Radio România Internațional

Tag: Federica Mogherini

  • Comisia salută aprobarea de către Parlament a InvestEU

    Comisia salută aprobarea de către Parlament a InvestEU

    Programul InvestEU va debloca peste 650 de miliarde de euro pentru investiţii în economie între 2021 şi 2027. Fondurile vor putea fi mai uşor accesate, iar noul program va fi mai eficient pentru că va combina mai multe instrumente financiare ale Uniunii Europene.

    În următorul deceniu, programul InvestEU, votat de Parlamentul European, la propunerea Comisiei, va debloca cel puțin 650 de miliarde de euro pentru investiţii strategice în viitorul Europei, în economie și în cetățenii săi. Prin noul program, finanțările europene vor fi mai ușor de accesat, mai flexibile și mai eficiente. Programul, care este parte a cadrului financiar multianual al Uniunii pentru perioada 2021-2027, va continua abordarea inovatoare privind investițiile din cadrul planului Juncker, prin utilizarea unor resurse publice limitate, cu garanții din bugetul Uniunii pentru mobilizarea de fonduri publice și private substanțiale. Garanția de 38 de miliarde de euro va viza investiții în patru domenii principale: infrastructura durabilă, cercetare, inovare și digitalizare, întreprinderile mici și mijlocii și investițiile sociale și competențele. Comisia Europeană a salutat votul Parlamentului European asupra noului program, care va da un nou impuls investițiilor, inovării și creării de locuri de muncă.

    Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și vicepreședinte al Comisiei Europene, Federica Mogherini: Fără a prejudicia prerogativele Consiliului în implementarea Pactului de stabilitate şi creştere economică, Comisia va analiza la viitoarele actualizări ale ghidului de implementare în ce măsură regimul de flexibilitate al Fondului European pentru Investiţii Strategice, poate fi aplicat şi programului InvestEU, ca instrument succesor al acestui fond, în ceea ce priveşte contribuţiile oferite de statele membre pentru a finanţa o sumă suplimentară garanţiei Uniunii Europene pentru scopul stabilit de statul respectiv.

    Noul program va fi alcătuit din Fondul InvestEU, succesorul Fondului european pentru investiții strategice, o platformă de consiliere și un portal. Platforma de consiliere va integra cele 13 servicii de consultanță care există în momentul de față în Uniune într-un ghișeu unic, gestionat la nivel central de către Comisie. Solicitanţii vor beneficia de sprijin și asistență tehnică pentru pregătirea, elaborarea, structurarea și implementarea proiectelor. Portalul va continua să sprijine investitorii să găsească oportunități de investiții în sectorul sau în locul care îi interesează. Garanțiile furnizate de la bugetul Uniunii vor permite instituțiilor financiare partenere ale Comisiei să își asume mai multe riscuri. Se preconizează că investițiile suplimentare vor fi folosite în sectoare ce corespund priorităților de politică internă ale Uniunii și sunt axate pe obținerea de rezultate socioeconomice și de mediu, inclusiv în materie de atenuare a schimbărilor climatice.


  • UE suplimentează ajutorul financiar de urgenţă pentru Venezuela

    UE suplimentează ajutorul financiar de urgenţă pentru Venezuela

    Comisia Europeană suplimentează ajutorul financiar de urgenţă pentru Venezuela cu 50 de milioane de euro, pentru a-i sprijini pe oamenii vulnerabili, în contextul în care criza socială și economică din această ţară sud-americană continuă să se înrăutățească.

    Măsura este parte a angajamentului Uniunii Europene de a mobiliza asistență suplimentară, în conformitate cu deciziile Grupului Internațional de Contact, constituit tocmai pentru a permite acordarea de asistență urgentă potrivit principiului umanitar international şi pentru a stabili garanțiile necesare pentru un proces electoral credibil în Venezuela.

    Şefa diplomaţiei europene Federica Mogherini a subliniat că Bruxellesul lucrează la întărirea cooperării internaționale pentru a se asigura că ajutorul umanitar, inclusiv acest nou angajament, ajunge la oamenii nevoiași atât din interiorul, cât şi din afara Venezuelei, fără părtinire, prin canale independente şi fără nici o încercare de a politiza livrarea ajutorului.

    În ultimele săptămâni, am urmărit cu mare preocupare evenimentele din Venezuela, deteriorarea condiţiilor economice şi sociale, polarizarea tot mai accentuată în contextul crizei economice, dar şi semnele îngrijorătoare privind o posibilă escaladare a violenţei. Vrem să subliniem încă o dată că respingem cu fermitate recurgerea la forţă ca manieră de abordare a crizei actuale. În acelaşi timp, condamnăm ferm orice violare a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi facem apel la restaurarea deplină a ordinii constituţionale democratice şi a statului de drept, începând cu respectarea prerogativelor şi imunităţii tuturor membrilor Adunării Naţionale.

    La rândul său, comisarul pentru Ajutor Umanitar şi Gestionarea Crizelor Christos Stylianides a explicat că acest ajutor suplimentar include adăposturi de urgență, asistență medicală, alimentară, acces la apă și canalizare, precum și servicii destinate educației copiilor.

    Venezuela trece prin al cincilea an de recesiune economică și hiperinflație. Această situație a dus la prăbușirea serviciilor de sănătate și educație, penurie de alimente și medicamente, violență și insecuritate. Rata de malnutriție la copii este la nivel critic în anumite regiuni. Ajutorul Uniunii Europene a ajuns la grupurile cele mai vulnerabile, cum ar fi copiii sub cinci ani, mamele însărcinate și care alăptează, persoanele în vârstă și grupurile indigene.

    Criza a declanșat strămutări fără precedent ale populației. Statisticile ONU arată că aproximativ 3 milioane şi jumătate de venezueleni s-au risipit în ţări din întreaga regiune – majoritatea în Columbia, Peru şi Ecuador – în cadrul celui mai mare flux migrator înregistrat vreodată în America Latină.

  • Poziţia UE cu privire la convorbirile de pace din Afganistan

    Poziţia UE cu privire la convorbirile de pace din Afganistan

    Uniunea Europeană consideră că pacea în Afganistan poate fi obținută doar prin implicarea unor reprezentanți ai tuturor afganilor. În prezent, singurele convorbiri de pace se desfășoară între talibani și Statele Unite, fără implicarea reprezentanților guvernului de la Kabul.

    Războiul din Afghanistan este cel mai lung din istoria Statelor Unite, care au intervenit în acea țară în urmă cu 18 ani, după ce talibanii aflați la putere la vremea respectivă au refuzat să îl predea pe Usama bin Laden, lider al rețelei teroriste Al Qaida, care lansase atacul din 11 septembrie. Conflictul afghan dura, însă, de zeci de ani la momentul intervenției Statelor Unite – mai întâi sub forma războiului anti-sovietic, apoi a războiului civil dintre foștii mujahedini și, în sfârșit, a conflictului dintre talibani și Alianța Nordului. Victoria rapidă de după invazie a fost urmată de eforturi de stabilizare la care au contribuit și aliații europeni din NATO ai Statelor Unite, însă în anii care au urmat talibanii s-au regrupat, s-au consolidat și au început să controleze tot mai multe teritorii.

    Președintele afghan Așraf Ghani a anunțat că își dorește convorbiri de pace fără niciun fel de precondiții însă oferta a fost respinsă de talibani care refuză să discute cu Kabulul considerând că acesta se află sub controlul Statelor Unite. Washingtonul a acceptat discuții preliminare separate, ceea a tensionat relațiile cu guvernul afghan, a cărei poziție e sprijinită de Uniunea Europeană. Într-o recentă vizită întreprinsă în Afghanistan, șefa diplomației europene,

    Federica Mogherini, a insistat asupra faptului că procesul de pace este meritul lui Așraf Ghani și a pledat pentru negocieri purtate de afghani:

    A venit timpul pentru afghani, pentru toți afghanii, fără a exclude pe cineva, să ia în propriile mâini viitorul țării. Pentru ca procesul de pace să fie viabil este nevoie să fie îndeplinite anumite condiții – nu condiții pentru lansarea procesului de pace, ci pentru ca acesta să fie durabil. Prin aceste condiții Uniunea Europeană este alături de poporul afghan, fără să lase vreodată pe cineva în urmă. În primul rând un acord de încetare a focului acceptat de talibani și convorbiri de pace cu guvernul afghan. În al doilea rând, este nevoie de o echipă de negocieri din care să facă parte reprezentanți ai întregii societăți afghane, inclusiv femei – și vreau să insist asupra acestui punct întrucât femeile s-au arătat capabile să joace un rol esențial în negocieri de pace care au avut loc în întreaga lume; s-a demonstrat că orice acord de pace la a cărui negociere au participat și femei are cu 40% mai multe șanse să reziste în timp așa că avem nevoie de femei la masa negocierilor în interesul obținerii unor rezultate. De asemenea, aici în Afghanistan femeile reprezintă o parte semnificativă a societății și includerea lor în procesul de pace este o garanție că acesta le aparține afghanilor și este dirijat de aceștia. În al treilea rând – menținerea și întărirea realizărilor politice, economice și sociale din ultimii 18 ani, în special in ceea ce privește drepturile femeilor, fetelor, copiilor și minorităților.

    Federica Mogherini a adăugat că Uniunea Europeană este în contact și cu alți actori globali sau regionali care pot juca un rol important în procesul de pace – ONU, Federația Rusă, China, Iran, state din Asia Centrală și Pakistanul. Totodată, Bruxellesul sprijină și eforturile partenerilor săi americani, a mai afirmat șefa diplomației europene.


  • Viziunea pacifistă a Uniunii Europene

    Viziunea pacifistă a Uniunii Europene

    Pacifismul
    Uniunii Europene este o dimensiune asumată de blocul european, bătrânul
    continent fiind martor în decursul secolului 20 la cele mai îngrozitoare şi mai
    degrandante forme de violenţă la adresa fiinţei umane. De la sfârşitul celui
    de-al doilea război mondial încoace, Europa a dezvoltat constant o politică
    pacifistă cu multiple componente, pornind de la aspectul intervenţiei militare
    pentru aplanare până la investiţii în zone de conflict pentru protejarea celor
    aflaţi în suferinţă. Acum, pacifismul este din ce în ce mai mult o problemă a
    continentului în care valurile de populism şi iliberalism o ameninţă. Însă
    blocul comunitar nu renunţă la ceea ce îl defineşte.

    La conferinţa de
    securitate de la Munchen, înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru
    afaceri externe şi politica de securitate Federica Mogherini repeta
    angajamentul pacifist asumat de Uniunea Europeană, azi şi pentru viitor.

    Niciuna dintre provocările la adresa securităţii
    cu care lumea se confruntă azi nu poate fi abordată exclusiv militar. Cred că
    este important să recunoaştem că ceea simţim azi, nu numai noi ca europeni ci
    şi alţi oameni în lume, este sentimentul de frustrare în faţa provocărilor la
    adresa securităţii. Cred că simţim nevoia unei combinaţii creative de
    instrumente care poate şi uneori trebuie să-l includă şi pe cel militar, o
    combinaţie care însă întotdeauna cere mult mai mult: sprijin economic,
    prevenţie, protejarea şi promovarea drepturilor omului, accesul la decizii al
    tinerilor şi femeilor, reconciliere, acţiune împotriva schimbărilor climatice.
    Şi cred că de aceea, azi, Uniunea Europeană a devenit mai mult decât în trecut
    un furnizor real de securitate. Deoarece noi putem fi cumva mai mult decât
    alţii un furnizor de securitate în sens larg. Aceasta pentru că ne confruntăm
    cu tipuri diferite de ameninţări în lume pentru care avem furnizori diferiţi de
    securitate, cu instrumente diferite. Trebuie să folosim instrumente diferite,
    combinându-le în funcţie de fizionomia conflictului, a locului şi a jucătorilor
    implicaţi. Nu în ultimul rând, mobilizăm resurse, inclusiv resurse financiare
    pe care nimeni din lume nu le pune la dispoziţie şi nu este dispus să le pună.
    Să fim clari: astăzi, banii investiţi în ajutoarele umanitare, în dezvoltarea
    durabilă, în combaterea schimbărilor climatice, în protejarea şi promovarea
    drepturilor omului şi, uneori, banii din acordurile comerciale sunt investiţii
    în securitate şi pace în lumea de azi.


    Niciodată
    nu se face prea puţin pentru pace. Iar Uniunea Europeană crede că propriul
    exemplu este unul care poate fi urmat.


  • Uniunea Europeană şi criza umanitară din Siria

    Uniunea Europeană şi criza umanitară din Siria

    Uniunea Europeană
    şi Organizaţia Naţiunilor Unite au coprezidat cea de-a treia conferinţă
    de la Bruxelles dedicată sprijinirii viitorului Siriei şi al regiunii. Zilele
    de dialog, care au avut loc la mijlocul săptămânii trecute, au reunit peste o
    mie de participanţi: reprezentanţi ai societăţii civile din Siria şi din
    regiunea afectată de conflict, miniştri şi factori de decizie din ţările
    învecinate cu Siria, ţări donatoare, organizaţii regionale, agenţii ale Organizaţiei
    Naţiunilor Unite, precum şi Mişcarea de Crucea Roşie şi Semiluna Roşie. Federica
    Mogherini,     Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate al
    Uniunii Europene    , despre răspunsul internaţional la criza din Siria.

    Susţinem astăzi, alături de Naţiunile Unite, cea de-a treia conferinţă,
    la care se alătură 80 de delegaţii internaţionale din mai mult de 50 de ţări. În
    primul rând, ne propunem menţinerea Siriei şi a poporului sirian în topul
    agendei internaţionale. Uniunea Europeană a sprijinit poporul sirian în
    interiorul şi în exteriorul Siriei încă de la începutul crizei. Uniunea
    Europeană a intervenit atât din punct de vedere politic, cât şi umanitar. 17
    miliarde de euro au fost mobilizate în acest scop doar din partea Uniunii
    Europene. Ne dorim ca acest conflict să nu fie uitat, ne dorim ca oamenii din
    Siria să nu fie uitaţi într-un moment în care comunităţilor internaţionale pare
    să le pese tot mai puţin de acest lucru.


    Conferinţa de la
    Bruxelles a reuşit să mobilizeze ajutor pentru sirieni, atât în
    interiorul ţării, cât şi în ţările învecinate, inclusiv pentru comunităţile-gazdă,
    prin angajamente care se ridică la un total de 6,2 miliarde de euro pentru
    2019, precum şi prin angajamente multianuale însumând mai mult de două miliarde
    de euro cel puţin pentru 2020.

    Federica Mogherini: Aici, ne-am adunat
    atât de mulţi, din întreaga lume, pentru a reafirma că trebuie să rămânem
    concentraţi pe găsirea unor soluţii politice pentru rezolvarea conflictului din
    Siria, care încă nu s-a terminat. Oamenii au nevoie de ajutorul nostru. Situaţia
    militară de la faţa locului ar putea să evolueze, într-un sens sau altul, dar
    ceea ce este clar pentru toată lumea este faptul că a câştiga pacea înseamnă un
    proces politic deţinut de Siria şi condus de Naţiunile Unite, la Geneva. Suntem
    aici pentru a sprijini acest proces, pentru a sprijini reprezentanţa specială a
    Naţiunilor Unite şi pentru a aduce laolaltă orice posibil sprijin internaţional
    pentru găsirea unei soluţii la Geneva, care să pună punct conflictului. Vrem să
    menţinem ritmul susţinut al livrării ajutoarelor umanitare.


    Nevoile umanitare
    din zonele de conflict sunt în continuare extrem de însemnate. Aproximativ 11
    milioane de sirieni au nevoie de asistenţă umanitară    , iar peste cinci milioane
    şi jumătate de refugiaţi sirieni sunt strămutaţi în afara ţării.


  • Consiliul de asociere UE-Georgia

    Consiliul de asociere UE-Georgia

    Georgia a făcut progrese marcante în punerea în aplicare a
    acordului de asociere cu Uniunea Europeană, acord care constituie baza
    asocierii noastre politice și a integrării noastre economice, consideră
    Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi
    politică de securitate. Aprecierea a fost făcută la finalul celui mai recent
    Consiliu de asociere între cele două părţi. Evoluțiile politice din Georgia, precum recentele alegeri
    prezidențiale și actuala reformă a administrației publice, au fost analizate în
    cadrul Consiliului de asociere, fiind abordată, de asemenea, cooperarea în
    domeniul comunicării strategice pentru combaterea dezinformării. UE și Georgia au dezbătut, de asemenea,
    chestiuni legate de domeniuljustiției, libertății și securității, precum reforma judiciară și
    respectarea drepturilor omului, cu accent pe modalitățile de a spori cooperarea
    în aceste domenii.

    Comisarul european pentru politica europeană de vecinătate,
    Johannes Hahn: Astăzi ne-am
    concentrat și am convenit asupra importanței unui mediu politic incluziv.
    Trebuie promovate mass-media libere și independente, respectarea statului de
    drept și a independenței judiciare. Uniunea Europeană va continua să susțină
    Georgia și în aceste domenii, în special în ceea ce privește procesul de
    selecţie și numirile judecătorilor la Curtea Supremă și considerăm că acestea
    vor fi incluzive și transparente, deoarece acest lucru este esențial pentru
    sistemul judiciar din Georgia, pentru o reformă judiciară de succes. De
    asemenea, ne analizăm împreună progresele înregistrate în ceea ce priveşte punerea
    în aplicare a acordului nostru de asociere, dar şi provocările rămase, punerea
    în aplicare a acțiunilor convenite de reuniunea la nivel înalt dintre Comisie
    și guvernul georgian, care se concentrează asupra economiei,
    interconectivității comerciale, educației, cercetării și inovării și justiției,
    precum și asupra securității interne. Vom continua cooperarea noastră și vom
    aduce mai multe beneficii concrete pentru cetățenii georgieni.

    Consiliul de asociere a examinat, de
    asemenea, situația economică și
    cooperarea UE cu Georgia, inclusiv în sectorul transporturilor și cel al
    energiei, a trecut în revistă progresele înregistrate în ceea ce priveşte zonade liber schimb aprofundată
    şi cuprinzătoare (DCFTA, dar şi chestiuni de politică externă, respectiv
    cooperarea privind PESC – politica externă și de securitate comună – și
    soluționarea pașnică a conflictelor.


  • Uniunea Europeană se pronunţă împotriva pedepsei cu moartea

    Uniunea Europeană se pronunţă împotriva pedepsei cu moartea

    Cel
    de-al şaptelea congres împotriva pedepsei cu moartea este găzduit de
    Parlamentul european la Bruxelles până pe 1 martie. Organizat de asociaţia Împreună împotriva
    pedepsei cu moartea, la congres participă cei mai importanţi activişti pentru
    abolirea pedepsei cu moartea şi mai mult de 100 de decidenţi din peste 140 de
    ţări. Mişcarea aboliţionistă care luptă pentru desfiinţarea pedepsei capitale a
    dorit să facă un bilanţ al rezultatelor pozitive obţine de la congresul
    anterior şi să convingă statele care mai au în legislaţia lor condamnarea la
    moarte să renunţe la ea. O expoziţie şi o instalaţie însoţesc desfăşurarea
    congresului. Între personalităţile care susţin abolirea pedepsei cu moartea se
    numără şi papa Francisc care a trimis un mesaj congresului.


    Încă de
    la constituirea sa, Uniunea Europeană s-a manifestat deschis împotriva pedepsei
    capitale. Iar în procesul său de extindere, Uniunea Europeană a cerut statelor
    candidate revizuirea legii care prevedea pedeapsa cu moartea drept cerinţă
    obligatorie pentru aderarea la spaţiul comunitar. Prezentă la congres, Federica
    Mogherini, înalt reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi
    politică de securitate, a îndemnat ţările şi guvernele să preţuiască vieţile
    oamenilor şi a lăudat activismul aboliţionist.

    Orice viaţă umană contează, cum este ea folosită, nu
    contează cât de multe greşeli face o persoană. Noi credem că un stat nu ar
    trebui să dispună de viaţa unei fiinţe umane. Noi credem că răspunsul la o
    crimă nu trebuie să fie o altă crimă. Am trecut demult de ideea ochi pentru
    ochi, noi credem în justiţie nu în răzbunare. Primul congres mondial împotriva
    pedepsei cu moartea a avut loc într-o altă capitală a Uniunii Europene, în 2001
    la Strasbourg. De atunci, 31 de ţări noi au decis să abolească pedeapsa
    capitală. Din ce în ce mai mulţi oameni din întreaga lume realizează că
    pedeapsa capitală nu este niciodată alegerea adevărată. Din ce în ce mai multe
    guverne iau atitudine, aceasta datorită unor oameni ca voi, din această
    încăpere. Datorită campaniilor, datorită muncii, datorită dedicaţiei voastre şi
    datorită puterii poveştilor voastre.


    Menţinându-şi
    opinia fermă în cazul pedepsei cu moartea, Uniunea Europeană condamnă existenţa
    acestei practici şi descurajează tendinţele din unele ţări care ar vrea ca ea
    să fie reintrodusă. Însă în privinţa execuţiilor veştile sunt bune, ele scăzând
    în ultima perioadă.


  • Participarea europeană la Conferinţa de Securitate de la Munchen

    Participarea europeană la Conferinţa de Securitate de la Munchen

    Provocările de securitate cu care se confruntă în prezent în lumea și complexitatea acestora au fost analizate în cadrul Conferinței de Securitate de la Munchen, unul dintre cele mai importante evenimente cu acest profil din lume. Dincolo de aceste provocări, conferința a adus în atenție diferențele dintre punctele de vedere ale țărilor europene și Statelor Unite.

    Forța armată este insuficientă, în prezent, pentru a răspunde la amenințările la adresa securității și la reglementarea conflictelor. Acestea necesită o abordare complexă care să includă, de exemplu, și planuri de reconstrucție instituțională sau de sprijin economic. Tema a fost abordată de șefa diplomației europene, Federica Mogherini, în cadrul Conferinței de Securitate de la Munchen. Federica Mogherini:

    După cum afirmă raportul Munchen privind securitatea, care a fost publicat înaintea acestei conferințe, trăim vremuri complexe. Am fost surprinsă să văd că raportul include un citat faimos al lui Antonio Gramsci care a spus că vechiul moare iar noul nu se poate naște. Nu se putea ceva mai potrivit pentru a descrie vremurile noastre. Natura amenințărilor de securitate cu care ne confruntăm cu toții este cu totul diferită față de acum câțiva ani. Proliferarea armelor de distrugere în masă, noi curse ale înarmării, luptători teroriști, dar și impactul schimbărilor climatice și provocarea adusă de utilizarea noilor tehnologii, de exemplu inteligența artificială.

    Toate acestea sunt probleme de securitate și, probabil, cele mai stringente ale epocii noastre; cu toate acestea, ele ies din sfera tradițională a politicilor de securitate și apărare. Același lucru este valabil și dacă ne uităm la conflicte începând cu cele din regiunea noastră, în Libia, Estul Ucrainei, Siria, Yemen: reglementarea lor ar putea cere o componentă tradițională, de securitate, dar cel mai mult cere diplomație și mediere, capacitatea economică de a participa la reconstrucție și de a transforma o economie de război și o societate aflată în război într-o economie de pace și o societate pașnică, disponibilitatea de a reconstrui instituțiile, de a antrena forțele de securitate locale, cere ajutoare umanitare și investiții private, iar lista este mult mai lungă. Niciuna dintre provocările în domeniul securității cu care se confruntă în prezent lumea nu poate fi abordată doar prin prisma opțiunilor militare.


    O altă provocare în domeniul securității, observată de cei care au fost prezenți la Conferința de securitate de la Munchen, o reprezintă fractura care a început să apară între vechi aliați. Recepția rece de care a avut parte salutul transmis de președintele american, Donald Trump, prin intermediul vice-președintelui Mike Pence, a arătat clar că relația dintre vechii aliați nu mai este ce a fost, iar tensiunile au fost admise public, la conferință, de cancelarul german Angela Merkel. Aceasta nu s-a ferit să critice Statele Unite și, spre deosebire de Pence, a fost aclamată la sfârșitul discursului. Tensiunile dintre cele două părți sunt generate de o serie de puncte de vedere diferite – de la modul de abordare al relațiilor internaționale, America first în viziunea lui Trump față de multilaterlismul European, la relațiile cu Iranul – europenii rămân în acordul nuclear din care Statele Unite s-au retras.


  • Parteneriatul Estic, încotro?

    Parteneriatul Estic, încotro?

    În luna mai se împlinesc 10
    ani de la lansarea Parteneriatului Estic. Iniţiativă a Uniunii Europene,
    Parteneriatul Estic a urmărit întărirea cooperării cu şase ţări din Europa de
    Est şi din Caucazul de Sud şi anume Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia,
    Moldova şi Ucraina. Lansată la Praga, în perioada preşedinţiei semestriale a
    Republicii Cehe, această iniţiativă nu a promis aderarea la Uniunea Europeană,
    dar nici nu s-a opus unei asemenea perspective. Parteneriatul Estic şi-a propus
    să ofere facilităţi comerciale, creşterea mobilităţii şi o integrare mai
    profundă cu structurile UE, prin încurajarea şi sprijinirea celor 6 state în reformele lor politice, instituţionale
    şi economice bazate pe standardele europene.


    Parteneriatul Estic a figurat
    pe agenda întâlnirii de săptămâna trecută de la Bucureşti a miniştrilor
    afacerilor externe din Uniunea Europeană. A fost o ocazie de a discuta despre
    modul în care se pot obţine alte progrese în cadrul acestei iniţiative, a
    subliniat Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi
    Politica de Securitate, Federica Mogherini, care a punctat şi principalele
    realizări din aceşti 10 ani:

    Dacă ne uităm înapoi cu 10
    ani sau dacă ne uităm înapoi numai cu 5 ani, în special pentru Ucraina a fost o
    perioadă dramatică, şi îmi amintesc calendarul foarte bine, noi am realizat
    atât de multe. Dacă mă uit numai
    cu câţiva ani înapoi, nu numai la cei 10 menţionaţi, unele lucruri ar fi fost
    imposibil de crezut la momentul respectiv, în special în ceea ce priveşte
    Ucraina, dar şi R. Moldova şi Georgia. Am reuşit să îndeplinim principalele
    trei obiective la care am decis să lucrăm împreună cu cele trei ţări. Acordul
    comercial, care este cel mai avansat pe care l-am putut pune în aplicare,
    Acordul de asociere, care ne asigură un cadru pentru schimburi regulate şi
    cooperare la nivel politic în diferite sectoare şi acesta se dezvoltă în toate reformele
    cerute în aceste ţări de cetăţeni şi toate beneficiile pentru societatea lor,
    pentru economiile lor, pentru statul de drept şi liberalizarea vizelor care a
    fost mereu în prim-planul agendei pentru cele trei ţări şi care, cred eu, a
    adus o schimbare imediată pentru cetăţenii din Ucraina, dar şi din Georgia şi
    Moldova.


    Şefa
    diplomaţiei europene a subliniat că la împlinirea a 10 ani de Parteneriat
    Estic, Uniunea Europeană va avea ceva de sărbătorit cu fiecare dintre cei şase
    state. Uniunea Europeană nu are acorduri de asociere cu Belarus, Armenia şi
    Azerbaidjan, însă există progrese în ceea ce priveşte cooperarea şi reformele
    interne. Federica Mogherini a declarat că Uniunea Europeană a dat dovadă de
    flexibilitate în a-şi adapta agenda şi nivelul de cooperare cu aceste ţări
    plecând de la tipul de relaţie pe care şi-l doreşte fiecare din cele 6 state.


  • Gymnich la Bucureşti

    Gymnich la Bucureşti

    Parteneriatul estic, ajuns la zece ani, situaţia din Venezuela, evoluţia
    situaţiei din Siria, relaţiile cu China, drept partener strategic al UE şi alte
    aspecte de importanţă europeană au fost discutate în prima reuniunea informală
    a miniştrilor apărării și a miniştrilor de externe din statele membre, sub
    mandatul Preşedinţiei române a Consiliului UE, desfăşurată la începutul lunii
    februarie, la Bucureşti. Gymnich este
    numele tip al unei astfel de întâlniri, organizate în concordanţă cu
    preşedinţia rotativă a Consiliului UE, încă din 1974. Numele provine de la
    locul unde acest tip de întâlniri s-a desfăşurat, la început, respectiv
    Castelul Gymnich, din Erftstadt, Germania.


    Parteneriatul dintre Uniunea Europeană şi NATO este esenţial, el
    fiind consolidat în ultimii ani, iar întărirea apărării europene şi în acelaşi
    timp a cooperării UE-NATO este un motiv de mândrie, a declarat Înaltul
    Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate, Federica
    Mogherini, la scurt timp după sosirea la Bucureşti. În prezent, domeniul
    apărării europene este considerat o avangardă a avansării și consolidării
    proiectului european, în special în contextul în care alianța tradițională
    dintre Europa și SUA este pusă tot mai mult sub semnul întrebării.


    Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de
    securitate, Federica Mogherini, a insistat asupra faptului că între țările
    membre există instituită o abordare europeană cu privire la cooperarea în
    materie de apărare comună şi cu privire la alte aspecte şi a precizat: Sunt încredinţată că vom reuşi să comunicăm eficient pe tema relaţiei
    cu China. În ultimii ani am discutat din ce în ce mai mult despre cooperarea
    UE-China, pe proiecte globale, precum bunăstarea globală şi schimbările
    climatice, lucrăm împreună pentru încheierea unui tratat nuclear cu Iranul. În
    acest peisaj mixt, plin de provocări şi oportunităţi, aceasta a fost o ocazie
    extraordinară pentru statele membre să facă schimb de informaţii, în primul
    rând, să-şi coordoneze abordările, între ele şi cu ţările candidate la aderare
    UE, aspect deosebit de important şi asta pentru că fiecare dintre ele au şi
    relaţii importante bilaterale cu ţările candidate şi cu China, pe diverse
    domenii. Rezultatul cel mai important al întâlnirii este exprimarea hotărârii tuturor
    statelor de a colabora eficient. Astăzi avem cea mai mare zonă de liber schimb,
    în urma acordului UE – Japonia, precum şi un parteneriat eficient.



    Nu există nicio contradicție între dorința unor state membre de a
    coopera mai eficient și mai rapid în privința apărării europene și păstrarea
    unității europene în acest domeniu, a susținut Înaltul Reprezentant al Uniunii
    Europene, Federica Mogherini, la finalul reuniunii.


  • Cooperarea dintre UE şi Liga Arabă

    Cooperarea dintre UE şi Liga Arabă

    Primul summit dintre Uniunea Europeană și Liga Arabă va avea loc, la sfârșitul lunii, la Șarm al-șeikh, în Egipt. Summitul este organizat în contextul în care Europa și regiunea învecinată în care se află statele arabe sunt afectate de un set de probleme comune.

    Summitul de la Șarm al-Șeikh a fost precedat de o reuniune la nivel ministerial care a avut loc la Bruxelles. În cadrul reuniunii miniștrii au discutat și despre viitorul summit, iar șefa diplomației europene, Federica Mogherini, a apreciat în deschiderea lucrărilor că niciodată cooperarea dintre Europa și lumea arabă nu a fost atât de importantă și de necesară. Federica Mogherini:

    Regiunea noastră comună se confruntă, deja, de aproape un deceniu cu războaie și tulburări. Este posibil ca acum să ne aflăm la o răscruce între și mai multă instabilitate și suferință, pe de-o parte, și drumul dificil către pace și reconciliere, pe de altă parte. Credem că este în interesul nostru comun să răspundem la apelul populațiilor noastre pentru pace, securitată sustenabilă și creștere economică. Știm foarte bine că pacea, securitatea și creșterea economică în regiunea noastră sunt inter-conectate pentru că împărțim același spațiu și aceeași istorie. Acest lucru este incompatibil cu o logică bazată pe confruntarea între puterile regionale. Confruntarea nu poate să ducă decât la o mai mare polarizare, mai multă instabilitate și o escaladare a violențelor. Cooperarea este baza unui viitor mai bun și în acest domeniu pot avea impact parteneriatul și prietenia noastră: în primul rând, asupra aspectelor concrete unde este evident că avem aceleași interese. Înțelegem că împreună putem crea mai multe locuri de muncă mai bune pentru tinerii noștri dar și noi oportunități pentru educație, putem să gestionăm fluxurile migratoare mai sigur și mai uman, să ne adaptăm la schimbările climatice și să investim în mediu, să combatem radicalizarea și să cooperăm în lupta împotriva terorismului. În toate aceste domenii avem nevoie unii de alții: Europa are nevoie de cooperare cu lumea arabă și lumea arabă are nevoie de cooperare cu Europa.


    Șefa diplomației europene s-a referit și la principalele conflicte care afectează regiunea. În teritoriile palestiniene, obiectivul comun al Uniunii Europene și Ligii Arabe este protejarea soluției celor două state și evitarea abandonării acesteia. În ceea ce privește Siria, Federica Mogherini a pledat pentru o mediere a conflictului sub auspiciile ONU, dar și pentru sprijinirea țărilor din regiune care au acceptat un număr important de refugiați sirieni. În sfârșit, oficialul European s-a referit și la situațiile din Libia – unde populația pare să sprijine procesul electoral, văzut ca o cale de a depăși conflictul care s-a perpetuat după îndepărtarea lui Muammar Ghaddafi – și din Yemen, unde există speranțe după semnarea, în decembrie, a unui acord de încetare a focului la Stockholm.

    Uniunea Europeană și-ar fi dorit ca, la summitul cu Liga Arabă, să fie semnat un acord de cooperare, însă Ungaria și-a exprimat opoziția față de un astfel de document din cauza referirilor la migrație.


  • Die Woche 28.01.-01.02.2019 im Überblick

    Die Woche 28.01.-01.02.2019 im Überblick

    Grippeepidemie in Rumänien



    Am Mittwoch hat das Gesundheitsministerium die Grippeepidemie in Rumänien bestätigt und im kommenden Monat soll die Inzidenz der Krankheit nicht sinken. In den letzten drei Wochen seien hunderte Erkrankungen und dutzende Todesfälle gemeldet worden, sagte die Gesundheitsministerin Sorina Pintea. Erkrankungen wurden auch im Fall von Menschen gemeldet, die in Anbetracht des Alters oder der vorherigen Erkrankungen nicht als anfällig für das Grippevirus gelten. Ministerin Pintea forderte die Bevölkerung auf, nicht in Panik zu geraten, und sagte, die Inzidenz der Krankheit werde im kommenden Monat voraussichtlich nicht sinken. Im Anschluss wiederholte die Ministerin bestimmte Empfehlungen für Ärzte und die Bevölkerung:Sorina Pintea dazu:


    Wir werden den Zugang der Besucher in allen Gesundheitseinheiten eingeschränken. Bestände antiviraler Medikamente, die zur Behandlung akuter Atemwegserkrankungen erforderlich sind, müssen sofort wieder aufgefüllt werden. Alle Patienten, die Grippesymptome zeigen, müssen sofort, nachdem sie ins Krankenhaus eingeliefert werden, eine antivirale Therapie erhalten. Eine prophylaktische antivirale Behandlung wird bei Personen angewendet, die Kontakt mit den erkrankten Patienten hatten, während das gesamte ungeimpfte medizinische Personal sofort geimpft werden muss. Schutzausrüstungen werden in allen Krankenhäusern aufgestockt und entsprechend verwendet. Darüber hinaus werden Antiseptika und Desinfektionsmittel sofort wieder aufgefüllt, um eine strikte Hygiene der Hände und Oberflächen sicherzustellen.


    Experten sind der Ansicht, dass die Impfung die wichtigste präventive Lösung bleibt. Wie das Gesundheitsministerium mitteilte, seien weitere 30.000 Impfstoffe für die Bevölkerung bestellt worden, besonders weil es Menschen gibt, die für die Grippeviren besonders anfällig sind.



    Jahrestreffen des rumänischen Präsidenten Klaus Iohannis mit den ausländischen Botschaftern in Bukarest



    Präsident Klaus Iohannis hat bei seinem jährlichen Treffen mit den in Bukarest akkreditierten Botschaftern die wichtigsten außenpolitischen Prioritäten Rumäniens vorgestellt. Der rumänische Präsident Klaus Iohannis sagte, dass er als Präsident alles in seiner Macht Stehende tun werde, um sicherzustellen, dass die Werte der Rechtsstaatlichkeit, der liberalen Demokratie und einer unabhängigen und effizienten Justiz nicht beeinträchtigt weden.


    Der Staatschef sagte, dass ungeachtet der sehr dynamischen rumänischen Innenpolitik alle Entscheidungsträger sich den Bemühungen der rumänischen EU-Ratspräsidentschaft anschließen werden, damit sich diese unter den besten Bedingungen entfaltet. Der Präsident weist auch darauf hin, dass die Amtszeit Rumäniens in einem dynamischen Kontext stattfindet, mit Herausforderungen wie Brexit, Migration, Verhandlungen über den mehrjährigen Finanzrahmen und den Wahlen zum Europäischen Parlament. Er fügte hinzu, der Gipfel am 9. Mai in Sibiu, in der Mitte Rumäniens, werde auch ein entscheidender Moment sein, um eine klare Zukunftsvision über die wichtigsten Leitlinien der EU zu definieren.


    Was den Brexit angeht, so ist ein ausgehandeltes Abkommen das beste Mittel, um die negativen Folgen des Austritts Großbritanniens aus der Union zu begrenzen. Nach der Ablehnung dieses Abkommens wird Rumänien als Inhaber des Vorsitzes des Rates der EU in jedem möglichen Szenario zusammen mit den EU-Institutionen und den anderen Mitgliedstaaten die erforderlichen Maßnahmen ergreifen. Der Staatschef versprach, dass Bukarest alle Anstrengungen unternehmen wird, um die Verhandlungen in diesem Bereich voranzubringen.



    Die europäischen Verteidigungsminister sind in Bukarest zusammengekommen



    Die Verteidigungsminister der EU-Mitgliedstaaten sind in Bukarest zusammengekommen, um die Umsetzung der gemeinsamen EU-Strategie für Außen- und Sicherheitspolitik zu analysieren. Die Veranstaltung wurde von der rumänischen EU-Präsidentschaft organisiert. Zum Schluss einigten sich die Verteidigungsminister, die strategischen Partnerschaft zwischen EU und NATO weiter zu starken. Die Hohe Vertreterin der Europäischen Union für Außen- und Sicherheitspolitik Federica Mogherini forderte andererseits die Minister auf, in den kommenden Wochen eine Vereinbarung über die SOPHIA-Operation im Mittelmeerraum anzustreben, um den Menschenhandel effizienter zu bekämpfen. Ehrengast des Treffens war NATO-Generalsekretär Jens Stoltenberg, der auch mit Präsident Klaus Iohannis zusammengekommen ist. Der rumänische Staatschef betonte, dass die Verteidigung an der Ostflanke der NATO und im Schwarzmeerraum nach wie vor prioritär ist. Ferner forderte dieser eine enge Zusammenarbeit zwischen der NATO und der EU. Andererseits betonte er, dass Rumänien weiterhin alle Verpflichtungen gegenüber der NATO einhalten werde. Jens Stoltenberg begrüßte die Erhöhung der Ausgaben für die Unterstützung der rumänischen Armee und sagte, diese Beiträge stärken das Bündnis und tragen zur Sicherheit Rumäniens bei. Der NATO-Generalsekretär erinnerte an die Präsenz rumänischer Truppen in Afghanistan, die sich für die Stabilität dieses Landes einsetzen. Stoltenberg betonte, dass die EU die NATO nicht ersetzen kann, die nach wie vor der Eckpfeiler der europäischen Sicherheit ist. Jens Stoltenberg fügte hinzu, dass nach dem Brexit 80 % der Militärausgaben des Bündnisses aus Nicht-EU-Ländern kommen werden und drei der vier Taskforce in Europa von Nicht-EU-Ländern kommandiert werden.



    Informelles Treffen der EU-Außenminister in Bukarest



    Die Europäische Union möchte die Bestimmungen des Vertrags für nukleare Mittelstreckensysteme aufrechterhalten, der während des Kaltes Kriegs abgeschlossen wurde, hat in Bukarest beim informellen Treffen der EU-Außenminister die EU-Kommissarin für Außenpolitik Federica Mogherini erklärt. Russland und die USA müssen die entsprechenden Bestimmungen einhalten, fügte Mogherini hinzu. Das Thema wurde beim Bukarester Treffen besprochen, da der US-Staatschef Donald Trump bereits mitgeteilt hatte, Washington werde aus dem Abkommen aussteigen. Darüber hinaus, sagte der rumänische Außenminister Teodor Melescanu, die östliche Partnerschaft sei eine Priorität des rumänischen EU-Ratsvorsitzes und Bukarest werde für ein offizielles Abkommen der Mitgliedstaaten und der Partnerstaaten auch nach dem Jahr 2020 plädieren.



    Rumäniens Haushalt für 2019



    Die Regierung in Bukarest hat am Donnerstagabend einen Plan für den Haushalt 2019 vorgelegt. Der Haushaltsentwurf stützt sich auf eine wirtschaftliche Wachstumsrate von 5,5%, ein Haushaltsdefizit von 2,55% und eine durchschnittliche jährliche Inflationsrate von 2,8%. Die Gesetzesvorlage sieht mehr Mittel für Investitionen, Gesundheitsfürsorge und Bildung sowie weniger Geld für das Umwelt-, Kommunikation- sowie Energieministerium vor. Viele Bürgermeister zeigten sich mit dem neuen Haushalt unzufrieden, da die lokalen Behörden den Großteil der Sozialausgaben, die bisher aus dem zentralen Haushalt gedeckt wurden, aufbringen müssen.

  • 01.02.2019 (mise à jour)

    01.02.2019 (mise à jour)

    Budget — Le gouvernement roumain a rendu public son projet de budget 2019. Il table sur une croissance économique de 5,5%, sur un déficit supérieur à 2,55% et sur un taux annuel d’inflation de 2,8%. Le projet prévoit une majoration des fonds destinés aux investissements, à la santé et à l’éducation et une diminution des enveloppes réservées aux ministères du Milieu d’affaires, des Communications et de l’Energie. Les maires des principales villes de Roumanie se disent mécontents puisque ce sera aux administrations locales d’assumer une grande partie des dépenses sociales du budget central.



    Europe – L’Union européenne veut maintenir en vigueur les effets du Traité des forces nucléaires intermédiaires, traité signé pendant la guerre froide, a déclaré la Haute représentante de l’UE pour la politique étrangère et de sécurité, Federica Mogherini, à Bucarest, à la clôture de la réunion informelle des ministres des Affaires étrangères des Etats membres de l’UE. Le ministre roumain des Affaires étrangères, Teodor Melescanu, a affirmé à son tour que le Partenariat oriental constitue une priorité de la présidence roumaine du Conseil de l’UE, et que Bucarest souhaite obtenir l’agrément des Etats membres et des Etats partenaires pour la poursuite du format après 2020. Par ailleurs, la Roumanie prendra part au mécanisme commercial mis en place entre l’UE et l’Iran, a annoncé le ministre roumain des Affaires étrangères. Le mécanisme permettra aux compagnies européennes de poursuivre leurs échanges commerciaux, en contournant les sanctions américaines. Le mécanisme, intitulé « Instrument de soutien aux échanges commerciaux », est notamment destiné aux PME, et permet déchanger les exportations de pétrole iraniennes contre des biens de première nécessité qui viendraient des pays européens vers lIran.



    Brexit — Le président roumain, Klaus Iohannis, a reçu vendredi, à Bucarest, le ministre des Affaires étrangères du Royaume Uni, Jeremy Hunt. Les deux officiels ont abordé les thèmes relatifs aux dernières évolution du Brexit, ainsi que ceux qui concernent les relations bilatérales. Suite aux récentes décisions prises par le Parlement britannique visant la poursuite du processus menant au retrait de la Grande-Bretagne de l’UE, Klaus Iohannis a souligné qu’un retrait sans accord aurait des conséquences négatives, autant pour Londres que pour les Etats membres. Klaus Iohannis a mis en évidence que l’Accord antérieurement négocié entre Bruxelles et Londres était le meilleur accord possible, permettant un retrait ordonné de la Grande-Bretagne de l’Union, tout en préservant les droits des citoyens européens qui vivent, travaillent et étudient au Royaume-Uni. D’un autre côté, l’officiel britannique a marqué l’admiration britannique pour les efforts du président roumain en faveur de la préservation et de la défense de l’Etat de droit en Roumanie.



    Handball — La Roumaine Cristina Neagu a été désignée meilleure joueuse de handball du monde en 2018, selon le portail Planète Handball qui a pris en compte les résultats d’une enquête menée par des journalistes et des internautes du monde entier. Elle est suivie dans le classement par la Française Amandine Leynaud et par la Russe Ana Viahireva. C’est pour la troisième fois que le portail Planète Handball place Cristina Neagu en tête de ce classement. La Roumaine s’est déjà vu consacrer reine du handball en 2015 et 2016. Rappelons-le, la sportive a souffert un grave accident lors du Championnat européen de France qui l’a sacrée meilleure buteuse de tous les temps du Mondial de handball.



    Météo — Bonne nouvelle après ce long passage à vide provoqué par le verglas, la brume, les chutes de neige et la pluie verglacée. En effet, le mercure semble vouloir monter de manière significative dans les thermomètres, pour toucher des maxima de 15° pendant ce week-end. De jamais vu, ou presque, pour la saison.


  • România, UE şi NATO

    România, UE şi NATO

    Miniştrii apărării din statele
    membre ale Uniunii Europene s-au reunit la București pentru a analiza
    perspectivele punerii în practică a Strategiei globale a UE pentru politica externă
    şi de securitate comună. Evenimentul a fost organizat de preşedinţia română a
    Consiliului Uniunii. Eforturile pentru consolidarea parteneriatului strategic
    dintre UE şi Alianţa Nord-Atlantică au fost în atenţia miniştrilor apărării din
    statele membre. Pe de altă parte, Înaltul reprezentant al UE pentru afaceri
    externe şi politică de securitate, Federica Mogherini, i-a îndemnat pe aceștia
    să finalizeze un acord, în următoarele săptămâni, care să permită continuarea
    operaţiunii SOPHIA în Marea Mediterană, pentru contracararea
    traficului de fiinţe umane. Invitat special al reuniunii a fost secretarul
    general al NATO, Jens Stoltenberg, care a avut o întrevedere cu preşedintele
    Klaus Iohanis. Șeful statului român a subliniat că apărarea pe flancul estic şi
    în zona Mării Negre rămâne o prioritate şi a precizat că în relaţia NATO-UE
    este nevoie de o cooperare strânsă. Pe de altă parte, el a anunţat că România
    va continua să-şi îndeplinească toate responsabilităţile asumate faţă de NATO.

    Klaus Iohannis În această perioadă, cea mai discutată
    este ceea ce se numeşte burden sharing, adică cheltuielile alocate
    pentru apărare. România s-a angajat pentru 2% şi ne ţinem de această
    promisiune. O bună parte din aceşti bani merge, după cum am stabilit în CSAT,
    în modernizarea Armatei şi acest lucru a fost văzut ca un exemplu pozitiv în
    NATO.     Jens Stoltenberg a salutat creşterea cheltuielilor Bucureștiului
    pentru dotarea Armatei şi a precizat că aceste contribuţii fac Alianţa mai
    puternică şi România mai sigură. Secretarul general al NATO a amintit de
    prezenţa militarilor români în Afganistan, care acţionează pentru stabilitatea
    acestei ţări. El a făcut referire şi la eforturile europene în domeniul
    apărării.

    Jens Stoltenberg Eu mă bucur foarte mult de eforturile de
    apărare ale UE, pentru că acestea ajută la dezvoltarea de noi capacităţi
    militare şi rezolvă o parte din fragmentarea industriei de apărare europene şi,
    de asemenea, îmbunătăţesc cheltuielile pentru apărare. Uniunea Europeană şi
    NATO colaborează mai strâns acum decât în orice alt moment din trecut. În
    acelaşi timp, este important de reţinut că eforturile UE pentru apărare sunt
    complementare şi nu concurente cu ale NATO.     El a subliniat ca UE nu se
    poate substitui NATO, care rămâne piatra unghiulară a securităţii europene. Jens
    Stoltenberg a adăugat că, după Brexit, 80% din cheltuielile militare ale
    Alianţei vor proveni din ţări non-UE, iar trei din cele patru grupuri de luptă
    din Europa vor fi conduse de state care nu fac parte din Uniune.

  • Le prospettive della difesa europea, in dibattito a Bucarest

    Le prospettive della difesa europea, in dibattito a Bucarest

    Il futuro della difesa europea ha costituito il tema centrale della riunione informale dei ministri degli stati membri dell’UE, svoltasi dal 30 al 31 gennaio a Bucarest, nell’ambito del semestre romeno di Presidenza del Consiglio dell’UE, e presieduta dall’Alto Rappresentante per gli Affari esteri e la politica di sicurezza, Federica Mogherini. I titolari della Difesa dei 28 hanno deciso di consolidare le iniziative in questo campo, con particolare riguardo al Fondo europeo della difesa, ha spiegato l’Alto Rappresentante per gli Affari esteri e la politica di sicurezza, Federica Mogherini, in una conferenza stampa congiunta con il ministro della Difesa romeno, Gabriel Leş. Affrontata anche la necessità di integrare gli strumenti europei nel campo della difesa nei sistemi nazionali, ha aggiunto Federica Mogherini, sottolineando che l’operazione Sophia nel Mediterraneo, volta a combattere il traffico di esseri umani, si annovera tra i maggiori successi esterni dell’Unione. Tutti i ministri hanno definito l’operazione Sophia come fondamentale, necessaria, vitale, ha detto la Mogherini, lanciando agli stati membri dell’Unione l’appello di raggiungere un consenso per portarla avanti.

    Un incontro fruttuoso quello di Bucarest, che ha generato uno scambio positivo di opinioni sulla problematica attuale in materia di sicurezza e sulle prospettive della difesa europea, ha detto, da parte sua, il ministro della Difesa romeno, Gabriel Leş. Alla luce dei recenti sviluppi a livello regionale e internazionale, va concessa un’attenzione particolare a queste dimensioni, ha spiegato il ministro nella conferenza stampa congiunta con Federica Mogherini, passando in rassegna anche i temi affrontati ieri sera, nel corso di una cena di lavoro dal tema Le donne, la pace e la sicurezza, un settore di interesse comune per l’Unione Europea e la NATO, cui erano presenti anche il segretario generale dell’Alleanza Nord-Atlantica, Jens Stoltenberg, e il vicesegretario generale dell’ONU per le operazioni di mantenimento della pace, Jean-Pierre Lacroix.

    I colloqui hanno evidenziato la necessità di continuare a consolidare la cooperazione tra l’UE, la NATO e l’ONU in un contesto molto più generale, ha detto il ministro Gabriel Leş, che ha fatto il punto sui temi affrontati oggi: le prospettive della difesa europea.Abbiamo cominciato con un’analisi degli impressionanti sforzi compiuti dagli stati membri e dalle istituzioni dell’Unione, nell’applicare la strategia globale dell’UE in materia di politica estera e di sicurezza. A questo punto, abbiamo esaminato i mezzi pratici per assicurare la coerenza tra le varie iniziative nel campo della difesa. Abbiamo affrontato l’impatto delle tendenze nel campo dell’innovazione tecnologica sulle forze armate e il modo in cui gli strumenti dell’UE possano contribuire alla soluzione delle sfide derivanti. I ministri della Difesa hanno ribadito l’appoggio all’attuazione delle nuove iniziative nel campo della difesa come la cooperazione permanente strutturata (PESCO) e il Fondo europeo della difesa, al fine di continuare a valorizzare le sinergie e a migliorare il loro coordinamento, ha spiegato Gabriel Leş. La mobilità militare è un altro settore che richiede azioni congiunte, coerenza e coordinamento, sia a livello nazionale e dell’UE, che tra la NATO e l’Unione, ha aggiunto il ministro, sottolineando che la Romania concederà un’attenzione particolare al piano di azione riguardante la mobilità militare, tramite un approccio coordinato e pragmatico nell’UE.