Radio România Internațional

Tag: finantare europeana

  • UE investește pentru sisteme de energie mai curată în 10 state comunitare

    UE investește pentru sisteme de energie mai curată în 10 state comunitare

    Uniunea Europeană a decis să investească aproape 3 miliarde de euro din veniturile provenite din comercializarea certificatelor de emisii pentu sisteme energetice mai curate în zece țări comunitare, sprijinind 39 de proiecte.

    Aceste investiții vor sprijini modernizarea sistemelor energetice, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în sectoarele energetic, industrie și transport și îmbunătățirea eficienței energetice, ajutând statele membre să își atingă obiectivele în materie de climă și energie și să contribuie la obiectivul pe termen lung al UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050.

    Tim McPhie, purtător de cuvânt al Comisiei Europene: “Acești bani sunt distribuiți prin Fondul de Modernizare, ceea ce înseamnă că sunt venituri pe care le-am colectat prin intermediul Sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii.

    Bulgaria va primi 65,2 milioane de euro. Croația va primi 52 de milioane de euro. Cehia va primi 835,2 milioane de euro. Vor fi 24,1 milioane de euro pentru Estonia, 76,8 milioane de euro pentru Ungaria, 26,8 milioane de euro pentru Letonia și 59 de milioane de euro pentru Lituania. Polonia va primi 697,5 milioane de euro. România va primi aproape 1,1 miliarde de euro. Și nu în ultimul rând, Slovacia va primi 35 de milioane de euro.

    Astfel, proiectele finanțate în statele membre prin intermediul tuturor acestor fonduri se vor concentra pe generarea de energie electrică din surse regenerabile, pe utilizarea și implementarea surselor regenerabile de energie, pe modernizarea rețelelor energetice și pe eficiența energetică.”

    Este cea mai mare plată efectuată până în prezent prin intermediul Fondului pentru modernizare, cheltuielile totale ridicându-se la 12,65 miliarde EUR începând din ianuarie 2021. Banii pentru România sunt destinați schemei de sprijin prin contract pentru diferență pentru producția de energie electrică din surse regenerabile.

    Alte sume au fost alocate pentru consolidarea rețelei de transport al energiei electrice pentru a sprijini integrarea surselor regenerabile de energie în Bulgaria, precum și pentru implementarea capacității fotovoltaice și de stocare a energiei pentru furnizorii de servicii publice de alimentare cu apă din Croația.

    Banii alocați proiectelor din Cehia  sprijină gospodării pentru achiziționarea și instalarea de noi sisteme fotovoltaice, în timp ce în Estonia sunt destinați îmbunătățirii eficienței energetice și promovării utilizării energiei din surse regenerabile în clădirile din sectorul public.

    Apoi, în Ungaria este vorba despre modernizarea și dezvoltarea sistemelor de termoficare centralizate bazate pe energie din surse regenerabile, în Letonia vizează utilizarea surselor regenerabile de energie în clădirile cu mai multe apartamente, în clădirile publice și în comunitățile energetice, iar în Lituania dezvoltarea capacităților de stocare pentru echilibrarea sistemelor energetice.

    În ceea ce privește proiectele din ultimele două țări, Polonia și Slovacia, este vorba de modernizarea infrastructurii de încărcare a transportului cu vehicule grele, respectiv de producția de hidrogen din surse regenerabile și cogenerarea de înaltă eficiență.

  • Bugetul UE pentru 2025

    Bugetul UE pentru 2025

    Comisia Europeană a propus săptămâna aceasta un buget anual al UE în valoare de 199,7 miliarde de euro pentru 2025. Bugetul va fi completat de plăţi în valoare de 72 de miliarde de euro în cadrul NextGenerationEU, fondurile de redresare acordate statelor membre.

    „Proiectul de buget pentru 2025 direcționează fondurile către sectoarele în care acestea pot avea impactul cel mai pozitiv, precum și în funcție de nevoile statelor membre ale UE și ale partenerilor noștri din întreaga lume, pentru a face Europa mai rezilientă și mai bine pregătită pentru viitor, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor din UE”, se arată în comunicatul Executivului comunitar.

    Peste 50 de miliarde pentru agricultură

    Proiectul de buget pentru 2025 este defalcat, ca de obicei, pe mai multe domenii și priorități. Astfel, Comisia propune alocarea a 53,8 miliarde de euro pentru politica agricolă comună şi 0,9 miliarde de euro pentru Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime, pentru fermierii şi pescarii din Europa, dar şi pentru consolidarea rezilienţei sectorului agroalimentar şi a sectorului pescuitului şi pentru asigurarea anvergurii necesare a măsurilor de gestionare a crizelor.

     

    Alte 49,2 miliarde de euro ar merge către dezvoltare regională şi coeziune, cu scopul de a promova coeziunea economică, socială şi teritorială, precum şi infrastructura care sprijină tranziţia verde şi proiectele prioritare ale Uniunii.

    16,3 miliarde de euro sunt pentru sprijinirea partenerilor şi a intereselor UE pe mapamond. Propunerea Comisiei include 10,9 miliarde de euro în cadrul Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare şi cooperare internaţională – Europa globală, 2,2 miliarde de euro pentru Instrumentul de asistenţă pentru preaderare, 0,5 miliarde de euro pentru Mecanismul de reformă şi creştere pentru Balcanii de Vest şi 1,9 miliarde de euro pentru ajutor umanitar.

    De asemenea, granturi de 4,3 miliarde de euro vor fi disponibile în cadrul Mecanismului pentru Ucraina, completată cu 10,9 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

     

    Ce sume primesc cercetarea, digitalizarea și Erasmus+

     

    Comisia mai propune alocarea a 13,5 miliarde de euro pentru cercetare şi inovare şi, în principal, 12,7 miliarde de euro, pentru programul emblematic al Uniunii în domeniul cercetării – Orizont Europa. Proiectul de buget include, de asemenea, finanţarea Actului european privind cipurile în cadrul programului Orizont Europa şi prin redistribuire de la alte programe.

    2,8 miliarde de euro pentru Mecanismul pentru interconectarea Europei în vederea îmbunătăţirii infrastructurii transfrontaliere, 1,1 miliarde de euro pentru programul Europa digitală, 378 de milioane de euro pentru InvestEU, iar 2,1 miliarde de euro pentru cheltuieli destinate spaţiului, în special pentru Programul spaţial european.

    În propunerea de buget pentru anul 2025 se mai regăsesc următoarele finanțări:  4 miliarde de euro pentru Erasmus+, 2,4e miliarde de euro vor fi alocaţi pentru mediu şi politici climatice, 2,7 miliarde de euro va fi alocată pentru protejarea frontierelor UE, și 1,8 miliarde de euro pentru abordarea provocărilor în materie de apărare.

     

    Iată pașii pe care instituțiile UE îi fac până la adoptarea bugetului:

    © Uniunea Euopeană, 2022 / Sursa: Consiliul Uniunii Europene

  • Satul Rășinari, premiat de Organizația Mondială a Turismului

    Satul Rășinari, premiat de Organizația Mondială a Turismului

    Ajungem azi în
    centrul României, în Transilvania, în județul Sibiu, unde descoperim cel mai
    frumos sat din lume. Rășinari a ocupat locul întâi la cea de-a doua ediție a
    concursului Best Tourism Villages, lansat de Organizaţia Mondială a Turismului.
    Bogdan Bucur, primar, spune că prima etapă a constat într-un concurs la nivel
    național. Ministerul Turismului a organizat un concurs unde a fost o anumită
    grilă de punctaj pe mai multe teme de dezvoltare al localităților din punct de
    vedere turistic. A urmat apoi a doua etapă. La faza
    internațională, am fost aproximativ 150 de localități din întreaga lume, iar
    din aceste 150 de localități au fost alese în top 35 care au fost desemnate
    Best Tourism Villages, adică cele mai bune destinații turistice rurale din lume.
    Au fost localități din America de Sud, din Europa, din Asia, China, India, din
    toate colțurile lumii. Știam că vom concura la nivel mondial cu destinații
    poate foarte cunoscute sau zone cu foarte bune tradiții.



    Există în
    Rășinari o agendă culturală și sportivă anuală și bogată, continuă Bogdan
    Bucur, primarul satului Rășinari. Organizăm anumite evenimente
    pe tot parcursul anului și facem acest lucru de mai bine de zece ani. Avem
    trasee de drumeție în jurul satului, care sunt marcate și sunt de diferite grade
    de dificultate. Pe de altă parte, în Rășinari s-au născut scriitorii Octavian
    Goga, Emil Cioran. Am realizat la nivelul localității o aplicație prin care cei
    care ajung la noi pot să descopere anumite monumente deosebite. Apoi,
    mâncărurile tradiționale sunt cele care atrag destul de multă lume. La Rășinari,
    avem Festivalul Brânzei și Țuicii, un eveniment la care cei care doresc pot să
    vină să guste din gastronomia locală și să mănânce brânză de cea mai bună
    calitate. Avem și un muzeu etnografic. Mai există un muzeu bisericesc, pentru
    că Rășinarul a fost în secolul al XVIII-lea, capitala ortodoxiei din
    Transilvania. Aici stăteau episcopii, în general de origine săsească, și
    conduceau Biserica Ortodoxă din Transilvania. Aproape de noi, între Rășinari și
    Sibiu, este Muzeul Tehnicii Populare, cel mai mare din sud-estul Europei. Se
    poate ajunge în zona Păltinișului, unde turiștii se pot bucura de aer curat, de
    drumeții sau iarna pot să vină la schi.


    Cele mai multe
    evenimente sunt organizate în perioada verii. Însă distanța dintre fosta
    capitală culturală europeană, Sibiu, și satul Rășinari este de doar 12 km.
    Astfel, dacă alegeți o vacanță prelungită și doriți să vă bucurați atât de
    liniștea satului cât și de animaţia unui centru urban, puteți combina cele două
    experiențe. Bogdan Bucur, primarul satului Rășinari, a declarat pentru Radio
    România Internațional că există și planuri de dezvoltare pentru cel mai frumos
    sat din lume. Derulăm un program cu finanțare europeană în
    care suntem parteneri cu localități din Portugalia, Spania, Slovenia, Bulgaria.
    Este un proiect prin care ne dorim să ne dezvoltăm ca destinație: zona Mărginimii
    Sibiului să fie destinație ecoturistică. Vrem să ne dezvoltăm tot mai multă și
    din punct de vedere turistic, fiindcă merită. Aici, tradițiile sunt bine
    respectate de către oameni și cei care vin în zonă pot să descopere o gastronomie
    deosebită bazată pe carnea de oaie și pe produsele din lapte de oaie.



    Invitația a fost lansată. Până data viitoare, când vă
    așteptăm cu o nouă destinație, drum bun și vreme frumoasă!


  • REPowerEU: 3 miliarde euro pentru proiecte în domeniul tehnologiilor curate

    REPowerEU: 3 miliarde euro pentru proiecte în domeniul tehnologiilor curate

    Comisia Europeană a lansat o nouă cerere de propuneri de proiecte de anvergură în cadrul Fondului european pentru inovare. Cu un buget în valoare de 3 miliarde de euro, această cerere de proiecte are ca scop găsirea și implementarea unor soluții industriale pentru decarbonizarea Europei. Cu un accent special pe prioritățile Planului REPowerEU, apelul va oferi sprijin suplimentar pentru a pune capăt dependenței UE de combustibilii fosili ruși.

    Banii vor merge pe proiecte care vizează decarbonizarea generală, adică proiecte inovatoare în domeniul energiei din surse regenerabile, al stocării energiei sau al captării, utilizării și stocării carbonului, precum și al produselor care le înlocuiesc pe cele cu emisii mari de carbon (în special carburanții pentru transport cu emisii reduse de carbon, inclusiv pentru transportul maritim și aerian).

    Alte proiecte finanțate se referă la Electrificarea inovatoare în industrie și hidrogenul. Este vorba despre înlocuirea utilizării combustibililor fosili în industrie, precum și producția de hidrogen din surse regenerabile sau utilizarea hidrogenului în industrie.

    0,7 miliarde de euro vor merge către Producția de tehnologii curate în domeniul producției de componente, dar și de echipamente finale, pentru energia din surse regenerabile, pentru stocarea energiei și pentru pompele de căldură.

    Mai există proiecte pilot de dimensiuni medii care vizează decarbonizarea profundă în toate sectoarele eligibile ale fondului.

    Proiectele vor fi verificate de către evaluatori independenți în funcție de nivelul de inovare, de potențialul lor de a evita emisiile de gaze cu efect de seră, de potențialul de extindere și de eficiența costurilor.

    Proiectele promițătoare care nu sunt suficient de mature pentru a beneficia de o subvenție se pot califica pentru asistență în scopul dezvoltării din partea Băncii Europene de Investiții.

    Așadar până pe 16 martie anul viitor, sesiunea de finanțare este deschisă pentru proiecte situate în statele membre ale UE, Islanda și Norvegia. Proiectele se pot depune prin intermediul portalului de finanțare și licitații al UE, unde sunt disponibile mai multe detalii cu privire la întreaga procedură.


  • Universitatea “Ştefan cel Mare” din Suceava desfășoară un proiect cu finanțare europeană

    Universitatea “Ştefan cel Mare” din Suceava desfășoară un proiect cu finanțare europeană

    Universitatea Ştefan cel Mare din Suceava
    desfășoară un proiect cu finanțare
    europeană intitulat Centru pentru
    transferul de cunoştinţe către întreprinderi din domeniul ICT. Finanțarea vine
    prin Programul Operaţional Competitivitate, iar valoarea acesteia este de
    aproape 14 milioane de lei. Implementarea inițiativei este așezată pe mai mulți ani. Despre obiective și ce s-a
    realizat pana acum, aflăm la rubrica Euranet Plus, de la doamna prof. univ. dr.
    Gabriela Prelipcean, director de proiect:




    Noi ne-am propus să realizăm un centru de
    transfer de cunoștințe între Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava, care
    joacă rolul atât de beneficiar cât și organizație de cercetare în cadrul
    proiectului, și companii care își desfășoară activitatea în Regiunea Nord -
    Est. În primul rând, ne dorim acțiuni de cooperare între organizații de
    cercetare și firme. Până în acest moment, am derulat câteva acțiuni
    premergătoare, cele legate de identificarea nevoilor de pe piața serviciilor de ICT și a firmelor
    care doresc să dezvolte acțiuni în comun cu universitatea noastră. Din
    noiembrie 2020, am încheiat șapte contracte subsisdiare cu șase firme din
    județele Suceava și Iași, iar prin acestea încercăm să realizăm aceste
    acțiuni de cooperare, în sensul în care
    se lucrează împreună în cadrul unui proiect și, bineînțeles, prin cercetare
    industrială, acest proiect va conduce la rezultate ce țin de lansări pe piață a unor noi produse în perioada următoare.


    Cea de
    a doua cale pe care ne-am propus-o este cea legată de accesarea
    infrastructurii din cadrul organizației de cercetare de către firme, ca urmare
    a realizării unei oferte specifice pentru acest domeniu, din cadrul
    univeristății. Încercăm să încheiem contracte
    cu firme care doresc să acceseze
    servicii, să acceseze infrastructuri, să acceseze echipamente, tocmai pentru a
    dezvolta noi produse.




    Care este orizontul temporal al proiectului de
    la universitatea suceveană?




    Contractul a fost încheiat în iunie 2018 și
    durează până în iunie 2023. Mergem mai departe prin crearea acestui centru de transfer de cunoștințe, iar partea de cooperare, care
    va fi și parte de sustenabilitate a proiectului, să vină după anul 2023.


  • Îmbunătăţirea serviciilor sociale şi recreative din municipiul Câmpulung Moldovenesc

    Îmbunătăţirea serviciilor sociale şi recreative din municipiul Câmpulung Moldovenesc

    Îmbunătățirea serviciilor sociale, recreative
    și a spațiilor publice urbane în municipiul Câmpulung Moldovenesc astfel se
    cheamă un proiect pus la punct de primăria orașului din județul Suceava.
    Inițiativa a obținut finanțare europeană prin Programul Operațional Regional
    2014-2020, Axa prioritară 13 – Sprijinirea regenerării orașelor mici și
    mijlocii. Banii vor fi cheltuiți pe trei tipuri de investiții: construirea de
    locuințe, realizarea unui centru destinat tinerilor și modernizarea
    infrastructurii rutiere a orașului.


    La rubrica Euranet Plus, primarul municipiului
    Câmpulung Moldovenesc, Mihăiță Negură, a oferit coordonatele proiectului, care,
    potrivit celor precizate de domnia sa, vin să rezolve mai multe doleanțe ale
    locuitorilor urbei.




    Proiectul are o valoare de aproximativ 23,5
    milioane de lei. Este un proiect foarte important pentru comunitate pentru că
    mergem în zona locuințelor sociale. Ca și celelalte primării, și municipiul
    Câmpulung Moldovenesc se confruntă cu lipsa locuințelor sociale. Mai în detaliu,
    obiectivele proiectului sunt: construirea de locuințe sociale, în total 42 de apartamente. Este, poate, proiectul cel mai așteptat
    pentru persoanele care nu au posibilități de a-și construi sau de a-și închiria
    un apartament. Tot în acest proiect, avem modernizarea Vilei Runc, în care se
    vor desfășura activități cultural – recreative, un centru cultural pentru
    tineret și, bineîneles, iarăși un obiectiv de investiții mult așteptat,
    reabilitarea infrastructurii rutiere și pietonale în municipiu, peste 26 de
    străzi modernizate. Deci ne dorim ca proiectele pe fonduri europene să fie cât
    mai multe și să reușim să le impelmentăm în comunitățile noastre.




    Când este preconizată finalizarea acestui
    proiect, cu tot ceea ce spuneați
    dumneavoastră – locuințe sociale, centru
    cultural recreativ și modernizare de străzi?




    În maximum 2 ani trebuie finalizat
    proiectul pentru că face parte din
    programul operațional 2014 – 2020. Avem o marjă de maxim 2 ani, 2 ani și
    jumătate. Noi deja am început procedura legală de licitații a acestui important
    obiectiv de investiții și sperăm că în primăvară vom începe lucrările pentru
    acest proiect.


  • Echipamente noi pentru Spitalul Clinic de Recuperare din Iaşi

    Echipamente noi pentru Spitalul Clinic de Recuperare din Iaşi

    Pandemia a făcut ca instituțiile medicale să-și adapteze
    serviciile de profil pentru a răspunde urgențelor și necesităților specifice.
    Este vorba despre consumabile,da rși despre aparatură de specialitate pentru a
    face față internărilor și numărului mare de cazuri grave. În acest sens, la
    Iași, la Spitalul Clinic de Recuperare, este implementat, până la finalul lunii
    octombrie 2022, un proiect ce vizează Recuperarea eficientă a pacientului
    COVID-19 – REPCOV.     Investiția este derulată în cadrul Programului Operaţional
    Infrastructură Mare 2014 – 2020, Axa Prioritară 9: Protejarea sănătăţii
    populaţiei în contextul pandemiei cauzate de COVID-19.

    Pentru rubrica Euranet
    Plus, managerului spitalului de la Iași, doamna Carmen Cumpăt, a oferit detalii
    despre proiect, dar și ce alte inițiative cu finanțare europeană sunt în
    pregătire.





    Spitalul de
    Recuperare a semnat contractul de finanțare în valoare de aproximativ 4
    milioane de euro pentru acest proiect – REPCOV. Prin această finanțare, ne vor
    fi decontate toate echipamentele de protecție, materiale sanitare,
    dezinfectanți, echipamnete de
    dezinfecție și sterilizare a aerului, echipamente medicale, paturi,
    monitoare ATI, ventilatoare pe care spitalul le-a achiziționat sau pe care le are în curs de achiziție, din perioada
    februarie 2020 până la 31 octombrie 2022. Spitalul a achiziționat aceste
    materiale din veniturile proprii obținute din serviicile medicale, iar, prin
    cererile de rambursare pe care le vom face începând cu februarie 2022, vom
    recupera acești bani și, din acești bani, vom cumpăra alte echipamente medicale
    necesare desfășurării activității medicale a Spitalului.




    Deci echipamentele pe care le-ați achiziționat și care
    vor fi decontate prin fondurile europene vor fi utlizate în continuare în
    ideea de a-i ajuta pe pacienții care
    autrecut prin această boală?




    Da, sunt
    echipamante atât pentru pacineții care sunt tratați în Spitalul de Recuperare de
    COVID-19, dar și alte echipamente care
    vor fi folosite în continuare de spital, cum ar fi aparate de anestezie, paturi
    ATI complet echipamnete. Pe toate acestea le vom lua din acest proiect.




    Mai aveți în pregătire alte proiecte cu finanțare
    europeană?




    Da, avem mai multe
    proiecte care se derulează și mai avem și cereri de finanțare depuse. Au fost
    aprobați indicatorii tehnico – economici pentru un alt proiect pe care îl vom depune pe POIM, și anume, extinderea
    rețelei de fluide medicale în cadrului Spitalui de Recuperare epntru întrreaga
    unitate: patru stații de oxigen plus rețeuaua completă pentreu a asigura oxigen
    la fiecare pat în spital și rețeaua de fluide din Bloc Operator Ortopedie.


  • Platformă multidisciplinară de cercetare-dezvoltare medicală în regiunea Nord-Est

    Platformă multidisciplinară de cercetare-dezvoltare medicală în regiunea Nord-Est

    Finanțare europeană
    pentru unul din proiectele Universității de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa de la
    Iași. Contractul a fost semnat în aceată toamnă si vizează realizarea unui
    centru cu titlul CENEMED – Platformă multidisciplinară de cercetare-dezvoltare
    medicală în regiunea N-E.


    De altfel, banii provin din Programul Operațional
    Competitivitate, Axa Prioritară: Cercetare, Dezvoltare tehnologică și Inovare.


    Proiectul este la
    început, ce presupune realizarea lui, repere la rubrica Euranet Plus sunt aduse
    de domnul prof. univ. dr. Viorel Scripcariu, rectorul instituției ieșene de
    învățământ superior:




    Finanțarea însemană
    constituirea unei platforme de cercetare, care merge pe mai multe direcții și
    este adresată numai echipamentelor care, pentru Universitate, va reprezenta un
    pas înainte în domeniul cercetării. Este vorba de diverse spcilități:
    gastro-enterologie, toxicologie, farmacologie, medicină de urgență, nefrologie,
    anatomie patologică, chirurgie și o platformă importantă de imunologie. Toate gravitează
    în jurul unui robot chirugical, care va fi primul de acest gen din regiunea de
    Nord Est a țării. La ora actuală, echipamente de tip roboți chirurgicali se
    găsesc în Cluj, Timișoara, Brașov, București, dar în regiunea Nord Est nu a
    fost niciunul. Este un proiect îndrăzneț și sperăm căm că va fi unul de succes.
    Pentru Universitate este un pas înainte pentru că vom reuși să achiziționăm
    niște echipamente care, în alte condiții, poate nu le-am fi putut obține. Proiectul
    în totalitate are o valoare de aproape 14 milioane de euro, fonduri europene
    nerambursabile.




    De unde rezultă
    unicitatea lui?




    Unicitate, în
    sensul că are mai multe specilități, care toate sunt aduse sub aceeași umbrelă.
    Platforma de imunologie, care este una foarte utilă, mai ales în condițiile
    actuale și care este utilă și în situațiile de transplant de ficat, de rinichi
    și ce mai facem noi la Iași. Toate lucrurile acestea se leagă, de fapt vorbim
    despre o formă de medicină translațională, în care toate aceste specialități
    reușesc să folosească echipamente care să furnizeze informații una față de
    cealaltă.




    Cine va avea acces
    la această platformă?


    E vorba numai de specialiști în domeniul
    respectiv. Platforma se va adresa actului medical destinat pacienților noștri.




    În ceea ce privește
    finalizarea investiției?




    Noi seprăm să avem
    toate echipamentele în poziție undeva la începutul anului viitor, primăvara
    anului 2022, având ca termen de implementare 31 decembrie 2023.






  • ADR Sud Vest Oltenia, în topul naţional al numărului de proiecte evaluate pentru finanţare

    ADR Sud Vest Oltenia, în topul naţional al numărului de proiecte evaluate pentru finanţare

    Agentia Regională de
    Dezvoltare Sud Vest Oltenia se află pe locul doi pe țară ca valoare a
    finanțărilor europene și a numărului de proiecte aprobate în actualul exercițiu
    financiar.


    Care au fost
    domeniile în care s-a investit aflăm de la domana dr inginer Marilena Bogheanu,
    directorul instituției:




    Ne mândrim cu
    faptul că suntem de la începutul anului pe locul 2 la nivel național, luând în
    calcul cele opt Agenții de Dezvoltare Regională, pe programul actual.


    Ca și grad de
    absorbție, pentru că avem anual niște ținte de absorbție stabilite de
    autoritatea de managemnt a programului, deși a fost pandemie, beneficiarii
    noștri au respectat calendarul de depunere a acestor cereri.


    A existat un
    dialog permanent și ne mândrim cu faptul că reușim să contribuim la
    concretizarea acestor investiții extrem de importante pentru regiunea noastră.


    Avem până în
    prezent semnate 897 de contracte de finanțare în valoare de 1, 75 miliarde de
    euro. Urmează să mai fie semnate pentru mediul de afaceri încă 25 de contracte
    în valoare de 157 de milioane euro, pentru că programul este dedicat în special
    investițiilor publice, dar avem și componentă schemă de finanțare pentru
    IMM-uri.


    Practic, pe lângă
    schemele curente de finanțare, pe eficiență energetică, clădiri publice și
    blocuri de locuințe, iluminat public, achiziționare mijloace de transport,
    dezvoltare urbană, reabilitări de monumente istorice, turism, reabilitări de
    drumuri județene, cadastru în mediu rural, educație, sănătate, panouri
    fotovoltaice pentru gospodăriile private, s-a semnat și acel contract extrem de
    important pentru regiunea noastră, Spitalul regional de urgență Craiova, în
    valoare de aproape 600 de milioane de euro.


    Documentația se
    află în pregătire și pentru că este un proiect stategic urmează să fie finanțat
    în perioada următoare de programare, partea de investiție și dotări cu echipamente.






  • Proiecte pentru dezvoltarea orașului Recaș, județul Timiș

    Proiecte pentru dezvoltarea orașului Recaș, județul Timiș

    Două
    proiecte transfrontaliere în valoare de peste 1,7 miloane de euro pentru
    asigurarea iluminatatului public în orașul Recaș și pentru achiziționarea unor
    mașini de pompieri au fost încheiate cu succes. Alte proiecte pentru dotarea cu
    ultilaje necesare pentru întreținerea spațiului public au fost aprobate și sunt
    în curs de realizare spune primarul Pavel Teodor:


    Avem în derulare și deja am primit
    aprobare pentru achiziție de utilaje, și aici mă refer la faptul că am primit
    un tractor cu remorcă și utilajele aferente pentru stropit pomii, curățat
    străzi. Tot pe PNDR o să facem achiziția unui buldo-excavator multifuncțional
    care are o valoare de 120 de mii de euro, tractorul 40 de mii de euro,
    finalizare, tractorul până în 30.08. 2021 iar buldo-excavatorul până în 29.10.
    2021. La fel, suntem în faza de ultime aprobări pentru eficientizarea și
    modernizarea iluminatului public în satele Izvin și Bazoș. Un iluminat
    inteligent, se poate regla din calculator intensitatea luminii, este ceva de
    vis. Ambele localități au fonduri de aproximativ 11 milioane de lei.
    Finalizarea proiectului va fi în 14.06.2022.


    În
    continuare, tot prin proiecte finanțate din fonduri europene, 2 parcuri din
    Recaș și Izvin vor fi modernizate, clădirea liceului din Recaș va fi izolată
    termic iar grădinița va fi extinsă cu un corp nou pentru o creșă de aproximativ
    70 de locuri. Nu vor fi neglijate nici drumurile agricole de pe colinele
    Recașului ne asigură edilul Pavel Teodor:


    Pe fonduri vom finaliza vreo cinci proiecte, și anume: eficientizarea energetică a liceului teoretic din
    Recaș pe POR, Programul Operațional Regional, în jur de 1 milion 500
    de mii de euro; apoi avem înființarea și modernizarea de parcuri, spații verzi
    în Izvin și Recaș. Acolo avem un cartier nou de locuințe și un teren liber de
    aproximativ 2,5 hectare pe care l-am rezervat în special pentru parcuri în
    zonă. Tot pe POR, mai avem modernizarea grădiniței de copii din Recaș. Vrem să
    extindem clădirea cu o creșă pentru copii. Aici, în jur de 1 milion de euro.
    Și, avem asfaltarea drumurilor agricole, în special drumurile care leagă
    Recașul de satele aparținătoare, un fel de centuri, avem în jur de 30 de
    kilometri de astfel de drumuri. Astea vrem să le facem pe
    AFIR.


    În
    plus, culturile de viță-de-vie de pe dealurile Recașului vor putea fi admirate
    și de bicicliști, primăria având deja un proiect pregătit pentru realizarea mai
    multor trasee.








  • Jurnal românesc – 07.07.2021

    Jurnal românesc – 07.07.2021

    Agenţia
    pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale anunţă că a primit 256 de cereri de
    finanţare, în valoare de aproximativ 10,5 milioane de euro, prin intermediul
    submăsurii privind instalarea tinerilor fermieri din diaspora. Ministrul Agriculturii,
    Adrian Oros, a declarat că sprijinul acordat prin această linie de finanţare
    este 100% nerambursabil şi, în prezent, este de 40.000 sau de 50.000 de euro,
    în funcţie de dimensiunea exploataţiei agricole pe care o va dezvolta tânărul fermier.
    AFIR arată că cele mai multe cereri de finanţare, 46, au fost depuse de
    solicitanţii reveniţi din străinătate în judeţul Bistriţa-Năsăud pentru a se
    instala prima oară într-o exploataţie agricolă şi că valoarea acestor cereri
    este de 1,87 milioane de euro. 42 de solicitări au fost depuse
    de tineri reveniţi în judeţul Bihor şi se ridică la valoarea de 1,72 milioane
    de euro. De asemenea, cereri în valoare de peste 760.000 de euro au fost depuse
    de 19 tineri fermieri reveniţi în ţară în judeţul Dolj, în vreme ce 18 fermieri
    întorşi în judeţul Cluj au solicitat fonduri de 750.000 de euro. AFIR
    precizează că toate cererile de finanţare depuse sunt în proces de evaluare,
    iar la finalul acestuia va publica Rapoartele de selecţie pe pagina oficială,
    afir.info, la secţiunea Rapoarte şi Liste.




    Eurodeputatul
    român Eugen Tomac a făcut apel la cetăţenii Republicii Moldova să iasă duminică
    la vot pentru a scăpa de influenţa Moscovei şi a spus că Uniunea Europeană
    trebuie să-şi regândească întreaga arhitectură pentru combaterea dezinformării.
    Eu cred că ne aflăm în plin război, un război cu arme non-militare,
    pentru că ceea ce se întâmplă în prezent ştim foarte bine. Ei creează ştiri
    false, ei dezinformează, ei manipulează, Putin suspendă oricând drepturile omului
    atunci când interesul i-o dictează, subminează democraţia şi răspunsul nostru
    trebuie să fie foarte dur    , a spus Tomac în plenul Parlamentului European
    reunit la Strasbourg. El a apreciat că UE are nevoie de un comisar pentru
    combaterea dezinformării şi apărarea democraţiei, domeniu care ar necesita un
    buget de un miliard de euro şi a cărui menire ar trebui să fie, printre altele,
    apărarea presei libere din statele asociate şi statele membre.
    Tomac l-a acuzat pe preşedintele rus Vladimir Putin de imixtiune în procesul
    electoral din Republica Moldova prin crearea de partide politice şi de
    instituţii media prin care încearcă să ţină acest stat în zona sa de
    influenţă şi a cerut blocului comunitar un răspuns mai ferm. Cetăţenii
    moldoveni sunt chemaţi la urne pe 11 iulie pentru a-şi alege reprezentanţii în
    Parlamentul de la Chişinău, în cadrul unui scrutin legislativ anticipat.




    România
    participă la ediția 2021 a Voices of Europe – eveniment internațional
    interdisciplinar, organizat de Reţeaua Institutelor Culturale din Uniunea
    Europeană în colaborare cu delegația UE în Israel și cotidianul Haaretz.
    Evenimentul cuprinde o serie de podcast-uri în limbile engleză și ebraică, pe
    teme de actualitate pentru publicul israelian, referitor la mediul social,
    cultural și politic din Europa. România este reprezentată de directorul Institutului
    Diplomatic Român, Iulian Fota, care va apărea în episodul intitulat The
    Global Struggle şi de președintele Festivalului de Film Evreiesc
    Bucureşti, Dan Michael Schlanger, în episodul cu titlul Imagination and
    Creativity in the New Digital Age. Ediția din acest an a Voices of Europe
    este moderată de analistul politic și prezentatorul TV israelian Oren Nahari şi
    se desfăşoară până pe 23 august pe platformele Apple, Google şi Spotify.
    Participarea românească este susţinută de ICR Tel Aviv, iar alături de
    specialiştii români participă şi invitaţi din Polonia, Austria, Germania,
    Lituania, Franța, Italia, Spania și Israel.




    Ediţia în limba portugheză a
    romanului Cu inima smulsă din piept, de Radu Paraschivescu, în
    traducerea lui Corneliu Popa, va fi lansată pe 8 iulie la Lisabona, transmite
    Institutul Cultural Român din capitala Portugaliei. La eveniment vor participa
    directorul editurii Guerra e Paz, scriitorul și eseistul Manuel Fonseca, şeful
    Institutului Cultural Român de la Lisabona, Daniel Nicolescu, și profesorul de
    istoria artei medievale de la Facultatea de Științe Sociale și Umane a
    Universității Nova din Lisabona, Carla Varela Fernandes. Radu Paraschivescu
    este prozator, traducător, jurnalist și redactor de carte. A lucrat ca profesor
    de engleză, bibliotecar, documentarist și redactor de carte la editurile Olimp,
    Elit și RAO. În prezent lucrează la editura Humanitas. A tradus aproape 60 de
    cărți din autori englezi, americani, canadieni și francezi şi a scris ocazional
    articole pentru publicaţii precum România literară, Lettre Internationale,
    Dilema Veche, Orizont, Tomis sau Banatul.


  • Aflăm pentru tine NU AM GASIT AUDIO NICI VINERI NICI SAMBATA

    Aflăm pentru tine NU AM GASIT AUDIO NICI VINERI NICI SAMBATA

    Sistem automat pentru verificarea documentelor de călătorie implementat în Punctul de Trecere a Frontierei Aeroport Henri Coandă, cu finanţare provenind din fonduri europene nerambursabile.

  • Discuţii privind Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă

    Discuţii privind Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă

    Lucrăm îndeaproape cu România pentru a finaliza cât mai rapid un plan de redresare şi rezilienţă. Se fac progrese bune asupra reformelor. Anunțul a fost făcut de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după întâlnirea de la Bruxelles cu premierul Florin Cîţu, pe care a numit-o o întâlnire constructivă.


    Negocierile cu reprezentanţii Comisiei pentru susţinerea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă merg bine, iar planul românesc va aduce o creştere economică sustenabilă – a dat asigurări și prim-ministrul român. Șeful guvernului se asigură, la Bruxelles, că resursele pe care România le va primi prin PNRR vor merge în sectoarele cu cea mai mare productivitate din economie.


    Florin Cîţu: PNRR are două componente. Are componentă de reforme, pe care am asumat-o prin programul de guvernare, strategia fiscal-bugetară, programul de convergenţă şi ne-o asumăm şi aici în PNRR şi are o parte de investiţii. Şi acolo, mesajul meu este clar – România are anumite priorităţi pe care le doreşte incluse în PNRR. Resursele pe care România le va primi vor merge în acele sectoare cu cea mai mare productivitate din economie.


    România trebuie să respecte criteriile de alocare a fondurilor ce pun în prim-plan inovaţia şi protejarea mediului, dar încearcă să obţină, prin negocieri, finanţare şi pentru alte sectoare în care există decalaje faţă de statele membre mai dezvoltate, precum infrastructura sau agricultura. România are un plan ambiţios de creştere economică sustenabilă, în urma pandemiei – dă asigurări Florin Cîţu:

    În PNRR vor fi introduse toate acele proiecte care respectă criteriile din PNRR. Cel mai important criteriu este acela de a putea fi finalizate în 2026. Şi eu voi fi foarte atent ca acolo să fie incluse toate proiectele. Iar ceea ce nu poate fi finanţat pe PNRR merge pe fonduri europene sau pe bugetul de stat. Dezvoltarea infrastructurii în România este o prioritate.


    Şeful executivului a explicat, totodată, că România are nevoie de toate cele peste 29 de miliarde de euro oferite prin PNRR.


    Amintim că bugetul PNRR a fost ajustat, la recomandarea Comisiei Europene, de la 42 de miliarde de euro la circa 29 de miliarde de euro, după reducerea sumelor la toate capitolele. Ajustarea planului a presupus modificarea alocărilor și pentru domeniul educaţiei, care va primi 3,7 miliarde de euro, față de patru miliarde de euro alocate inițial. Autorităţile române şi-au propus să definitiveze şi să înainteze Comisiei Europene Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă la sfârşitul acestei luni, cu o lună întârziere față de termenul stabilit. 14 state UE au depus deja Comisiei planurile naţionale pentru finanțare.


  • Noi soluții energetice în zona Carpaților

    Noi soluții energetice în zona Carpaților

    Aproximativ un milion de euro este finanțarea
    europeană de care beneficiază Universitatea Ştefan cel Mare din Suceava
    pentru implementarea unui proiect transfrontalier. Implicate sunt mai multe
    instituții de învățământ superior, organizații neguvernamentale și
    administrații publice locale. Titulatura inițiativei este Noi soluții
    energetice în zona Carpaților. Nimerite sunt câteva informații oferite de
    domnul Constantin UNGUREANU, sef lucrari
    dr. ing., director al proiectului:


    Care este scopul demersului?






    Scopul este unul bine definit, cel de a
    promova eficiența energetică și a surselor regenerabile de energie. În primul
    rând, dorim să facem lucrul ăsta prin educație și activități practice în
    comunități, în regiunile de frontieră ale celor patru state, respectiv Ucraina,
    Ungaria, Slovacia de unde avem Universitatea din Kosice.


    Am încheiat niște parteneriate de colaborare
    cu o serie de comunități. Fiecare partener are în vedere acest lucru și noi, ca
    univeristate, am început colaborarea cu comuna Șcheia din Suceava, orașul Liteni și comuna Vama.
    Prin intermediul acestor comunități, transmitem populației acestora o serie de
    informații, bineînețles, în legătură cu posibilitățile de implementare a unor
    soluții energetice noi și acest lucru, deocamdată, îl facem prin intermediul
    unor workshopuri. Fiecare partener va trebui să dezvolte laboratoare energetice
    care vor fi la dispoziția populației din comunitățile respective, la dispoziția
    tuturor celor interesați, în ideea de a le oferi sprijin atunci când doresc implementarea
    unor asemenea măsuri de eficiență energetică.




    Noi am și început lucrul cu aceste comunități,
    le-am oferit sprijin în acest sens, mai exact, să-i ajutăm prin realizarea unor
    audituri energetice la o parte din clădirile pe care le au și, în felul acesta,
    bineînțeles, atingem unul din multele scopuri ale proiectului în derulare.



  • Proiecte cu finanțare europeană, în județe din vestul României

    Proiecte cu finanțare europeană, în județe din vestul României

    Din totalul celor 26 de contracte semnate, 8 proiecte
    vor fi puse în aplicare în județul Arad, 3 în Caraș Severin, 5 în Hunedoara și
    10 în Timiș. Valoarea totală a investițiilor este de aproape 130 de milioane de
    lei din care finanțarea nerambursabilă este de peste 57 milioane lei, însemnând
    aproximativ 12 milioane de euro spune directorul ADRV Vest, Sorin Maxim:


    Finanțarea europeană se
    apropie undeva la 12 milioane de euro, pentru 26 de contracte din care 9 sunt
    pentru microîntreprinderi și 17 contracte sunt pentru IMM-uri cu până la 1
    milion de euro investiții. Sunt foarte multe domenii pe care le-am acoperit
    acum cu finanțare începând de la sănătate, avem foarte multe firme în zona industriei
    prelucrătoare și producție, construcții și zona de servicii, ele fiind oarecum
    împărțite între județe într-o formă nu neapărat egală dar aceasta reflectă și
    puterea economică și a numărului de firme pe care fiecare județ le are și avem
    8 în județul Arad, 3 în Caraș Severin, 5 în Hunedoara și 10 în Timiș.


    Cele 26 de contracte semnate recent se axează, în
    principal, pe creșterea productivității și modernizare prin achiziții de
    echipamente și linii de producție dar vor fi create și noi locuri de muncă.


    Nu am o situație dar,
    dintr-o estimare pe care pot să o fac, discutăm undeva la 80 de locuri de muncă
    ce s-au creat prin aceste proiecte. Ideea e că finanțarea nu mai este centrată
    pe locuri de muncă, ea, practic, oferă și o zonă de creștere a productivității
    și de tehnologizare a unor procese care nu înseamnă neapărat întotdeauna un număr
    mare de locuri de muncă.


    Aceste proiecte, ce se desfășoară pe actualul
    exercițiu bugetar, se adaugă unui pachet de aproape 800 de contracte, aprobate
    deja, în valoarea totală de peste 1,3
    miliarde de euro din care, valoarea nerambursabilă este de 1,1 mld euro mai
    adaugă directorul ADRV Vest, Sorin Maxim:

    Toate aceste proiecte
    sunt deja, să spunem, în faza de început și ele vor produce și locuri de muncă
    pe lângă investițiile pe care le vor produce și, evident, resursele generate la
    bugetele locale astfel că la momentul acesta avem un total de 799 de contracte
    care însumează 1,1 miliarde de euro dar valoarea nerambursabilă. Suma totală a programului
    depășind 1,3 miliarde ceea ce înseamnă că avem o rată de contractare de
    170% față de valoarea alocată inițial.


    În ceea ce privește exercițiul bugetar 2021 – 2027,
    estimarea ADR Vest este că din toamna acestui an vor demara primele componente
    de finanțare.