Tag: Florin Citu

  • Discursul preşedintelui Zelenski în Parlamentul României

    Discursul preşedintelui Zelenski în Parlamentul României

    De la invazia neprovocată și ilegală a Rusiei în Ucraina,
    pe 24 februarie, liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, a avut intervenţii
    video în Parlamentele din Marea Britanie, Canada, Statele Unite, Germania,
    Italia, Israel și Polonia ori în Parlamentul European sau în cadrul summitului
    NATO, din martie, de la Bruxelles. Luni, a venit rândul reprezentanților
    României în Legislativ să asculte pledoaria la încetarea războiului, prin
    videoconferință, a președintelui Zelenski, la scurt timp după ce acesta
    vizitase Bucea, lângă Kiev – teatru al unor atrocităţi atribuite rușilor ce au
    suscitat consternare și reacții de condamnare fermă în întreaga lume. De
    altfel, înaintea mesajului adresat de preşedintele Ucrainei parlamentarilor
    români, pe panoul central din sala de plen au rulat imagini cu ororile
    războiului: cadavre pe străzi, clădiri distruse, gropi comune…

    În discursul
    său, președintele Zelenski a făcut o paralelă între fostul regim comunist
    dictatorial al lui Nicolae Ceauşescu, bazat pe intimidare şi represiune, şi cel
    din Rusia, ʺinadecvatʺ, ʺcare a pierdut orice legătură cu realitateaʺ, ʺdispus
    să sacrifice milioane de vieţi, pentru a-şi realiza ideile nebuneşti.ʺ Or, în aceste condiții, Volodimir Zelenski a
    cerut un embargo total împotriva Rusiei, afirmând că Uniunea
    Europeană trebuie să priveze Moscova de orice resurse economice şi financiare,
    pentru a o determina, astfel, să caute pacea cu Ucraina şi cu toată Europa.
    Căci, în opinia liderului de la Kiev, Ucraina nu este ultima ţintă a agresiunii
    ruseşti, din țara sa până în Republica Moldova vecină, majoritar românofonă,
    fiind doar un pas. ʺÎn prezent, pe teritoriul Ucrainei se decide soarta întregii
    Europe Centrale şi a regiunii Mării Negre.ʺ – a spus Volodimir Zelenski,
    potrivit căruia ʺfiecare politician al lumii democratice trebuie să susţină sub
    orice formă Ucraina cu armamentʺ, iar ʺmilitari ruşi [trebuie] să răspundă în
    faţa legii pentru infracţiunile comise pe teritoriile ocupate ale Ucrainei.ʺ

    Președintele
    Zelenski a mulțumit poporului român pentru ajutorul acordat concetățenilor săi
    refugiaţi și s-a declarat convins că România va participa la refacerea Ucrainei
    după război. Iar, când situaţia o va permite – a declarat el – va dori să aibă
    un dialog cu Bucureștiul despre protecţia comunității ucrainene din România și
    a celei româneşti din Ucraina. ʺSunt convins că, aşa cum noi avem grijă de
    cetăţenii dumneavoastră, la fel veţi avea grijă şi dumneavoastră grijă de
    cetăţenii de etnie română.ʺ – a punctat premierul Nicolae Ciucă, care a asistat
    în Parlament la discursul lui Volodimir Zelenski. Președintele Camerei
    Deputaților, Marcel Ciolacu, a amintit că etnici români luptă, în aceste zile,
    pentru libertatea ţării în care trăiesc şi în care îşi cresc copiii, ceea ce
    reprezintă cea mai sinceră expresie a legăturii profunde româno-ucrainene. Este
    inadmisibil ce se întâmplă în Ucraina şi avem datoria de a nu rămâne pasivi – a
    afirmat și președintele Senatului, Florin Cîţu.


  • Ună nauă criză tru PNL

    Ună nauă criză tru PNL

    Congresul extraordinar al PNL, la co-guvernari tru România, tră alidzearia-a unui nou prezidentu a formaţiunillei, va va s’ţănă tru 10 apriliu – apufusi, dumănică, Consiliul Naţional al libearalilor. Va s-llia parti 1.300 di delegaţ. Până la congres, PNL va s’hibă condus, interimar, di prezidentul a Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur.



    Sâmbătă, prezidentul a Senatului ali Românie, Florin Cîţu, ș-dimanda demisia di la șefia PNL. Mulţă lideri liberalli, lli-avea căftată, ma ninti ta s’fugă. Elli îlli reproșeadză al Cîțu că aduţi mintireaşi năuntrulu a coaliţiillei guvernamentale, tru relația cu PSD, că nu comunică cu baza partidului şi că ari ună imagine publică slabă, cari zñiipseaşti scorul PNL tru sondajele mutrinda naeţli di vot. Contestatarllii al Cîţu voru ca șefia a partidului s’hibă priloată di premierul Nicolae Ciucă, ti cari media spuni că ari ună imagine multu ma bună tru societate și un dialog coerent cu partenerllii di guvernari. Tiñisitu ca militar di carieră, Ciucă easti, ama, protagonistul a unui cavgă di plagiat, legat di teza a lui di doctorat.



    Fostul premier Cîţu fu aleptu aoa şi giumitati di an, la bitisita a meslui yismaciuni 2021. Atumţea, andrupătu di caplu a statului, Klaus Iohannis, el amintă, tu un congres apresu, alidzerli dinintea a altui fost premier, Ludovic Orban, cari conduţea PNL ditu 2017. Orban spusi că la congres s’feaţiră nai ma uruti călcări ale normelor dimocratice cari s’feaţiră vărăoară tru un partid politic, tru aesti 31 di ani”. El dimanda, atumţea, că va lu curma parteneriatului a lui cu Iohannis, a curi lli-eara multu divotat, și, tru andreu, alț dimisionari ditu PNL, thimilliusi un partid nou, cu numa Forța a Dreaptăllei.



    Partid istoric, fondat tru 1875, PNL s-prifănsi, totna, că eara la guvernari tru nai ma greali momente ale României: indipedinţa di stat, proclamată tru 1877, când văsilia ascăpa di secole di dominaţie otomană, şi Marea Unire ditu 1918, cându, la bitisita a Primului Polimu Mondial, intra sumu autoritatea Bucureştiului tute provinţiile cu populaţie majoritar românească aflate, până atumţea, sumu stăpuirea a imperiilor ţarist şi austro-ungar.



    Scos nafoara a nomlui di dictatura comunistă postbelică, instalată di trupele sovietice di ocupaţie, PNL s’turnă tru arena politică ună ş-ună după Revoluţia ditu 1989. Şi easti pirifanu, că agiumsi disnau la guvernari tru 2007, când România fu aprukeată tru Uniunea Europeană. Di itia a căvgadzloru făr di bitisită tru anlli ditu soni, tricutlu a PNL angreacă multu puţănu tru percepţia publicului di adză. Tru aţelu ditu soni sondaj mutrinda naeţli di vot, libearalii suntu cotaţi cu 16%, cu maş un proţent ma multu andicra di turbulenta opoziţie naţionalistă, AUR, şi cu 20 di proţente ma puţănu andicra di actualii a lor parteneri di guvernari, social-dimocraţllii.



    Autor: Stefan Stoica


    Armânipsearia: Taşcu Lala




























































  • O nouă criză în PNL

    O nouă criză în PNL

    Congresul extraordinar al PNL, la co-guvernare în România, pentru alegerea unui nou preşedinte al formaţiunii, va avea loc pe 10 aprilie – a decis, duminică, Consiliul Naţional al liberalilor. Vor participa 1.300 delegaţi. Până la congres, PNL va fi condus, interimar, de preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur.



    Sâmbătă, preşedintele Senatului României, Florin Cîţu, și-a anunțat demisia de la șefia PNL. Numeroși lideri liberali i-au cerut, anterior, plecarea. Ei îi reproșează lui Cîțu că provoacă tensiuni în interiorul coaliţiei guvernamentale, în relația cu PSD, că nu comunică cu baza partidului şi că are o imagine publică proastă, care afectează scorul PNL în sondajele privind intențiile de vot. Contestatarii lui Cîţu și-ar dori ca șefia partidului să fie preluată de premierul Nicolae Ciucă, despre care media afirmă că are o imagine mult mai bună în societate și un dialog coerent cu partenerii de guvernare. Respectat ca militar de carieră, Ciucă e, însă, protagonistul unui scandal de plagiat, legat de teza lui de doctorat.



    Fostul premier Cîţu a fost ales acum doar jumătate de an, la sfârșitul lunii septembrie 2021. Atunci, susținut în mod manifest de șeful statului, Klaus Iohannis, el a câștigat, într-un congres tensionat, alegerile în fața altui fost premier, Ludovic Orban, care conducea PNL din 2017. Orban a afirmat că la congres au avut loc cele mai grave încălcări ale normelor democratice care au fost săvârșite vreodată într-un partid politic, în ultimii 31 de ani”. El a anunţat, atunci, că pune capăt parteneriatului său cu Iohannis, căruia păruse să-i fie foarte devotat, și, în decembrie, însoțit de alți demisionari din PNL, a fondat un partid nou, intitulat Forța Dreptei.



    Partid istoric, fondat în 1875, PNL s-a mândrit, mereu, că se afla la guvernare în cele mai faste momente ale României: indepedenţa de stat, proclamată în 1877, când ţara scăpa de secole de dominaţie otomană, şi Marea Unire din 1918, când, la sfârşitul Primului Război Mondial, intrau sub autoritatea Bucureştiului toate provinciile cu populaţie majoritar românească aflate, până atunci, sub stăpânirea imperiilor ţarist şi austro-ungar.



    Scos în afara legii de dictatura comunistă postbelică, instalată de trupele sovietice de ocupaţie, PNL a revenit în arena politică imediat după Revoluţia din 1989. Şi se mândreşte, iarăşi, că era la guvernare în 2007, când România a fost admisă în Uniunea Europeană. Din cauza scandalurilor fără sfârşit din ultimii ani, trecutul PNL mai cântăreşte foarte puţin în percepţia publicului de azi. În cel mai recent sondaj privind intenţiile de vot, liberalii sunt cotaţi cu 16%, cu doar un procent mai mult decât turbulenta opoziţie naţionalistă, AUR, şi cu 20 de procente mai puţin decât actualii lor parteneri de guvernare, social-democraţii.






  • Nouvelle crise au Parti national libéral

    Nouvelle crise au Parti national libéral

    Le congrès extraordinaire du Parti national libéral (PNL), membre de la coalition au pouvoir en Roumanie, pour élire un nouveau président du parti, aura lieu le 10 avril, en présence de 1 300 délégués. C’est ce que le Conseil national des libéraux a décidé dimanche. Jusqu’au congrès, le PNL sera dirigé, par intérim, par le président du Conseil départemental de Suceava, Gheorghe Flutur. Samedi, le président du Sénat roumain, Florin Cîţu, a annoncé sa démission de la direction du PNL. De nombreux chefs libéraux avaient déjà réclamé son départ. Ils reprochent à M Cîțu de provoquer des tensions au sein de la coalition gouvernementale, dans les relations avec le PSD, partenaire au pouvoir, de ne pas communiquer avec les structures de base du parti et d’avoir une mauvaise image publique, ce qui affecte le score du PNL dans les sondages sur les intentions de vote. Les contestataires de M Cîţu aimeraient que le premier ministre Nicolae Ciucă prenne la direction du parti. Selon les médias, ce dernier a une bien meilleure image dans la société et un dialogue cohérent avec les partenaires de gouvernance. Respecté en tant que militaire de carrière, M Ciucă est cependant le protagoniste d’un scandale de plagiat, relatif à sa thèse de doctorat.



    L’ancien premier ministre Cîţu avait été élu à la tête du parti il y a seulement six mois, fin septembre 2021. Soutenu ouvertement, à ce moment-là, par le chef de l’Etat, Klaus Iohannis, il avait gagné les élections devant un autre ancien premier ministre, Ludovic Orban, qui dirigeait le PNL depuis 2017. Ce fut un congrès tendu. M Orban a déclaré que le congrès avait enregistré « les violations des normes démocratiques les plus graves qui aient jamais été commises dans un parti politique au cours des 31 dernières années ». Il a ensuite annoncé qu’il mettait fin à son partenariat avec M Iohannis, à qui il avait semblé très dévoué, et en décembre, aux côtés d’autres membres démissionnaires du PNL, il a fondé un nouveau parti appelé la Force de la droite.



    Parti historique, fondé en 1875, le PNL s’est toujours enorgueilli d’avoir été au pouvoir dans les moments les plus fastes pour la Roumanie : celui de l’indépendance d’État, proclamée en 1877, lorsque le pays a échappé à des siècles de domination ottomane, et celui de la Grande Union de 1918. A ce moment-là, à la fin de la Première Guerre mondiale, toutes les provinces à population roumaine majoritaire, qui avaient été jusque-là sous la domination des empires tsariste et austro-hongrois, sont entrées sous l’autorité de Bucarest.



    Interdit par la dictature communiste de l’après-guerre, installée par les troupes soviétiques d’occupation, le PNL est revenu sur la scène politique tout de suite après la révolution de 1989. Et il est fier, encore une fois, d’avoir été au pouvoir en 2007, lorsque la Roumanie a été admise dans l’Union européenne. En raison des scandales incessants de ces dernières années, le passé du PNL pèse désormais très peu dans la perception du public d’aujourd’hui. Dans le dernier sondage en date, les libéraux sont crédités de 16 % des intentions de vote, juste 1 % de plus que l’opposition nationaliste turbulente, l’Alliance pour l’Union des Roumains, et 20 % de moins que leurs partenaires de gouvernance actuels, les sociaux-démocrates.


    (Trad. : Ligia)


  • 03/04/2022 (mise à jour)

    03/04/2022 (mise à jour)

    OTAN — L’Organisation du Traité de lAtlantique Nord, traité signé le 4 avril 1949, a fêté son 73ème anniversaire alors même que la Roumanie a célébré les 18 ans de son adhésion à lAlliance. A cette occasion, une cérémonie militaire a été organisée au siège du Commandement de la 4ème Division « Gemina » de Cluj Napoca, dans le nord-ouest du pays, à laquelle a participé le ministre de la Défense, Vasile Dîncu. Dautres évènements ont aussi été organisés par les forces navales roumaines à bord de différents navires dans les ports de Constanţa, Mangalia, Brăila et Tulcea, dans le sud du pays.


    Le président roumain Klaus Iohannis a déclaré, dans un communiqué à loccasion du 73ème anniversaire de lOTAN, que le pays ne cessera de contribuer à la consolidation des relations transatlantiques, colonne vertébrale de lAlliance et des défenseurs de la démocratie et de la sécurité, dont fait partie la Roumanie.


    Le Premier ministre roumain, Nicolae Ciuca, a quant à lui déclaré que Bucarest mettra tout en œuvre pour accroître et renforcer la présence militaire de lAlliance et des Etats-Unis sur son sol afin de garantir la sécurité de ses citoyens. Vasile Dîncu, ministre de la Défense, sest aussi exprimé en affirmant que ladhésion de la Roumanie à lOTAN était la meilleure garantie de sécurité de lhistoire du pays. Il a ajouté que la Roumanie disposait en effet aujourdhui dune armée professionnelle, expérimentée, qui a fait ses preuves lors de différentes opérations.



    Consultations — Le ministre roumain des Affaires étrangères, Bogdan Aurescu, aura, lundi, des consultations politiques avec son homologue estonienne, Eva-Maria Liimets, à l’occasion de la visite que cette dernière entreprend à Bucarest, à l’invitation du chef de la diplomatie roumaine. Selon un communiqué du ministère roumain des Affaires étrangères, les deux ministres participeront à une conférence organisée par le groupe de réflexion New Strategy Center, intitulée « L’Agression de la Russie en Ukraine. Comment construire un flanc est de l’OTAN plus résilient, de la mer Baltique çà la mer Noire ? ». Les consultations entre les deux dignitaires visent à discuter des modalités de développer les relations bilatérales, notamment la coopération économique et sectorielle entre les deux pays, afin d’une exploration appropriée du potentiel existant.



    Libéraux — Le Congrès extraordinaire du PNL, membre de la coalition au pouvoir en Roumanie, aura lieu le 10 avril, pour élire un nouveau président de ce parti. C’est la décision prise ce dimanche par le Conseil national des libéraux. Le Congrès se tiendra en présence de 1 300 participants. Jusqu’au congrès, le parti sera dirigé par intérim par Gheorghe Flutur, le premier vice-président du Parti national libéral et président du Conseil départemental de Suceava (nord-est). Samedi, le président du Sénat de la Roumanie, Florin Cîţu, a annoncé sa démission des fonctions de président du PNL. Antérieurement, de nombreux membres importants du PNL avaient réclamé son départ. Ils lui reprochent dentretenir des relations tendues avec le PSD, de ne pas communiquer avec les structures de base du parti et dafficher une image publique qui impacte sur la position du PNL dans les sondages. Les opposants de Florin Cîţu aimeraient voir l’actuel premier ministre, Nicolae Ciucă, à la tête de leur parti. Les médias estiment qu’il a une image bien meilleure dans la société et un dialogue cohérent avec les partenaires de gouvernance. Militaire de carrière respecté, M Ciucă fait toutefois l’objet d’un scandale de plagiat au sujet de sa thèse de doctorat. L’ancien premier ministre Cîţu a été élu il y a à peine six mois, en septembre dernier. Soutenu par le chef de lEtat, Klaus Iohannis, Cîtu avait gagné, succédant à la tête du PNL, à Ludovic Orban, suite à un congrès tendu.



    Covid — En Roumanie, le nombre des nouveaux cas de Covid est à la baisse : dimanche, 1 429 infections dépistées en 24 h ont été annoncées et 11 décès des suites de la maladie. Depuis le début de la pandémie, il y a deux ans, plus de 2,85 millions de contaminations ont été enregistrées en Roumanie ainsi que plus de 65 000 décès. Pour ce qui est de l’immunisation contre le coronavirus, plus de 8 millions de Roumains sont vaccinés au schéma complet à l’heure actuelle. Pour rappel, cela fait près d’un mois déjà que toutes les restrictions liées à la pandémie ont été levées sur le territoire roumain.



    Académie — L’Académie roumaine célèbre lundi les 156 années depuis sa création. Cet anniversaire est marqué dans l’aula de l’Académie, par une assemblée générale festive et par des projections de films documentaires portant sur les principaux moments de l’histoire de l’institution. Considérée une des premières institutions fondamentales pour la consolidation de l’Etat roumain moderne, l’Académie roumaine a d’abord eu pour mission d’élaborer des normes pour la langue roumaine et d’étudier l’histoire nationale. Ultérieurement, son activité s’est diversifiée et elle reflète tous les domaines de la science. Les sondages indiquent qu’en dehors de l’Armée et de l’Eglise, l’Académie est créditée par el taux de confiance le plus élevé par les Roumains.



    Réfugiés – Un peu plus de 7 800 citoyens ukrainiens sont entrés sur le territoire roumain samedi, soit 6 % de plus que la veille. Selon les autorités roumaines, 611 000 Ukrainiens se sont réfugiés en Roumanie depuis le début de la guerre. Les contrôles aux frontières se déroulent conformément à la législation nationale et communautaire. Toutes les voies de passage sont ouvertes et utilisées à leur capacité maximale, a déclaré la Police aux frontières. Par ailleurs, plus de 200 paires de chaussures denfants ont été disposées samedi sur la Place de lUniversité à Bucarest, en mémoire des enfants morts à cause de la guerre en Ukraine. Les participants étaient surtout des Ukrainiens ayant trouvé refuge dans la capitale. Selon les données communiquées par lambassade dUkraine, 158 enfants ont péri à cause de linvasion russe.



  • Nachrichten am Abend, 02.04.2022

    Nachrichten am Abend, 02.04.2022

    – Der Vorsitzende des rumänischen Senats, Florin Cîțu, gab am Sonnabend seinen Rücktritt von der Führung der an der Regierung beteiligten Nationalliberalen Partei bekannt. Zahlreiche Spitzenvertreter der Liberalen hatten zuvor seinen Rückritt gefordert. Sie werfen Cîțu vor, Spannungen innerhalb der Regierungskoalition und ein schlechtes Verhältnis zum Koalitionspartner, mangelhafte Kommunikation mit der Parteibasis und sein schlechtes öffentliches Image. Seine Kritiker wollen Premierminister Nicolae Ciucă den Parteivorsitz übertragen, dem die Medien ein viel besseres Image und einen kohärenten Dialog mit den Regierungspartnern bescheinigen. Der Berufssoldat, Ciucă, steht jedoch im Mittelpunkt eines Plagiatsskandals. Cîțu wurde Ende September 2021 zum Parteivorsitzenden gewählt. Mit deutlicher Unterstützung von Staatschef Klaus Iohannis gewann er die Wahl in einem spannungsgeladenen Kongress gegen Ludovic Orban, der die PNL seit 2017 geführt hatte. Orban bezeichnete den Kongress als die schlimmste Verletzung demokratischer Regeln, die je in einer politischen Partei in den letzten 31 Jahren begangen wurde und gründete im Dezember zusammen mit anderen ehemaligen PNL-Mitgliedern eine neue Partei namens Rechte Kraft“.




    – Seit Beginn des vom russischen Präsidenten Wladimir Putin am 24. Februar angeordneten Angriffskriegs auf die Ukraine sind mehr als 4,1 Millionen Ukrainer aus ihrem Land geflohen. Das UN-Hochkommissariat für Schutzsuchende zählte am Samstagmittag genau 4.137.842 ukrainische Geflüchtete. Eine Zahl, die in den letzten 24 Stunden um fast 35.000 anstieg. Seit dem Zweiten Weltkrieg hat Europa keinen solchen Flüchtlingsstrom mehr verzeichnet. Etwa 90 % der Menschen, die aus der Ukraine fliehen, sind Frauen und Kinder. Die ukrainischen Behörden gestatten Männern, die eingezogen werden können, nicht die Ausreise. Gleichzeitig erklärte die Internationale Organisation für Migration der Vereinten Nationen, dass etwa 205.500 Nicht-Ukrainer ebenfalls aus dem Land geflohen sind und im manchen Fällen Schwierigkeiten hatten, in ihr Heimatland zurückzukehren. Die UNO schätzt die Zahl der Binnen-Vertriebenen in der Ukraine auf fast 6,5 Millionen. Insgesamt mussten also mehr als zehn Millionen Menschen, d. h. mehr als ein Viertel der Bevölkerung, ihr Zuhause aufgeben. Laut UNICEF sind mehr als die Hälfte der Kinder in der Ukraine entweder Binnen-Vertriebene oder Geflüchtete. Vor dem russischen Angriffskrieg lebten in der Ukraine mehr als 37 Millionen Menschen – ohne die 2014 von Russland annektierte Krim und die östlichen Gebiete, die teilweise von prorussischen Separatisten kontrolliert werden.




    – Am Freitag kamen 69.524 Personen über die Grenzübergänge in Rumänien, darunter 7.365 Menschen aus der Ukraine, teilte die Generalinspektion der Grenzpolizei mit. An der Grenze zur Ukraine reisten 4.047 ukrainische Staatsbürgerinnen und Bürger nach Rumänien ein, an der Grenze zur Republik Moldau weitere 1.480. Der Quelle zufolge sind seit Beginn der Krise und bis zum 1. April 603.120 ukrainische Bürgerinnen un Bürger nach Rumänien eingereist. Die Grenzkontrollpunkte bei der Einreise nach Rumänien sind bis zur maximalen Kapazität von Grenzschutzbeamten besetzt, teilte die rumänische Generalinspektion der Grenzpolizei mit.




    – Am Sonntag finden in Ungarn Parlamentswahlen statt. Umfragen über die Wahlabsichten zufolge hat die regierende konservative FIDESZ-Partei einen leichten Vorsprung vor einem Bündnis von sechs Oppositionsparteien. Die Wiederwahl des FIDESZ-Vorsitzenden Viktor Orban wird Analysten zufolge durch den Angriffskrieg Russlands in der Ukraine erschwert, der ein neues Licht auf seine engen Beziehungen zum russischen Präsidenten Wladimir Putin warf. In Rumänien unterstützen, einer anderen Umfrage zufolge, 90 % der ethnischen Ungarn, mit ungarischer Staatsbürgerschaft, die FIDESZ.




    – Wahlen finden am Sonntag auch in Serbien statt. Die Serbinnen und Serben wählen ihren Präsidenten, die Mitglieder des Parlaments und neue lokale Regierungsbeamte. Die Wahlen in diesem Frühling versprechen keine großen Veränderungen an der Spitze der Belgrader Führung.



  • 02/04/2022 (mise à jour)

    02/04/2022 (mise à jour)

    Démission – Le
    président du Sénat roumain, Florin Cîtu, a démissionné samedi de ses fonctions
    de chef de file du PNL, membre de la coalition au pouvoir. De nombreux leaders
    libéraux ont demandé la démission de Cîtu qu’ils accusent de provoquer des
    tensions au sein de la coalition gouvernementale, d’avoir une mauvaise
    communication au sein du parti et de porter atteinte à l’image du PNL ce qui
    explique sa faible position dans les sondages. Les contestataires aimeraient
    bien que la direction du parti revienne à l’actuel premier ministre, Nicolae
    Ciuca. Militaire de carrière, Ciuca est au cœur d’un scandale de plagiat au
    sujet de sa thèse de doctorat. L’ancien premier ministre, Florin Cîtu, a été
    élu à la tête du PNL en septembre dernier, à la place de Ludovic Orban, qui
    dirigeait le parti depuis 2017.






    Réfugiés – 7365 ressortissants ukrainiens sont entrés vendredi en
    Roumanie, en baisse de quelque 11 % par rapport au jour précédent, a fait
    savoir l’Inspection générale de la Police aux frontières. Depuis le
    déclenchement de cette crise et jusqu’à vendredi, quelque 603 120 citoyens ukrainiens sont entrés en
    Roumanie. A présent aux postes-frontières, les contrôles se déroulent
    conformément à la législation nationale et communautaire. Toutes les artères
    sont ouvertes et sont utilisées à leur capacité maximale.




    COVID – La Roumanie a rapporté samedi 2174 nouveaux cas de Covid-19 dépistés en 24
    h, et 37 décès, dont 13 antérieurs à la période de référence. Depuis le
    déclenchement de la pandémie, voici deux ans, plus de 2,85 millions de cas
    d’infection au coronavirus ont été dépistés, et plus de 65 000 patients en sont
    morts. Plus de 8 millions de Roumains se sont fait immuniser au schéma complet.
    Disons aussi que les restrictions sanitaires ont été levées en Roumanie le 9
    mars dernier.


    Météo – Dimanche, les températures vont chuter partout en Roumanie,
    principalement dans le nord-ouest. Le ciel sera couvert dans l’ouest, le
    centre, le nord et le nord-est. Des pluies tomberont sur le relief et la neige
    fera son apparition en altitude. Les températures minimales iront de -2 à 10
    degrés et celle maximales iront de 2 à 16 degrés, dans le sud. Dimanche, les
    Bucarestois auront 15 degrés tout au plus.

  • Die Nachrichten am Mittag, 02.04.2022

    Die Nachrichten am Mittag, 02.04.2022

    – Der Vorsitzende der mitregierenden National-Liberalen Partei, Florin Cîțu, hat heute seinen Rücktritt erklärt. Cîțu sagte, er will aber nicht das Amt des Senatspräsidenten aufgeben. Er forderte für heute die Einberufung eine neue Sitzung des Parteivorstands. Zuvor hatte er erklärt, dass die gestrige Sitzung nicht satzungsgemä‎ß war, da sie weder von ihm noch vom Generalsekretär der Partei angesetzt worden war. Zahlreiche Parteiorganisationen forderten in den letzten Tagen die Einberufung eines au‎ßerordentlichen Kongresses, um Florin Cîțu als Parteichef abzusetzen. Die führenden Vertreter der Liberalen setzten morgen einen Kongress an. Auf diesen soll das Verfahren für die Organisation des au‎ßerordentlichen Kongresses am 10. April, zur Wahl eines neuen Parteivorsitzenden, beschlossen werden soll.




    – In Bukarest wird der Cotroceni-Palast, der Sitz der Präsidialverwaltung, heute Abend anlässlich des Internationalen Tages zur Sensibilisierung für Autismus in blauem Licht erstrahlen. Laut einer Pressemitteilung, begrü‎ßt die Präsidialverwaltung die Bemühungen der Zivilgesellschaft, einen Beitrag zur Verbesserung der Lebensqualität der Menschen, die unter Autismus leiden, zu leisten. Es unterstützt auch die Förderung integrativer Ma‎ßnahmen, die es den Betroffenen ermöglichen, ihr volles Potenzial auszuschöpfen. Auch die Regierung beteiligt sich an der internationalen Kampagne Light It Up Blue“, indem sie den Victoria Palast blau beleuchtet. Premierminister Nicolae Ciucă brachte seine Unterstützung für diejenigen zum Ausdruck, die sich für die Eingliederung von Kindern und Erwachsenen mit Autismus einsetzen, und betonte die Bedeutung eines sicheren und fürsorglichen Umfelds.




    – Die ukrainischen Streitkräfte setzen ihre Gegenoffensive rund um Kiew fort, während sich die russischen Truppen zurückziehen. Dies geht aus einer Mitteilung des britischen Militärgeheimdienstes hervor, der von Reuters übernommen wurde. Das russische Militär gab den Antonow-Flughafen in Hostomel in der Nähe der ukrainischen Hauptstadt auf, wo seit dem ersten Tag des russischen Einmarsches in die Ukraine am 24. Februar gekämpft wird. In der Ostukraine festigten die ukrainischen Streitkräfte nach schweren Kämpfen ihre Kontrolle über eine wichtige Route nach Charkow, berichten die Briten. Ein Konvoi des Roten Kreuzes versucht heute, Zivilisten aus der südlichen Hafenstadt Mariupol zu evakuieren, die seit Beginn des Krieges von der russischen Armee umzingelt und belagert wird. Nach weiteren Informationen, die Reuters vorliegen, formiert Russland seine Streitkräfte für neue Angriffe im Südosten der Ukraine neu. Russische Raketen schlugen heute in den zentral ukrainischen Städten Poltawa und Krementschuk in die zivile Infrastruktur und in Wohnhäuser ein, sagte Dmitri Lunin, Leiter der lokalen Behörde in der Region Poltawa.




    – Rumänien unterstützt die Haltung der Europäischen Union gegenüber der Forderung Russlands, für exportiertes Gas in Rubel bezahlt zu werden, sagte der rumänische Wirtschaftsminister Virgil Popescu. Er erklärte, die Rumäninnen und Rumänen hätten keinen Grund zur Sorge, da weder der rumänische Staat noch Unternehmen direkte Verträge mit Gazprom hätten. Der deutsche Bundeskanzler Olaf Scholz erklärte hingegen, dass Russland nicht berechtigt sei, Zahlungen in Rubel zu verlangen, und fügte hinzu, dass die europäischen Staaten das russische Gas weiterhin vertragsgemä‎ß in Euro und Dollar bezahlen werden. Gazprom verschickte bereits Mitteilungen an seine Kunden über die Umstellung auf das neue Rubel-Zahlungssystem, das am Freitag nach einem Ultimatum des russischen Präsidenten Wladimir Putin in Kraft getreten ist. Moskau werde die Gaslieferungen nach Europa vorerst nicht einstellen, sagte Kreml-Sprecher Dmitri Peskow. Er präzisierte, dass die Zahlungen für Lieferungen nach dem 1. April in der zweiten Hälfte dieses Monats und im Mai erfolgen würden.





    – Die rumänische Athletin Kriszta Tunde Incze gewann am Freitagabend bei den Ringer-Europameisterschaften in Budapest die Bronzemedaille in der Kategorie 65 kg. In der kleinen Finale besiegte sie Sofia Hristova Gheorghieva aus Bulgarien. Rumänien gewann bei den Europameisterschaften in Budapest insgesamt drei Medaillen: Gold mit Andreea Beatrice Ana und zwei Bronzemedaillen mit Alina Vuc und Kriszta Incze.



  • Florin Cîțu și-a dat demisia de la conducerea PNL

    Florin Cîțu și-a dat demisia de la conducerea PNL

    Preşedintele PNL, Florin Cîţu, a
    anunţat, astăzi, că şi-a prezentat demisia din această funcţie. Cîţu a precizat, însă, că nu a luat în calcul
    o eventuală demisie din funcţia de preşedinte al Senatului. El a
    convocat, pentru astazi, o nouă şedinţă a Biroului executiv al formaţiunii cu
    prezenţă fizică, după ce a afirmat că reuniunea de ieri nu a fost statutară,
    deoarece nu a fost stabilită nici de el, nici de secretarul general al partidului.

    Mai multe filiale ale PNL
    au solicitat, în ultimele zile, convocarea unui congres extraordinar pentru
    înlocuirea lui Florin Cîţu de la şefia partidului. Liderii liberali care îl
    contestă pe acesta au stabilit convocarea Consiliului Naţional mâine, unde va
    fi decisă procedura pentru organizarea Congresului extraordinar din 10 aprilie
    pentru alegerea unui nou şef al partidului.

    Susţinut deschis de şeful
    statului, Klaus Iohannis, Cîţu a fost ales lider al PNL anul trecut, în
    septembrie, în locul lui Ludovic Orban, după un congres tensionat.

  • Nachrichten 01.04.2022

    Nachrichten 01.04.2022

    Rumänien ist mit einem massiven Zustrom von Geflüchteten aus der Ukraine konfrontiert und bewältigte auf eine bemerkenswerte Weise diese Situation. Dies erklärte der EU-Kommissar für Beschäftigung und Sozialschutz, Nicolas Schmit, auf einer Pressekonferenz in Bukarest. Gleichzeitig sicherte der europäische Beamte zu, dass Rumänien und die Länder, die mit der Flüchtlingskrise in der Ukraine konfrontiert sind, von der Europäischen Kommission unterstützt werden.



    Russland zieht einen Teil seiner Streitkräfte aus der Hauptstadtregion und der Stadt Tschernigow, etwa 80 Meilen nordöstlich von Kiew, ab, so ukrainische Beamte am Freitag. Gleichzeitig zwingen ukrainische Truppen nach Angaben eines Beraters von Präsident Wolodimir Zelenskyj die russischen Truppen, sich nordöstlich und nordwestlich der Hauptstadt zurückzuziehen, wie Reuters berichtet: Wir beobachten kompakte Bewegungen von Kolonnen (russischer Militärfahrzeuge) unterschiedlicher Größe, von denen einige in Richtung Weißrussland unterwegs seien, teilte der Gouverneur der Region Kiew, Oleksandr Pawliuk, auf Telegramm mit. In einer Erklärung des russischen Verteidigungsministeriums hieß es, die Truppen würden sich in der Nähe von Kiew und Tschernigow neu formieren, um sich auf andere Schlüsselgebiete zu konzentrieren und den Donbas, den abtrünnigen Osten der Ukraine, vollständig zu befreien. NATO-Generalsekretär Jens Stoltenberg hat bereits betont, dass das Bündnis noch immer nicht davon überzeugt ist, dass Russland in gutem Glauben verhandelt, da sich Moskaus militärisches Ziel seit dem Einmarsch in die Ukraine nicht geändert hat. Er sicherte zu, dass die NATO-Staaten die Ukraine so lange wie nötig mit Waffen versorgen werden. Die Präsidentin des Europäischen Parlaments, Roberta Metsola, verkündete hingegen am Donnerstagabend auf Twitter, dass sie auf dem Weg nach Kiew sei, ohne jedoch Einzelheiten zu dieser Reise zu nennen. Laut Presseagenturen ist Metsola der erste Leiter einer europäischen politischen Institution, der die ukrainische Hauptstadt seit Beginn der russischen Invasion am 24. Februar besucht. Vor ihr waren der polnische, der tschechische und der slowenische Premierminister sowie die europäische Generalstaatsanwältin, die Rumänin Laura Codruța Kӧvesi, in Kiew.



    Marcel Ciolacu, der Vorsitzende der in Bukarest mitregierenden Sozialdemokratischen Partei, kündigt an, den Ausschluss des Abgeordneten Dumitru Coarnă aus der Partei vorschlagen zu wollen. Er sagt, sein Handeln stehe im völligen Widerspruch zu den Vorstellungen der PSD von Demokratie, Freiheit und Grundrechten. Der ehemalige Polizist und Gewerkschaftsaktivist Coarnă war beim russischen Botschafter in Bukarest, Valeri Kuzmin zur Audienz. Zusammen mit drei anderen Parlamentariern, ehemaligen Mitgliedern der nationalistischen Oppositionspartei AUR, unterbreitete er dem russischen Botschafter einen Vorschlag zur sogenannten Neutralität Rumäniens im russischen Krieg in der Ukraine. Ciolacu betonte, die PSD sei eine europafreundliche Partei, die eine entscheidende Rolle beim EU- und NATO-Beitritt Rumäniens gespielt und die bewaffnete Aggression der Russischen Föderation in der Ukraine scharf verurteilt habe.



    Der Nationale Politische Vorstand der PNL (die in Rumänien mitregiert) hielt am Freitag eine Online-Sitzung ab, in der beschlossen wurde, den Nationalrat der Partei am Sonntag einzuberufen. Auf der Tagesordnung des Rates steht die Einberufung eines außerordentlichen PNL-Kongresses, zu dem mehrere PNL-Führer aufgerufen haben, um Florin Cîțu als Parteivorsitzenden abzulösen. Die lokalen Liberalen werfen Florin Cîțu vor, die Beziehungen zur PSD innerhalb der Koalition zu belasten, wenig mit der Parteibasis zu kommunizieren und ein schlechtes öffentliches Image zu haben, was sich auf die Umfragewerte der PNL auswirkt. Sollte sich der Vorsitzende der Liberalen weigern, zurückzutreten, werden die Parteiführer versuchen, durch eine Abstimmung in den satzungsgemäßen Gremien der Partei so schnell wie möglich einen außerordentlichen Kongress einzuberufen, heißt es aus denselben politischen Quellen. Cîțu, der offen von Staatschef Klaus Iohannis unterstützt wird, wurde im vergangenen September nach einem spannungsgeladenen Kongress zum Vorsitzenden der PNL gewählt und löste damit Ludovic Orban ab.



    Am Donnerstag wurden in Rumänien fast 3.000 Coronaneuinfektionen und 21 Todesfälle registriert, teilte das Gesundheitsministerium mit. Seit dem Ausbruch der Pandemie vor zwei Jahren wurden in Rumänien mehr als 2,85 Millionen Infektionen mit dem neuen Coronavirus bestätigt. Über 65 000 Patienten sind mit oder an Corona gestorben. Mehr als 8 Millionen Menschen wurden vollständig geimpft. Seit dem 9. März gibt es in Rumänien keine Coronabeschränkungen mehr.

  • Jurnal românesc – 30.03.2022

    Jurnal românesc – 30.03.2022

    Preşedintele Senatului, Florin Cîţu, aflat într-o vizită în Statele Unite ale Americii, s-a întâlnit cu preşedintele Camerei Reprezentanţilor a SUA, Nancy Pelosi, cu care a discutat despre importanţa României în NATO, consolidarea capabilităţilor de apărare şi programul Visa Waiver. Întrevederea a avut loc la 29 martie, dată la care, în urmă cu 18 ani, România adera la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, cea mai importantă alianţă politico-militară de după cel de-al Doilea Război Mondial. Şeful Senatului a precizat că, împreună cu oficialul american, a căutat noi oportunităţi de dezvoltare economică pentru prosperitatea ambelor state şi care să ţină cont de dinamica regională actuală. O delegaţie a Parlamentului României, condusă de Florin Cîţu, şi din care fac parte senatori şi deputaţi social-democraţi, liberali, ai Uniunii Salvaţi România şi ai minorităţii maghiare a efectuat o vizită de lucru la Washington, în perioada 24-30 martie, şi a avut întâlniri cu reprezentanţi ai Congresului, ai Departamentului de Stat, ai mediului de afaceri american şi ai comunităţii româneşti din zonă.

    Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a prelungit, până la 15 aprilie, perioada de depunere a cererilor de granturi de către mediul asociativ românesc din Ucraina. Decizia le-a fost comunicată părţilor interesate în cadrul unei noi întâlniri online pe care Departamentul a avut-o cu membrii comunităţilor româneşti din statul vecin şi cu reprezentanţii misiunilor diplomatice ale României în regiune. Ne dorim ca un număr cât mai mare de asociații românești din Ucraina să răspundă apelului nostru și, astfel, să ne unim forțele în slujba binelui, a transmis şeful DRP, secretarul de stat Florin Cârciu. Este a patra întrevedere pe care Departamentul o organizează cu reprezentanţii românilor din Ucraina, iar potrivit conducerii DRP, astfel de întâlniri vor conitunua să aibă loc la intervale regulate de timp. Informaţii despre granturile oferite de statul român comunităţilor româneşti din Ucraina se găsesc pe site-ul dprp.gov.ro.

    Federaţia Asociaţiilor de Români din Europa transmite că 10 camioane cu ajutoare ajung, în această săptămână, în Ucraina, în zonele Cernăuţi şi Odesa. Ajutoarele, strânse în Spania de la cetăţeni spanioli şi români, sunt distribuite cu sprijinul International Cultural Exchange. Preşedintele FADERE, Daniel Ţecu, arată că organizaţia a militat întotdeauna pentru apărarea drepturilor diasporei româneşti, in special a celei din teritoriile limitrofe graniţei României, cu importantă tradiţie istorică. În acest sens, Federaţia a salutat declaraţia preşedintelui Ucrainei, Volodimir Zelensky, conform căreia îşi doreşte să semneze un acord cu România pentru protejarea limbii române în Ucraina, în semn de respect faţă de minoritatea română. Ţecu a precizat că, în ultimele săptămâni, FADERE a trimis 23 de convoaie umanitare în Ucraina, în zonele locuite de români. Aproximativ 410.000 de etnici români trăiesc în statul vecin, concentraţi în regiunile Transcarpatia, Cernăuţi şi Odesa.

    Criticul de teatru Georges Banu, regizorul Gábor Tompa, directorul Teatrului Național din Luxemburg Frank Hoffmann, scenograful Dragoş Bughiar şi actorii Oana Pellea și Patrick Le Mauff au participat la masa rotundă Teatru și așteptare – De ieri până azi, care a avut loc la 29 martie, la Luxemburg. Evenimentul, iniţiat de ICR Bruxelles în parteneriat cu Ambasadele României şi Franţei în Marele Ducat, a precedat premiera spectacolului Scaunele de Eugène Ionesco şi le-a oferit participanţilor ocazia de a face o analiză a locului și rolului teatrului în societatea actuală. Spectacolul Scaunele, regizat de Gábor Tompa, scenografia semnată de Dragoș Buhagiar, dramaturgia de Florian Hirsch, cu actori Patrick Le Mauff și Oana Pellea în rolurile principale, va fi jucat şi în perioada următoare pe scena Teatrului Național din Luxemburg. Reprezentaţii vor avea loc până la finele lunii martie, la 1, 3 şi 6 aprilie. ICR Bruxelles precizează că evenimentele sunt parte integrantă a programului Luna Francofoniei la Luxemburg și a Zilei Mondiale a Teatrului, marcată la 27 martie.


  • 29.03.2022 (mise à jour)

    29.03.2022 (mise à jour)

    Conversation – Le président roumain, Klaus Iohannis, a eu mardi, une conversation
    téléphonique avec son homologue ukrainien Volodymyr Zelensky, sur la situation
    critique en Ukraine voisine. « La Roumanie continuera à s’occuper de tout
    citoyen ukrainien qui entre sur son territoire », a déclaré le président
    roumain, sur Twitter. Il a ajouté que plus de 125 camions remplis d’aides
    humanitaires, des ambulances et des véhicules de sapeurs -pompiers offerts par les
    pays européens, y compris par la Roumanie étaient arrivés en Ukraine par le
    biais du centre logistique humanitaire de Suceava, dans le nord-est. A son
    tour, le leader ukrainien a raconté à son homologue de Bucarest les crimes de
    guerre des soldats russes contre les civils ukrainiens. Les présidents Iohannis et Zelensky ont déjà
    discuté par téléphone le 24 février et le 13 mars. Le chef de l’Etat roumain a
    assuré son homologue ukrainien de tout l’appui de la Roumanie, tant au niveau
    bilatéral que dans le cadre de l’UE.




















    Commissaire
    – On ne saurait quantifier encore les effets de la guerre en Ukraine sur
    l’économie européenne, mais il est évident que les prévisions de croissance
    économique, aussi bien au sein de l’UE qu’en Roumanie, doivent être révisées à
    la baisse. C’est ce qu’a affirmé mardi, le commissaire européen à l’Economie,
    Paolo Gentiloni, présent à Bucarest pour participer à une conférence organisée
    par la publication L’Economist. A son tour, le ministre roumain des Finances,
    Adrian Câciu, a annoncé que la Roumanie a obtenu auprès de Bruxelles une
    flexibilité des moyens d’utilisation des fonds communautaires de sorte que 70 à
    80% des nouvelles mesures de soutien du pouvoir d’achat des Roumains soient
    financées du budget européen. Lors d’une entrevue avec le responsable européen,
    le premier ministre roumain, Nicolae Ciuca, a fait savoir que la Roumanie, en
    tant que membre de l’UE et de l’OTAN,
    était un pays sûr, ce qui représentait une garantie pour la sécurité des
    affaires et des investissements. Les deux dignitaires ont examiné aussi les
    effets de la guerre en Ukraine sur l’économie. A cette occasion, Nicolae Ciuca
    a présenté les efforts déployés par Bucarest pour gérer le flux de réfugiés
    ukrainiens et la solidarité des Roumains envers le peuple ukrainien en proie à
    la guerre.














    Réfugiés
    – Les ministres européens de l’Intérieur ont approuvé lundi un plan visant une
    meilleure coordination dans le cas des réfugiés de guerre ukrainiens. La
    commissaire européenne aux affaires intérieures, Ylva Johansson, a annoncé que
    jusqu’ici 3,8 millions d’Ukrainiens ont quitté le pays, principalement des
    femmes, des enfants et des personnes âgées. Les Etats membres ont demandé à la
    Commission des fonds supplémentaires pour gérer le problème des réfugiés et
    l’exécutif européen a annoncé déjà son intention d’élaborer une aide
    supplémentaire. Les ministres de l’intérieur de l’UE ont décidé de lancer une
    plateforme européenne pour enregistrer les réfugiés qui arrivent dans les Etats
    membres et font la demande de protection temporaire. Ce qui plus est, les
    responsables européens ont décidé d’un règlement commun visant l’accueil et le
    soutien accordé aux enfants, y compris aux mineurs non-accompagnés, ainsi que
    d’un plan contre la traite des personnes. Dans ce contexte, la Roumanie
    poursuit ses actions visant à appuyer les réfugiés ukrainiens et les autorités
    de Kiev. Depuis le début de la guerre, plus de 570 mille citoyens ukrainiens
    sont entrés en Roumanie, dont la vaste majorité a seulement transité notre
    pays. Quelque 4 300 réfugiés ont fait des demandes d’asile en Roumanie.


    Visite
    – En visite aux Etats-Unis, le chef du Sénat roumain, Florin Cîtu, a rencontré
    la présidente de la Chambre des Représentants, Nancy Pelosi. Les deux
    responsables politiques ont discuté du rôle de la Roumanie au sein de l’Otan,
    de la consolidation des capacités roumaines de défense et du programme de
    suppression des visas, Visa Waiver. Lundi, Cîtu a eu des pourparlers avec le
    leader des républicains de la Chambre des Représentants, Kevin McCarthy, au
    sujet de la majoration à 2,5% du PIB du budget alloué par Bucarest à la défense.
    Autres thèmes abordés : la nécessité d’un durcissement des sanctions
    contre la Russie et le stade des projets de sécurité énergétique déroulés par
    la Roumanie. A la tête d’une délégation parlementaire, Florin Cîtu fait une
    visite de travail à Washington jusqu’au 30 mars.
















    Covid
    – 4 276 nouveaux cas de Covid 19 ont été confirmés en 24 heures en Roumanie,
    ont annoncé mardi les autorités de Bucarest. C’est une hausse de 2 325 cas par
    rapport à lundi. Un peu plus de 2 700 malades de covid sont actuellement
    hospitalisés, dont 400 dans des unités de soins intensifs. 45 décès ont également été rapportés, dont un
    antérieur à cet intervalle. Le ministre de la Santé, Alexandru Rafila, a affirmé qu’un retour à la
    normale dans les hôpitaux qui soignent des malades de Covid 19 devrait se
    réaliser progressivement d’ici le 30
    septembre.






















    Météo
    – En Roumanie, il continuera à faire beau et particulièrement chaud pour cette
    fin mars. Mercredi, les températures iront de 15 à 25 degrés. A Bucarest, nous
    auront un peu de vent et 24 degrés.



  • Nachrichten 28.03.2022

    Nachrichten 28.03.2022

    Der Präsident der Ukraine Wolodimir Zelenskyj erklärte, die Ukraine sei bereit, mit Russland über die Annahme eines neutralen Status als Teil eines Friedensabkommens zu sprechen. Eine neue Gesprächsrunde soll am Dienstag in Istanbul (Türkei) beginnen. Ein Treffen zwischen den Präsidenten Wladimir Putin und Wolodimir Zelenskyj, um über den Krieg in der Ukraine zu sprechen, wäre jetzt kontraproduktiv, sagte der russische Außenminister Sergej Lawrow. Andererseits belaufen sich die Verluste der Ukraine aufgrund des von Moskau ausgelösten Krieges auf mehr als 564 Milliarden Dollar, wie Wirtschaftsministerin Yulia Sviridenko von Reuters zitiert wurde. Vor Ort formieren sich die russischen Streitkräfte neu, können aber nirgendwo in der Ukraine vorrücken. Mehrere Einheiten der russischen Armee sind unter großen Verlusten nach Belarus zurückgekehrt. Die Lage in Mariupol, der Hafenstadt am Asowschen Meer, in der die blutigsten Kämpfe seit Beginn des Krieges stattgefunden haben, bleibt dramatisch. Das Rote Kreuz hat erklärt, dass es nicht in der Lage ist, Hilfsgüter in die von russischen Truppen belagerte Stadt zu bringen, und hat Russland und die Ukraine aufgefordert, einen humanitären Korridor zu errichten. Nach Angaben der dortigen Behörden sind immer noch etwa 160 000 Zivilisten in der Stadt eingeschlossen, ohne Wasser, Lebensmittel, Medikamente oder Strom. Russland seinerseits bestreitet nach wie vor, dass seine Angriffe auf Zivilisten abzielen, und wirft der Ukraine vor, sich wiederholt nicht auf sichere Korridore für die Evakuierung der Bevölkerung geeinigt zu haben. 1.140 ukrainische Schülerinnen und Schüler werden im Rahmen des rumänischen Plans in rumänische Schulen studieren. Dies teilte Bildungsminister Sorin Cîmpeanu mit. Insgesamt reisten fast 34.000 Minderjährige nach der russischen Invasion in der Ukraine nach Rumänien ein. Die Mehrzahl der ukrainischen Schülerinnen und Schüler werde jedoch den Unterricht nach dem ukrainischen Lehrplan fortsetzen, so Câmpeanu.



    In Europa gibt es kein Risiko für die Lebensmittelsicherheit, was die Versorgung angeht. Stattdessen haben wir eine Inflation – sagte der EU-Kommissar für Wirtschaft, Paolo Gentiloni, nach seinem Treffen mit Finanzminister Adrian Câciu am Montag in Bukarest. Rumänien könnte in diesem Jahr ein starkes Wirtschaftswachstum von etwa 4 % verzeichnen, aber die Auswirkungen des Krieges in der Ukraine werden dieses Wachstum beeinträchtigen,fügte Paolo Gentiloni hinzu. Er erläuterte, dass die Inflation im Februar in der EU auf 6,2 % und in Rumänien auf 7,9 % gestiegen sei und die Aussichten auf weiteres Wachstum bestünden. Die Gespräche zwischen den beiden Beamten bezogen sich auf die wirtschaftlichen Maßnahmen, die im Zusammenhang mit Schocks in der Lieferkette zu ergreifen sind. Sie erörterten auch die Lage, in der sich die europäischen Länder aufgrund des Konflikts in der Ukraine befinden, und die Maßnahmen zur Bewältigung des Flüchtlingszustroms. Paolo Gentiloni hält sich am Montag und Dienstag in Bukarest auf, wo er mit Präsident Klaus Iohannis und Ministerpräsident Nicolae Ciucă sowie anderen rumänischen Amtsträgern zusammentreffen wird. Im Mittelpunkt des Besuchs stehen die wirtschaftlichen Aussichten sowie die Lage in Rumänien, einen Monat nach Beginn des Krieges in der Ukraine.



    Der Krieg Russlands gegen die Ukraine beeinträchtigt das Sicherheitsklima in der Schwarzmeerregion und in Südosteuropa ernsthaft, sagte der rumänische Premierminister Nicolae Ciuca zum Abschluss eines Treffens der NATO-Regierungschefs aus Südosteuropa in Sofia. Ihm zufolge ist Einigkeit das Schlüsselelement bei der Bewältigung von Konflikten, und die anwesenden Beamten beschlossen, in ihrer strategischen Ausrichtung auf die euro-atlantischen Werte Entschlossenheit zu zeigen. Wir haben keinen Zweifel daran, dass Russland heute die größte Bedrohung für unsere gemeinsame Sicherheit darstellt. Wir brauchen eine stärkere Verteidigung und eine wirksamere Abschreckung, fügte Nicolae Ciuca hinzu. In diesem Zusammenhang erörterten die anwesenden Regierungschefs die gemeinsame Zusammenarbeit bei der Gewährleistung der Sicherheit in ihren Ländern unter Berücksichtigung der jüngsten NATO-Beschlüsse. Ein weiteres wichtiges Thema war die Verringerung der Abhängigkeit von russischem Gas und die Suche nach Lösungen für den Anschluss der Region an Gaspipelines aus Westeuropa, insbesondere über Griechenland.



    Der rumänische Verteidigungsminister Vasile Dîncu besucht heute mit seinem italienischen Amtskollegen Lorenzo Guerini dem 57. Luftwaffenstützpunkt in Mihail Kogălniceanu, im Südosten des Landes. Am Samstag gab Lorenzo Guerini bekannt, dass Italien vier weitere Kampfjets nach Rumänien schicken werde, um die Südostflanke der NATO zu stärken. Italien hat bereits vier Eurofighter auf dem Militärstützpunkt Mihail Kogălniceanu stationiert, die durch diese vier Kampfflugzeuge ergänzt werden. Seit Dezember 2021 ist die italienische Luftwaffe im Rahmen der NATO-Luftpolizei Süd mit der Luftüberwachung in der Region betraut.



    Der Vorsitzende des rumänischen Senats und der Liberalen Partei, Florin Cîțu, bekräftigte in Gesprächen mit Beamten in Washington die Notwendigkeit, die Ostflanke der NATO zu stärken. Unter anderem wurde über die Verstärkung der amerikanischen Militärpräsenz gesprochen. 25 Jahre nach dem Beginn der strategischen Partnerschaft zwischen Rumänien und den USA bekräftigte Florin Cîțu die Verpflichtung Rumäniens, die Verteidigungsausgaben auf 2,5 % des BIP zu erhöhen und die militärische Zusammenarbeit mit den Vereinigten Staaten zu intensivieren. In einem Posting fügte Florin Cîțu hinzu, dass ein weiteres Thema der Diskussion die Bedeutung der europäischen Energiesicherheit und die Rolle Rumäniens in diesem Prozess war.



    Binnen 24 Stunden wurden in Rumänien 1.951 Neufälle von COVID-19 bestätigt, teilten die Behörden am Montag mit. Die meisten Neuerkrankungen, mehr als 650, wurden in Bukarest registriert. Höhere Infektionsraten gibt es auch in den Landkreisen Cluj, Timiș und Ilfov. In den Krankenhäusern sind inzwischen mehr als 2 800 Patienten mit dem Coronavirus infiziert, von denen 400 auf der Intensivstation behandelt werden. Außerdem wurden acht Todesfälle gemeldet. Das Nationale Gesundsheitsinstitut gab bekannt, dass in der vergangenen Woche mehr als 13 600 Dosen des Impfstoffs verabreicht wurden, davon etwa 1 900 als erste Dosis. Seit Beginn der Impfkampagne am 27. Dezember 2020 wurden mehr als 16,7 Millionen Dosen des Covid-Impfstoffs in Rumänien verabreicht.

  • Jurnal românesc – 28.03.2022

    Jurnal românesc – 28.03.2022

    Românii din Statele Unite ale Americii sunt oameni care, deşi sunt la distanţă de câteva mii de km de ţară, au rămas conectaţi şi contribuie la dezvoltarea şi modernizarea României, a declarat, la Washington, preşedintele Senatului, Florin Cîţu. Este important să dezvoltăm o relaţie puternică cu diaspora pentru transferul de know-how, prin experienţa şi prin bunele practici dobândite în afară, a spus Cîţu după o întâlnire cu membrii comunităţii româneşti din capitala americană şi din statele Maryland şi Virginia. Al doilea om în statul român le-a transmis conaţionalilor că sunt foarte importanţi în cadrul Parteneriatului Strategic şi că toţi românii din SUA pot contribui la consolidarea şi promovarea acestuia. Florin Cîţu efectuează o vizită de lucru în Statele Unite ale Americii, în perioada 24-30 martie, unde are programate întâlniri cu reprezentanţi ai Congresului, ai mediului de afaceri, precum şi cu comunitatea românească din zonă. În cadrul unei astfel de întrevederi, pe care a avut-o cu consilierul politic al Departamentului de Stat Derek Chollet, Cîţu a vorbit despre identificarea de noi domenii de cooperare, necesitatea consolidării Flancului Estic al NATO şi includerea cât mai rapidă a României în Programul Visa Waiver.

    Avantajele apropierii Republicii Moldova de România, impactul acțiunilor desfășurate de Bucureşti pentru sprijinirea parcursului european al Chişinăului şi modalitățile de intensificare a cooperării între cele două state au fost subiectele principale ale unei mese rotunde care a avut loc în capitala moldoveană. Dezbaterea, organizată de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova şi Parlamentul Republicii Moldova, a marcat aniversarea a 104 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Nu doar limba, cultura și tradițiile ne leagă, ci și istoria noastră comună. Și cu cât vom cunoaște mai mult și mai bine istoria, vom putea consolida prezentul și vom putea construi un viitor împreună, a declarat şeful Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova, Adrian Dupu. La rândul său, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a arătat că la Chișinău există o guvernare pro-europeană, care doreşte să preia din experienţa Bucureştiului în ceea ce priveşte aderarea la Uniunea Europeană. El le-a mulţumit factorilor de decizie din România pentru gestul firesc de a oferi ajutor umanitar, financiar şi logistic în contextul crizei umanitare provocate de războiul pornit de Rusia în Ucraina.

    Expoziția Mama Clara-Haya. Iubire, recunoștință, teamă de despărțire a artistei israeliene de origine română Anat Manor va avea loc, în perioada 29 martie – 28 aprilie, la sediul ICR Tel Aviv. Proiectul cuprinde picturi, desene și asamblaje realizate de artistă ca un tribut pentru mama ei, Clara Marcus, născută în România, la Târgu Ocna. Vernisajul expoziției, în limbile engleză și ebraică, va avea loc pe 29 martie, de la ora 18.00, și va fi transmis prin online pe pagina de Facebook a reprezentanţei culturale româneşti în Israel. Anat Manor s-a născut în Israel, din părinți de origine română. A studiat arte vizuale în Israel și în Germania. Este cunoscută în special pentru proiectele foto-video, precum și pentru desenele și picturile conceptuale. În prezent, trăiește și lucrează la Berlin.

    Un material video, care îl aduce în prim plan pe dramaturgul român Matei Vișniec, a fost postat, la 27 martie, pe conturile de socializare ale ICR Lisabona cu ocazia Zilei Mondiale a Teatrului. Actorul portughez Nuno Pinheiro a realizat o lectură dramatizată a capitolului 6 din volumul Teatrul descompus sau Omul-Pubelă de Matei Vișniec, a cărui traducere în portugheză a apărut în 2012. Născut în România în 1956, Matei Vișniec are mai mult de 30 de piese publicate și numele său a figurat pe afișe în peste 40 de țări. Este dramaturgul cu cele mai multe piese puse în scenă în România. A fost distins cu premiul Uniunii Scriitorilor în 1984, 1992, 1996 şi 1998, cu Premiul UNITER în 1991, a primit Marele Premiu de teatru radiofonic al Societăţii Autorilor şi Compozitorilor Dramatici din Franţa în 1994 şi Premiul Academiei Române în 1998. În 2008 şi 2009 a primit Premiul Coup de Coeur la Festivalul Off din Avignon şi a fost recompensat cu Premiul European pentru întreaga activitate. În 2016, cartea sa Negustorul de începuturi de roman a primit premiul Jean Monnet pentru literatură europeană. Înregistrarea video cu momentul artistic al actorului Nuno Pinheiro poate fi urmărită pe pagina de Facebook a ICR Lisabona.


  • Florin Cîţu a reiterat, la Washington, necesitatea consolidării Flancului Estic al NATO

    Florin Cîţu a reiterat, la Washington, necesitatea consolidării Flancului Estic al NATO

    Preşedintele Senatului, Florin Cîţu, liderul PNL, a reiterat necesitatea consolidării Flancului Estic al NATO, inclusiv prin întărirea prezenţei forţelor militare americane, în discuţiile purtate la Washington cu Derek Chollet, consilier politic al Departamentului de Stat.

    Anul acesta marchează aniversarea a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic România – SUA. În acest context, am discutat cu Derek Chollet, consilier politic al Departamentului de Stat, despre identificarea unor noi domenii şi oportunităţi de cooperare cu SUA. Am reiterat necesitatea consolidării Flancului Estic al NATO, inclusiv prin întărirea prezenţei forţelor militare americane. Am transmis angajamentul României pentru creşterea la 2,5% din PIB a cheltuielilor de apărare şi intensificarea cooperării cu SUA pentru dezvoltarea capabilităţilor forţelor armate române, a scris Florin Cîţu sâmbătă, pe pagina sa de Facebook

    Securitatea energiei europene,
    finanţele internaţionale, dezvoltarea şi evoluţiile de securitate în regiunea
    Mării Negre precum și includerea României în programul Visa Waiver se numără printre temele de discuție care se află pe agenda delegației Senatului României

    Ne-am consultat pe tema situaţiei din Ucraina, a măsurilor luate în acest context, şi a modalităţilor de sprijinire a Ucrainei. Un alt subiect a fost importanţa includerii cât mai rapide a României în Programul Visa Waiver, a mai scris Cîțu.

    Preşedintele Senatului efectuează o vizită de lucru la Washington, între 24-30 martie. Sunt programate întâlniri cu reprezentanţi ai Legislativului SUA, ai mediului de afaceri, dar şi cu comunitatea românească din zonă.