Epidemie de rujeolă
Pentru a doua oară în 7 ani, în România a fost declarată epidemie de rujeolă, decizie luată de specialişti după ce s-au înregistrat aproximativ 2.000 de cazuri de la începutul anului. Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a precizat că această măsură de sănătate publică face posibilă accelerarea campaniei de vaccinare, inclusiv la o vârstă mai mică, 9-11 luni, a copiilor. Cum s-a ajuns aici? Transmiterea susţinută în comunitate a infecţiei cu virusul rujeolic este cauzată de acumularea unei mase receptive de copii care nu au fost vaccinaţi, a explicat minstrul Rafila. În prezent, acoperirea vaccinală este redusă, 78% pentru prima doză, 62% pentru doza a doua.
Şeful de la Sănătate a anunţat declanşarea unei campanii prin mass-media şi prin intermediul direcţiilor de sănătate publică şi a medicilor de familie, prin care să se explice părinţilor importanţa vaccinării. Rafila a avertizat că, în situaţia în care nu mai există acoperire vaccinală, pot reapărea şi alte boli infecţioase contagioase, considerate eradicate. Prima epidemie de rujeolă a scos la lumină un puternic curent antivaccinist, care s-a manifestat şi în timpul pandemiei de coronavirus. Rujeola este o boală a copilăriei ce produce o mortalitate care variază între 1 şi 3 la mie.
Fost premier şi lider de partid, urmărit penal
Fostul premier şi lider al PNL Florin Cîţu a fost pus sub urmărire penală de Direcţia Naţională Anticorupţie pentru complicitate la abuz în serviciu şi audiat, săptămâna aceasta, în dosarul achiziţiei de vaccinuri în pandemie. În prezent senator, Florin Cîţu îşi pierduse, săptămâna trecută, imunitatea parlamentară. Anchetatorii îi reproşează celui care a condus Executivul în al doilea an al pandemiei că, în prima jumătate a lui 2021, a aprobat două memorandumuri care au generat achiziţii suplimentare de vaccinuri anti-COVID. Aceasta, în condiţiile în care, potrivit DNA, la vremea respectivă fuseseră cumpărate de miniştrii de la Sănătate zeci de milioane de doze şi nu existau studii şi date care să susţină achiziţia de noi loturi de vaccin. Prejudiciul este estimat la peste un miliard de euro. Dupa audieri, Florin Cîţu a afirmat că şi-a îndeplinit atribuţiile cu respectarea legislaţiei. Dosarul vaccinurilor îi vizează şi pe foştii miniştri ai Sănătăţii, Vlad Voiculescu şi Oana Mihăilă, care au reprezentat USR în guvern.
Actualul premier, în vizită la Washington
Actualul premier şi foarte probabil prezidenţiabilul PSD de anul viitor, Marcel Ciolacu, a făcut o vizită de lucru la Washington. Una cu un program dens, care a inclus, în principal, întrevederi cu secretarii de Stat, al Apărării şi Energiei, cu membri ai Congresului american şi reprezentanţi ai diasporei, precum şi o vizita la Memorialul Holocaustului.
Parteneriatul Strategic al României cu Statele Unite este şi va rămâne unul din pilonii politicii externe şi de securitate a Bucureştiului, a subliniat Marcel Ciolacu la Washington. El a susţinut necesitatea consolidării posturii NATO în regiunea Mării Negre, pledând, totodată, în favoarea unei prezenţe sporite a militarilor americani în România. Premierul s-a întâlnit şi cu reprezentanţi ai industriei de apărare din Statele Unite, respectiv compania Lockheed Martin, ocazie cu care a subliniat importanţa colaborării în evaluarea şi dezvoltarea capabilităţilor din industria naţională de apărare.
Pe palierul economic, şeful Executivului a mărturisit că îşi doreşte ca Statele Unite să fie principalul partener non-UE al României. Atâta timp cât Statele Unite au dislocat peste 2.000 de soldaţi americani şi logistică militară de ultimă generaţie pe teritoriul României, cred că putem şi pe zona economică să creăm un hub al companiilor americane, care duce normal şi la dezvoltarea României, consideră Marcel Ciolacu.
În privinţa includerii ţării în programul Visa Waiver, poate chiar din 2025, premierul român a spus că există susţinere politică la Washington şi că mai este de îndeplinit doar un criteriu tehnic, respectiv un număr mic de cereri de viză respinse.
România la summitul climatic din Dubai
România a fost reprezentată la Convenţia Cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice, care a fost gazduită, timp de trei zile, în Dubai, de preşedintele Klaus Iohannis şi de ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Într-una din intervenţii, şeful statului a declarat că România are unele dintre cele mai scăzute emisii de gaze cu efect de seră pe cap de locuitor din Uniunea Europeană şi este ferm angajată să accelereze măsurile de atenuare a schimbărilor climatice. Bucureştiul îşi propune să reducă până în 2030 emisiile cu aproximativ 80% faţă de nivelul din 1990 şi să se îndrepte în ritm rapid către neutralitate climatică. Până cel târziu în 2050, mixul energetic naţional al României va fi format în proporţie de 86% din energie regenerabilă, completat de energie cu emisii reduse de carbon, cum ar fi energia nucleară.
Cu prilejul summitului climatic, România s-a alăturat Alianţei Solare Internaţionale, gest care, potrivit lui Iohannis, va contribui la creşterea securităţii energetice naţionale şi confirmă angajamentul ferm al ţării de a deveni neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon, inclusiv prin utilizarea surselor regenerabile de energie. Până în 2030, România îşi propune să instaleze o capacitate de energie solară de peste 8 gigawaţi, reprezentând 24% din consumul final brut de energie electrică din surse regenerabile. România are cel mai mare potenţial solar din sud-estul Europei, studiile arătând că ar putea exploata până la 18-20 de gigawaţi de putere solară, susţine ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
În Dubai a fost lansată şi Declaraţia privind triplarea capacităţii de energie nucleară la nivel mondial. România se angajează să finalizeze două noi unităţi CANDU la Centrala de la Cernavodă şi să construiască şi să implementeze reactoare modulare mici.
