Radio România Internațional

Tag: fonduri europene

  • Parlamentul European a adoptat bugetul UE pe 2024

    Parlamentul European a adoptat bugetul UE pe 2024

    Acordul privind bugetul Uniunii Europene pentru anul 2024 a fost adoptat de plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg, cu 519 voturi pentru, 79 împotrivă şi 30 abţineri – precizează, într-un comunicat, eurodeputatul liberal român Siegfried Mureşan, care a fost negociator-şef pentru bugetul de anul viitor al Legislativului comunitar.

    Astfel, bugetul Uniunii Europene pentru anul viitor prevede o suplimentare de 807 milioane de euro a alocărilor în domeniile şi programele care au nevoie de mai multă finanţare, precum cercetarea, Programul de studii Erasmus+, sprijinirea tinerilor fermieri şi Vecinătatea estică şi sudică, inclusiv Republica Moldova. În plus, acordul final elimină tăierile bugetare în valoare de aproximativ 700 de milioane de euro propuse de Consiliul Uniunii Europene la începutul negocierilor.

    Siegfried Mureşan şi-a exprimat satisfacţia pentru că echipa pe care a condus-o a obţinut tot ceea ce a promis la începutul negocierilor:

    Am obţinut, în primul rând, un acord pe buget în timpul util, până la finalul anului, astfel încât legea bugetului să intre în vigoare din prima zi a anului viitor şi să oferim predictibilitate tuturor beneficiarilor de fonduri europene din România şi din Uniunea Europeană – a declarat Siegfried Mureşan.

    În al doilea rând, a afirmat eurodeputatul român, care este vicepreşedinte al grupului Partidului Popular European, bugetul cuprinde creşteri de fonduri pentru domeniile şi priorităţile unde oamenii aşteaptă ca Uniunea Europeană să ia măsuri.

    Bugetul Uniunii Europene pentru anul 2024, în valoare de peste 189 de miliarde de euro, cuprinde suficiente fonduri pentru a finanţa priorităţile tradiţionale ale Uniunii, precum Politica de Coeziune şi Politica Agricolă Comună, din care România primeşte majoritatea fondurilor europene nerambursabile.

    În plus – mai spune Siegfried Mureşan -, am obţinut creşteri de alocări în domeniile care au nevoie de finanţare suplimentară: este vorba despre cercetare, în special în sectorul medical, de bursele de studiu Erasmus+, dar şi pentru tinerii fermieri.

    În acelaşi timp, suplimentăm bugetul pentru ajutor umanitar. Vrem ca Uniunea Europeană să ajute la reducerea riscurilor la adresa umanităţii cauzate de cele două războaie de la graniţa noastră: din Ucraina şi din Orientul Mijlociu – a precizat Siegfried Mureşan după votul din plenul Parlamentului European.


  • Finanțare europeană pentru exportul cerealelor ucrainene

    Finanțare europeană pentru exportul cerealelor ucrainene

    Ucraina depinde de coridoarele de transport europene, în condițiile în care exporturile și importurile sale pe mare sunt suspendate din cauza blocadei impuse de Rusia porturilor ucrainene. Cifrele arată că în perioada mai 2022 – august 2023, culoarele de solidaritate au permis Ucrainei să exporte peste 53 de milioane de tone de produse agricole, inclusiv aproape 48 de milioane de tone de cereale, oleaginoase şi alte produse conexe.



    Se estimează că aceste exporturi au adus Ucrainei venituri totale de aproximativ 38 de miliarde de euro. În acelaşi timp, Ucraina a importat aproape 34 de milioane de tone de mărfuri via culoarele de solidaritate, cu o valoare de aproximativ 70 de miliarde de euro.



    Aceasta arată că parteneriatul nostru economic duce la majorarea exporturilor şi importurilor, a declarat comisarul european pentru Transporturi, românca Adina Vălean, în cadrul unei întrevederi cu ministrul ucrainean al infrastructurii, Oleksandr Kubrakov. De asemenea, comisarul european a anunţat lansarea de către Comisia Europeană a unei linii de finanţare pentru infrastructura ce deserveşte exportul ucrainean prin statele membre.



    Vrem să asigurăm integrarea viitoare a sistemului ucrainean de cale ferată cu sistemul de transport al UE prin introducerea ecartamentului standard european, cu obiectivul de a avea o conexiune feroviară de-a lungul Ucrainei, începând de la Lvov şi până la Iaşi şi mai departe la Chişinău, în Republica Moldova. Infrastructura rezultată, şi cea pe care am modernizat-o în ultimele 16 luni, este aici pentru a rămâne şi reprezintă o integrare de facto, din punct de vedere al infrastructurii, a Ucrainei în piaţa unică europeană”, a mai spus comisarul. 60% din fluxul de pe culoarele solidarității trece prin România.



    Vorbim de drumuri, precum și de Dunăre şi Portul Constanţa la Marea Neagră – cele mai importante puncte pentru exportul ucrainean. În aceste condiţii, România ar putea obţine o mare parte din finanţare, dacă va depune proiecte până în luna ianuarie, când se închide apelul.



    Dunărea în aval, pe graniţa cu Ucraina şi, apoi, Portul Constanţa sunt două puncte care pot atrage finanţare europeană consistentă”, a spus Adina Vălean. ”Discutăm, pe de o parte, despre măsuri de eficientizare a operaţiunilor din Portul Constanţa. Pe de altă parte, vorbim de creşterea capacităţii de transfer a mărfurilor direct de pe un vas pe altul. Avem discuţii despre achiziţionarea unor echipamente specifice din alte ţări, care vor fi aduse în Portul Constanţa”, a explicat comisarul.



    O noutate a liniei de finanţare de 7 miliarde de euro este faptul că Republica Moldova şi Ucraina vor putea depune proiecte în condiţii similare cu statele membre, adică fără a fi obligate să aibă un partener comunitar.






  • Coordonarea digitală a sistemelor de securitate socială

    Coordonarea digitală a sistemelor de securitate socială

    Comisia propune măsuri concrete pentru digitalizarea în continuare a coordonării sistemelor de securitate socială din Europa pentru a face accesul mai rapid și mai simplu la aceste servicii la nivel transfrontalier.

    Aceasta va îmbunătăți schimburile de informații între instituțiile naționale de securitate socială și va accelera recunoașterea și acordarea prestațiilor eligibile la nivel transfrontalier. Astfel, cetățenilor europeni le va fi mai ușor să locuiască, să lucreze și să călătorească în străinătate, întreprinderilor le va fi mai ușor să își desfășoare activitatea în alte țări ale Uniunii și administrațiilor naționale să își coordoneze sistemele de securitate socială la nivel transfrontalier.

    În acest scop, Comisia invită statele membre să accelereze implementarea la nivel național a schimbului electronic de informații privind securitatea socială, astfel încât acesta să fie pe deplin operațional până la sfârșitul anului 2024 în întreaga Europă. Acest sistem digitalizează schimburile dintre instituțiile naționale de securitate socială, pentru a renunța la procedurile pe suport de hârtie, care iau mult timp și sunt greoaie. Toate statele membre ar trebui să ofere proceduri integral online pentru o coordonare mai intensă a sistemelor de securitate socială, iar pentru asta se pot baza pe Regulamentul privind portalul digital unic, care prevede ca această implementare să se facă până cel târziu la 12 decembrie 2023.

    Comisia mai cere statelor membre să se implice pe deplin în activitățile-pilot legate de pașaportul european de securitate socială și să depună eforturi în vederea introducerii portofelelor europene pentru identitatea digitală, care le vor permite cetățenilor UE să dețină versiuni digitale ale documentelor, facilitând verificarea instantanee a acestora.

    Comisia va sprijini statele membre ale UE în implementarea acestor acțiuni, oferind asistență tehnică, inclusiv prin instrumentul de sprijin tehnic și punând la dispoziție fonduri europene, prin diverse programe.


  • Jurnal Românesc – 30.08.2023

    Jurnal Românesc – 30.08.2023

    Miniştrii români ai Finanţelor, Muncii şi Fondurilor Europene au discutat, la Bruxelles, cu echipele tehnice ale Comisiei Europene chestiuni legate de fonduri europene, deficit bugetar, dar şi despre viitoarea legea a pensiilor speciale. Guvernul României ar dori un deficit bugetar de aproximativ 5,4%, în condiţiile în care şi-a asumat anterior 4,4%. Diferenţa, spun miniştrii, vine din cheltuieli suplimentare neplanificate în condiţiile războiului din Ucraina. Potrivit lor, România a cheltuit mai mult cu 0,5 procente din PIB pentru Apărare şi a suferit pierderi din cauza importurilor de cereale ieftine ucrainene. România este singura ţară care are deschisă o procedură de infringement pe deficit bugetar, suspendată în contextul crizei. Întâlnirea a fost mai mult o informare tehnică, o prezentare a tuturor măsurilor şi a argumentelor României, iar Comisia Europeană are la dispoziţie două luni pentru un răspuns.



    Un nou modul naţional specializat în stins incendii de pădure, format din 56 de pompieri români, a înlocuit contingentul aflat de nouă zile pe teritoriul elen. Contingentul înlocuit a sprijit autorităţile din Grecia prin misiuni de stingere a incendiilor de pădure şi vegetaţie din nord-estul țării, în zona oraşului Alexandroupolis. Acesta a fost format tot din 56 de pompieri care s-au întors acasă, după ce au predat colegilor cele zece autospeciale de stingere dislocate pe teritoriul elen, astfel încât să fie asigurată continuitatea acţiunilor în cazul producerii unor situaţii care necesită intervenţia echipajelor. Măsura de a schimba efectivele a fost dispusă prin Hotărâre a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, având în vedere solicitarea autorităţilor elene transmisă prin Mecanismul European de Protecţie Civilă, referitoare la nevoia continuării sprijinirii operaţiunilor de stingere a incendiilor de pădure.



    Asociația Românilor din Republica Croația va inaugura expoziția interactivă și incluzivă Români de poveste”, eveniment care va încheia seria manifestărilor din cadrul proiectului Patrimoniul cultural românesc la viitor, ediția a II-a”. Vor fi două evenimente dedicate Zilei Limbii Române care vor avea loc la Split și Zagreb, pe 31 august și 3 septembrie. În cadrul celor două evenimente, participanții vor putea admira expoziția “Români de poveste”, un concept A fost odată, o colecție de povești și resurse educative. Colecția se adresează copiilor, dar și adulților care vor să afle mai multe despre români cu realizări remarcabile în muzică, literatură, pictură, sport sau istorie, între care Aurel Vlaicu, Nicolae Grigorescu, Nicolae Iorga, Lucian Blaga, Mihai Eminescu, George Enescu, I.L. Caragiale, Alexandru Ioan Cuza sau Ștefan cel Mare. Cele două evenimente, organizate cu sprijinul financiar al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. așteaptă peste 100 de vizitatori, români și croați. Comunitatea românească din Croația este formată, în mare majoritate, din cetățeni români care s-au stabilit acolo după anul 1990, însă există și o comunitate lingvistică istroromână. Aceasta numără aproximativ 100 de membri care trăiesc în Peninsula Istria și a reusit să își conserve de milenii dialectul pe care îl vorbește — dialectul istroromân, unul dintre cele 4 dialecte istorice ale limbii române.



    Cele mai de succes filme românești din ultimul an vor putea fi văzute în cadrul ediției a noua a ZFR Chișinău, care va avea loc între 21 și 24 septembrie la cinematograful Cineplex-Loteanu. Tradiționala secțiune FILME NOI va cuprinde câteva dintre cele mai așteptate lungmetraje recente: Oameni de treabă” (2022), de Paul Negoescu, Spre Nord” (2022), de Mihai Mincan, Tigru” (2023), de Andrei Tănase, Capra cu trei iezi” (2022), de Victor Canache și Boss” (2022), de Bogdan Mirică. La acestea se adaugă filmul pentru copii Copacul dorințelor: Amintiri din copilărie” (2021), de Andrei Huțuleac. Proiecțiile vor fi cu intrare liberă și vor fi urmate de discuții cu regizori și producători. Filmele, prezentate în premieră în Republica Moldova la ZFR, vor fi subtitrate în limba engleză.



    Joi, 31 august, se deschide la Centrul Expozițional ”Constantin Brâncuși” din Chișinău, cea de-a 33-a ediție a Expoziției Concurs de Artă Plastică Contemporană ”Saloanele Moldovei”. Manifestarea este una dintre cele mai longevive și simbolice manifestări artistice rezultate din colaborarea dintre Republica Moldova și România. În acest an, în urma unei jurizări, au fost acceptați să expună 226 de artiști din cele două țări, iar instituții de cultură din România și Republica Moldova au oferit nouă premii. Expoziția va putea fi admirată și la Bacău, începând cu data de 18 octombrie.






  • Finanțările prin RePowerEu

    Finanțările prin RePowerEu

    Parlamentul European (PE) a adoptat recent, în
    sesiune plenară la Strasbourg, planul REPowerEU, în valoare totală de 20 de
    miliarde de euro nerambursabile, România urmând să beneficieze de o alocare de
    1,39 de miliarde de euro în vederea finanţării de proiecte în domeniul
    energiei, bani pe care va trebui să îi cheltuiască până în 2026.

    În decembrie 2022, Parlamentul European şi Consiliul au ajuns la
    un acord politic privind finanţarea REPowerEU, care prevede posibilitatea ca
    statele membre să includă capitole referitoare la REPowerEU în planurile lor de
    redresare şi rezilienţă. Planul REPowerEU stabileşte o serie de
    măsuri menite să reducă rapid dependenţa de combustibilii fosili din Rusia şi
    să accelereze tranziţia verde, sporind în acelaşi timp rezilienţa sistemului
    energetic din UE. Planul se bazează pe trei piloni: diversificare, economisire
    şi accelerarea trecerii la energia curată.

    Europarlamentarul Maria Grapini apreciază finanțarea cu 20 de miliarde EUR în
    plus prin RePowerEU, dar a atras atenția în plenul Parlamentului European că
    este important să ajungă banii acolo unde este nevoie!




    Orice criză,
    orice tranziție costă cel mai mult pe cei săraci, cetățenii săraci,
    întreprinderile mici și mijlocii. Faptul că avem un plus de 20 de miliarde prin
    acest program RePowerEU este foarte bine. Problema este să vedem cum îi
    cheltuim, să ajung acolo unde trebuie și mă bucur că prin efortul mai multor
    europarlamentari s-a putut introduce acest amendament prin care planurile de
    redresare pot fi modificate dacă sunt bine argumentate, pentru că, domnule
    comisar, condițiile s-au schimbat și sigur că avem interesul ca să cheltuim
    eficient orice euro din acest program. Și cred că este foarte bine și pentru
    faptul că da, în sfârșit, s-a pus în acest regulament și faptul că trebuie să
    cunoaștem primii 100 de cei mai mari beneficiari ai acestor bani europeni.
    Noi, în comisia control bugetar, am cerut să știm
    beneficiarul final la toate fondurile europene, dar este un pas și sper că
    putem să continuăm încât banii să ajungă acolo unde trebuie.









  • Cardurile de energie, în pregătire

    Cardurile de energie, în pregătire

    Executivul de la București a aprobat, în
    urmă cu două săptămâni, instituirea unor măsuri de sprijin suportate parţial
    din fonduri europene aferente politicii de coeziune 2014-2020, destinate
    categoriilor de persoane vulnerabile pentru compensarea preţului la energie.

    Un
    card de energie va fi livrat de poştaş la domiciliu începând cu 1 februarie,
    iar pe data de 20 va putea fi utilizat pentru plata facturilor pentru energie
    electrică şi căldură și gaze, pentru lemne de foc, butelii de gaz, păcură,
    peleţi şi alte materiale de încălzire. Cardul are o valoare de 700 de lei
    (cca.140 euro) şi reprezintă prima tranşă a ajutorului total de 1.400 de lei
    pentru 2023, o subvenţie dedicată în general celor cu un buget mai mic de 2.000
    de lei (cca. 410 euro) pe membru de familie. Dacă mai mulți beneficiari au aceeași
    adresă de domiciliu, se va emite un singur card de energie pentru un loc de
    consum. Pentru
    cei care stau la casă lucrurile par destul de simple. Dacă beneficiarul deţine
    un apartament la bloc şi doreşte să plătească întreţinerea, el trebuie să se
    prezinte la administratorul asociaţiei de proprietari, cel care întocmeşte
    factura imobilului în relaţia cu furnizorul de căldură. Răspunderea
    revine administratorilor, care trebuie să facă calculul defalcat și, pe baza
    acestuia, să emită un certificat de validare a datoriei.

    În
    luna septembrie va începe distribuirea şi pentru cel de al doilea card de
    energie, cu o valoare tot de 700 de lei, însă Guvernul se gândeşte să lărgească
    sfera beneficiarilor, în sensul că ar putea primi toţi cei care se înscriu
    într-o limită a veniturilor de 3.000 de lei (cca. 610 euro) pe membru de
    familie. Beneficiarii cardului de energie vor putea face plata unor facturi la
    energie în baza acestui document, însoţit de cartea de identitate şi de factura
    pe care vor să o achite doar prin intermediul Poştei Române, a explicat
    ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş:

    Fie
    la poştaş, fie la oficiile poştale, de săptămâna viitoare sper să avem şi
    aprobat serviciul de e-mandat poştal, adică, inclusiv plăţi electronice, acolo
    unde este posibil. După fiecare operaţiune să solicite dovada serviciilor de
    mandat poştal, este documentul care confirmă că plata va avea loc, respectiv, Poşta
    Română va vira banii pe care îi primeşte de la noi către furnizorul de energie
    al beneficiarului. Vom
    da posibilitatea ca pe baza seriei pe care o are cardul de energie să poată fi,
    electronic, consultat soldul contului şi istoricul plăţilor.

    Tot din fonduri europene, dar și de la
    bugetul de stat, autoritățile vor continua să finanțeze și în 2023 acordarea
    voucherelor sociale oferite tot pe card, pentru achiziția de alimente și mese calde în valoare de
    250 lei (cca.50 euro), o dată la două luni. Peste 2,5 milioane de persoane sărace
    primesc aceste tichete din 2022. Pentru toţi clienţii casnici funcţionează, şi
    în 2023, sistemul de plafonare şi compensare a facturilor la energie.


  • Absorbție-recordu di fonduri europeane

    Absorbție-recordu di fonduri europeane

    România aprăftăsi, anlu ţi tricu, ună absorbţie di fonduri europeani di pisti 11 miliardi di euro, dimăndă premierlu Nicolae Ciucă. Șeflu a Executivului spusi că easti nai ma analtu livel agiumtu di cându ari acces la aesti finanţări europeani, iara tră 2023 ari naeti ţănearea ică năstritearea a lui. Tru dişcllidearea a protăllei andamasi di guvern ditu aestu an, el nica spusi că România avu ună execuţie bugetară bună şi că s-ncadră tru deficitu. Tru minduita a lui, Guvernul aprăftăsi realizarea a unei creaştiri economică pi cari nu u avea pruvidzută tu ahurhita a anlui tricutu, maxus după declanşarea a polimlui tru Ucraina şi după efectele pi cari li adusiră creastirea a păhadzloru la energie şi la gaze. Păradzlli europeañi cari intră tru România lipseaşti s’ndrupască, prota ş-prota, investiţiile, spuni premierul Nicolae Ciucă, aţea turlie că economia naţională s’poată s’ţănă keptu la provocărli ică efectili cari s’dukescu ică va s’dukească la nivelu a economiillei europeani ică mondiale.


    Nicolae Ciucă “Tră văsilia a noastră predicţia easti una pozitivă şi România acă numata va s-aibă idyiulu nivel di creaştere, va s’aibă ună creastire economică şi ea lipseaşti s’hibă ndrupătă pritu misuri la nivelu a Guvernului şi pritu misuri di agiutari a mediului di afaceri, a mediului antreprenorialu aşi cum u feaţimu şi anlu aestu, vahi ma multu di ahăntu, tră atea că avem ma largu la dispoziţie fonduri di garantari, garanţii di stat. Păradzlli pi cari lli-avemu la dispoziţie anlu aestu sunt 112 miliardi di lei ( cca. 22,7 miliardi euro) pruvidzuţ tră investiţii, cari să s’ducă concret tru investiţii.”


    Premierlu adusi aminti că nai ma mulţă păradz eara ahărdziţ şi anlu aestu ti investiţii, ama tră realizarea a ţintilor pripuse easti ananghi di solidaritate, empatie la nivel naţional, dialog cu partenerllii sociali, coordonari anamisa di ministere şi, nu dipu tru soni, di stabilitate politică. El nica spusi că şi tru aestu an va s’hibă promovate proiectele ţi eara tru akicăseari cu partenerii di coaliţie, s’hibă că aestea mutrescu educaţia, sănătatea, ică ti sturlli şi ţintele ditu Planul Naţional di Redresari şi Rezilienţă.


    Nicolae Ciucă “Avemu faptă muabeti tra s’bitisimu şi s’agreăm ma largu paketa di nomuri ali educaţie, s’deapoa unăoară ţi va s’ahurhească naua sesiune parlamentară s’avem asigurată pacheta di nomuri cari va s’intra tru debatu tru Parlament. Pi domeniul a sănătatillei avem tutunăoară apufusiti proiectele şi misurli cari mutrescu fătearea ma cu hăiri sistemlu medical ditu văsilia a noastră, suntu proiectili di modernizari a spitalelor pritu PNRR şi ateali pritu proiectili europeani.” Di altă altă parte, premierlu cundille că ari duri fonduri și tra s’ăltească di cu kiro ndrepturli ţi lă si cadu a pensionarilor ică ti alti categorii di cetăţeañi.


    Autoru: Mihai Pelin


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Absorbție-record de fonduri europene

    Absorbție-record de fonduri europene

    România a reuşit, anul trecut, o absorbţie de fonduri europene de peste 11 miliarde de euro, a anunţat premierul Nicolae Ciucă. Șeful Executivului a precizat că este cel mai înalt nivel atins de când are acces la aceste finanţări europene, iar pentru 2023 se intenţionează păstrarea sau chiar depăşirea lui. În deschiderea primei şedinţe de guvern din acest an, el a mai spus că România a avut o execuţie bugetară bună şi că s-a încadrat în deficit. În opinia sa, Guvernul a reuşit realizarea unei creşteri economice pe care nu o prevăzuse la începutul anului trecut, mai ales după declanşarea războiului în Ucraina şi după efectele pe care le-au produs creşterea preţurilor la energie şi la gaze. Banii europeni care intră în România trebuie să susţină, în primul rând, investiţiile, afirmă premierul Nicolae Ciucă, astfel încât economia naţională să poată rezista provocărilor sau efectelor care se resimt sau se vor resimţi la nivelul economiei europene sau mondiale.

    Nicolae Ciucă Pentru ţara noastră predicţia este una pozitivă şi România chiar dacă nu va mai avea acelaşi nivel de creştere, va avea o creştere economică şi ea trebuie susţinută prin măsuri la nivelul Guvernului şi prin măsuri de sprijinire a mediului de afaceri, a mediului antreprenoriala aşa cum am făcut-o şi anul acesta, poate mai mult decât atât, pentru că avem în continuare la dispoziţie fonduri de garantare, garanţii de stat. Banii pe care îi avem la dispoziţie anul acesta sunt 112 miliarde de lei ( cca. 22,7 miliarde euro) prevăzuţi pentru investiţii, care să se ducă concret în investiţii.

    Premierul a amintit că cei mai mulţi bani au fost direcţionaţi și anul trecut tot spre investiţii, însă pentru realizarea ţintelor propuse este nevoie de solidaritate, empatie la nivel naţional, dialog cu partenerii sociali, coordonare între ministere şi, nu în ultimul rând, de stabilitate politică. El a mai spus că şi în acest an vor fi promovate proiectele deja agreate cu partenerii de coaliţie, fie că acestea se referă la educaţie, sănătate, fie la jaloanele şi ţintele din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

    Nicolae Ciucă Am discutat deja să finalizăm şi să agreăm în continuare pachetul de legi ale educaţiei, urmând ca odată ce va începe noua sesiune parlamentară să avem asigurat pachetul de legi care va intra în dezbatere în Parlament. Pe domeniul sănătăţii avem de asemenea stabilite proiectele şi măsurile care vizează îmbunătăţirea sistemului medical din ţara noastră, sunt proiectele de modernizare a spitalelor prin PNRR şi cele prin proiectele europene. Pe de altă parte, premierul a subliniat că există fonduri suficiente și pentru plata la timp a drepturilor care se cuvin pensionarilor sau altor categorii de cetăţeni.


  • Fonduri pentru accelerarea tranziţiei către o energie curată

    Fonduri pentru accelerarea tranziţiei către o energie curată

    În acest an, cele 61 de propuneri de investiții selectate în cadrul Fondului pentru modernizare se concentrează pe producția de energie electrică din surse regenerabile, pe modernizarea rețelelor energetice și pe eficiența energetică în sectorul energetic, în industrie, în clădiri și în transporturi, precum și pe înlocuirea producției de cărbune cu un combustibil cu o intensitate mai mică de carbon.

    Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, aceste proiecte vor contribui la modernizarea sistemelor energetice, la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în sectoarele energiei, industriei, transporturilor și agriculturii și la îmbunătățirea eficienței energetice. Sprijinirea acestor investiții va ajuta statele membre respective să își atingă obiectivele climatice și energetice pentru 2030 și să accelereze tranziția ecologică a Uniunii Europene.

    România a primit cele mai mari sume – 1,39 miliarde de euro, urmată de Cehia – cu 1,34 miliarde şi Polonia cu peste 600 de milioane. Celelalte ţări care au beneficiat, în acest an, de fonduri pentru accelerarea tranziției către energia curată sunt Slovacia, Croaţia, Lituania, Ungaria şi Estonia.

    În luna iunie, au fost deja plătite 2,4 miliarde de euro pentru a sprijini 45 de propuneri de investiții, sumă la care se adaugă o plată în decembrie de 1,71 miliarde de euro pentru a sprijini alte 16 proiecte.

    În România, aceste fonduri vor fi folosite pentru construirea a 8 parcuri fotovoltaice și a două centrale cu turbine cu gaz cu ciclu combinat, înlocuirea lignitului cu surse regenerabile și gaz pentru producerea de energie electrică, precum și modernizarea rețelelor de electricitate.

    Termenul limită până la care statele membre beneficiare trebuie să prezinte propuneri de investiții pentru un potențial sprijin din partea Fondului pentru modernizare în următorul ciclu de plăți este 19 ianuarie 2023, pentru propunerile neprioritare și 16 februarie 2023, pentru cele prioritare.


  • Consiliul UE a ajuns la un compromis cu Budapesta în problema fondurilor europene

    Consiliul UE a ajuns la un compromis cu Budapesta în problema fondurilor europene

    Un compromis a fost găsit recent pentru deblocarea parţială a fondurilor europene destinate Ungariei, ceea ce a permis ridicarea obiecţiilor Budapestei asupra unui ajutor financiar european pentru Ucraina şi asupra instituirii unui impozit minim pentru societăţile multinaţionale, a anunţat preşedinţia cehă a Consiliului UE Uniunii Europene.


    Conform noului mecanism de condiţionalitate, prin care Comisia Europeană poate bloca fondurile europene destinate unei ţări dacă consideră că aceasta încalcă ”statul de drept”, executivul comunitar a cerut suspendarea a 7,5 miliarde de euro din fondurile de coeziune, sumă ce reprezintă 65% din fondurile europene alocate Ungariei în bugetul plurianual al UE pentru perioada 2021-2027.


    În plus, Bruxellesul a blocat cele 5,8 miliarde de euro ce revin Ungariei sub formă de granturi în planul european de relansare în urma pandemiei. Compromisul găsit recent reduce la 6,3 miliarde de euro fondurile europene îngheţate, respectiv 55% din fondurile de coeziune alocate Ungariei în bugetul plurianual pentru perioada 2021-2027, cu posibilitatea deblocării şi acestora dacă Budapesta se conformează cererilor Comisiei Europene înscrise într-o listă cu 27 de măsuri. Accesarea celor 5,8 miliarde de euro din planul european de relansare rămâne de asemenea condiţionată de aplicarea acestor măsuri, care privesc în special justiţia şi combaterea corupţiei.


    Recent, Ramona Strugariu, europarlamentar Renew Europe, a vorbit în plenul Parlamentului European, în contextul discuțiilor privind aplicarea Regulamentului de condiționalitate a fondurilor europene de respectarea statului de drept.


    Nu ne putem baza deciziile pe angajamente vagi față de statul de drept și pe promisiuni de reforme, fără o monitorizare adecvată pe termen lung a modului în care sunt implementate respectivele angajamente’, spune Ramona Strugariu.


    Noi, în această instituție, avem responsabilitatea față de cetătenii europeni de a proteja valorile UE, de a ne asigura că fondurile UE sunt utilizate corect și că nu există vulnerabilități care să afecteze bugetul UE. Știu că și Comisia Europeană este conștientă de această responsabilitate uriașă. Nu ne putem baza deciziile pe angajamente vagi față de statul de drept și pe promisiuni de reforme, fără o monitorizare adecvată pe termen lung. Dacă deblocăm aceste fonduri fără o restabilire semnificativă a statului de drept în Ungaria atunci vom eșua în această responsabilitate colectivă. Vom eșua față de cetățenii maghiari, cât si față de cei europeni. Vom submina toată munca depusă până acum pentru a proteja statul de drept în Europa. În cele din urmă, trebuie să ne asigurăm că cetățenii maghiari nu suferă pentru acțiunile guvernului lor și să canalizăm fondurile UE către societatea civilă și autoritățile locale.



  • Păradz europeni tră regiunili di dezvoltare

    Păradz europeni tră regiunili di dezvoltare

    Ministerlu a Investiţiilor şi Proiectelor Europene di Bucureşti deadi hăbarea că apruke aprobarea oficială ditu partea Comisiei Europene tră Programul Regional Bucureşti-Ilfov. Harta descentralizarillei fondurilor europene easti, ase, completă, cundille instituţia.


    Programul Regional Bucureşti-Ilfov s’hărseaşti di ună alocari totală di pisti 1,4 miliardi di euro şi andrupasti, pritn finanţări specifice, transformarea regiunillei tru ună regiune competitivă pritu inovare, digitalizare şi antreprinderi dinamiţi, digitală, tu suţălle cu fisea, cu mobilitate urbană analtă şi accesibilă.


    Tutunăoară, Bucureşti-Ilfov va s’agiungă, haristusită a proiectelor finanţate di UE, ună regiune cu infrastructură educaţională modernă, atractivă şi incluzivă.


    Ateali optu Programe Regionale aferente perioadăllei 2021-2027 s’hărsescu di ună alocari totală di pisti 11 miliardi di euro. Unăoară cu aprobarea a Programlui Bucureşti-Ilfov, tuti aţeali optu programe regionale, corespunzătoare a regiunilor di dezvoltari, avură aviz pozitiv ditu partea a Executivului european. Eali fură adrati aţea turlie tra s’da izini ti transferul di axizeri administrative şi financiare di la nivelu ali administraţie publiţi centrale la nivelu ali administraţie publică ditu unităţli administrativ-teritoriale, deadunu cu resursili financiare anănghisiti ti exercitarea-a aluştoru, cundilleară reprezentanţăllii a ministerului.


    “Himu tru un moment tru cari putem să spunemu că cilăstăserli ţi li ahurhimu tru 2020, tru precedentul mandat, ş’aflară finalitatea tru ună aprăftăsită cari va s’hibă di mari impactu tră domeniul a fondurlor europene”, spun aeşti.


    Regiunea Bucureşti-Ilfov ari un caracter ahoryea andicra di alanti regiuni di dezvoltare. Acă ari nai ma ñica suprafaţă, adună aproape 13,5% ditu populaţia a văsiliillei, hiinda regiunea nai cama multu populată şi cu nai ma analtu grad di urbanizare. Programul mutreasti dizvoltarea unei economii mintimenă, sustenabile şi incluzivă cu scupolu ti fătearea cama bunu standardulu di bană şi creaştirea a rezilienţăllei andicra di provocărli societale.


    Tru idyiulu kiro, programul va s’valorifică potenţialu competitiv şi va u facă cama cu hăiri capacitatea tra s’aducă dinintea a cetăţeañilor şi a antreprinderilor un mediu atractiv, durabil, curat şi incluziv, tru cari aeşti va s’voru s’băneadză şi s’inveastiască, pritu promovarea a inovarillei, digitalizarillei, acceslui echitabil la serviţi publiţi moderne, educaţie şi oportunităţ di afaceri.


    Tuti aestea va s’acaţă tru isapi impearativele eficientizarillei consumurilor energhetiţi, ñîcurarea a emisiilor di CO2 şi adaptarea la provocărli climatice, declară ministrul Marcel Boloş.


    Regiunile di dizvoltare nu suntu unităţ administrativ-teritoriale. Eali suntu zone ţi adună ma multi jiudeţi viţini ică aprukeati geografic, cari andregu un cadru di implementare şi di evaluare a politicăllei di dizvoltare regională. Cathi ună regiune easti coordonată di câti ună agenţie tră dezvoltarea regională, aestea hiinda organismi niguvernamentale.


    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • UE ameninţă Ungaria că îi taie 7,5 miliarde de euro din finanţare, pe motive de corupţie

    UE ameninţă Ungaria că îi taie 7,5 miliarde de euro din finanţare, pe motive de corupţie

    În aşteptarea implementării reformelor, de către Budapesta, Comisia Europeană a propus ţărilor membre ale Uniunii Europene să suspende 7 miliarde şi jumătate de euro din finanţarea europeană către Ungaria, de teama riscurilor legate de corupţie.

    Ungaria s-a angajat să informeze Comisia cu privire la punerea în aplicare a măsurilor de remediere a situaţiei până la 19 noiembrie – a precizat, într-o conferinţă de presă, comisarul pentru Buget Johannes Hahn. El a adăugat că, atunci, specialiştii vor reevalua situaţia şi vor acţiona în consecinţă.

    Imediat, ministrul ungar al Dezvoltării Tibor Navracsics, responsabil de negocierile cu Bruxelles-ul, şi-a exprimat speranţa că măsurile luate de Ungaria vor fi suficiente pentru a convinge Comisia Europeană că vor fi implementate instrumentele necesare pentru protejarea fondurilor comunitare. Între timp, Guvernul ungar a prezentat un al doilea pachet de legi menit să contribuie la împiedicarea utilizării incorecte a fondurilor europene. În esenţă, noul pachet legislativ include înfiinţarea unei autorităţi de integritate independente, care ar urma să prevină, detecteze şi corecteze ilegalităţile şi neregulile referitoare la implementarea fondurilor Uniunii Europene. Mai mult, autoritatea respectivă va fi obligată să raporteze cazurile de fraudă şi corupţie către Biroul Procurorului Public European, chiar dacă Ungaria refuză să facă parte din acest organism care funcţionează de un peste un an, la Luxemburg.

    Amintim că, în luna aprilie, Comisia Europeană a lansat împotriva Ungariei o procedură nemaifolosită până atunci, ce poate duce la suspendarea finanţării europene a cărei utilizare este ameninţată de probleme de corupţie sau lipsa controlului judiciar într-o ţară. Hotărârea finală revine Consiliului Uniunii Europene – instituţie ce reprezintă statele membre -, care are la dispoziţie o lună pentru a decide. Perioada poate fi prelungită cu încă două luni.

    În încercarea de a răspunde preocupărilor Bruxelles-ului, Budapesta a anunţat o serie de măsuri pentru combaterea corupţiei şi creşterea transparenţei în procedurile de achiziţii publice. În acelaşi timp, Budapesta încearcă să convingă Bruxelles-ul să-i deblocheze planul de relansare post-COVID (cu subvenţii în valoare de aproape 6 miliarde de euro). Ungaria este singura ţară din Uniunea Europeană al cărei PNRR nu a primit nici până acum undă verde de la Comisia Europeană, tot din motive legate de respectarea statului de drept.


  • Ungaria, mai aproape de blocarea fondurilor europene

    Ungaria, mai aproape de blocarea fondurilor europene


    Comisia Europeană și-a anunțat intenția de a reține plăți în valoare de 7,5 miliarde de euro către Ungaria, din cauza încălcării statului de drept și a unor presupuse fapte de corupție, după cum a declarat comisarul pentru buget, Johannes Hahn: “Decizia de astăzi este o demonstrație clară a hotărârii Comisiei de a proteja bugetul UE şi de a utiliza toate instrumentele pe care le avem la dispoziție pentru a asigura acest obiectiv important”. Suma reprezintă două treimi din fondurile europene pe care le primește Ungaria prin trei programe operaționale din cadrul politicii de coeziune. Decizia finală pentru înghețarea finanțării Ungariei revine Consiliui UE.



    PE: Statul maghiar, o autocrație electorală



    Anterior, pe 15 septembrie, eurodeputații au adoptat un raport n care condamnă “eforturile deliberate şi sistematice ale guvernului ungar” de a submina valorile europene. Parlamentul European (PE) consideră că situația din Ungaria s-a deteriorat astfel încât statul maghiar a devenit o autocrație electorală”. Lipsa de acțiune de la Bruxelles a exacerbat regresul, mai subliniază forul legislativ european care a recomandat ca fondurile de redresare să fie reținute până când Ungaria respectă recomandările Uniunii și hotărârile judecătorești.



    “Într-un moment în care valorile UE sunt ameninţate în special de războiul Rusiei împotriva Ucrainei şi de acţiunile sale anti-UE, aceştia (n.r. europdeputații) solicită Comisiei să se abţină de la aprobarea Planului de redresare şi rezilienţă al Ungariei până când aceasta va respecta pe deplin toate recomandările relevante ale semestrului european şi va pune în aplicare toate hotărârile relevante ale Curţii de Justiţie a UE şi ale Curţii Europene a Drepturilor Omului”, se arată în comunicatul PE.



    Guvernul de la Budapesta a arătat o oarecare disponibilitate pentru a nu ajunge la blocarea banilor europeni, inclusiv prin anunțarea unei autorități independente care să supravegheze utilizarea fondurilor UE. Totodată, Ungaria poate evita înghețarea fondurilor dacă elimină motivele propunerii Comisiei înainte de expirarea termenului limită.



    Sprijin pentru Viktor Orban din Polonia și Italia



    Șeful Executivului de la Varșovia a fost primul care a sărit în apărarea omlologui său, Viktor Orban, și a anunțat că se va opune “oricărei acţiuni” de a reține plățile către Ungaria în valoare de 7,5 miliarde de euro. “Polonia se va opune cu fermitate oricărei acţiuni a instituţiilor europene de a priva o ţară membră, în acest caz Ungaria, de fonduri într-un mod absolut neautorizat”, a declarat premierul polonez Mateusz Morawiecki.



    Şeful guvernului naţionalist-populist polonez, aflat şi el în conflict cu Bruxellesul, care îl acuză că nu respectă statul de drept, a reamintit că omologul şi aliatul său ungar Viktor Orban a pregătit deja “un plan de acord cu Comisia Europeană”.



    Și președinta partidului Frații Italiei (dreapta), Giorgia Meloni, proaspăta învingătoare în alegerile legislative din peninsulă și-a exprimat sprijinul pentru guvernul maghiar, considerând că există o problemă de suveranitate care va trebui să fie abordată.



    “Orban va face alegerile sale, dar eu nu fac ce spune Orban, eu am în vedere doar interesul naţional italian”. Cu toate acestea, “nu sunt de acord cu ce face UE cu Ungaria. Ne aflăm în mijlocul unui război împotriva Occidentului. Nu suntem interesaţi să divizăm Europa, ci să o unim mai puternic împotriva adversarilor săi. La Adunarea ONU, Ungaria nu a votat cu Rusia, ci cu Europa. Iar Polonia se află în prima linie a confruntării cu Rusia şi primeşte refugiaţi din Ucraina”, a mai precizat Meloni.



    Aflat la Adunarea Generală a ONU de la New York, președintele României a încurajat la menținerea dialogului între Ungaria și oficialii UE pentru a evita “noi crize” în interiorul blocului comunitar.


    “Speranţa mea este în continuare să se găsească canale de comunicare între Bruxelles şi Budapesta şi soluţii la aceste probleme, pentru că altfel fronturile se înăspresc, disensiunile cresc – şi nu cred că cineva îşi doreşte să apară noi crize în interiorul Uniunii Europene care pur şi simplu nu pot aduce nimic bun. Sper să continuăm pe calea dialogului şi pe această temă”, a declarat Klaus Iohannis.



  • Cum ne afectează schimbările climatice?

    Cum ne afectează schimbările climatice?

    Europa are rol de lider în lupta
    împotriva schimbărilor climatice și în angajamentul de a aduce progresul în
    economia cu emisii scăzute de carbon, iar cel mai important deziderat este cel
    de diminuare a efectelor negative asupra climei.

    Cum ne afectează schimbările
    climatice şi care sunt fondurile la care România are acces pentru a implementa
    măsuri pentru combaterea schimbărilor climatice, ne spune eurodeputatul Alin Mituţă.


    Trebuie să înţelegem
    cu toţii că aceste schimbări climatice ne afectează nu doar la nivel global,
    dar ne afectează viaţa de zi cu zi. Vedem şi în România şi în restul Europei şi
    în restul lumii, vedem tot mai multe fenomene meteo extreme, vedem tot mai
    multă poluare. Dacă nu facem acum aceste schimbări legate de mediu, problema
    este că pe termen mediu şi lung vom avea inclusiv probleme de a mai locui
    anumite regiuni ale planetei. Sunt multe lucruri care ne afectează deja şi ne
    vor afecta şi mai mult dacă nu luăm măsuri cât mai repede posibil. Însă, nu
    trebuie să uităm un lucru şi anume că modificările acestea nu vin ca nişte
    obligaţii pur şi simplu, ci vin şi cu anumite fonduri şi România va beneficia
    de aceste fonduri. Vorbim ]n total de aproape 2000 de miliarde de euro pe care
    Uniunea Europeană le va pune la dispoziţia statelor membre în următorii şapte
    ani. Iar o parte din aceşti bani vor fi folosiţi pentru cele două tranziţii,
    care ne vor afecta sau ne vor influenţa viaţa în următorii ani şi anume
    transformarea aceasta ecologică şi transformarea digitală, de cealaltă parte.
    Şi nu trebuie nepărat să privim lucrurile ca o ameninţare. Nu, nu e o
    ameninţare. Vorbim de o transformare, pur şi simplu. Nu cred că trebuie să
    considerăm că această tranziţie verde vine doar cu obligaţii. Trebuie să o
    privim şi ca o oportunitate pentru România, pentru ne putem transforma modelul
    economic şi putem devein ami competitive, putem avea un mediu mai sănătos,
    putem mânca alimente mai sănătoase, fără atât de multe pesticide chimice,
    îngrăşăminte şi aşa mai departe.


    Schimbările climatice afectează
    deja Europa în diferite forme, în funcție de regiune. Acestea pot duce la
    creșterea temperaturii și a riscului de deșertificare, la precipitații anuale
    mai mari și riscuri de inundații. Parlamentul
    Euroepan pledează pentru accelerarea acțiunilor climatice la nivel
    mondial și pentru ca Uniunea Europeană să rămână un lider important în
    combaterea schimbărilor climatice. Aceste deziderate pot fi atinse prin
    aplicarea unor politici interne ambițioase și cooperarea strânsă cu partenerii
    internaționali.


  • Energia nucleară și gazele respectă Pactul verde, consideră Parlamentul European

    Energia nucleară și gazele respectă Pactul verde, consideră Parlamentul European

    În fapt, legislativul comunitar a respins o moțiune depusă de comisiile parlamentare de afaceri economice și mediu de blocare a normelor propuse în februarie de Comisie în privința gazelor și a energiei nucleare.

    Iar votul a fost foarte strâns. Din cei 639 de deputați prezenți la lucrări, 278 au susținut moțiunea, 328 s-au opus, iar 33 s-au abținut. Astfel, nu a fost întrunită majoritatea de 353 de care avea nevoie documentul ca să treacă.

    Energia nucleară este lipsită de emisii de dioxid de carbon, dar produce deșeuri radioactive. Gazul este un combustibil fosil care produce substanțe care încălzesc planeta, dar care este considerat de unele țări drept o cale de a renunța la cărbunele și mai poluant.

    Această etichetare verde nu va merge și nu va fi de folos. Este doar un joc politic al Franței. Acest criteriu este scris de Franța pentru Franța, a afirmat în timpul dezbaterilor europarlamentarul olandez Bus Eickhout, care se opune energiei nucleare.

    Franța, într-adevăr, se bazează pe acest tip de energie și a sprijinit puternic propunerea Comisiei, alături de state pro-gaz precum Polonia. Printre țările care se opun se numără Germania, care este anti-nucleară, și Danemarca, care afirmă că nu este credibil să etichetezi gazele ca fiind prietenoase cu clima.

    Statele membre sunt și vor rămâne complet responsabile de mixul de energie pe care și-l stabilesc. Aș vrea să fie clar: nu există nici o obligație din partea vreunei țări să investească în nuclear sau în gaze, a fost replica venită din partea comisarului european pentru stabilitate financiară, Mairead Mcguinness.

    România a salutat decizia luată de Parlamentul European, în timp ce Austria a anunțat că va înainta Curţii de Justiţie a Uniunii o plângere. Aliat îi este Luxemburg.

    Normele se vor aplica de anul viitor, cu excepția cazului în care 20 din cele 27 de state membre ale Uniunii le vor respinge, un prag considerat foarte puțin probabil de atins. Dar dacă acest lucru se întâmplă, proiectele de investiții în rețele de gaze naturale și centrale nucleare nu ar putea beneficia de finanțări cu fonduri europene.