Radio România Internațional

Tag: finantare europeana

  • Valorificarea energiei geotermale în comuna Șandra, județul Timiș

    Valorificarea energiei geotermale în comuna Șandra, județul Timiș

    Școlile, căminul cultural, sălile
    sportive și primăria din comuna timișeană Șandra vor fi încălzite cu apă
    geotermală printr-un proiect finanțat din bani europeni.




    Administrația
    comunei Șandra a obținut fondurile necesare pentru realizarea a 2 foraje plus o
    instalație și conductele necesare pentru încălzirea tuturor clădirilor de
    utilitate publică spune edilul Luchian Savu:




    Bucuria mea imensă este că am găsit linie de finanțare pe
    POIM, pe Infrastructura Proiecte Mari, pe fonduri europene prin care primesc
    fonduri europene pentru forarea a două foraje, la o adâncime de 130 de metri
    adâncime (unul de extracție și celălalt de injecție), o clădire termică unde se
    face dedurizarea apei și răcirea propriu-zisă, instalație și conductă care să
    conducă agentul termic provenit din apa geotermală (energie verde) pentru
    încălzirea tuturor instituțiilor publice. Și aicea menționez: bază sportivă
    multifuncțională, sală de sport, toate școlile din localitate, cămine
    culturale, evidența populației, tot ceea ce înseamnă clădiri publice.





    Anul acesta
    va demara și proiectul pentru realizarea unui ștrand în aer liber cu apă
    geotermală dimensionat pentru un trafic de 300 de persoane pe zi. Lucrarea are
    o valoare totală de 4,5 milioane de euro
    din care contribuția administrației locale va fi de 2 la sută.


    Vor fi condiții ca să numai trebuiască oamenii să caute
    confortul la Mako și să rămână în Șandra. Am estimat undeva la un trafic de 300
    de persoane pe zi. Eu zic că pentru comună este un beneficiu imens pentru că de
    aicea decurg foarte multe oportunități în zona turistică, în zona balneară, în
    zona de încălzire verde pe care se pune tot mai mare accent acuma. Valoarea
    totală a proiectului ajunge la 4,5 milioane de euro la care cota mea de
    cofinanțare este de 2 la sută.



    O altă etapă
    a proiectului va consta în asigurarea încălzirii cu apă geotermală și a celor
    200 de apartamente din cele 7 blocuri ale comunei. Termenul de finalizare al
    lucrărilor ar fi de 3 ani, în funcție de momentul de la care se va deschide
    linia de finanțare, spune primarul Luchian Savu:


    Pentru finalizarea proiectului, etapa întâi, încălzirea
    instituțiilor publice se va termina la 30 decembrie 2023 iar pentru a doua
    etapă așteptăm să deschidă finanțarea iar eu estimez undeva până la anul 2025.
    Deci asta cu ștrandul. Iar pentru încălzirea locuințelor, tot așa, până în
    2025. Dar depinde de deschiderea liniei de finanțare.



    Proiectul de
    încălzire cu apă geotermală va fi extins și pentru casele din comună în
    momentul în care se vor deschide linii de finanțare.




  • Fonduri europene pentru modernizarea Iernutului

    Fonduri europene pentru modernizarea Iernutului

    La sfârșitul lunii trecute ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, Cseke Attila, a semnat 50 de noi contracte de finanţare, în valoare totală de 325.675.742,74 lei, prin Programul Operaţional Regional (POR) 2014-2020, coordonat de minister. Printre acestea se numără și un contract care vizează infrastructura social-edilitară din oraşul Iernut, din judeţul Mureş.

    Contractul vizează mai multe lucrări, care așteptau de mai mulți ani semnătura ministrului, spune primarul Iernutului, Ioan Nicoară, care a ținut să remarce:

    În 2014-2020, perioada de finanțare cu fonduri europene au fost beneficiari în special comunele. Au fost fonduri și pentru municipii. Au uitat, cu toții, că în România avem orașe mici și mijlocii care au sate în componența lor. O modificare, să spunem, benefică ce a avut loc în urmă cu doi ani a fost faptul că satele aparținătoare orașelor mici vor fi considerate zone rurale, ceea ce face ca speranțele noastre să fie mult mai mari în ceea ce privește accesarea de fonduri europene

    Proiectul cu titlul Îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei în oraşul Iernut şi satele aparţinătoare are o valoare totală de circa 15,5 milioane de lei, din care valoarea finanţării nerambursabile alocate este de peste 14,7 milioane.

    Acest proiect are două componente, una de infrastructură social-culturală şi una de infrastructură rutieră.

    Primarul Ioan Nicoară: Este vorba de Axa 13-1 fonduri europene, și se adresează construirii de trei blocuri sociale în Iernut, unui cămin cultural în satul Cipău și asfaltarea unui kilometru de stradă, strada Gării tot de la Cipău.

    Pentru Iernut, un oraș cu doar 8000 de locuitori, fondurile europene au reprezentat o importantă șansă pentru dezvoltare în condițiile în care bugetul local este unul foarte limitat.

    La ora actuală la Iernut mai sunt în lucru trei proiecte europene pentru eficientizare energetică, la patru blocuri de locuinţe şi la clădirile Casei de Cultură din oraş, dar şi la sediul Primăriei.

    Edilul din Iernut a declarat că prin proiectele europene un oraș mic își poate rezolva multe dintre necesitățile de bază, de la proiectele de apă și canalizare, la proiectele de drumuri și infrastructura de învățământ.

    Din acest motiv, Ioan Nicoară spune că Primăria Iernut are deja 15 proiecte în portofoliu, pregătite pentru accesarea de fonduri și în exercițiul financiar 2021-2027.


  • Autobuze hibrid pentru transportul public în Braşov

    Autobuze hibrid pentru transportul public în Braşov

    Primarul
    municipiului Brașov, Allen Coliban, a semnat contractul de achiziție cu o
    celebră companie germană. Valoarea achiziției este de 13,4 milioane de lei, iar
    cele 10 autobuze hibrid, cu motor diesel și electric, vor fi livrate în maximum
    12 luni.


    Finanțarea a fost
    obținută în cadrul proiectului ,,Achiziția de mijloace de transport moderne,
    proiect finanțat, în proporție de 98%, prin Programul Operațional Regional.


    Primarul
    Allen Coliban a subliniat, cu acest prilej, că ţinta sa este transformarea
    Braşovului într-unul dintre primele municipii mari cu transport 100% verde.



    Este o achiziție cu impact direct
    asupra mediului. Îmbunătățim zona aceasta sensibilă a aerului din Brașov, mă
    refer la emisiile de carbon. Reducerea emisiilor poluante este estimată la 17
    %, pe liniile deservite, în kg de carbon 96.213 kg/an, 1.291 kg de oxizi de
    azot și 170,5 kg de hidrocarburi.




    Cele
    10 autobuze hibrid, de circa 12 metri lungime, vor deservi partea de nord a
    municipiului Braşov şi vor înlocui altele mai vechi, de tip Diesel Euro 3, din
    parcul auto al operatorului local de transport în comun.

    Primarul
    Allen Coliban a mai afirmat că pe parcursul acestui an vor fi luate și alte
    măsuri pentru realizarea unui transport ecologic:




    Vrem să fie Brașovul unul dintre
    primele municipii mari cu transport 100% electric. Lucrăm în direcția aceasta
    și în paralel ar trebui și vom face și un plan de marketing pentru toată zona
    aceasta de transport public.




    Până
    la finalul acestui an, din discuțiile pe care le-am avut cu operatorul de
    transport, vom avea aproximativ 70% din transport verde, a subliniat edilul
    Brașovului.


    Merită
    amintit, în context că, în ultimii ani, operatorul local de transport în comun,
    RATBV, a fost dotat și cu autobuze electrice fabricate în Cehia şi cu troleibuze
    ale unei firmei poloneze, o parte din cele câteva zeci de vehicule contractate
    fiind deja livrate anul trecut.




  • Stații de așteptare inteligente pentru transportul public din Piatra Neamț

    Stații de așteptare inteligente pentru transportul public din Piatra Neamț

    Un
    transport public în comun ecologic, acesta este scopul mai multor
    proiecte care înseamnă și finanțare europeană. Este vorba despre inițiative ale
    administrației publice locale de la Piatra Neamț, iar din șirul acestora, pe
    lângă achiziționarea de autobuze electrice, face parte și modernizarea a 80 de
    stații de așteptare inteligente; un proiect susținut financiar prin Programul
    Operațional Regional 2014 – 2021 și care presupune     instalarea de
    panouri fotovoltaice, ecrane tactile multimedia, porturi USB pentru încărcarea
    smartphone-urilor, camere, senzori de mediu.



    Pentru
    rubrica Euranet Plus, edilul șef Andrei Carabelea a justificat investițiile
    consistente în transportul public de la Piatrea Neamț, punctând și care este
    dimensiunea proiectului în ceea ce privește stațiile de așteptare.




    Cel mai ecologic mijloc de deplasare este
    mersul pe jos. Adică, utilizarea transportului public pentru deplasările mai
    lungi de trei kilometri. Pentru a reuși să încurajăm oamenii să utilizeze cât
    mai mult mersul pe jos și să considere transportul în comnun ca metodă de deplasare pentru distanțe mai mari, trebuie
    să oferim tot confortul posibil și să îi atragem cu orice le poate fi
    folositor: de la aplicații care să le transmită când ajunge autobuzul în stație
    pe traseul pe care îl doresc și cât va dura călătoria până la destinația unde
    vor să ajungă, cum arată mijlocul de transport în comun, să fie elegant,
    ecologic, confortabil, sigur, iar în stațiile de așteptare să ai acolo posibilitatea de a citi o
    informație care să-ți fie utilă, să accesezi o platformă interactivă să vezi ce
    se mai întâmplă prin oraș, deci așa văd utilitatea acestor stații de așteptare
    care să fie ultramoderne și, în aceeași măsură, vor fi niște stații cu cele mai
    inteligente și durabile tehnologii, așteptându-ne ca la momentul în care aceste
    stații vor fi active, vor fi cele mai inteligente din țară: cu camere de luat vederi care să recunoască câte
    persoane așteaptă în stație, transmit în dispecerat și, în mod normal, ar
    trebui să vină mai repede autobuzul care circulă pe traseul respectiv.


    Valoarea proiectului este de 22,9 miloane de
    lei, cu o contribuție proprie de 460 de mii de lei. În acest proiect sunt mai
    multe investiții incluse, inclusiv un centru de comandă pentru dispecerat și am
    dat deja ordinul de începere a lucrărilor și proiectul se va încheia în martie
    2022.


  • Persoanele cu dizabilități, ajutate să intre pe piața muncii, la Constanța

    Persoanele cu dizabilități, ajutate să intre pe piața muncii, la Constanța

    Pentru persoanele cu dizabilităţi, un loc de muncă înseamnă
    nu doar un mijloc de a-şi câştiga existenţa dar şi o cale de a se integra în
    societate. În sprijinul
    lor, vine un proiect cu finanţare europeană, care este în plină desfăşurare la
    nivel naţional.


    Parteneri
    sunt Autoritatea Naţională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi şi
    Agenţiile Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Acestea din
    urmă se ocupă de informarea persoanelor cu dizabilităţi, consilierea lor şi
    medierea în relaţia cu un posibil angajator dar şi de formarea profesională.


    La Constanţa,
    proiectul dă deja rezultate.     Aproximativ
    10 persoane au fost angajate până acum, spune Adelina Vlad, purtătorul de
    cuvânt al AJOFM Constanţa:




    Am şi reuşit pe o
    parte dintre ei să-i încadrăm. Vorbim de aproximativ 10 persoane, pentru care
    angajatorii au solicitat subvenţionarea locului de muncă în baza acestui
    proiect. Facilităţi care erau incluse şi în Legea Şomajului, numai că aceste
    fonduri nu sunt de la bugetul de stat, sunt cu finanţare europeană
    nerambursabilă.


    -Aveţi
    informaţii despre domeniile în care au fost angajate persoane cu diazbilităţi?
    Câteva exemple


    -În
    domeniul serviciilor, şi aici vorbim de splătorii, de service auto şi la
    curăţenie.





    Sunt însă şi provocări – persoane cu
    dizabilităţi care vor să se angajeze dar nu au calificarea necesară:




    Din păcate, sunt probleme, fie persoanele nu
    sunt pregătite sau nu deţin calificarea pentru oferta de muncă pe care o avem noi,
    dedicată persoanelor cu dizabilităţi, fie agenţii economici constată că
    persoanele nu au abilităţile necesare pentru a putea desfăşura activitatea
    respectivă. Şi atunci, eforturile noastre de consiliere şi de mediere, uneori
    nu au un rezultat pozitiv dar nu ne dăm bătuţi.





    Cei de la AJOFM vin cu soluţia -
    participarea la cursuri de calificare:


    Cursurile organizate de noi sunt gratuite
    pentru toate persoanele care se înregistrează în baza noastră de date. La acest
    moment, avem un plan de formare profesională pentru anul 2021 care cuprinde 30
    de posibilităţi de calificare, cursuri pe care le organizăm pe nivele de
    studii.



    Cei care vor să beneficieze de program
    trebuie să adrese Agenţiilor Judeţene pentru Ocuparea Forţei Muncă pentru a fi
    incluşi în baza de date a instituţiei.


    Proiectul Facilitarea inserţiei pe
    piaţa muncii a persoanelor cu dizabilităţi, Cod MySMIS2014+: 130164, este
    cofinanţat în cadrul Programului Operaţional Capital Uman 2014-2020, Axa
    prioritară 3 – Locuri de muncă pentru toţi.


    Proiectul a început în 2019 şi se va
    încheia în 2022. Valoarea totală a acestuia, este de
    peste 100 de milioane de lei din care 99 de milioane sunt fonduri europene
    nerambursabile.


    Pe lângă informaţii privind locurile de
    muncă disponibile, persoanele cu dizabilităţi mai pot beneficia de subvenţii
    pentru achiziţionarea de dispozitive şi echipamente speciale, care să le ajute
    să îşi desfăşoare activitatea profesională. De acest aspect se ocupă Autoritatea
    Naţională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii.


    Tot în cadrul proiectului, Autoritatea
    îi poate sprijini pe angajatori să modifice şi să adapteze spaţiile de lucru,
    astfel încât să permită integrarea persoanelor cu dizabilităţi.






  • Plan european de combatere a cancerului

    Plan european de combatere a cancerului

    În 2020, în timp ce ne luptam cu toții cu pandemia de COVID-19, mulți dintre noi duceau şi o luptă tăcută. O luptă împotriva cancerului, a spus președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a vorbit și despre consecintele nefaste ale acestei batalii: Am pierdut peste un milion de europeni, parinti, prieteni, oameni dragi. Si din păcate, numărul cazurilor este în creștere.


    Date oficiale arată, de altfel, că anul trecut nu mai puțin de2 milioane 700 de mii de oameni din Uniunea Europeană au fost diagnosticați cu această boală.

    Ne-am stabilit obiective ambitioase. Vrem să salvăm vieți prin prevenție, vrem să descoperim cancerul cât mai devreme posibil, vrem sa le asiguram tuturor acces la cele mai bune metode de diagnostic și tratament și vrem să îmbunătățim calitatea vieții pentru pacienții cu cancer și pentru cei care au învins boala, a afirmat aceeași Ursula von der Leyen, medic de profesie, la prezentarea planului european de combatere a cancerului. O strategie care va beneficia de o finanțare de 4 miliarde de euro și care se bazează, așa cum a spus și șefa executivului comunitar, pe prevenire, depistare timpurie, diagnostic și tratament de calitate și asigurarea unei vieți mai bune pentru cei care au de îndurat această boală.

    În privința prevenției, planul pune accent pe combaterea principalilor factori de risc precum consumul de tutun și alcool, poluarea mediului sau substanțele periculoase.

    Ne propunem să creăm o generație liberă de tutun, in care până în 2040 mai puțin de 5 la sută din oameni să fumeze față de cei 25 la sută în prezent, a afirmat și comisarul european pentru sănătate, Stella Kiriakides, ea însăşi supravieţuitoare a unui cancer la sân. Și tot ea a atras atenția asupra unei alte probleme:

    Este inacceptabil faptul că astăzi avem un acces diferit de-a lungul Uniunii la programele de prevenție. Avem și rate diferite de depistare timpurie, de diagnostic, tratament și supraviețuire.


    Este un motiv pentru care în terapia cancerului, Uniunea vrea să creeze o reţea de centre naţionale de oncologie, la care să aibă acces cel puţin 90 la sută din populaţie pentru a beneficia de cel mai bun tratament posibil. În plus Uniunea își propune să susţină dezvoltarea şi folosirea de medicamente personalizate, în funcţie de profilul genetic al fiecărui pacient în parte.


  • Modernizarea infrastructurii rutiere a judeţului Dolj

    Modernizarea infrastructurii rutiere a judeţului Dolj

    Peste 150 de km de drumuri județene modernizate, 20 de km
    de piste de biciclete care străbat una dintre cele mai pitorești zone ale
    Doljului, un pod peste Jiu reabilitat la 80 de ani de la ultima intervenție,
    trei axe de finanțare europeană accesate.


    Așa arată o componentă a programului de dezvoltare a
    infrastructurii rutiere a județului Dolj despre care ne oferă detalii domnul
    Cosmin Vasile, președintele Consiliului Județean:


    Avem cea mai amplă intervenție de până acum în
    infrastructura de drumuri a Consiliului Județean Dolj, sunt șase proiecte în
    derulare, în diverse stadii de execuție, toate pe fonduri europene.


    Sunt modernizați sau în curs de modernizare peste 150 de
    km de drumuri și este atrasă o finanțare de 105 milioane de euro. Aș începe cu
    trei proiecte pe programul transfrontalier, CBC Rmânia Bulgaria, unde avem 20
    de km de drum în curs de modernizare, sunt proiecte pe care le-am făcut cu
    partenrii noștri din Montana sau Agenția de Infrastructură Rutieră,
    corespondenta CNAIR din statul vecin.


    Cel mai amplu proiect de drumuri pe care l-am avut până
    acum este Craiova- Cetate. Vorbim despre aproximativ 70 de km de drum județean
    care trece prin șapte localități, o sumă de aproximativ 50 de milioane de euro,
    la care Consiliul Județean a pus o sumă destul de consistentă. Aceasta este o
    intervenție amplă, drumul având cele mai dificile lucrări de infrastructură,
    este dealul de la Bucovăț cu versanții care au avut alunecări de teren și au
    trebuit executate consolidări de maluri. Încep în primăvară reabilitarea și
    reparațiile podului peste Jiu, un element de infrastructură care nu a mai avut
    interveții capitale din 1947, sunt lucrări destul de complexe și de grele.Sunt
    și 20 de km de piste de biciclete pe acest drum.


    Am abordat pentru
    prima dată și strategia Uniunii Europene pentru Dunăre, programul SUERD.


    Am încercat în toate programele abordate să introducem
    elemente de noutate, să facem un drum care chiar dacă are statut județean, să
    putem spune că este european.


  • Parcul Științific și Tehnologic East European Border din orașul Siret

    Parcul Științific și Tehnologic East European Border din orașul Siret

    Un proiect unic
    în zona Moldovei, astfel poate fi definită inițiativa de la Siret, județul
    Suceava. Demersul ambițios implică
    instituții și autorități locale, Primăria orașului Siret, Consiliul Județean
    Suceava și Universitatea Ștefan cel la Mare. Este vorba despre o finanțare
    europeană prin Programul Operațional Regional 2014 -2020, care înseamnă 9,11
    milioane de lei dintr-o valoare totală de 18,46 de milioane de lei.


    Care este
    proiectul, explică la rubrica de astăzi, primarul de la Siret, domnul Adrian
    Popoiu:




    La finalul anului
    2020, am semnat un proiect foarte ambițios, la care s-a muncit foarte mult,
    aproape patru ani. Proiectul Înființarea Parcului Științific și Tehnologic
    East European Border în valoare de peste 4 milioane de euro va fi implementat
    în parteneriat cu Univeristatea Ștefan cel Mare din Suceava, dar și cu
    Consiliul Județean Suceava, prin Programul Operațional Regional 2014 – 2020.
    Acest proiect este unic în Moldova și va conduce la creșterea inovării și
    cercetării în companii, plecând de la premisa că cercetarea reprezintă motorul
    principal al dezvoltării.

    Domeniile din parcul științific și tehnologic East
    European Border sunt industrii 4.0, IT și smart – destinations, mai exact,
    smart – city și smart – tourism. Acolo vor fi două construcții și mai multe
    dotări. Dotările respective sunt pentru un centru de inovare industrii și, de
    asemenea, o zonă de IT, iar, într-o clădire separată, vom avea un fab lab dotat
    cu mașini CNC, scanner și imprimantă 3D.
    În esență, acest proiect aprobat are ca obiectiv principal trecerea cercetării
    fundamentale în cercetarea aplicată, practic, cercetarea din învățământ, în
    mediul de afaceri.


    Noi dorim să avem
    la Siret în acest proiect și o paltformă de învățare unică în Moldova, astfel
    încât firmele interesate să apeleze la această paltformă. De asemenea, având și
    parcul industrial în zona parcului științific și tehnologic sperăm noi, pe
    viitor, să putem atrage și firme foarte mari, dat fiind faptul că cercetarea
    este extrem de importantă pentru agenții economici.






    De adăugat ca
    proiectul parcului științific și tehnlogic de la Siret se dorește a fi
    finașizat în 2022 pentru ca facilitățile sale să fie funcționale din 2023.



  • Creșterea mobiității urbane la Râmnicu Vâlcea

    Creșterea mobiității urbane la Râmnicu Vâlcea

    În
    baza unui parteneriat încheiat cu Agenția de Dezvoltare Regională Sud Vest
    Oltenia, Primăria municpiului Rm.Vâlcea beneficiază de finanțare nerambursabilă
    în cadrul Programului Operațional Asistență tehnică, POAT, pentru mobilitate
    urbană.



    Despre
    proiectul Creșterea mobilității urbane, pietonale și cicliste ne oferă detalii
    dl Daniel Ionescu, purtător de cuvânt al primăriei municpiului Rm Vâlcea:




    Prin proiect se
    urmărește realizarea a 46,3 km de piste de biciclete în cadrul unei rețele
    funcționale interconectate la nivelul întregului municipiu, realizarea a opt
    parcări pentru biciclete, crearea a cinci centre inteligente pentru închirierea
    de biciclete, precum și construirea a trei poduri destinate în exclusivitate
    pietonilor și bicicliștilor peste râul Olănești, de promenade de-a lungul
    râurilor Olănești și Olt, însumând 15 km. Finațarea acoperă 98% din valoarea
    documentațiilor necesare. Bugetul total al proiectului care urmează să fie
    depus pentru finanțare în exercițiul finaciar 2021-2027 este de aproximativ 9
    milioane de euro.


    Este al doilea
    proiect a cărui documentație tehnică este finanțată din bani europeni, în baza
    aceluiași acord de parteneriat cu ADR Sud-Vest Oltenia, după proiectul
    Reabilitare parc Mircea cel Bătrân, admis în cadrul POAT , domeniul Regenerare
    Urbană.


    Acest proiect vine
    pe un background favorabil în ceea ce privește utilizarea bicicletelor în
    municipiul Rm Vâlcea.


    Anul trecut, la
    jumătatea lunii august, se inaugura o stație de bike sharing în parcarea de
    lângă catedrala Ostroveni, în urma unei colaborări între Primăria municipiului
    și o companie locală. Numai în primele două săptămâni aplicația mobilă ce
    gestiona acest sistem fusese accesată
    pentru a efectua peste 2000 de curse, o medie de utilizare de peste 150 de
    curse pe zi.


    Un astfel de
    proiect rezolvă o serie întreagă de probleme de mobilitate urbană în Rm Vâlcea,
    prin acele centre de inchiriat biciclete ce vor fi repartizate uniform pe
    teritoriul localității, se va rezolva o
    bună parte din navetele care, la acest moment, se fac cu autobuzule de
    transport urban ale companiei din subordinea municipalității. Așadar, o
    economie de combustibil, o utilizare a mijloacelor de deplasare sustenabile,
    nemivorbind de aspectul turistic care va îmbogăți municipiul Rm Vâlcea cu
    aceste promenade de-a lungul râurilor Olănești și Olt care vor fi legate de
    cele trei punți pietonale și pentru bicicliști.


  • Conservarea populației de lupi din Carpații Orientali

    Conservarea populației de lupi din Carpații Orientali

    Conservarea populației de lupi din pădurile Carpaților
    Orientali, astfel poate fi rezumat obiectivul principal al unui proiect pe care
    l-a desfășurat timp de mai mulți ani
    Agenția pentru Protecția Mediului Vrancea.

    Bineînțeles, inițiativa a presupus
    și o finanțare importantă din partea Uniunii Europene. Ecourile reușitei se
    păstrează și astăzi. Manager de proiect a fost domnul Silviu Chiriac,
    specialist, inspector în cadrul instituției vrâncene.




    Reporter: Un milion de euro finanțare de la Comisia Europeană,
    spunem acum, sunt mai mulți lupi în Carpații Orientali?




    România raportează
    la acest moment o populație cuprinsă între 2700 și 3000 de lupi existentă pe
    întreaga suprafață a țării. Ne-am propus să reducem cât putem de mult
    amenințările care persistau de foarte mult timp la adresa acestei specii. De
    exemplu, prezența câinilor hoinari în habitatle populate de lupi. Câinii
    transferă în mediul sălbatic tot felul de boli și parazitoze. De asemenea,
    acești câini sălbăticiți pot să prade
    animalele sălbatice, de exemplu căprioarele, astfel încât se reduce baza
    trofică necesară speciei Canis lupus.


    De aceea, noi, în
    acest proiect, am avut o campanie de sterilizare demonstrativă în care am mers
    în sate, am sterilizat gratuit câinii, astfel încât să reducem sporul natural al
    câinilor hoinari. De asemenea, am mers la ferme și am vaccinat împotriva
    acestor boli foarte mulți câini pe care îi dețineau acești proprietari. O altă
    amenințare semnificativă la adresa lupilor
    era faptul că aceștia produc pagube fermelor.

    Practic, lupii se mai
    hrănesc câteodată și cu oile sau caprele pe care le au oamenii în zona montană
    sau submontană. Și atunci am venit către fermieri și i-am ajutat fie prin a le
    dona garduri electrificate, care reduc foarte mult impactul lupilor asupra
    șeptelului, iar pe de altă parte, la Lepșa, în Munții Vrancei, am înființat o
    crescătorie de câini ciobănești
    românești adaptați acestor zone și, practic, din această crescătorie, am
    transferat peste șaizeci de perechi de pui din rasa Ciobănesc Carpatin Românesc
    către fermieri.

    Acum, aceste perechi bineînțeles că au făcut pui la rândul lor,
    astfel încât rețeaua deținătorilor de
    câini de pază ai șeptelelor s-a extins destul de mult și pagubele produse de
    lupi au scăzut și sperăm să scadă și mai mult în viitor. În acest fel fermierii
    sperăm să accepte cât mai mult prezența animalelor sălbatice în pădurile din
    Carpați.




    Reporter: Un proiect premiat,
    domnule Chiriac.




    Da, am fost
    bucuroși în această toamnă să fim nominalizați de Comisia Europeană între cele
    patru proiecte dedicate conservării naturii. Suntem foarte bine așezați pe
    podium, pe poziția a doua. Acest premiu nu a fost acordat doar de specialiștii de la Comisia Europeană, ci
    și de către publicul din Uniunea Europeană.


  • Proiecte pentru dezvoltarea municipiului Ploiești

    Proiecte pentru dezvoltarea municipiului Ploiești

    Primăria Ploiești a semnat recent
    2 proiecte cu finanţare europeană.


    Ne oferă amănunte cel care a
    semnat documentele, fostul primar al Ploieștiului, Florin Adrian Dobre:


    Un proiect de regenerare urbană, în cartierul pictor Rosenthal,
    este un cartier mărginaș al municipiului Ploiești, acest proiect presupune
    infrastructură rutieră și infrastructură de reţele- canalizare plus iluminat
    public. Şi încă un proiect- un liceu- liceul 1 mai, la
    fel, semnat în aceasta perioadă, este vorba despre modernizarea liceului.


    Primăria Ploiești mai derulează
    în prezent alte câteva contracte cu fonduri europene.


    Mă refer aici la un proiect care va face legătura.. se va înfiinţa
    un drum nou, între Gara de Sud și Gara de Vest, proiectul se cheamă Libertăţii,
    mai avem un proiect- Cantacuzino- cu lărgirea unui pod CF pe sub care trece
    drumul și va fi pe 4 benzi, tot pe infrastructură mai avem un terminal
    multimodal în zona de nord a municipiului Ploiești, în apropierea spitalului
    judeţean Prahova și 2 depouri- unul de tramvaie și altul de troleibuze şi
    autobuze electrice.



    Adrian Dobre mai spune că încă 2
    proiecte așteaptă să fie semnate cât de curând: regenerarea urbană a unui alt
    cartier de la periferie- Rîfov- și modernizarea liceului Sfântul Apostol Andrei.


    Cele două proiecte de regenerare urbană sunt de aproape 5 milioane
    de euro fiecare, proiectul de modernizare a clădirilor liceelor- aproximativ 20
    de milioane de euro fiecare, Libertăţii e aproape 30 de milioane de euro,
    Cantacuzino-ul este de aproximativ 20 de milioane de euro- acolo se realizează
    și un terminal multimodal și 2 depouri- fiecare depou de aproximativ 5 milioane
    de euro, terminalul intermodal de la nord- un proiect de aproximativ 20 de
    milioane de euro plus o componentă de încă 10 milioane de euro pentru partea
    de.. tot ce înseamnă modernizare pentru e-tiketing, managementul traficului,
    terminal multimodal cu toate componentele necesare- staţii pentru biciclete și
    parcări de tip park&ride.



    Totodată mai există câteva
    proiecte aflate în procedură de licitaţie în faza de evaluare a ofertelor
    tehnice în vederea atribuirii contractelor de execuţie.




  • Conservarea patrimoniului Cetăţii Ladislau din judeţul Caraş-Severin

    Conservarea patrimoniului Cetăţii Ladislau din judeţul Caraş-Severin

    Cetatea Sfântul Ladislau este
    cel mai important obiectiv turistic din zona comunei Coronini. A fost inclusă
    în Lista Monumentelor Istorice în 2004. Fortificaţia medievală purta numele
    regelui Sfântul Ladislau, fiind menţionată în documente începând cu anul 1430.
    Cercetările din acest sit arată existenţa a cel puţin patru perioade de
    fortificare, care se pot distinge în timp. Primele urme de locuire datează aici
    din epoca bronzului. Arheologii Muzeului Banatului Montan din Resita, împreună
    cu o seamă de colegi de la alte unităti muzeografice din ţară se află în plin
    proces de restaurare a Cetătii Ladislau de pe Clisura Dunării.

    Detalii despre
    acest sit arheologic ne oferă directorul Muzeului, Flavius Bozu:


    Este un proiect pe fonduri
    europene pentru reconstruirea Cetății, consolidarea ei din situ, un proiect
    condus de o echipă mixtă de arheologi din țară care cercetează zona decopertată
    anul trecut și execută lucrări de supraveghere în altă zonă a Cetății unde
    lucrările de reconstrucție și de cercetare vor continua anul viitor. Reafirm
    importanța acesteia, deoarece vine în completare să adauge un plus valoare atât
    zonei turistice Clisura Dunării cât și să completeze obiectivul similar, Cetatea
    Golubac de pe pe malul sârbesc al Dunării.



    Alături de lucrările de
    restaurare, consolidare şi amenajare a spaţiilor existente, prin proiect vor fi
    conservate zidurile şi turnurile cetăţii cu asize de piatră, se vor amenaja
    platforme şi pasarele, se va construi un corp anexă, se vor realiza instalaţii
    electrice şi sanitare, precum şi iluminat arhitectural şi ambiental. Totodată,
    în incinta sitului se vor realiza alei pietonale. Despre istoria Cetăţii
    Ladislau am stat de vorbă cu un om al locului, Cosmin Băloi, unul dintre
    promotorii turismului în Clisura Dunării:


    Cetatea a fost folosită ca
    punct de observație, ca post de grăniceri, după care a fost lăsată un pic în
    paragină. Conform tratatului dintre Imperiul Otoman și Eugen de Savoia anumite
    cetăți trebuiau distruse la retragerea acestora din Banat și atunci au
    bombardat-o de jos din vale ca să nu mai fie o cetate funcțională. Peste Dunăre
    este Cetatea Golubac, iar între ele era o legătură. Pe timpul Mariei Tereza
    ambele cetăți au fost reconsolidate şi se spune că între ele exista un lanț pe
    sub apă care era folosit pentru controlul vamal. Erau doi piloni de care era
    ancorat și era ridicat când trebuia să se vămuiască navele, după care era
    coborât după ce acestea plăteau taxele și obligațiunile de navigare pe Dunăre.


    Nu ştim dacă legenda este
    reală, însă ştim că acest contract de finanţare a fost semnat încă din 2017,
    fiind implementat prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară
    5 – Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea
    durabilă a patrimoniului cultural. 98% din valoarea eligibilă a proiectului
    reprezintă finanţarea nerambursabilă. După finalizarea lucrărilor şi
    includerea cetății în circuitul turistic, se estimează o creștere considerabilă
    a numărului vizitatorilor, similar cu cel de la Cetatea Golubac.




  • Cercetare și inovare, priorități UE

    Cercetare și inovare, priorități UE

    Pandemia
    actuală generată de virusul COVID-19 a dovedit importanța unor programe minuțioase
    de cercetare științifică, în urma cărora să se poată gestiona eficient
    situațiile de criză. În acest sens, reacția și flexibilitatea cercetătorilor au
    fost esențiale.

    Consiliul European pentru Cercetare este o inițiativă de
    finanțare europeană, menită să sprijine cei mai buni oameni de știință, ingineri
    și savanți din Europa. Mandatul său este de a încuraja cercetarea de înaltă
    calitate în Uniunea Europeană și de a sprijini proiectele transfrontaliere în
    toate domeniile de cercetare, pe baza excelenței științifice.

    Profesorul Jean-Pierre
    Bourguignon, președintele Consiliului European pentru Cercetare, s-a adresat
    recent Parlamentului European pentru a sublinia importanța finanțării în
    cercetare. Într-un interviu acordat Euranet, Jean-Pierre Bourguignon spune că
    speră la o revenire asupra alocării fondurilor pentru cercetare.

    Fondurile pentru sprijinirea cercetării, care provin de la Uniunea
    Europeană, reprezintă doar 8% dintre fondurile care constituie bugetul UE.
    Această finanțare se realizează prin programe de șapte ani, dintre care unul se
    încheie în 2020. Următorul, Orizont Europa va urma să înceapă. Negocierile
    privind conținutul acestuia au luat o turnură mare în luna iulie, printr-un
    summit, în care s-au propus reduceri substanțiale de buget. Acestea însumează
    mai mult de 15%. În acest moment, suntem îngrijorați în privința reducerii
    bugetului, cu precădere, fiindcă deja fondurile nu erau suficiente prin
    programul Orizont 2020. Ne temem că, în urma reducerilor, situația va fi și mai
    rea.


    Să înțelegem
    importanța cercetării, continuă profesorul Jean-Pierre Bourguignon,
    președintele Consiliului European pentru Cercetare:

    Desigur, mare parte
    din activitatea de acum se realizează sub presiunea Covid-19, în anumite
    domenii în care ne-am concentrat activitatea. Însă e extrem de important să privim
    și spre viitor, care ar putea fi următoarele provocări. E un exemplu foarte bun
    pe care Consiliul European pentru Cercetare îl oferă. Dacă analizăm proiectele
    pe care le-a sprijinit înainte de pandemie Consiliul European pentru Cercetare,
    care se dovedesc relevante pentru pandemie, numărul acesta e 183. Așadar, un
    număr foarte important. În mare parte, acestea au fost în domeniul biologiei,
    însă altele au fost în domeniul științelor sociale, pentru înțelegerea
    situației și gestionarea pandemiei. Așadar, acestea arată că e nevoie de
    știința de a putea anticipa cu adevărat problemele viitoare. De aceea, e
    important să avem finanțare pe termen lung, chiar dacă aceasta nu are legătură
    directă cu prioritățile imediate. Trebuie să cunoaștem cum să gestionăm
    prioritățile, atunci când acestea se ivesc.


    Până în prezent, Consiliului
    European pentru Cercetare a finanțat peste 9.500 de cercetători de top în
    diferite etape ale carierei lor și peste 50.000 de bursieri postdoctorali,
    doctoranzi și alți angajați care lucrează în echipele lor de cercetare. Consiliul
    se străduiește să atragă cercetători de top de oriunde din lume pentru a veni
    în Europa. Principalele organisme globale de finanțare a cercetării, din
    Statele Unite, China, Japonia sau Brazilia, au încheiat acorduri speciale
    pentru a oferi cercetătorilor lor oportunități de a se alătura temporar
    echipelor Consiliului European pentru Cercetare.


  • Proiect finanţat de Agenţia Europeană Spaţială la Institutul GeoEcomar din Constanţa

    Proiect finanţat de Agenţia Europeană Spaţială la Institutul GeoEcomar din Constanţa

    Institutul GeoEcomar din Constanţa este
    parte a unui proiect internaţional, care îşi propune să arate efectul
    schimbărilor climatice şi al activităţilor umane asupra ecosistemelor acvatice.


    Este vorba de proiectul CCI Lakes, care
    este finanţat de Agenţia Europeană Spaţială, prin Programul CLIMATE CHANGE
    INITIATIVE.


    Acesta constă într-o evaluare a stării
    actuale a mediului în 250 de lacuri
    mari, din întreaga lume.


    Pe lângă probelele recoltate din teren,
    vor fi folosite date satelitare ce acoperă o perioadă de 40 de ani, din anii
    1980 până în prezent, fiind astfel una din cele mai cuprinzătoare baze de date
    de acest fel. În acest proiect, GeoEcoMar are în
    atenţie lacurile din Delta Dunării.


    Cercetător Ştiinţific Dr. Albert
    Scrieciu: Vom folosi date satelitare
    ce acoperă 40 de ani. Putem spune astfel, că beneficiem de una dintre cele mai
    cuprinzătoare baze de date de acest fel. Echipele noastre sunt implicate în
    toate pachetele de lucru, de la măsurători în teren, prelevare şi analizare de
    probe de sediment şi apă, mergând mai departe, până la prelucrarea şi
    analizarea datelor satelitare. Echipa din cadrul GeoEcoMar testează în cadrul
    lacurilor din Delta Dunării, trei variabile esenţiale – temperatura apei,
    extinderea luciului de apă şi culoarea apei. Analiza acestor elemente va arăta
    efectul schimbărilor climatice şi al activităţilor uman asupra ecosistemelor
    acvatice din Delta Dunării.




    Până în
    acest moment, măsurătorile din teren au indicat o încălzire a apei din lacuri,
    care se produce din ce în ce mai devreme primăvara, dar şi o creştere a mediei
    temperaturii apei din aceste lacuri în timpul verii.


    Tot pentru a
    contribui la protejarea biosistemelor acvatice, GeoEcoMare este implicat
    într-un alt proiect european, alături de Administraţia Rezervaţiei Biosfera
    Delta Dunării, Institutele de cercetare marină din Constanţa şi Tulcea şi
    Universitatea Dunărea de Jos Galaţi.


    Acesta
    constă în revizuirea Planului de Management şi a regulamentului ARBDD, arie
    naturală protejată, sit Natura 2000, pentru creşterea gradului de protecţie şi
    conservare a biodiversităţii.


    Valoarea
    proiectului este de 43 de milioane de lei, finanţare obţinută prin Programul
    Operaţional Infrastructură Mare 2014 -2020.


  • Finanţări pentru 150 de microîntreprinderi din regiunea Centru

    Finanţări pentru 150 de microîntreprinderi din regiunea Centru

    Antreprenorii
    cu microîntreprinderi care vor primi fonduri nerambursabile fac parte dintre
    cei care au depus proiecte pe cel de-al doilea apel al Priorității de investiții
    2.1 a Programului Operațional Regional (POR) 2014-2020, gestionat de către Agenția
    pentru Dezvoltare Regională Centru.


    Simion
    Crețu, directorul general ADR Centru, a declarat că fondurile sunt alocate
    pentru promovarea spiritului antreprenorial, exploatarea economică a ideilor
    noi și dezvoltarea afacerilor existente, cu condiția menținerii și creării de
    noi locuri de muncă.


    Bugetul
    de fonduri nerambursabile Regio 2014-2020, disponibil pentru finanțarea
    firmelor cu până la 9 angajați, este de aproape 165 milioane lei.


    Un număr de 618 microîntreprinderi din Alba,
    Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu au depus cereri de finanțare pe
    această prioritate pentru dezvoltarea și diversificarea activităților
    comerciale.


    64
    de societăţi comerciale au semnat deja contractele, iar mai mult de 90 de firme
    sunt în fază de precontractare.


    Ne
    spune mai multe Mirela Groza, șef serviciu relații publice în cadrul ADR
    Centru:




    Până
    la finalul lunii august reprezentanţii a 64 de societăţi comerciale au semnat
    contractele de finanţare, demarând deja activităţile de implementare prevăzute
    în proiecte. Contractele de investiţii semnate au o valoare totală de 72,27
    milioane lei, din care suma de 48,38 milioane lei este finanţarea nerambursabilă
    solicitată de aceste firme pentru dezvoltare, extindere, modernizare şi
    achiziţie de echipamente şi linii de producţie. Alte 93 de microîntreprinderi
    au fost informate că cererile depuse au fost evaluate, au întrunit condiţiile
    prevăzute în ghiduri şi au obţinut punctajul necesar pentru a trece în etapa de
    contractare, urmând să semneze contractele de finanţare în perioada următoare.
    Aceste contracte au o valoare totală de 110 milioane lei, din care suma de
    72,53 milioane lei reprezintă fondurile nerambursabile solicitate.




    Reprezentanții
    ADR Centru spun că așteaptă, în continuare, firmele mici și mijlocii să depună
    proiecte în perioada octombrie-noiembrie 2020 și să solicite finanțare pe
    Prioritatea 2.2 a Programului Regio, unde sunt disponibile aproape 100 milioane
    lei la nivelul Regiunii


    Pentru
    firmele private mici și mijlocii interesate de condițiile de finanțare pe
    Prioritatea de investiții 2.2, cheltuieli eligibile, perioada de depunere,
    valorile minime și maxime pentru un proiect, dar și activitățile eligibile, se
    poate accesa aici