomatie européenne, Federica Mogherini. Elle a souligné que la relation entre l’UE et Chişinău continuerait à reposer sur le respect de l’Etat de droit et des normes démocratiques.


    La nouvelle crise politique de Chişinău est mal tombée en Roumanie aussi, le défenseur le plus énergique et constant de l’indépendance, de l’intégrité et des aspirations européennes de la république voisine. Le président Klaus Iohannis a mis en garde contre le fait que, dans le contexte actuel, l’appui de la Roumanie, y compris celui financier, serait strictement conditionné par la poursuite des réformes essentielles pour la démocratie et pour le parcours européen. A son tour, le premier ministre roumain Ludovic Orban a averti que l’Exécutif de Bucarest manifesterait une très faible disponibilité à coopérer avec un gouvernement moldave qui ne présente pas de garanties sérieuses pour une démocratie authentique.


    Au cas où, d’ici trois mois, un nouveau cabinet ne serait pas investi, le président Dodon pourrait dissoudre le Parlement et convoquer des élections législatives anticipées. De l’avis des analystes, cela serait de nature à renforcer le poids des socialistes au sein du Parlement et leur permettrait de s’approprier les leviers du pouvoir. (Trad. Mariana Tudose)

  • UE şi Turcia în contextul crizei siriene

    UE şi Turcia în contextul crizei siriene

    Ofensiva Turciei în nord-estul Siriei a fost criticată în mai multe capitale europene, dar și la Bruxelles. Este un al doilea dosar care complică relațiile cu Ankara în această periodă, după cel al forajelor făcute de Turcia în apropierea coastelor cipriote din Marea Mediterană, unde există zăcăminte de gaze natural; poziția UE, în acel dosar, este de susținere a revendicărilor Ciprului, care este stat membru. În ceea ce privește incursiunea din Siria, tensiunile s-au accentuat în contextul în care președitele turc, Recep Tayyip Erdogan, a amenințat că în cazul în care va mai fi criticat de Uniunea Europeană le va da drumul celor 3,6 milioane de refugiați sirieni din Turcia să plece către Europa.


    Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a replicat că UE nu va permite ca refugiații să fie transformați într-un instrument pentru șantajarea sa și a calificat drept deplasate amenințările lui Erdogan. Donald Tusk a avertizat, totodată, că acțiunile Turciei pot genera o criza umanitară. Ofensiva Ankarei a dat naștere și la îngrijorări cu privire la o posibilă revigorare a Statului Islamic, după cum a afirmat șefa diplomației europene, Federica Mogherini. Aceasta a precizat și că miniștrii de externe europeni au convenit ca statele membre să renunțe la exporturile de armament către Turcia.





    Federica Mogherini: Există o condamnare clară din partea Uniunii Europene a acțiunii militare a Turciei în nord-estul Siriei. Cerem o întrunire la nivel ministerial a Coaliției globale de luptă împotriva Statului Islamic întrucât credem că una dintre consecințele acestor acțiuni militare în nord-estul Siriei ar putea fi aceea că Statul Islamic poate primi o gură de oxigen în acea regiune, ceea ce ne îngrijorează enorm. Aceasta este o amenințare directă la adresa securității Uniunii Europene și nu numai, sunt amenințate în primul rând regiunea, apoi comunitatea internațională, așa că vrem ca această problemă să fie reglementată în formatul de Coaliție. Există, de asemenea, un angajament al statelor membre de a avea poziții clare și ferme cu privire la politicile lor privind exporturile de armament către Turcia. Avem o poziție comună cu privire la controlul exporturilor de armament și au fost cu toate de acord să o aplice în ceea ce privește exporturile lor către Turcia.

    Franța, Germania, Olanda și Finlanda au suspendat, deja, exporturile de armament către Turcia, însă măsura este considerată a fi mai degrabă simbolică, dat fiind că acestea reprezintă doar o fracțiune din totalul schimburilor bilaterale dintre UE și Anakara.

  • Summitul Balcanilor de Vest – Poznań, 2019

    Summitul Balcanilor de Vest – Poznań, 2019

    Oraşul polonez Poznań a găzduit summitul dedicat Balcanilor de Vest. Uniunea Europeană și-a confirmat angajamentul de a consolida cooperarea cu regiunea printr-o serie de măsuri concrete, axate pe cinci domenii-cheie: transport și energie, digital, economie, securitate și relații de bună vecinătate.

    Șefi de guvern, miniştri de Externe, ai Economiei şi de Interne din ţările Balcanilor de Vest, împreună cu omologii lor din mai multe state membre ale Uniunii Europene și reprezentanți la nivel înalt ai Uniunii, s-au întâlnit, zilele trecute, la Poznan. Summitul a avut ca obiective consolidarea cooperării regionale dintre partenerii din Balcanii de Vest precum și între regiune și Uniunea Europeană, dar şi avansarea în procesul de integrare europeană a Balcanilor de Vest.

    Şefa diplomaţiei europene Federica Mogherini a reafirmat că angajamentul european faţă de Balcanii de Vest este o prioritate. Acum, toți cei șase parteneri din Balcanii de Vest sunt mai apropiați de Uniunea Europeană față de cum erau cu cinci ani în urmă, la debutul mandatului actualei Comisii. Perspectiva europeană rămâne motorul schimbărilor din regiune, iar cooperarea regională, relațiile de bună vecinătate și reconcilierea sunt esențiale și sprijină integrarea europeană a Balcanilor de Vest – a mai spus Federica Mogherini.

    La rândul său, Johannes Hahn, comisarul pentru politica de vecinătate și negocieri de extindere, a confirmat angajamentul european faţă de Balcanii de Vest:

    Sunt absolut dedicat cauzei acestei regiuni şi pot confirma, bazându-mă pe fapte şi pe cifre, că am făcut progrese reale în ultimii cinci ani, însă, fără îndoială, trebuie să ne concentrăm în continuare să investim în stabilitatea Balcanilor de Vest, pentru a-I ajuta pe partenerii noştri să creeze societăţi democratice stabile, instituţii democratice stabile şi, în acelaşi timp, să devină mai prosperi. În multe feluri, consider că rolul nostru ca lideri politici este similar cu cel al unui architect care conturează politici de transformare ce vor trece testul timpului. Şi, cum îmi place să spun adesea, putem face multe lucruri ca politicieni, dar nu putem crea, în mod direct, locuri de muncă.

    Johannes Hahn a mai precizat că Uniunea Europeană, ca partener dedicat, îşi intensifică activitatea la infrastructurile modernizate, sprijină digitalizarea, investeşte în creșterea ecologică și în economia circulară. Comisarul a dat asigurări că programele Uniunii vor aduce beneficii tangibile populației din Balcanii de Vest și reprezintă o altă piatră de hotar în relațiile și mai strânse cu regiunea.

    În sfârşit, Violeta Bulc, comisarul pentru transporturi, s-a declarat foarte mulţumită de aprobarea mai multor proiecte regionale, în cooperare cu Comunitatea Transporturilor. Acestea vor îmbunătăți siguranța rutieră și eficiența căilor ferate, vor reduce timpul şi costurile de transport și vor elimina blocajele din trafic. O mai bună conectivitate înseamnă sprijinirea vieții cotidiene a oamenilor din regiune și apropierea acestora de Uniunea Europeană – a mai spus Violeta Bulc.


  • Uniunea Europeană susține Acordul de asociere al Republicii Moldova

    Uniunea Europeană susține Acordul de asociere al Republicii Moldova

    Parteneriatul
    Estic al Uniunii Europene a fost lansat în 2009 cu obiectivul general de a
    consolida asocierea politică și a integra economic șase țări din Europa de Est
    și Caucazul de Sud. Este vorba despre Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia,
    Republica Moldova și Ucraina. Parteneriatul estic a fost gândit ca o dimensiune
    specifică a politicii europene de vecinătate şi de colaborare a blocului
    comunitar cu vecinii săi de la sud și est.


    Ca parte a Parteneriatului Estic, acordurile
    de asociere au devenit documente-cadru de lucru între țările amintite și
    Uniunea Europeană. Ele se bazează pe o asociere politică consolidată, un dialog
    politic aprofundat și o cooperare mai strânsă în materie de justiție și
    securitate. Acordurile de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare privesc zona
    de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare cu Georgia, Moldova și Ucraina.
    Acestea din urmă au scopul de a îmbunătăți accesul la bunuri și servicii, de a reduce
    tarifele și cotele și eliminarea barierelor din calea comerțului, a asigura un
    mediu juridic stabil și a alinia practicile și normele. Țările partenere se
    numără printre primele care beneficiază de parteneriate pentru mobilitate,
    ajutându-i pe cetățenii acestora să se deplaseze prin Europa într-un mediu
    sigur.


    Însă după evoluțiile politice de acum
    10 ani, Parteneriatul Estic a căzut cumva în uitare și criza recentă din Republica
    Moldova l-a readus în atenție. Criza politică de la Chișinău a dat ocazia
    Federicăi Mogherini, înaltul reprezentant pentru afaceri externe și politica de
    securitate al Uniunii Europene, să reafirme apelul la respectarea Acordului de
    asociere a Moldovei cu Uniunea Europeană:

    Despre situația din Moldova doresc să spun că am urmărit îndeaproape
    evoluția ei și am făcut declarații ferme în ultimele zile. Am încurajat o
    tranziție ordonată și democratică a puterii urmărind rezultatul alegerilor parlamentare
    din februarie. Este clar pentru noi ce trebuie făcut pentru a avea susținerea
    deplină a Uniunii Europene, inclusiv susținerea financiară: efortul în
    implementarea Acordului de asociere și urmărirea agendei de reformare a țării
    nu pentru că asta cere Uniunea Europeană să se facă ci pentru că acestea sunt aspirațiile
    poporului moldovean care vrea să vadă aceste reforme în practică.


    Ratificat
    pe 2 iulie 2014 de ambele părţi, Acordul de asociere este cea mai bună bază de
    refacere a climatului politic şi social-economic din Moldova. El este
    documentul pe care blocul european mizează din nou.


  • Jurnal românesc – 18.06.2019

    Jurnal românesc – 18.06.2019

    Preşedintele
    Klaus Iohannis a salutat ultimele evoluţii legate de situația politică din
    Republica Moldova, care sunt de natură să contribuie la ieşirea din criză şi la
    o tranziţie paşnică a puterii,     se arată într-un comunicat de presă al
    Administraţiei Prezidenţiale. Consilierul prezidenţial pentru politică externă
    Bogdan Aurescu a efectuat o vizită la Chişinău, ocazie cu care a făcut un apel
    la dialog politic şi a subliniat importanța crucială a continuării parcursului
    european al Republicii Moldova, a implementării Acordului de asociere cu UE, a
    reformelor aferente apropierii de Uniunea Europeană și a proiectelor de
    cooperare derulate cu România.

    Şi prim-ministrul Viorica Dăncilă i-a transmis
    noului premier al Republicii Moldova, Maia Sandu, un mesaj de felicitare pentru
    preluarea mandatului şi a invitat-o la Bucureşti. Dăncilă şi-a exprimat
    încrederea că Executivul de la Chişinău va continua parcursul european şi a
    refirmat deplina disponibilitate a Guvernului României de continuare a
    Parteneriatului Strategic dintre cele două ţări. Premierul român a apreciat că
    este de relevanţă majoră continuarea de către noul Guvern al Republicii Moldova
    a poziţiei privind reglementarea conflictului transnistrean, cu respectarea
    integrităţii teritoriale şi suveranităţii Republicii Moldova, în graniţele sale
    recunoscute internaţional şi fără să fie afectat parcursul său pro-european.

    Situaţia de la
    Chişinău a fost analizată şi la nivelul Uniunii Europene, care a salutat
    transferul paşnic şi democratic al puterii şi şi-a reafirmat angajamentul de a
    lucra cu autorităţile din Republica Moldova    . Şefa diplomaţiei europene,
    Federica Mogherini, a declarat că, pentru a avea susţinere deplină din partea
    blocului comunitar, Republica Moldova trebuie să respecte implementarea
    Acordului de asociere şi să îndeplinească agenda de reforme. Vom
    monitoriza cu atenţie următorii paşi pentru a vedea dacă autorităţile pun în
    aplicare angajamentele pe care şi le-au luat. Vom rămâne foarte vigilenţi şi
    încurajăm auorităţile să fie determinate pentru realizarea agendei de reforme
    pe care ţara o aşteaptă de mult timp,     a precizat Mogherini.

    La rândul
    său, comisarul european pentru extindere, Johannes Hahn, a felicitat-o pe şefa
    executivului moldovean, Maia Sandu, pentru măsurile pe care le-a luat
    deja     şi a anunţat că va merge la Chişinău cât de curând
    posibil pentru a discuta cu noul guvern. Situaţa de la Chişinău s-a detensionat
    după ce Partidul Democrat s-a retras de la guvernare şi a predat puterea noului
    guvern condus de Maia Sandu, iar Curtea Constituţională şi-a revizuit şi anulat
    toate deciziile prin care constatase dizolvarea Parlamentului şi ilegalitatea
    cabinetului Sandu.





    Ministerul pentru
    Românii de Pretutindeni anunţă că cetăţenii din afara graniţelor ţării care
    sunt interesați să transmită opinii și propuneri privind activitatea și
    proiectele Ministerului și să semnaleze dificultățile cu care se confruntă
    comunitățile din care fac parte au acum posibilitatea să utilizeze două
    chestionare create pe site-ul instituţiei.     Întrebările cuprinse în chestionare
    li se adresează, cu precădere, reprezentanților mediului asociativ românesc de
    peste hotare, atât din comunitățile istorice, cât și din diaspora. MRP
    transmite că opiniile exprimate în aceste chestionare sunt importante pentru
    îmbunătățirea programelor ministerului și pentru o mai bună informare asupra
    nevoilor și problemelor comunităților românești din afara granițelor țării.
    Formularele pot fi accesate pe site-ul www.mprp.gov.ro.

  • Situaţia din Republica Moldova – în atenţia Comisiei Europene

    Situaţia din Republica Moldova – în atenţia Comisiei Europene

    Noul guvern de la Chişinău condus
    de Maia Sandu şi-a început efectiv activitatea după ce Partidul Democrat a
    anunţat că se retrage de la guvernare şi trece în Opoziţie, în Parlament.


    Comisarul european pentru
    vecinatate şi extindere, Johannes Hahn a salutat transferul paşnic al puterii
    de la Chişinău şi a felicitat-o pe şefa executivului, Maia Sandu pentru
    măsurile pe care le-a luat deja în vederea implementării programului de reformă al guvernului.


    Comisarul a precizat că Uniunea
    Europeana este gata să lucreze cu noul guvern şi că va merge la Chişinău cât
    mai curând posibil.

    Comisarul european pentru vecinatate şi extindere, Johannes Hahn:



  • Sorgenkinder der EU: Westbalkan, Türkei, Großbritannien

    Sorgenkinder der EU: Westbalkan, Türkei, Großbritannien

    Die Europäische Kommission bestätigte, dass eine glaubwürdige Erweiterungspolitik eine geostrategische Investition in Frieden, Stabilität, Sicherheit und Wirtschaftswachstum in ganz Europa darstellen müsse und nahm Ende Mai die jährliche Bewertung der Reformen in den Partnerländern des Westbalkans und der Türkei sowie eine Reihe von Empfehlungen zu den nächsten Schritten für diese Länder an.



    In der Vision von Brüssel ist eine feste und glaubwürdige Vision für den Westbalkan unerlässlich, um Wandlung und Versöhnung voranzutreiben, um Stabilität in die Region zu exportieren und die Werte und Standards der EU zu fördern. In der im Februar 2018 verabschiedeten Strategie der Kommission für die Region wurde ein erneutes Engagement der Union und ihrer Mitgliedstaaten für diesen Bereich zum Ausdruck gebracht, und ein Jahr später wurden auf dem Westbalkan konkrete Fortschritte festgestellt, auch wenn jedes Land nach Ansicht der europäischen Beamten die Reformen mit unterschiedlichem Erfolg vorantreiben. Albanien und Nordmazedonien erzielten die besten Ergebnisse bei den Reformen, erfüllten die relevanten Bedingungen, so dass die Kommission dem Rat eine Empfehlung zur Aufnahme von Verhandlungen über den Beitritt der beiden Länder zur Union vorlegte. Die Hohe EU-Vertreterin für Au‎ßen- und Sicherheitspolitik, Federica Mogherini, bestätigte dies:



    Nordmazedonien und Albanien haben ihren Beitrag geleistet, und es liegt nun an der Europäischen Union, ihre Rolle zu erfüllen. Nach unserer Empfehlung liegt der Ball nun beim Rat. Wir veröffentlichen auch die Stellungnahme der Kommission zum Antrag Bosnien-Herzegowinas auf Mitgliedschaft in der Europäischen Union. In diesem Zusammenhang legt die Kommission eine Reihe detaillierter Prioritäten in den Bereichen Demokratie, Rechtsstaatlichkeit, Grundrechte und Reform der öffentlichen Verwaltung fest, die erforderlich sind, damit das Land den Kandidatenstatus erreichen und dann Verhandlungen aufnehmen kann.“




    Der Westbalkan ist ein Bestandteil Europas und wird der EU für ein stärkeres, stabileres und vereinteres Europa beitreten, sagte noch Mogherini. In Bezug auf die Türkei zeichnet sich jedoch eine Unentschlossenheit ab. Kommissarin Mogherini:



    Die türkische Regierung bekennt sich zwar zur Kandidatur zur EU-Mitgliedschaft, aber wir sehen, dass sich das Land weiterhin von der Europäischen Union entfernt. Wir sind der Meinung, dass es für alle und insbesondere für die türkischen Bürger von Vorteil ist, wenn dieser Trend dringend umgekehrt wird, was wir natürlich immer befürworten werden. Wir betonen auch die Bedeutung gutnachbarlicher Beziehungen und die Vermeidung von Spannungen im östlichen Mittelmeerraum.“




    Gleichzeitig wurde der ursprünglich für März dieses Jahres geplante Brexit mindestens auf den 31. Oktober verschoben, da das Abkommen mit der EU von der Regierung verabschiedet, vom britischen Parlament jedoch dreimal abgelehnt wurde. Da sie das Unterhaus nicht davon überzeugen konnte, den Deal anzunehmen, trat die Premierministerin Theresa May, die in schwierigen Zeiten für Gro‎ßbritannien das Ruder übernahm, am 7. Juni aus ihrer Position zurück, weil sie die Entscheidung aus dem Referendum 2016 nicht umsetzen konnte. Die politische Position der britischen Premierministerin wurde durch das Kompromissabkommen geschwächt, das eine harte Grenze mit Irland vermeiden sollte, ein Kompromiss, der von vielen Kollegen Mays aus der Konservativen Partei und den nordirischen Partnern abgelehnt wurde.



    Nach den Europawahlen im Mai, die auch im Vereinigten Königreich noch durchgeführt werden mussten, haben die proeuropäischen Parteien ihre Position im Europäischen Parlament beibehalten. Als solche warnten sie London, dass sie den Brexit-Deal nicht neu verhandeln würden. Die Position der Europäischen Kommission war sehr kategorisch, dass es keine weiteren Verhandlungen mehr geben würde. Sollte es zu einem No-Deal-Brexit kommen, würde das Vereinigte Königreich zu einem Drittland ohne Übergangsma‎ßnahmen werden. Ab dem Zeitpunkt der Trennung würde das gesamte Primär- und Sekundärrecht der EU für das Vereinigte Königreich nicht mehr gelten, was zu erheblichen Unannehmlichkeiten für Bürger und Unternehmen führen würde. In einer solchen Situation würden die Beziehungen zwischen der EU und dem Vereinigten Königreich durch das internationale Allgemeinrecht und sogar die Normen der Welthandelsorganisation (WTO) geregelt. Die EU wäre unter anderem verpflichtet, Zollregelungen und -gebühren anzuwenden. Au‎ßerdem müsste sie mit der Durchführung von Grenzkontrollen aller Art beginnen, die für Drittländer gelten. Vorläufig ist die Situation jedoch unklar, und die Idee eines neuen Referendums wurde wieder in Umlauf gebracht. Nur wenige Menschen glauben jedoch, dass dies die äu‎ßerst komplexe Situation des Brexit klären würde.

  • UE în continuă adaptare

    UE în continuă adaptare

    Confirmând faptul că o politică de
    extindere credibilă reprezintă o investiție geostrategică pentru pace,
    stabilitate, securitate și creștere economică în întreaga Europă,
    Comisia Europeană a adoptat, la finalul lunii mai, evaluarea anuală
    referitoare la punerea în aplicare a reformelor în țările partenere din
    Balcanii de Vest și în Turcia, precum și o serie de recomandări privind etapele
    următoare pentru aceste țări. În viziunea Bruxelles-ului, o perspectivă fermă și credibilă
    a UE pentru Balcanii de Vest rămâne esențială pentru a impulsiona
    transformarea, a stimula reconcilierea, a exporta stabilitatea în regiune și
    pentru a promova valorile, normele și standardele UE.

    Adoptată
    în februarie 2018, strategia Comisiei pentru această zonă a antrenat un
    angajament reînnoit al Uniunii în ansamblul său, cât şi al statelor sale
    membre, iar un an mai târziu se constată progrese concrete în ceea ce priveşte
    Balcanii de Vest, chiar dacă aplicarea generală a reformelor variază de
    la o țară la alta, constată oficialii europeni. Albania și Macedonia de
    Nord au obținut cele mai bune rezultate în privința reformelor, au întrunit
    condițiile relevante, astfel încât Comisia a recomandat Consiliului să deschidă
    negocierile de aderare cu cele două ţări.

    Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate,
    vicepreședinte al Comisiei, Federica Mogherini: Macedonia de Nord și Albania și-au făcut
    partea de lucru, iar acum este rândul Uniunii Europene să își îndeplinească
    rolul. Acum, evident, după recomandările noastre, mingea este la Consiliu. De
    asemenea, emitem avizul Comisiei privind cererea de aderare a Bosniei și
    Herțegovinei la Uniunea Europeană. În acest context, Comisia precizează o serie
    de priorități detaliate în domeniul democrației, al statului de drept, al
    drepturilor fundamentale și al reformei administrației publice, care sunt
    necesare pentru ca țara să avanseze către statutul de candidat și apoi să
    înceapă negocierile.

    Balcanii de Vest sunt parte
    integrantă din Europa și vor face parte din viitorul UE, dintr-o Uniune
    Europeană mai puternică, mai stabilă și mai unită, a adăugat Federica
    Mogherini. Incertitudinile planează, în schimb, în ceea ce priveşte situaţia
    Turciei. Din nou, Federica Mogherini: Guvernul turc își declară angajamentul
    față de aderarea la Uniunea Europeană, dar vedem că țara continuă să se
    îndepărteze de Uniunea Europeană. Credem că ar fi benefic pentru toți, și în
    special pentru cetățenii turci, dacă această tendință va fi inversată urgent,
    ceea ce, în mod evident, vom primi întotdeauna. De asemenea, subliniem
    importanța unor relații de bună vecinătate și evitarea tensiunilor din estul
    Mediteranei.

    De cealaltă parte, Brexitul, prevăzut
    iniţial pentru luna martie a acestui an, s-a amânat cel puţin până pe 31
    octombrie, în condiţiile în care acordul obţinut cu Uniunea Europeană a fost
    aprobat de guvern, dar respins de trei ori în Parlamentul
    britanic. Ca urmare a eşecului ei de a convinge Camera Comunelor să accepte acordul, Theresa May,
    ajunsă la apogeul carierei sale într-una dintre cele mai turbulente perioade
    din istoria politicii britanice, după referendumul din 2016, în care s-a decis
    ieşirea din Uniunea Europeană, a demisionat pe 7 iunie din funcţia de premier.

    Poziţia politică a celei de-a doua femei prim-ministru din Regatul Unit a fost
    slăbită în principal în urma compromisului din acord menit să evite controalele
    vamale în Irlanda, compromis care nu a fost acceptat de mulţi dintre colegii
    conservatori ai Theresei May şi de partenerii nord irlandezi. În urma
    alegerilor europarlamentare din mai, organizate inclusiv în Marea Britanie, partidele
    pro-europene deţin în continuare majoritatea în noul Parlament European şi
    acestea au avertizat deja Londra că nu vor renegocia acordul de Brexit. Poziţia
    Comisiei Europene a fost, de altfel, tranşantă – nu vor exista alte negocieri.

    În cazul unui Brexit fără
    acord, Regatul Unit ar deveni o țară terță căreia nu i se va aplica nicio
    măsură tranzitorie din cele prevăzute în acordul de retragere negociat. De la
    data respectivă, întreaga legislație primară și secundară a UE ar înceta să se
    aplice Regatului Unit, o astfel de situație cauzând grave perturbări pentru
    cetățeni și întreprinderi. Într-un astfel de scenariu, relațiile Londrei cu UE
    ar fi reglementate de dreptul internațional public general, inclusiv de normele
    Organizației Mondiale a Comerțului.

    Între altele, UE va avea obligația de a
    aplica imediat normele și tarifele sale vamale la frontierele cu Regatul Unit.
    Această obligație include efectuarea de verificări și controale privind
    respectarea standardelor vamale, sanitare și fitosanitare și verificarea
    conformității cu normele UE. Deocamdată, însă, situaţia este incertă, iar
    ideea unui nou referendum este vehiculată, nefiind puţini cei care cred că
    acesta ar lămuri lucrurile, rezolvând ecuaţia cu multe necunoscute a Brexitului.

  • Uniunea Europeană menține acordul cu Iranul

    Uniunea Europeană menține acordul cu Iranul

    Dosarul nuclear
    iranian este unul dintre cele mai fierbinți la ora actuală din politica
    internațională. Occidentul, Rusia și China au încheiat un acord nuclear cu
    republica islamică în 2015, denunțat între timp de Statele Unite ale Americii
    în 2018 și parțial de Iran în luna mai a anului 2019. Așa cum a anunțat în
    repetate rânduri, Uniunea Europeană continuă să-și manifeste viziunea pacifistă
    asupra relațiilor internaționale și această viziune se aplică și chestiunii
    iraniene.

    Blocul comunitar european menține acordul cu Iranul, deși evoluțiile
    nu sunt deloc îmbucurătoare, așa cum a declarat Federica Mogherini, înaltul
    reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politică de
    securitate, la summitul de la Sibiu. Uniunea Europeană investește în
    neproliferarea nucleară și aceasta înseamnă investiții financiare nu numai declarative
    și pune la punct mecanisme financiare prin care firmele europene să aibă afaceri
    cu Teheranul.


    Pe de altă parte,
    Statele Unite continuă să susțină că nu doresc un război cu Iranul însă impun
    condiții dure acestuia. Secretarul de stat Mike Pompeo cere Iranului să
    înceteze campaniile de asasinate din Europa, să pună capăt susținerii acordate
    gherilelor Hezbollah și rebelilor din Yemen. Trimis în Gloful Persic la
    începutul lunii iunie 2019, portavionul american USS Abraham Lincoln a rămas de
    veghe în Marea Roșie. La rândul său, regimul de la Teheran afirmă că nu va fi
    război întrucât nu este în interesul nimănui. În același context tensionat,
    secretarul de stat american a spus că sancțiunile pe care țara sa le pregătește
    Iranului vor lovi și interesele firmelor europene care fac afaceri acolo. Schimbul
    de declarații mai mult sau mai puțin diplomatice dintre Washington și Teheran
    este mediat de Uniunea Europeană care face apel la calm.

    Maja Kocijancic,
    purtător de cuvânt al Comisiei Europene, consideră că poziția Uniunii rămâne
    aceeași de până acum, cu condiția ca toți semnatarii acordului să-și respecte
    angajamentele: Poziția
    noastră, când vine vorba de planurile de acțiune și strategie globale, este
    foarte clară. Adică este poziția de care vorbim în direcția prezervării
    acordului atât timp cât Iranul continuă să-și respecte angajamentele nucleare
    luate. Negocierea taxelor este o parte a acestei poziții, așa cum a fost și
    adoptarea statutului revizuit de blocare a acestor măsuri care există la ora
    actuală. Ele nu sunt direcționate împotriva nimănui dar au o țintă foarte
    clară. Poziția noastră, atunci când vine vorba de extrateritorialitatea
    măsurilor luate de Statele Unite, ca parte a politicii noastre este ceva ce nu
    recunoaștem.


    Relația dintre semnatarii acordului
    nuclear iranian trebuie să fie resetată. Însă pentru aceasta este nevoie de mai
    multă flexibilitate din partea tuturor celor implicați.


  • Reforme în Balcanii de Vest și în Turcia: Evaluări anuale și recomandări

    Reforme în Balcanii de Vest și în Turcia: Evaluări anuale și recomandări

    Comisia Europeană a recomandat, săptămâna trecută, deschiderea negocierilor de aderare cu Albania şi Macedonia de Nord, dar şi-a exprimat regretul că Turcia se îndepărtează tot mai mult de valorile Uniunii Europene.

    Comisia Europeană recomandă începerea discuţiilor de aderare cu Albania şi Macedonia de Nord, subliniind că ambele ţări au făcut progrese considerabile în ceea ce priveşte reformele cerute de Bruxelles. Un al treilea stat din regiune, Bosnia şi Herţegovina, trebuie să mai aştepte din cauza situaţiei politice interne, în timp ce Turcia continuă să se îndepărteze de cerinţele necesare aderării.

    Acestea sunt principalele concluzii ale raportului asupra stadiului reformelor din şase ţări din Balcanii de Vest şi din Turcia prezentat săptămâna trecută, la Bruxelles, de Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate, vicepreședinte al Comisiei, Federica Mogherini. Strategia Comisiei pentru Balcanii de Vest, adoptată în februarie 2018, a antrenat un angajament reînnoit din partea Uniunii și a statelor sale membre, imprimând o nouă dinamică întregii regiuni. Un an mai târziu, țările partenere au făcut progrese concrete și și-au demonstrat angajamentul față de perspectiva europeană, chiar dacă aplicarea generală a reformelor variază de la o țară la alta. Federica Mogherini:

    Pe baza unei evaluări stricte şi corecte, în acest an, pentru a doua oară, Comisia recomandă deschiderea negocierilor cu Albania şi cu Macedonia. Acestea şi-ai făcut partea lor de treabă, iar acum este rândul Uniunii Europene să şi-o facă pe a ei. Odată cu recomandarea noastră, mingea este la Consiliu. În ceea ce priveşte aderarea Bosniei Herţegovina, Comisia a specificat o serie de priorităţi în domeniul democraţiei, statului de drept şi reformelor administraţiei publice, necesare pentru avansarea ţării la statutul de candidat şi deschiderea negocierilor. Guvernul turc îşi afirmă angajamentul faţă de aderarea la Uniunea Europeană, dar vedem că ţara continuă să se îndepărteze tot mai mult de Uniune. Credem că e în beneficiul tuturor, dar mai ales al cetăţenilor turci, ca această tendinţă să fie inversată urgent.

    Consiliului îi revine acum sarcina de a evalua recomandările Comisiei și de a lua decizii cu privire la pașii următori.

    Amintim că actuala agendă de extindere a Uniunii Europene cuprinde partenerii din Balcanii de Vest și Turcia. S-au deschis negocieri de aderare cu următoarele țări candidate: Munt enegru (în 2012), Serbia (în 2014) și Turcia (în 2005). Macedonia de Nord este țară candidată începând din 2005, iar Albania – începând din 2014. Alte două ţări sunt potenţial candidate: Bosnia și Herțegovina (care a depus cererea de aderare în februarie 2016) și Kosovo (în cazul căreia Acordul de stabilizare și de asociere a intrat în vigoare în aprilie 2016.


  • UE şi Tunisia, un parteneriat privilegiat

    UE şi Tunisia, un parteneriat privilegiat

    În ultimul an s-au înregistrat progrese în procesul de tranziție către democrație în Tunisia, dar acest lucru trebuie să fie însoțit de un progres economic și social similar, pentru a exista certitudinea că el poate fi susținut. Uniunea Europeană a publicat zilele trecute cel mai recent raport privind evoluția relațiilor cu Tunisia, în ultimul an.

    Raportul este structurat în jurul priorităților strategice Uniunea Europeană – Tunisia, care urmează a fi realizate până în 2020, şi are ca scop descrierea cât mai detaliată a progreselor realizate în domeniile-cheie ale Parteneriatului. Aceste priorități se concentrează pe dezvoltarea socio-economică incluzivă și durabilă; tinerii, democrația, buna guvernanță și drepturile omului; coeziunea socială, mobilitatea și migrația; precum și securitatea și lupta împotriva terorismului.

    Uniunea Europeană acordă o importanță deosebită cooperării cu Tunisia, construită pe baza istoriei şi a valorilor comune, dar şi a respectului reciproc. Şefa diplomaţiei europene Federica Mogherini a evidenţiat faptul că, în ultimul an, s-au înregistrat progrese semnificative în cadrul Parteneriatului Privilegiat Uniunea Europeană – Tunisia.

    Reuniunea de astăzi ne-a permis să trecem în revistă evoluţiile din diverse sectoare ale Parteneriatului nostru Privilegiat. Sunt mulţumită să constat progresele realizate în cursul acestor ani, care au fost cu adevărat fructuoşi. Am analizat îndelung prioritatea pe care o consider cea mai importantă din Parteneriatul nostru, şi anume, susţinerea ambiţiilor tinerilor tunisieni. Sunt bucuroasă să vă anunţ că am semnat astăzi o finanţare de 60 de milioane de euro prin intermediul programului comun Uniunea Europeană pentru tineri, destinat în special tinerilor defavorizaţi, prin programe de incluziune socială şi politică.

    Sunt mândră şi pentru că a fost realizat obiectivul de a tripla bursele Erasmus+, pentru a favoriza mobiliatea tinerilor studenţi şi cercetători tunisieni. Cooperarea noastră şi raporturile noastre economice sunt, de asemenea, solide. Anul acesta, angajamentul financiar al Uniunii Europene în favoarea Tunisiei a atins 305 milioane de euro. Am confirmat astăzi şi dorinţa de a continua cooperarea în diferite domenii, precum transporturile, mediul, energia, cercetarea şi inovarea, dar şi protecţia civilă.

    Principalele inițiative ale anului trecut au vizat, potrivit raportului Uniunii Europene, programe de susținere a competitivității și a exporturilor, atât pentru industrie, cât și pentru agricultură, ajutor pentru modernizarea administrației și reforme fiscale, precum și sprijin pentru pregătirea și reducerea riscurilor de catastrofe naturale.

    Amintim că, din 2011, Tunisia se află în tranziţie spre democrație, făcând din acest obiectiv o sursă de speranță la nivel regional și mai mult decât atât. S-au înregistrat progrese semnificative anul trecut, în special odată cu organizarea alegerilor municipale în luna mai, cu sprijinul deplin al Uniunii Europene, marcând un moment esenţial în procesul de descentralizare.

    Cu toate acestea, raportul Comisiei menționează şi că tranziția poate fi susținută numai dacă este însoțită de progrese sociale și economice de o anvergură similară.


  • Kenya – partener-cheie al UE în Cornul Africii

    Kenya – partener-cheie al UE în Cornul Africii

    Uniunea Europeană acordă o importanță deosebită Cornului Africii, o regiune de importanță strategică în care Bruxellesul este prezent militar, economic și diplomatic.

    Șefa diplomației europene, Federica Mogherini, a vizitat recent state din regiunea Cornului Africii – Somalia, Djibuti, Ethipoia – precum și Kenya. În Somalia, Uniunea Europeană are două misiuni – începând cu 2010 EUTM Somalia, care asistă guvernul somalez la formarea unor forțe armate profesioniste, precum și EUCAP Somalia, lansată în 2012 pentru a ajuta statele din Cornul Africii să își dezvolte securitatea maritimă. O a treia misiune europeană în regiune este o reprezintă Operațiunea Atalanta, lansată în 2008 pentru a proteja de pirați (în special somalezi) vasele din regiunea Cornului Africii și Oceanului Indian. În afară de pirați, o altă amenințare la adresa securității regionale o reprezintă gruparea teroristă Al Shabab, care este afiliată rețelei Al Qaida și a lansat numeroase atacuri în Somalia și în alte țări din regiune, în principal Kenya. De altfel, amenințarea grupării jihadiste reprezintă unul dintre motivele pentru care în Somalia a fost lansată o misiune militară a Uniunii Africane. Dacă Somalia este cea mai instabilă țară din regiune, Kenya se află la polul opus și este un partener important al Bruxellesului. Federica Mogherini a observat că noua ambasadă de la Nairobi este a doua ca mărime pe care o are Uniunea Europeană, ceea ce nu reprezintă o întâmplare:

    Investițiile economice, politice și în ceea ce privește cooperarea în domeniul securității sunt esențiale pentru Uniunea Europeană și prețuim parteneriatul și prietenia cu Kenya. Este o țară cu care împărtășim valori și avem abordări similare în ceea ce privește democrația, schimburile comerciale, investițiile, dar și multilateralismul și cooperarea în domeniul păcii și securității.

    De aceea suntem încântați și onorați să lucrăm împreună cu Kenya la mai multe dosare, atât regionale cât și globale, și am avut posibilitatea să discutăm despre câteva dintre aceste dosare importante pe care le considerăm esențiale pentru securitatea europeană și pacea globală: situația din Somalia, unde Uniunea Europeană continuă să fie principalul susținător al Misiunii Uniunii Africane, AMISOM, implementarea completă a foii de parcurs stabilite împreună cu partenerii noștri somalezi, atât în ceea ce privește economia cât și politica și securitatea, treaba bună pe care o putem face împreună în regiune și o implicare și mai mare a Kenyei în Autoritatea Interguvernamentală pentru dezvoltare, IGAD, și după cum știți Uniunea Europeană joacă întotdeauna un rol cheie în sprijinirea cooperării regionale și a platformelor care garantează o abordare comună, de colaborare, în regiuni atât de importante ca aceasta, unde există atâtea interese economice și de securitate.


    Federica Mogherini a mai adăugat că un success al Kenyei, la fel ca și un succes al Cornului Africii și al Africii ca regiuni, garantează că și Europa va beneficia de un mediu prosper și sigur.


  • Poziţia UE faţă de Iran rămâne neschimbată

    Poziţia UE faţă de Iran rămâne neschimbată

    Pe 8
    mai 2019, cu o zi înainte de sărbătoarea Europei, Iranul a anunţat retragerea
    sa parţială din acordul nuclear semnat cu Franţa, Germania, Marea Britanie, Rusia,
    China şi Uniunea Europeană. Măsura survine ca urmare a retragerii Statelor
    Unite ale Americii din acordul semnat în 2015, în urmă cu un an. Iranul afirmă
    că retragerea este una controlată şi acordă o perioadă de graţie Uniunii
    Europene pentru a pune la punct mecanismul de măsuri financiare pentru ca
    firmele europene să-şi continue afacerile în Iran şi să compenseze sancţiunile
    impuse de americani. Franţa a spus că în cazul în care Teheranul va renunţa la
    unele obligaţii din acord, aşa cum a anunţat, Europa nu va avea de ales decât să
    se alăture sancţiunilor impuse de americani.


    Federica Mogherini, înaltul reprezentant
    al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politică de securitate, a
    declarat la Sibiu că deşi evoluţia nu este una îmbucurătoare, blocul european
    continuă să susţină acordul încheiat cu Teheranul.

    În cazul Iranului, poate aţi văzut declaraţia comună pe
    care am dat-o împreună cu ministerele de externe ale Franţei, Germaniei şi
    Marii Britanii. Există multă preocupare, şi din partea mea personal, privitoare
    la recentele evoluţii. Rămânem cu totul angajaţi pentru implementarea totală a
    tratatului cu Iranul. Este o chestiune de securitate pentru noi şi pentru lumea
    întreagă. Investiţiile Uniunii Europene în neproliferarea nucleară continuă să
    fie o prioritate de top pentru noi. Până acum, am văzut în Iran un partener de
    încredere cu toate agnajamentele sale nucleare. Vom continua să monitorizăm
    implementarea denuclearizării şi vom continua să vedem cerinţele Iranului şi
    cum îşi ţine agajamentele prin lentilele evaluărilor. Sper ca angajamentul
    nostru total, care este acolo, de sută la sută, de a prezerva acest important
    acord va contribui la prezervarea lui şi în viitor.


    În mai 2018, președintele american
    Donald Trump anunța retragerea SUA din acordul nuclear cu Iranul şi
    restabilirea sancțiunilor economice pentru republica islamică de cel mai înalt
    nivel. Însă ceilalţi co-semnatari ai acordului, Franţa, Germania, Marea
    Britanie, Rusia, China şi Uniunea Europeană au rămas în acord, iar Federica
    Mogherini considera atunci acordul nuclear cu Iranul drept unul crucial pentru
    securitatea regiunii, a Europei și a întregii lumi.     Iată că optimismul de acum
    un an a făcut loc moderaţiei.


  • O mai bună protecţie socială cetăţenilor UE

    O mai bună protecţie socială cetăţenilor UE

    Şefii de stat
    sau de guvern din ţările Uniunii Europene s-au reunit, de ziua Europei, 9 mai,
    la Sibiu, într-un summit informal, pentru a discuta despre viitorul Uniunii    . Summitul
    a avut loc în contextul exercitării de către România a Preşedinţiei Consiliului
    Uniunii Europene şi a reunit şefii de stat şi de guvern ai statelor membre UE, mai
    puţin Marea Britanie, 36 de delegaţii oficiale, 400 de invitaţi de rang înalt. Acestora
    li s-au alăturat preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker,
    preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, şi Înaltul Reprezentant al
    UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Federica Mogherini. Liderii
    europeni au discutat Agenda strategică a Uniunii Europene pentru perioada 2019-2024,
    cu accent pe provocăririle şi priorităţile viitoare ale UE.


    Preşedintele
    Parlamentului European, Antonio Tajani    , a îndemnat la coeziune şi o mai bună
    protecţie a cetăţenilor din statele membre UE, în cadrul conferinţei de presă
    desfăşurate după ce în prima parte a zilei avusese loc reuniunea Consiliului
    European:

    Am spus
    conducătorilor europeni să se transforme din lideri locali, în lideri cu o
    viziune europeană. Instrituţiile europene sunt prea birocratice. Acesta este
    primul lucru pe care trebuie să îl schimbăm: sistemul de gândire. Avem de
    recuperat tot ceea ce putem devenind protagonişti în operaţiunea de a proteja
    mai bine cetăţenii UE. Avem nevoie de acţiuni la nivel european, acolo unde
    acţiunile la nivel naţional nu sunt suficiente. Trebuie să încetăm polemicile
    între statele membre. Trebuie să abordăm problemele în comun. Acesta este
    mesajul pe care l-am transmis în cuvântul meu. Parlamentul European consideră
    că Europa trebuie să fie o Europă politică şi Parlamentul European este
    singurul organism ales democratic. Aşa că Parlamentul European ar trebui să aibă
    dreptul la iniţiativă. Suntem singurul organism la nivel mondial cu acest drept,
    de iniţiativă.


    O Uniune
    Europeană mai apropiată de cetăţeni şi cu o activitate mai eficientă şi mai
    bine înţeleasă este obiectivul susţinut, pentru a combate fenomenul descris ca Europa
    neîncrederii (n.r. ce) înlocuieşte, în mod periculos, Europa speranţei.


    Preşedintele
    Parlamentului European, Antonio Tajani, a subliniat, de asemenea, importanţa
    implicării statelor UE în rezolvarea problemelor ce există la nivel mondial    ,
    astfel lucrând şi la reducerea provocărilor cu care se confruntă Uniunea. Pe
    plan economic, dezvoltarea ţărilor emergente, în special China, pe plan
    climatic, încălzirea globală sau pe plan politic, crizele africane, ce conduc
    la continuarea fenomenului migraţiei.


    Conceput ca o
    demonstraţie de unitate, Summitul de la Sibiu anticipează summitul decisiv
    programat la sfârșitul lunii iunie, unde sunt așteptate adevăratele decizii, de
    la cine va conduce Uniunea în perioada 2019-2024, până la cum vor fi abordate
    probleme precum clima, statul de drept, locul UE în lume, apărarea și
    securitatea.