Radio România Internațional

Tag: Federica Mogherini

  • Nachrichten 14.01.2019

    Nachrichten 14.01.2019

    Straßburg: Die rumänische Premierministerin Viorica Dăncilă wird die Prioritäten der rumänischen EU-Ratspräsidentschaft bei der Plenartagung des Europäischen Parlaments am Dienstag in Straßburg erörtern. Ein bedeutender Punkt sei der Brexit. Dancila hatte zahlreiche Mal behauptet, Bukarest wolle nach dem EU- Austritt Großbritanniens die sozialen Rechte der rumänischen Bürger, die in Großbritannien arbeiten, schützen. Am Dienstag werden die europäischen Abgeordneten mit der rumänischen Premierministerin Viorica Dancila die Prioritäten der rumänischen Präsidentschaft erörtern, wobei der Schwerpunkt auf Kohäsion und gemeinsamen Werten, Sicherheit und der Stärkung Europas als globaler Akteur liegt. Ebenfalls am Dienstag werden Frau Dancila und der Präsident des Europäischen Parlaments Antonio Tajani eine gemeinsame Pressekonferenz abhalten. Nächste Woche wird das Europäische Parlament über den Stand des Brexit nach der Abstimmung vom 15. Januar im Unterhaus über die Vereinbarung, die von Premierministerin Theresa May und den EU-Chefs vereinbart wurde, debattieren.



    Bukarest: Die Außenminister der EU-Mitgliedstaaten treffen sich vom 31. Januar bis 1. Februar in Bukarest zu einem informellen Treffen im Rahmen der rumänischen EU-Ratspräsidentschaft. Gastgeber des Treffens ist Außenminister Teodor Melescanu. Den Vorsitz führt die Hohe Vertreterin der EU für Außen- und Sicherheitspolitik, die Vizepräsidentin der Europäischen Kommission, Federica Mogherini, gemäß einer Pressemitteilung des Außenministeriums. Auf der Tagesordnung des Treffens stehen zwei Arbeitssitzungen, in denen aktuelle Themen der europäischen und internationalen Tagesordnung erörtert werden.



    London: Die britische Premierministerin Theresa May hat am Montag erneut an die Abgeordneten appelliert, für das Brexit-Abkommen mit der EU zu votieren. Theresa May warnte, dass die Ablehnung der Vereinbarung sogar zur Annullierung des Brexits tragen könnte. Die EU Chefs Donald Tusk und Jean-Claude Junker haben am Montag einen Brief an Theresa May geschickt, in dem gezeigt wird, dass das Abkommen zwischen den zwei Seiten ein korrekter Kompromiss sei und darüber nicht neu verhandelt werde. Die EU-Chefs wollen in der Zukunft eine enge Beziehung zu Großbritannien und versichern, dass die Reservelösung des Grenzenproblems zwischen der Republik und der britischen Provinz Nordirland nur zeitweilig sei. Die endgültige Abstimmung über die Vereinbarung wäre am Dienstag, und die meisten Abgeordneten scheinen entschlossen, sie abzulehnen.

  • Acordul nuclear cu Iranul

    Acordul nuclear cu Iranul

    În 2015, membrii
    permanenţi ai Consiliului de Securitate ONU plus Germania şi Uniunea Europeană încheiau
    cu Iranul un acord privitor la programul nuclear al regimului de la Teheran    .
    Planul de acţiune prevedea capacitatea de creştere a arsenalului nuclear
    iranian, extinderea facilităţilor nucleare, convertirea celor existente în
    scopuri civile, capacitatea de producţie a combustibilului nuclar. Iranul şi
    Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică au căzut de acord şi asupra unui
    program de monitorizare şi a unui pachet de sancţiuni în cazul în care punctele
    prevăzute în plan nu vor fi respectate. În schimb, Uniunea Europeană va ridica
    total sancţiunile impuse Iranului şi SUA le va ridica pe cele legate de
    programul nuclear iranian    .

    Însă în luna mai
    2018, preşedintele american Donald Trump a forţat retragerea SUA din acord
    denunţând slabiciunea acestuia. În timp ce ţările europene semnatare Marea
    Britanie, Franţa şi Germania au regretat decizia americană, Uniunea Europeană a
    continuat să urmărească planul de acţiune. În acest sens, în aceeaşi lună mai
    2018 a anunţat că sancţiunile americane împotriva Iranului nu vor avea efect în
    spaţiul comun    . În acelaşi timp, executivul european a încurajat investiţiile
    europene în republica islamică.


    La iniţiativa
    Înaltului reprezentant al Uniunii Europene pentru politică externă Federica
    Mogherini, în decembrie 2018 blocul comunitar a conceput un sistem de a
    facilita comerţul non-dolar cu Iranul    . Acest sistem denumit vehicul special intenţionează să păstreze
    beneficii economice pentru Iran şi să încurajeze progresul acordului.

    Maja
    Kocijancic, purtător de cuvânt al Comisiei Europene, a spus că vehiculul
    special pe care Uniunea Europeană l-a gândit pentru o relaţie corectă cu Iranul
    este o iniţiativă a tuturor statelor membre ale blocului comunitar şi asumat de
    toţi cei implicaţi: Acesta este cuvântul de
    ordine folosit de statele membre. În conformitate cu informaţiile pe care le
    avem, procesul continuă şi avansează bine. Acesta este o parte a unui efort mai
    larg al Uniunii Europene de a păstra acordul atât timp cât Iranul va continua
    să-şi respecte angajamentele legate de programul nuclear. Credem că vehiculul
    special va lua fiinţă în săptămânile următoare ca mod de a proteja şi promova
    afacerile legitime cu Iranul. Acesta este angajamentul întregii Uniuni Europene
    nu numai al Comisiei, este în mod real o poziţie unită a întregii Europe. Este
    de asemenea un mesaj politic trimis de întreaga Uniune Europeană, de statele
    membre direct implicate.

    În următoarele
    săptămâni este aşteptat ca vehiculul special să fie articulat, deşi detaliile
    încă se discută.


  • Relaţia UE-Ucraina

    Relaţia UE-Ucraina

    Uniunea Europeană condamnă acţiunile militare agresive de anul trecut ale Rusiei faţă de Ucraina în strâmtoarea Kerci din Marea Azov. Şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, a reamintit şi că Uniunea nu recunoaşte anexarea ilegală a Crimeei şi a Sevastopolului de către Rusia.

    Consiliul de asociere Uniunea Europeană-Ucraina a analizat, la sfârşitul lui decembrie, stadiul relațiilor bilaterale și a evaluat progresele înregistrate în punerea în aplicare a Acordului de asociere dintre cele două părţi.

    Reuniunea a avut loc în contextul escaladării situaţiei în zona strâmtorii Kerci, a spus Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate.

    Uniunea a avut o poziție unită și fermă în privința faptului că nu există nici o justificare pentru utilizarea forței militare de către Rusia împotriva navelor ucrainiene şi că toţi marinarii ucrainiene trebuie să fie eliberaţi, ca şi vasele sechestrate. Trecerea liberă şi sigură prin strâmtoarea Kerci trebuie garantată, aşa cum prevede legislaţia internaţională. În ceea ce ne priveşte, încercăm să găsim metode prin care putem ajuta şi mai mult regiunile ucrainiene afectate de escaladarea situaţiei din Marea Azov, inclusiv prin programul de 500 de milioane de euro lansat de curând pentru estul Ucrainei, ca şi prin alte iniţiative realizate tot în cooperare cu Banca Europeană pentru Investiţii. Subliniez că Uniunea Europeană continuă să sprijine sută la sută independenţa Ucrainei, suveranitatea şi integritatea sa teritorială, între graniţele recunoscute internaţional. Este necesară, de asemenea, completa implementare a acordurilor de la Minsk. Vom continua şi să oferim ajutoare umanitare pentru a ajuta populaţia civilă din estul Ucrainei. Şi vreau să subliniez din nou că nu vom recunoaște anexarea ilegală a Crimeei și a Sevastopolului de către Rusia și am condamnat procesul de militarizare în curs de desfășurare în peninsula Crimeea. Continuăm să cerem eliberarea tuturor cetăţenilor reţinuţi ilegal în Peninsula Crimeea sau în Rusia. Uniunea Europeană este alături de poporul ucrainean și va continua să facă acest lucru.


    La 25 noiembrie, Garda de Coastă rusă a sechestrat 3 nave ucrainene, cu tot cu cei 24 de marinari aflaţi la bord, în strâmtoarea Kerci, care asigură legătura între Marea Neagră şi Marea Azov. Moscova a susţinut continuu că vasele au pătruns ilegal în apele teritoriale ale Rusiei, în timp ce Kievul a contrazis mereu această acuzaţie, afirmând că navele se aflau în apele neutre ale Mării Negre.


  • Consiliul de Asociere UE-Egipt

    Consiliul de Asociere UE-Egipt

    Uniunea Europeană are un interes puternic pentru
    stabilitatea și securitatea durabilă a Egiptului. Aceasta este una dintre
    concluziile celei de a 8-a reuniuni a Consiliului de Asociere Uniunea Europeană
    – Egipt. La reuniunea organizată joi, la Bruxelles, au participat Înaltul
    Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,
    Federica Mogherini, ministrul egiptean al afacerilor externe, Sameh Hassan
    Shoukry, precum şi comisarul european pentru politici de vecinătate şi
    negocieri de extindere, Johannes Hahn.

    Şefa diplomaţiei europene şi omologul
    său egiptean au avut un dialog politic privind problemele globale și regionale,
    inclusiv situația din Libia, din Siria și procesul de pace din Orientul
    Mijlociu    . Aceștia au discutat, de asemenea, despre modalități de consolidare a
    stabilității și securității în Egipt, despre combaterea terorismului, precum și
    despre problemele legate de migrație. La finalul reuniunii, Înaltul
    Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,
    Federica Mogherini: Reuniunea de astăzi a demonstrat încă o dată
    că Uniunea Europeană și Egiptul sunt parteneri-cheie și că stabilitatea și
    dezvoltarea economică durabilă ale Egiptului sunt vitale pentru noi toți;
    pentru egipteni în primul rând, dar și pentru Uniunea Europeană, pentru statele
    membre și pentru întreaga regiune.


    La Consiliul de asociere au fost discutate aspecte legate
    de modernizarea economiei egiptene și de reformele economice în curs de
    desfășurare.     De asemenea, reuniunea a vizat şi teme precum securitatea
    energetică, comerțul și dezvoltarea socială, mediul și schimbările climatice    .





    Europa este cel mai important donator pentru Egipt,
    asistență financiară din partea Uniunii Europene, a statelor membre și a
    instituțiilor financiare europene însumând, în ultimii ani, peste 11 miliarde
    de euro. O bună parte din aceste fonduri au fost utilizate pentru proiecte de
    dezvoltare socială, inclusiv pentru crearea de locuri de muncă, în proiecte de
    valorificare a energiilor regenerabile, de gestionare a apei şi a deşeurilor,
    dar şi pentru programe dedicate sprijinirii guvernării, drepturilor omului,
    justiției și reformei administrației publice. Pe de altă
    parte, Uniunea Europeană este principalul partener comercial al Egiptului.
    Comerţul bilateral a atins un nivel de 27,9 miliarde de euro în 2017, iar
    investiţiile Uniunii Europene în Egipt au fost în anul 2016 de 42,8 miliarde de
    euro. Schimburile comerciale sunt facilitate şi de faptul că Egiptul beneficiază deja de un acces liber
    și fără cote pe piața UE pentru bunuri industriale și, de asemenea, pentru
    majoritatea produselor agricole.


    În plan politicii externe, Uniunea Europeană mizează pe
    faptul că odată cu preluarea, în anul 2019, a preşedinţiei Uniunii Africane,
    Egiptul va avea un rol esențial în
    întreaga regiune și în afara acesteia. În calitate de actori regionali
    strategici, UE și Egiptul au un interes comun în continuarea consolidării cooperării
    în domeniul politicii externe și, în special, în abordarea principalelor
    provocări regionale, inclusiv în Libia, Siria, procesul de pace din Orientul
    Mijlociu, Yemen și, în general, în Africa.

  • Conflict în apropierea României

    Conflict în apropierea României

    Suntem
    consternaţi de această utilizare a forţei de către Rusia, care, într-un context
    de militarizare crescândă în regiune, este inacceptabilă    , au declarat
    guvernele celor 28 de ţări membre ale UE într-o declaraţie publicată de şefa
    diplomaţiei europene Federica Mogherini, la capătul a trei zile de discuţii pe
    tema escaladei militare dintre Kiev şi Moscova. Occidentul a condamnat
    acţiunile Rusiei, cerând eliberarea celor trei nave reţinute în strâmtoarea
    Kerci şi a celor 24 de marinari ucraineni, în prezent arestaţi preventiv pentru
    două luni, sub acuzaţie de trecere ilegală a frontierei. Moscova a recunoscut
    că a folosit armamentul din dotare pentru a forţa navele ucrainene să oprească,
    în timp ce Kievul spune că ar fi avertizat Rusia că navele sale vor trece prin
    zonă în drum spre portul Mariupol din Marea Azov.

    Invitat la Radio România,
    Iulian Chifu, preşedintele Centrului pentru Prevenirea Conflictelor, despre
    situaţia din strâmtoarea Kerci: Federaţia Rusă a deschis cel de-al treilea
    front în raport cu Ucraina. Mai grav este faptul că această nouă agresiune s-a
    petrecut chiar sub steagul rus, deci nu mai e vorba de anexarea Crimeii prin
    omuleţii verzi şi nici de agresiunea militară din estul Ucrainei, unde sunt un
    fel de intermediari, de voluntari, de militari rătăciţi, cum ne spunea domnul
    Lavrov. A făcut-o deoarece consideră Crimeea teritoriul său şi încearcă să
    afirme acest lucru inclusiv anexând Marea de Azov. Practic, a construit acel
    pod, care este de asemenea ilegal, şi consideră că acelea sunt apele sale
    teritoriale, motiv pentru care a interzis accesul şi interzice accesul oricui
    nu cere avizul. Era vorba despre trei nave militare, ucrainene care veneau
    dintr-un port ucrainean, mergeau spre un port ucrainean şi cărora li s-a
    interzis trecerea prin Marea de Azov, existând şicanări, după care ciocniri şi
    după care tiruri care au dus inclusiv la victime.

    Incidentul a avut loc în
    apropierea Peninsulei Crimeea, pe care Moscova a anexat-o în 2014, şi a crescut
    tensiunea la cel mai înalt nivel după 2015, când rebelii sprijiniţi de Moscova
    s-au ridicat împotriva guvernului de la Kiev în regiunea estică Donbas,
    declanşând un război care a ucis zeci de mii de persoane. Discutarea singulară
    a cazului Kerci este incorectă, indiferent pe cine acuzăm, consideră profesorul universitar Dan Dungaciu, directorul
    Institutului de Știinţe Politice și Relaţii Internaţionale al Academiei Române: Episodul acela este
    un punct, un element într-o sagă care a început în 2014, când Federaţia Rusă a acţionat aşa cum a acţionat – a
    anexat Crimeea, a intrat în partea de est a Ucrainei şi controlează indirect
    două regiuni de acolo. Kerciul ce înseamnă de fapt? Înainte de anexarea Crimeei
    însemna o strâmtoare care se afla între Ucraina, Crimeea, care era parte a Ucrainei,
    şi Federaţia Rusă. Pe partea rusească era un comandament care verifica trecerea
    prin strâmtori. Acum suntem în situaţia în care şi Crimeea este a Rusiei, de
    facto nu de jure, şi pe malul drept este tot Rusia. Deci, Rusia controlează intrările. Peste
    acest element s-a adăugat celebrul pod pe care l-au construit ruşii, într-un
    timp relativ record.

    Este vorba despre podul care leagă terestru Crimeea
    de Rusia, un pod strategic, subliniază profesorul universitar Dan Dungaciu: Ei când au construit acel pod
    au avut grijă să aibă 30 de metri, sunt multe nave care nu pot să iasă, care
    sunt mai înalte de 30 de metri, nu mai pot să iasă, sunt blocate în Marea Azov,
    care în acest moment, inclusiv prin acea construcţie a Federaţiei Ruse, este
    mai degrabă o mare rusească. De fapt, problema de fond este 2014. Trebuia să-i
    cerţi atunci, pentru că dacă îi laşi pe ruşi să meargă mai departe şi, iertaţi-mă
    că o spun, populaţiile din regiune au înţeles foarte clar că dacă nu eşti în
    NATO sau UE nu te apără nimeni, că dacă eşti în Organizaţia Naţiunilor Unite
    este insuficient. Deci, din punctul ăsta de vedere, Ucraina a păţit ce a păţit
    inclusiv din cauza inabilităţii, lipsei de proiecte a elitelor politice, care
    au crezut 20 de ani că joacă, cântă la două piane în acelaşi timp, şi cu estul
    şi cu vestul. Ucraina şi Republica Moldova sunt prizonierele propriei viziuni
    greşite politice, bazate pe un proverb rusesc care spune că viţelul deştept suge
    de la două vaci. Aşa au făcut ele politică până acum şi nu s-au dus nici în
    NATO, nici în UE ferm.

    În urma evenimentelor recente, UE a făcut apel la
    reţinere şi a solicitat Moscovei să restaureze libertatea de circulaţie în
    Strâmtoarea Kerci. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a amintit că
    Ucraina nu este membră a Alianţei, al cărei fundament este apărarea colectivă a
    membrilor ei, dar a subliniat că această organizaţie susţine suveranitatea şi
    integritatea teritorială a Ucrainei în faţa ameninţărilor Rusiei. Între timp, la
    Kiev, parlamentul ucrainean a declarat legea marţială pe perioadă limitată.

  • Relaţia complicată dintre UE şi Turcia

    Relaţia complicată dintre UE şi Turcia

    Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru
    Afaceri Externe și Politica de Securitate, Federica Mogherini, și
    comisarul pentru Politica de Vecinătate și Negocieri pentru Extindere, Johannes
    Hahn, au făcut o vizită în Turcia, în cadrul dialogului la nivel înalt al părţilor.
    La întâlnirea avută cu ministrul turc de Externe, Mevlüt Çavușoğlu, agenda
    discuţiilor a fost dominată de relațiile bilaterale, cu accent pe aderarea
    Turciei la blocul comunitar.

    Şefa diplomaţiei europene, cu detalii despre relaţiile
    bilaterale: Relaţiile Uniunii
    Europene cu Turcia sunt importante. Sunt importante pentru noi şi sunt importante
    pentru regiunea pe care o împărţim, mai ales că aceasta se confruntă cu
    turbulenţe. Uniunea Europeană are un interes direct ca Turcia să fie o ţară
    puternică, stabilă economic, de succes şi democratică, pentru ca un vecin atât
    de apropiat poate fi un bun partener.

    Pe de altă parte, Federica Mogherini
    şi-a exprimat îngrijorarea, după ce, recent, mai mulţi intelectuali şi
    reprezentanţi ai societăţii civile au fost arestaţi    . ‘Turcia va fi mai puternică,
    dacă va avea o societate unită, mass-media libere şi un dialog constant şi
    deschis între societatea civilă şi liderii săi    , a declarat, pe această temă,
    şefa diplomaţiei europene.

    La rându-i, comisarul Johannes Hahn a
    afirmat că Turcia este un partener esențial pentru Uniunea Europeană și că
    parţile trebuie să-şi intensifice
    cooperarea în domeniile energiei, comerțului, migrației și securității,     ceea ce
    le va ajuta să exploateze întregul potențial al parteneriatului lor. De partea
    sa, ministrul Çavușoğlu a spus că obiectivul Turciei este aderarea cu drepturi
    depline la Uniunea Europeană, în ciuda obstacolelor politice    . Aceste obstacole
    politice puse nu împiedică doar Turcia, ci şi creşterea economică, bunăstarea
    şi stabilitatea politică a Uniunii    , a apreciat şeful
    diplomatiei turce. Uniunea Europeana trebuie să deschidă porţile pe care ea
    le-a închis    , a mai spus ministrul Çavușoğlu.

    Vizita oficialilor europeni la
    Ankara a avut loc în contextul în care aderarea Turciei la blocul comunitar se
    află într-un serios impas    . Relaţiile bilaterale s-au tensionat puternic în urma
    tentativei de puci împotriva preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, din iulie
    2016. Uniunea a criticat ferm epurările de mare amploare făcute
    de autorităţile turce, epurări care au vizat inclusiv opozanţi şi mass-media
    critice.


  • Relațiile UE – Albania

    Relațiile UE – Albania

    Cea de-a 10-a reuniune a Consiliului de stabilizare și de
    asociere între Uniunea Europeană şi
    Albania a
    avut loc la Bruxelles. Cu această ocazie, Consiliul a luat act cu satisfacție
    de raportul pe 2018 al Comisiei Europene privind Albania, document care a
    recomandat deschiderea negocierilor de aderare, ca urmare a progreselor
    înregistrate de țara balcanică    . Totuși, Comisia a reiterat nevoia ca Albania să
    mențină și să aprofundeze ritmul actual al reformelor, să consolideze în
    progresele înregistrate în ceea ce privește reforma sistemului judiciar și să
    obțină noi rezultate tangibile în combaterea corupției la toate nivelurile și
    în lupta împotriva criminalității organizate. De asemenea, Uniunea a reafirmat
    că dialogul politic intern este esențial pentru noi progrese la capitolul reforme.

    Delegația Uniunii la această reuniune a fost condusă de Înaltul Reprezentant
    pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Federica Mogherini. Despre
    perspectiva relațiilor biltarale, oficialul european a declarat că: 2019 reprezintă oportunitatea
    regiunii, mai ales a Albaniei, de a realiza progrese clare în ceea ce privește
    integrarea în Uniunea Europeană. Am fost de acord să conlucrăm foarte strâns în
    2019. Ministrul albanez de Externe, Ditmir Bushati, ne-a asigurat că
    angajamentul și hotărârea de la toate nivelurile societății albaneze vor
    continua. Noi, Uniunea Europeană, suntem hotărâți să rămânem alături de Albania,
    pentru ca 2019 să fie un an foarte reușit    .

    Pe de altă parte, Consiliul a recunoscut rolul
    Albaniei în regiune, de partener proactiv și constructiv, precum și alinierea
    continuă a autorităților de la Tirana la pozițiile și declarațiile din cadrul
    politicii externe și de securitate a Uniunii. Consiliul a salutat, de asemenea,
    participarea Albaniei la inițiativele și structurile regionale din Europa de
    Sud-Est, precum și relațiile sale de bună vecinătate și poziția sa echilibrata
    pe plan regional.

    Reuniunea de la Bruxelles a avut loc în contextul în care,
    luna trecută, Uniunea Europeană și
    Albania au semnat un acord pentru cooperarea în domeniul gestionării
    frontierelor    . În baza acestui acord, Agenția Europeană pentru Poliția de
    Frontieră și Garda de Coastă (FRONTEX) va putea să coordoneze cooperarea operațională
    dintre statele comunitare și Albania. Vor fi posibile inclusiv intervenții pe
    teritoriul albanez, cu aprobarea autorităţilor de la Tirana.


  • Săptămâna drepturilor omului la Parlamentul European

    Săptămâna drepturilor omului la Parlamentul European

    Este Săptămâna Drepturilor Omului la Parlamentul European. Un eveniment prin care legislativul comunitar marchează 70 de ani de la adoptarea de către Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului.

    Toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi în drepturi. Ele sunt înzestrate cu rațiune şi constiință şi trebuie să se comporte unele față de altele în spiritul fraternității.


    Este articolul 1 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, adoptată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite pe 10 decembrie 1948. Documentul stabilește drepturile și libertățile fundamentale ale tuturor oamenilor fără nici o discriminare rasială, de culoare, sex, limbă sau religie.

    Declaraţia nu este un tratat internațional şi nu are consecințe juridice în cazul nerespectării. A fost însă concepută ca un ideal comun de atins pentru toate popoarele și națiunile, plecând de la ideea că ignorarea şi dispreţuirea drepturilor omului au dus la acte de barbarie.

    Pentru a marca 70 de ani de la adoptarea documentului, Parlamentul European organizează în această săptămână mai multe evenimente.

    Mâine, de exemplu, va avea loc la Bruxelles o conferință de nivel înalt, în cadrul căreia reprezentanți din toată lumea vor dezbate teme precum apărarea drepturilor omului în era digitală, apărarea minorităților și monitorizarea respectării drepturilor omului.

    Printre cei care și-au anunțat participarea se numără și șefa diplomației europene, Federica Mogherini. Luna trecută, la un eveniment dedicat aceleaşi Declaraţii Universale a Drepturilor Omului, ea a vorbit despre importanţa cooperării:

    Avem aceleaşi valori şi principii, dar şi aceeaşi filozofie: cooperarea. Şi ţin să spun că doar prin cooperare internaţională, lumea a putut evita situaţii dramatice de genul celor petrecute în Europa şi în alte părţi ale lumii în cel de-al doilea război mondial. Iar Uniunea Europeană s-a născut pe baza cooperării. Confruntarea şi competiţia nu pot duce decât la confruntare şi competiţie. Putem evita conflictele, crizele şi suferinţele umane doar prin cooperare. Chiar şi atunci când pare dificil, trebuie să găsim un teren comun, trebuie să lucrăm pentru pace şi securitate, pentru apărea drepturilor omului şi pentru dezvoltare în general. Iar acest lucru stă în ADN-ul Naţiunilor Unit şi al Uniunii Europene.

    Şi tot în această săptămână, mai multe comisii ale Parlamentului European vor organiza audieri privind rolul guvernelor, instituțiilor, dar și al societății civile în consolidarea respectării drepturilor fundamentale, inclusiv a drepturilor copiilor. Astăzi, de exemplu, comisia pentru libertăți civile analizează un raport referitor la drepturile migranților, ale minorităților sexuale și ale persoanelor cu dizabilități.

    Se va vorbi și despre independența justiției în Uniunea Europeană și despre modul în care respectarea drepturilor omului poate deveni o condiție pentru acordarea de ajutoarele pentru dezvoltare.


  • Colaborarea UE cu Burkina Faso

    Colaborarea UE cu Burkina Faso

    Președintele
    Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și președintele statului Burkina Faso,
    Roch Marc Christian Kaboré, au abordat parteneriatul părţilor, cu ocazia unei
    reuniuni care a avut loc la Bruxelles. Cei doi au discutat, în principal, despre
    cooperarea bilaterală în domeniile economic și cultural şi despre provocările
    cu care se confruntă statul african, în special în ceea ce priveşte
    securitatea. Președintele Juncker a apreciat că parteneriatul dintre Uniunea
    Europeană și Burkina Faso este foarte puternic, fapt demonstrat şi cu ocazia vizitei făcute de înaltul
    oficial din Burkina Faso.

    Președintele Kaboré a discutat, apoi, cu Înaltul
    Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate,
    Federica Mogherini, și cu responsabilul pentru Cooperare Internațională și
    Dezvoltare din Executivul comunitar, Neven Mimica. Şefa diplomaţiei Uniunii,
    despre maniera în care blocul comunitar trebuie să coopereaze, în genere, cu
    Africa: Acest lucru este, într-un fel, revoluţionar, în prezent. Să ai o discuţie despre
    parteneriatul Uniunii cu Africa dincolo de migraţie. Nu putem să ne imaginăm un dialog cu un continent pe o singură temă. Într-adevăr,
    relevantă, însă doar una. Cred că trebuie să avem curajul, să avem viziunea, să
    spunem că avem nevoie să lucrăm împreună cu partenerii noştri africani dincolo
    de tema migraţiei. Acesta este exact mesajul politic pe care trebuie să-l
    transmitem    .

    Pe de altă parte, preşedintele Kaboré şi comisarul Mimica au
    semnat două noi acorduri, menite să promoveze cultura, în special în rândul
    tinerilor, și, respectiv, egalitatea de gen. Comisarul Mimica a apreciat că promovarea
    culturii are un rol stimulativ printre tineri, în timp ce egalitatea de gen
    este o condiție prealabilă pentru dezvoltarea economică durabilă și favorabilă
    incluziunii. Aceste două noi angajamente financiare, de circa 15 milioane
    de euro, fac parte din cooperarea generală a Uniunii cu Burkina Faso, în
    valoare totală de 980 de milioane de euro. Această cooperare generală acoperă perioada
    2014 – 2020.


  • Reacţia UE după uciderea jurnalistului saudit Jamal Khashoggi

    Reacţia UE după uciderea jurnalistului saudit Jamal Khashoggi

    Comunitatea internaţională speră ca ancheta cu privire la uciderea jurnalistului saudit Jamal Khashoggi în consulatul ţării sale din Istanbul să se încheie cât mai curând posibil. Între timp, eventualitatea impunerii de sancţiuni Arabiei Saudite apare tot mai des în discuţie. Iar cea mai spinoasă problemă pare a fi suspendarea vânzărilor de armament către regimul de la Riad.

    Preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel au convenit asupra necesităţii unei poziţii coordonate la nivel european cu privire la impunerea de eventuale sancţiuni Arabiei Saudite. În vreme ce liderul francez consideră demagogică ideea de a suspenda livrările de arme către Riad, cancelarul german a anunţat că ţara sa le sistează şi a cerut o poziţie europeană comună în cazul Khashoggi. De partea cealaltă a Oceanului, preşedintele american Donald Trump este mai degrabă nehotărât: şi-a manifestat în mai multe rânduri dorinţa ca acest caz să fie elucidat, dar a subliniat şi rolul Arabiei Saudite ca aliat împotriva Iranului şi a militanţilor islamişti. Nu în ultimul rând, Trump subliniază că Riadul este unul dintre cei mai importanţi clienţi ai Statelor Unite în ce priveşte achiziţia de armament.

    Între timp, la Strasbourg, în plenul Parlamentului European, şefa diplomaţiei europene Federica Mogherini a salutat unitatea de care eurodeputaţii au dat dovadă în cererea lor pentru o anchetă transparentă şi pedepsirea responsabililor pentru asasinat, dar şi în apărarea libertăţii de exprimare şi a drepturilor omului oriunde în lume:

    Noi toţi trebuie să monitorizăm evoluţia situaţiei în următoarele zile; să sperăm că nu va fi vorba de următoarele săptămâni. Şi acest lucru – dincolo de orice altă măsură pe care noi, la nivelul Uniunii Europene am putea să o luăm în urma paşilor pe care îi va face Arabia Saudită pentru a stabili adevărul şi a aduce în faţa justiţiei pe cei responsabili. Cum am mai spus – justiţie şi nu răzbunare. Libertatea de exprimare se află în centrul valorilor noastre şi va continua să fie baza politicii noastre externe. Şi considerăm că interesul naţional nu poate constitui niciodată, dar niciodată o justificare pentru a îngenunchea libertatea de exprimare. Dimpotrivă, când drepturile fundamentale ale omului sunt violate, ţările noastre devin mai slabe şi cred că aceasta este vocea care trebuie să se audă în acest moment istoric din Uniunea Europeană şi din acest Parlament.

    Jamal Khashoggi, un critic vocal al prinţului moştenitor saudit Mohammed bin Salman şi editorialist al cotidianului american Washington Post, a dispărut în 2 octombrie, în timpul unei vizite la consulatul Arabiei Saudite de la Istanbul. În urma dovezilor prezentate de autorităţile turce, Riadul a recunoscut, în cele din urmă, că a fost vorba de o crimă cu premeditare. Autorităţile saudite au arestat săptămâna trecută 18 persoane, dar au respins cererea de extrădare a acestora formulată de Ankara. La mai mult de trei săptămâni după această crimă, anchetatorii turci încearcă să găsească trupul lui Jamal Khashoggi.


  • Situaţia din Libia, în atenţia miniştrilor europeni de externe

    Situaţia din Libia, în atenţia miniştrilor europeni de externe

    Situația din Libia reprezintă una dintre preocupările majore ale Uniunii Europene și a fost analizată în cadrul celei mai recente reuniuni a miniștrilor de externe.

    Dosarul libian a fost discutat de miniștrii europeni de externe cu prilejul Consiliului Afaceri Externe. Aflată în vecinătatea de sud a Europei și inclusă în politica de vecinătate a Bruxellesului, Libia este în centrul atenției de mai mulți ani, din cauza instabilității cu care se confruntă de când a izbucnit revolta împotriva fostului dictator Muammar Ghaddafi. Înfrângerea lui Ghaddafi în războiul civil libian nu a însemnat, însă, și sfârșitul perioadei de instabilitate, dat fiind faptul că milițiile foștilor rebeli au intrat rapid în conflict în încercarea lor de a-și extinde influența și de a avea acces la resurse. Pe fondul instabilității generate de aceste conflicte între miliții, Libia a devenit rapid una dintre principalele rampe de lansare către Europa a migranților, în special cei proveniți din Africa sub-sahariană. De situație a profitat, la un moment dat, chiar și Statul Islamic, care reușise să captureze un teritoriu important de-a lungul litoralului și în zona orașului Sirt, care a fost recapturat de forțele anti-jihadiste după o bătălie sângeroasă. Stoparea fluxului migranților, asigurarea securității dar și reglementarea politică a crizei prin care trece țara reprezintă prioritățile politicii europene în Libia.

    Șefa diplomației de la Bruxelles, Federica Mogherini: Vrem să sprijinim în primul rând procesul politic. Ne dorim ca alegerile, atât cele parlamentare cât și cele prezidențiale, să aibă loc cât mai curând, însă într-un cadru politic adecvat, iar acest lucru înseamnă și un cadru legislativ care să garanteze că libienii știu clar pentru ce votează, iar, dacă este posibil, chiar și un cadru constituțional. Îi oferim, de asemenea, sprijin și reprezentantului special al secretarului general al ONU. De asemenea vrem să ne implicăm și în celelalte două domenii mari care însoțesc tranziția politică: reforma economic și asigurarea securității. Am încercat, împreună cu miniștrii de externe europeni, să vedem cum putem, împreună, ca Uniune Europeană și cu statele membre, să sprijinim consolidarea acordului de pace și implementarea măsurilor de securitate. După cum știți avem deja anumite instrumente în domeniul securității – operațiunea Sofia, pe care toate statele membre vor să o continue, în special în ceea ce privește lupta împotriva contrabandiștilor și a traficanților și a modelului lor de afaceri, dar și în ceea ce privește antrenarea Pazei de Coastă libiene. Avem, de asemenea, în Libia, EUBAM, care contribuie la administrarea frontierelor și, totodată, există o celulă de legătură care se ocupă de condițiile și situația de securitate.


    Situația din Libia rămâne, în continuare, extrem de complicată, în condițiile în care în țară există mai multe centre de putere și chiar și în capitala Tripoli se înregistrează, cu regularitate, ciocniri între grupări rivale.


  • Forumul UE pentru Mediterana rămâne o platformă de cooperare, în ciuda marilor crize din regiune

    Forumul UE pentru Mediterana rămâne o platformă de cooperare, în ciuda marilor crize din regiune

    Cel de-al treilea forum al Uniunii pentru Mediterana s-a desfășurat la Barcelona, pe fondul crizelor majore care afectează regiunea – în Siria, Libia și teritoriile palestiniene -, dar și al eforturilor statelor membre de a impulsiona cooperarea.

    Uniunea pentru Mediterană include cele 28 de state membre ale Uniunii Europene precum și alte 15 țări din regiune, inclusiv cele din Balcanii de Vest și din Levant. Organizația, fondată cu 10 ani în urmă, își propune să încurajeze cooperarea statelor membre într-o serie de domenii cum ar fi dezvoltarea economică și socială, energie, migrație, combaterea terorismului și a extremismului, protejarea mediului înconjurător.

    Regiunea este afectată, însă, de crize majore – războaie, fluxuri de migranți – iar statele membre ale Uniunii pentru Mediterană au făcut prea puține pentru reglementarea acestora, după cum afirma, la forumul de la Barcelona, șefa diplomației europene, Federica Mogherini: Regiunea noastră trece astăzi printr-o tranziție lungă și dificilă care, uneori, pare fără de sfârșit și fără speranță. Să menționăm trei crize majore care se află constant pe agenda noastră: războiul din Siria, care încă nu s-a sfârșit, Libia, sfâșiată în continuare de violență și instabilitate și perspectiva unei soluții cu două state pentru Israel și Palestina care continuă să fie dezmembrată bucată cu bucată. Mult prea des confruntarea și militarizarea au întâietate în fața căutării unor soluții din care să aibă toți de câștigat, iar cooperarea regională, ca să nu mai vorbim despre integrare, cu siguranță nu par să fie prioritare. Vedem această dinimică însă nu credem că este inevitabilă ci că reprezintă rezultatul unor opțiuni politice. Ar fi, probabil, mai ușor, având în vedere aceste circumstanțe, să cedăm în fața scepticismului cu privire la cooperarea regională și integrare, dar cred că acum, mai mult ca oricând, este nevoie să se treacă dincolo de mentalitățile care pun accentul pe competiție și sfere de influență către o dinamică a cooperării. Mai mult ca niciodată există o nevoie de mecanisme și instituții regionale capabile să prevină, gestioneze și să reglementeze crizele și de aceea, în loc să inventăm alte platforme sau forumuri recuoaștem Uniunea pentru Mediterană drept platforma importantă pentru lansarea unor politici pe care o împărtășim. S-a dovedit a fi singurul forum regional care creează un spațiu pentru dialog și cooperare între actori care, în alte condiții, nu ar sta de vorbă unul cu altul. În acest forum nu doar că discută, dar și cooperează.

    În cei zece ani care au trecut de la fondarea sa, Uniunea pentru Mediterană a contribuit la pregătirea a peste 100 de mii de tineri, a sprijinit aproximativ 800 de companii mici și mijlocii și a lansat aproximativ 50 de proiecte; dintre acestea, declarația finală a Forumului de la Barcelona menționează construirea unei stații de desalinizare în Gaza, un proiect căruia i s-a asigurat sprijinul politic și finanțarea în luna martie.


  • O nouă strategie de conectare a Europei cu Asia

    O nouă strategie de conectare a Europei cu Asia

    Politica externă comună este componenta-cheie a relaţiilor Uniunii Europene cu restul lumii, în condiţiile în care Uniunea este cea mai mare putere comercială de pe glob, iar moneda sa, euro, ocupă locul doi ca importanță la nivel mondial. Recent, autorităţile de la Bruxelles au aprobat o nouă strategie pentru a conecta Europa cu Asia.

    Politica externă și de securitate a Uniunii Europene, elaborată de-a lungul anilor şi adaptată la schimbările globale, ori de câte ori a fost nevoie, le permite statelor membre să se exprime și să acționeze la unison, pe scena mondială. Acționând împreună, ele pot avea o influență mult mai mare decât dacă şi-ar aplica, fiecare, propria politică.

    Uniunea Europeană dorește să se implice mai mult și să crească conexiunile, în condiții reciproc avantajoase, cu Asia, fie că este vorba de China, India sau Japonia, dar şi de ţări mai mici. Infrastructurile și conexiunile eficiente creează creștere economică și locuri de muncă și fac posibile deplasările de persoane și bunuri. De la legături de transport la rețele energetice, de la contacte interpersonale la rețele digitale, Uniunea Europeană își va extinde propriile conexiuni și va contribui la crearea altora noi, dincolo de frontierele sale.

    Conectivitatea este benefică pentru interacțiunile umane și le facilitează – a asigurat înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru politica externă, Federica Mogherini, care a enunţat principiile noii strategii de conectare a Europei cu Asia: Mai întâi, conectivitatea poate funcţiona doar dacă este durabilă, din punct de vedere economic, fiscal, al aspectelor de mediu şi societale. În al doilea rând, conectivitatea trebuie să fie curpinzătoare, să se concentreze pe toate domeniile, de la transporturi, la sectorul, energetic, digital şi până la dimensiunea umană. Iar, în al treilea rând, conectivitatea trebuie să fie stabilită în confomitate cu regulile şi acordurile internaţionale, care sunt esenţiale pentru circulaţia legală de bunuri, servicii, capitaluri şi persoane. Aceasta este calea europeanăpentru crearea de rețele mai puternice și consolidarea parteneriatelor, în beneficiul cetățenilor din Europa și din Asia deopotrivă.


    Planul – prevăzut să fie pus la punct până în 2025 – înseamnă conectare la legături de transport: pe calea aerului, pe uscat sau pe mare. Înseamnă, apoi, rețele digitale: că vorbim de cele mobile sau fixe, de internet, de conexiuni prin cablu, prin satelit sau prin alte mijloace tehnice. Conectivitatea include, de asemenea, rețele și fluxuri de energie: gaz, de exemplu, inclusiv gaz natural lichefiat, rețelele electrice, cu tot ce cuprinde acest domeniu, de la resursele regenerabile, la eficiența energetică. În cele din urmă, conectivitatea are în mod clar o dimensiune umană: de la cooperarea în domeniul educației, al cercetării și inovării, la călătorii și turism.

    Propunerile formulate de Comisie urmează să fie analizate în Parlamentul European și apoi în Consiliu, fiind platforma discuţiilor de la Summitul Asia-Europa, care va avea loc la Bruxelles, pe 18 şi 19 octombrie.


  • O nouă înţelegere cu Iranul

    O nouă înţelegere cu Iranul

    Europenii vor crea o entitate specifică pentru a putea continua relaţiile comerciale cu Iranul, în special achiziţia de petrol, şi a scăpa, astfel, de sancţiunile americane, a anunţat şefa diplomaţiei Uniunii, Federica Mogherini. Declaraţia a fost făcută după o reuniune la care au participat reprezentanţii celor şase ţări semnatare ale acordului nuclear – Marea Britanie, Franţa, Rusia, China, Germania şi Iran. Întâlnirea a avut loc la New York, cu ocazia Adunării Generale a ONU, ajunsă la a 73-a sesiune. Şefa diplomaţiei Uniunii, cu detalii despre noile discuţii privind acordul nuclear iranian: Având în vedere urgența și necesitatea unor rezultate concrete, participanții au salutat propunerile practice de menținere și dezvoltare a canalelor de plată, în special inițiativa de a înființa un vehicul special pentru facilitarea plăților legate de exporturile Iranului, inclusiv cele de petrol, şi importurile.



    Concret, statele comunitare vor înfiinţa o entitate juridică menită să faciliteze tranzacţiile financiare legale cu Iranul, a subliniat Federica Mogherini.


    Acest lucru va permite companiilor europene să continue relaţiile comerciale cu Iranul, în conformitate cu dreptul european, a adăugat oficialul european. Declaraţiile sale au fost făcute la o conferinţă comună de presă cu ministrul iranian de Externe, Mohammad Javad Zarif.



    Practic, reuniunea a fost dedicată salvării acordului nuclear iranian semnat în 2015, după retragerea Statelor Unite. Preşedintele american, Donald Trump, a decis, în mai anul acesta, retragerea SUA din acordul internaţional privind programul nuclear iranian, menit să împiedice Teheranul să se doteze cu bomba atomică şi, în paralel, să îl scoată din izolarea economică, prin ridicarea sancţiunilor împotriva sa. Între timp, Washingtonul a restabilit o serie de sancţiuni grele, vizând, de asemenea, companiile sau ţările străine care continuă să facă afaceri cu Iranul. Sub ameninţări, un mare număr de grupuri foarte prezente în Statele Unite au încetat orice activitate cu Iranul, de teama represaliilor Washingtonului.



    Pe 4 noiembrie, un nou val de sancţiuni americane va lovi direct exporturile iraniene de petrol şi operaţiunile bancare cu Iranul, care riscă să fie total deconectat de la circuitele financiare internaţionale.



  • Parteneriatul UE – Africa

    Parteneriatul UE – Africa

    Comisia
    Europeană propune o nouă Alianță
    Africa – Europa pentru investiții durabile și crearea de locuri de muncă     ,
    ce vizează stimularea semnificativă a investițiilor în Africa, îmbunătăţirea comerțului, crearea de locuri
    de muncă și investițiile în educație și în competențe. Pachetul are la baza
    angajamentele asumate cu ocazia summitului
    Uniunea Africană – Uniunea Europeană care a avut loc în noiembrie
    anul trecut, la Abidjan.

    Şefa
    diplomaţiei Uniunii, Federica Mogherini,
    cu detalii despre cum au evoluat relaţiile cu partenerii africani: În ultimii patru ani, am
    construit, pas cu pas, un alt tip de parteneriat cu Africa. Un parteneriat
    egal, cu cel mai apropiat, geografic vorbind, continent, a cărui dezvoltare şi
    securitate garantează şi Europei dezvoltare şi securitate. Colaborăm cu
    partenerii noştri africani la nivel politic, chiar şi în marile dosare
    internaţionale, în privinţa păcii şi securităţii, în special în Sahel, în
    Cornul Africii, în multe alte crize. Dar, în ultimii ani, am început să lucrăm
    împreună şi la nivel economic. Aşadar, acum facem un nou pas înainte în această
    direcţie, odată cu lansarea Alianței
    Africa – Europa pentru investiții durabile și crearea de locuri de muncă.

    La rândul său, comisarul pentru Cooperare Internațională și Dezvoltare,
    Neven Mimica, a declarat că
    această Alianță vizează deblocarea
    investițiilor private și explorarea posibilităților enorme care pot genera
    beneficii pentru economia africană și pentru cea europeană, deopotrivă. Acest
    lucru înseamnă intensificarea parteneriatului nostru și susținerea
    inițiativelor africane, cum ar fi zona continentală africană de liber schimb    ,
    a mai spus comisarul Mimica.

    Potrivit analizei Comisiei Europene, în următorii ani, între altele, vor fi create
    milioane de locuri de muncă în Africa, peste 100 de mii de studenți și cadre academice vor beneficia de programul
    Erasmus+    , 750 de mii de persoane vor beneficia de formare profesională pentru
    dezvoltarea competențelor şi încă 30
    de milioane de persoane și de societăți comerciale vor avea acces la energie
    electrică, datorită investițiilor în energie. Uniunea este cel mai mare
    investitor al Africii, principalul partener comercial și de dezvoltare, precum
    și un furnizor-cheie în materie de securitate.