Radio România Internațional

Tag: fonduri UE

  • Fondurile UE pentru tranziția către energia verde ajung și la tinerii din România

    Fondurile UE pentru tranziția către energia verde ajung și la tinerii din România

    Tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani vor primi sprijin financiar de până la 10.000 EUR pentru a pune în aplicare acțiuni locale în comunitatea lor, vizând tranziția verde. Programul se derulează în regiunile din Uniunea Europeană cele mai afectate de tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Proiectul se numește EUteenns4Green și este cofinanțat de Uniunea Europeană.

    În România cererea de candidaturi se adresează tinerilor din regiunile Gorj, Dolj, Hunedoara, Mureș, Galați și Prahova. Este vorba despre tineri și grupuri de tineri sau asociații care locuiesc sau își au sediul într-una dintre regiunile vizate de tranziția justă. Aceștia pot propune orice activitate care va antrena comunitatea lor locală în tranziția verde. Tinerii vor fi ajutați de persoane denumite facilitatori locali , care îi vor îndruma să își pregătească, în limba lor, propunerile de proiecte și le vor oferi orientări pe parcursul întregului proiect. Există cinci pași de urmat:

    1. Observa de ce are nevoie comunitatea ta și cum ai putea contribui.
    2. Gaseste-ti oamenii.
    3. Pasul 3: decideți asupra unei idei, care ar putea deveni un proiect.
    4. Pasul4: transformați-vă ideea într-un proiect, cu obiective si buget estimat si ultimul pas: aplicați pentru finanțare.

    Dacă vă împotmoliți sau aveți întrebări, vor fi organizate webinarii informative pentru a-i sprijini pe cei interesați să solicite finanțare. Termenul-limită pentru depunerea candidaturilor este 3 noiembrie. După anunțarea proiectelor câștigătoare în cursul lunii decembrie, acțiunile vor demara la începutul anului 2023.

    Toate informațiile sunt disponibile pe site-ul Reprezentanței Comisiei Europene în România sau pe cel al EUteenns4Green.

    Așadar, daca aveți între 15 și 24 de ani și locuiți în județele Gorj, Dolj, Hunedoara, Mureș, Galați sau Prahova, nu ezitați să aplicați pentru programul vizând tranziția verde cofinanțat de UE. Sprijinul financiar este de până la 10.000 EUR.


  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    COVID — Numirul a cazurilor di Covid-19 tru România easti tru scădiare constantă ditu primuveară, ama tora ma nintiahuhri s’crească diznou. 9.339 di persoane fură confirmate cu Covid-19, gioi, tru România. Numirul total di infecții easti sum atelu ditu dzua di ma ninti, ama cu aproape 50% ma mare andicra di săptămâna tricută. Ma largu creaşti şi numirlu a aţiloru cari au ananghi di spitalizare: pisti 3.700 di persoane, ditu cari 253 suntu la tearapie intensivă. Tru spitale suntu aproapea 600 di cilimeañi cu Covid. Specialiștilli spun că varianta actuală a coronavirusului, Omicron, poate s’afirească protecția ţi u da emu vaccinare, emu tritearea pritu lăngoari, și faţi urminie ti imunizarea persoanelor ditu categoriile vulnearabile. Vaccinurile anti-Covid adaptate tră varianta Omicron lipseaşti s’hibă disponibile tru România ditu toamnă.



    Fonduri — Premierlu Nicolae Ciucă diclară că rata di absorbție a fondurilor europene di cătră România tru cadrul a exercițiului financiar 2014-2020 easti di 64,5%, un nivel idyealui acu aţelu ali Germanie și maş niheamă ma scădzut andicra di Franța, ama nintea a statelor membre ma veclli cata cum Belgia (59%) și Italia, Spania și Țările di Jos (cathi una cu puțăn pisti 56%). Uidisitu cu Ciucă, România ari amintată 22 di miliardi di euro ditu ateali 35 di miliardi cari îlli suntu ahărdziti tru perioada 2014-2020.



    Xerea – Xerea zñiipsi până tora 150.000 di ictări di agări tru 20 giudiţi diferite ditu România, spusi ministerul Agriculturăllei, pi baza rapoartelor di cafi dzua mutrinda catandisea a culturilor. Sistemele di irigații s’alumtă s’ţănă keptu, di itia a scădiarillei nivelu a apăllei ufilisită tră alimentarea stațiilor di irigare. Nai ma marea ahtari stație, ditu giudițul Brăila, tru sud-est, fu dănăsită di itia a dibitului scădzut a apăllei Dunării. Stația asigura apă tră 250.000 di ictări ditu regiune. Dibitlu di apă a arâului Prut, tru est, easti, tru scădiare, atri agiumtă pi un un nivel scădzut recordu. Ministrul Agriculturii, Petre Daea, diclară că sectorul di creaștire a animalelor easti zñiipsitu și di xeri.



    Vizită — Prezidintulu ali Românie, Klaus Iohannis, lu aşteaptă viniri, la București, prezidintulu ali Republică Moldova, Maia Sandu, cu furñia a vizităllei a llei oficiale tru România, la acllimarea a șeflui a statului român. Easti prima andamasi bilatearală directă a aţiloru doi șefi di stat după ţi Republica Moldova (un stat ex-sovietic cu populație majoritară di limbă română) lo statutul di țară candidată la adirarea la UE. Uidisitu cu Administrației Prezidințiale, Klaus Iohannis năpoi va lu spună agiutorlu susta a Bucureștiului tra s’da silă a procesului di reformă tru Republica Moldova, anănghisitu ti integrarea europene. Tutunăoară, atelli doi oficiali va să zburască ti evoluțiile regionale tru contextul a polimlu nkisitu di Rusia contra ali Ucrainei cum și modalitățile di contracarare a efectelor negative a aluştui contra a Chișinăului. Va s’hibă zburăti și subiecte di interes central pe agenda bilatearală, catacum securitatea energetică a Republicii Moldova și cooperarea sectorială tru domenii clleaie — nica spuni Administrația Prezidințială.






    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearia: Taşcu Lala

  • Investiţii în reţeaua de apă şi canalizare din judeţul Constanţa

    Investiţii în reţeaua de apă şi canalizare din judeţul Constanţa

    În unele colțuri ale lumii, oamenii planifică excursii în
    spațiul cosmic. În altele, oamenilor le lipsesc chiar și cele mai elementare
    utilități – cum ar fi apa curentă sau o rețea de canalizare.


    Sunt
    discrepanțele lumii în care trăim. Și pare că vor trece ani lumină până când
    diferențele vor începe să se estompeze – ar spune pesimiștii.


    Optimiștii
    ar fi de altă părere și ne-ar atrage atenția că se lucrează la o îmbunătățire a
    condițiilor de trai și în zonele în care oamenii nu mai ajung la stele nici
    măcar cu gândul.


    Sunt politici
    de dezvoltare, proiecte, idei și surse de finanțare care pot fi accesate pentru
    ca acești oameni să aibă acces la condiții mai bune.


    Astfel de
    proiecte se desfășoară și în România.


    Regia
    Județeană de apă Constanța a semnat 51 de contracte pentru lucrări finanțate
    din fonduri europene – cel mai recent fiind semnat luna trecută, la Medgidia.


    Directorul general al RAJA, Aurel
    Presură: Am
    semnat 51 de contracte de lucrări, dintre 45 de contracte de lucrări și 5
    contracte de servicii. Mai sunt două documentații de atribuire în lucru și nu
    în ultimul rând este acest SRC care trebuie să-l ridicăm pe SEAP. Este cel mai
    important proiect care va alimenta zona de sud a județului Constanța, în
    special zona turistică. Noi avem proiecte în 91 de localități. În momentul de
    față lucrăm în 82 de localități, avem 82 de șantiere. În cinci localități am
    finalizat aceste lucrări. Vorbesc de Comana, Tătaru, Jegălia, Gâldău, Iezeru.


    Și
    ca să vedeți care-i dimensiunea acestui proiect, să știți că vom face lucrări
    de apă și canalizare pe 2.766 de străzi. Am alocat pentru municipiul Constanța
    106 milioane de euro. Deci sunt 196 de străzi în sistemul de alimentare cu apă
    și 68 de străzi pentru sistemul de alimentare cu canalizare. În momentul de
    față am finalizat 22 de străzi. Se lucrează în acest moment pe 44 de străzi. Nu
    există un proiect în țara asta, mai mare decât cel de la Constanța.





    Investițiile vor crește eficiența
    sistemelor de apă potabilă, dar și a celor de colectare și tratare a apelor
    uzate.


    În cadrul aceluiași proiect amplu, au
    fost realizate 11 parcuri fotovoltaice iar alte 36 sunt în diferite faze de
    realizare.


    Cu ajutorul lor, RAJA va reduce
    costurile cu energia electrică, în prezent Regia de fiind cel mai mare
    consumator de energie electrică din județul Constanța.


    Producerea de energie electrică în regim
    propriu va aduce societății RAJA o economie de 3 milioane de euro, până în 2025, susține conducerea
    regiei.














  • Programe pentru o viaţă activă la Clubul Seniorilor din Craiova

    Programe pentru o viaţă activă la Clubul Seniorilor din Craiova

    170 de persoane vârstnice aflate în situații de dependență și/sau în risc de
    excluziune socială, din Municipiul Craiova beneficiază de serviciile oferite in
    cadrul unui Club al Seniorilor. Îmbătrânirea activă o şansă pentru o viaţă
    demnă     este proiectul care îşi propune activarea vârstnicilor, ca resursă
    pentru comunitate, prin implicarea largă a tuturor actorilor sociali
    reprezentativi pentru promovarea
    tradițiilor și a atmosferei de respect față de generația vârstnicilor, care să
    ducă la facilitarea schimbului inter-generațional de resurse și idei pentru
    sporirea solidarității, înțelegerii și cooperării între generații. Mai mult, 20
    de persoane din categoria – personal al autorităților/agențiilor publice/private;
    personal al organizațiilor private sau ONG-urilor au fost formate și
    specializate pentru a oferi ajutor.


    Care sunt
    aserviciile și activitățile pe care le pot desfașura seniorii ne spune dl
    Adrian Morărașu, manager de proiect:




    Vor fi
    servicii sociale de consiliere individuală și în grup, adică psihologică,
    socială, juridică, ateliere tematice moderate de experți în domeniu, atelier de
    lucru manual, atelier de pictură, de ceramică, de confecționat elemente de
    décor, atelier de tricotat.


    Totodată
    vor beneficia de analize medicale gratuite, de activități recreative și jocuri
    de societate. Vor putea practica tenis de masă, juca sah, remmy, table sau
    cărți.


    Vor putea
    participa la activități tematice, fotografie, prim ajutor, pe teme culinare, de
    utilizare a calculatorului. Vor beneficia și de servicii de catering, li se va
    asigura o masă gratuită și sprijin acordat de voluntarii care activează în
    cadrul centrului.


    Vor mai fi
    furnizate servicii de terapie ocupațională și ergoterapie, kinetoterapie și
    masaj.




    Clubul
    Seniorilor s-a redeschis pe data de 1 septembrie, activitățile desfășurându-se
    în condițiile de siguranță în vigoare, toți participanții având acces în baza
    certificatului de vaccinare sau trecere prin boală sau în baza unui test covid
    negativ.


  • Biserica parohiei Fabric vest, în circuitul turistic al Timişoarei

    Biserica parohiei Fabric vest, în circuitul turistic al Timişoarei

    Monumenul închinat în cinstea eroilor
    Timișoarei ce va fi amplasat în curtea bisericii își găsește locul în spațiul
    în care au fost împușcați mai mulți revoluționari din decembrie 89 ne spue
    protul paroh Constantin Jinga:


    Această biserică este construită exact în locul unde
    muncitori care veneau în decembrie 1989 în timpul Revoluției de pe platforma
    din Calea Buziașului au căzut pradă gloanțelor care s-au tras dinpre Calea
    Buziașului încoace. De aceea ne-am gânit ca în curtea acestei biserici să fie
    acest monument dedicat memoriei eroilor din decembrie 1989. Toate formele de
    libertate pe care le-am putut noi câștiga atunci se datorează sângelui celor
    care s-au jertfit atunci pentru noi și pe care dorim să-i păstrăm în memoria
    noastră vie.


    Lucrarea de dimensiuni monumentale va fi
    realizată de Linda Saskia Menczel care a imaginat un zid ondulat din metal în
    undele căruia vor fi perforate numele eroilor martiri. Proiectul este susținut de
    Grupul de Acțiune Locală Timișoara care a obținut o finanțare din fonduri
    europene. Șeful Gal Timișoara, Cătălin Tiuch:


    Am reușit împreună cu partenerii noștri, cu parohia
    și cu Asociația Filantropia, să finanțăm un monument ce va reflecta și va aduce
    o plus valoare întregii zone și pentru care am făcut toate demersurile necesare
    astfel încet aceasta să devină obiectiv turistic.


    Monumentul ar putea fi dezvelit în
    primăvara anului viitor. Colaborarea Parohiei Farbic Vest însă cu GAL Timișoara
    se extinde de la proiecte cultural – istorice la cele cu caracter social. Pe
    spațiul verde de la lângă biserică va fi ridicat un centru de zi ce va putea
    primi 25 de copii dar și câte 3 familii cu probleme sociale spune preotul
    Cristian Pavel.


    Noi l-am configurat pentru 25 de copii, zilnic, asta
    însemnând nu doar activități cotidiene, teme, dezvoltare personală ci și hrană
    în spațiul de zi și cele trei apartamente la mansardă. Nu va avea o funcțiune
    legată de parohie ci strict legată de comunitate. Prin urmare, noi nădăjduim
    ca pe lângă cei 25 de copii, angajații care vor lucru, noi ne gândim că, anual,
    vor trece de 100 de persoane.


    Centrul de zi va fi construit printr-o
    finanțare din fonduri europene obținută de Grupul de Acțiune Locală Timișoara
    spune președintele organizației, Cătălin Tiuch:


    Valoarea totală este în jur de 7 milioane de euro,
    finanțarea vine prin Programul Operațional Regional și prin Programul
    Operațional Capital Uman, astfel încât cele două împreună vor constitui un
    proiect integrat în care proiectele vor trebui să fie făcute să fie
    complementare unele cu altele. Atâta tmp cât oamenii vor beneficia de o anumită
    infrastructură ei vor beneficia și de subvenții pentru a-și creşte nivelul de
    trai.


    Termenul de finalizare a lucrării este în anul
    2023.




  • ReMetal Reşiţa 2021, parte a unui proiect dedicat industriilor creativ

    ReMetal Reşiţa 2021, parte a unui proiect dedicat industriilor creativ

    Reșița poate fi reinventată prin sculptura
    în metal! Hala Minda este un prim exemplu în care regenerarea urbană se
    dezvoltă în jurul și prin industrii creative. Șase lucrări monumentale sunt
    expuse din această săptămână într-un parc de sculptură în fața halei, iar
    vernisajul s-a desfășurat în contextul aniversării a 250 de ani de foc nestins
    la Reșița.

    Lucrările sunt proiectate de artiștii Roman Cotoșman, Doru Covrig,
    Ingo Glass, Peter Jecza, Aurel Vlad și Constantin Flondor, și executate local,
    cu aportul unor firme de profil.

    În Regiunea Vest, Hala Minda poate să devină,
    prin investiții din fonduri europene, un centru de creație și de expoziție
    pentru lucrări în metal, să găzduiască evenimente și să aducă împreună
    sculptori din întreaga lume.

    În plus, cu ajutorul fondurilor europene, Hala
    Minda va dezvolta facilităţi de învăţare practică pentru cei 500 de elevi care
    urmează cursurile Școlii Duale la Reșița, a spus primarul Ioan Popa:


    Hala
    aceasta va suferi o reconversie, va fi reabilitată, vom reabilita și partea de
    cărămidă, și partea vitrată, urmând ca în interioriul halei să aducem
    echipamente de ultimă generație, mașini cu comandă numerică, mașini de găurit,
    mașini de frezat, mașini de îndoit, de sudură. Atunci când nu vor fi tabere de
    sculptură la Reșița, și eu estimez că va fi cel puțin una-două pe an, sper ca
    împreună cu Colegiul Tehnologic reșițean să aducem aici o activitate de creație
    de mobilier urban, în primă fază. Am observat că în ultimii patru ani am
    consumat destul de multă resursă pentru achiziția de banci, coșuri de gunoi,
    balustrade și așa mai departe, lucruri care sunt necesare în fiecare oraș și eu
    sper ca noi să devenim un distribuitor de aceste elemente de mobilier urban
    pentru orașele din România și nu numai.



    Proiectul
    CINEMA se derulează prin Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest şi are drept
    scop regenerarea urbană a acestor zone din Regiunea Dunării. Hala Minda, o
    clădire din cărămidă pe structură de metal, oferă oportunități care trebuie să
    fie valorificare, iar obiectivul se întoarce în circuitul cultural și economic
    al orașului, a spus directorul general al ADR Vest, Sorin Maxim:


    Acest centru poate deveni, cu ajutorul fondurilor
    europene, un centru care să asigure competențe, unde să facă cursuri și
    pregătire, dar și să ofere anumite tehnologii la care tinerii să aibă acces.
    Ideea este ca să continuăm cu partea de infrastructură și să permanentizăm
    acest centru și el să poată să-și genereze venituri cu care să activeze tinerii
    și artiștii din Reșița și din toată regiunea.



    Acest proiect pilot a beneficiat de o
    finanțare prin Programul Interreg în valoare de aproape 128 de mii de euro.





  • Sprijin pentru oameni și natură, în Podișul Nord-Dobrogean

    Sprijin pentru oameni și natură, în Podișul Nord-Dobrogean

    O plimbare prin Podișul Nord Dobrogean vă
    poate aduce în fața ochilor diferite tipuri de orhidee, lalele pestrițe, berze
    albe și berze negre dar și balaurul dobrogean, de fapt o specie de șarpe
    ncidecum personajul mitologic din basmele românești.


    Această zonă cuprinde peste 200 specii de
    interes comunitar și național – adică specii rare care trebuie protejate.


    Pentru a vă ajuta să le recunoașteți,
    Asociaţia de Dezvoltare Durabilă DAKIA şi Societatea Progresul Silvic au
    realizat o aplicație pentru telefonul mobil, care ține loc și de ghid și de
    atlas.


    Monitorul
    Podişului Nord-Dobrogean se numeşte, este o premieră pentru judeţul Tulcea și se
    poate descărca de pe site-ul https://apnd.ro/.


    Cum funcționează, aflăm de la Tiberiu
    Cazacioc, expertul în comunicare al proiectului Managementul integrat al
    Podişului nord-dobrogean:




    Practic este un dicționar,
    dintr-un punct de vedere. Conține informații despre toate speciile de floră și
    faună și habitate din Podișul Nord Dobrogean. În al doilea rând este un
    instrument pe care îl punem la dispoziția iubitorilor de natură pentru a
    semnala, când sunt în aria Podișului Nord Dobrogea, specii de animale, plante
    sau habitate. În al treilea rând, cu această aplicație instalată în telefon pot
    fi semnale diverse alte informații și situații din localitățile aflate în aria
    proiectului. De exemplu, se pot semnala evenimente, sărbători, locuri speciale.





    Pe lângă faptul că vă ghidează prin natură,
    aplicația vă oferă și ocazia de a-i ajuta pe cercetători.


    Banca de date, realizată deja de echipe de
    experţi care au cercetat terenul, timp de 3 ani, între 2018 – 2021, poate fi
    îmbogățită cu ajutorul utilizatorilor aplicației:




    Aplicația este de fapt un
    instrument de identificare a ceea ce vezi. Ești în teren, vezi o anumită specie
    interesantă și o fotografiezi, o semnaleze, se transmit coordonatele GPS, intră
    în baza de date, ne uităm și în timp – va fi o contribuție care va ajuta la
    monitorizarea biodiversității, la cunoașterea ei. Va fi dezvoltat instrumentul
    ca să fie și mai plăcut și să înrolăm lumea să-l utilizeze și să ajutăm și
    comunitățile locale și partea de biodiversitate.





    Însă un pas esențial ca proiectul Managementul
    Integrat al Podişului Nord Dobrogean, în cadrul căruia a fost creată și această
    aplicație, să fie aprobat de autoritățile centrale.


    În lipsa acestui plan, această zonă a județului
    Tulcea, poate pierde multe oportunități de finanțare:




    Planul de management este
    important pentru că va oferi o viziune de dezvoltare pentru toate comunităție
    locale din această arie. Se vor putea cere, pe baza planului, finanțări legate
    de agricultură, de mediu, legate de dezvoltarea socio-economică în corelare cu
    conservarea naturii. Vor fi create oportunități și pentru micii antreprenori,
    pe scară mică: alimente, găzduire, trasee în natură șamd.




    Proiectul Managementul Integrat al Podişului
    Nord Dobrogean este cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională,
    prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020, ai cărui beneficiari
    sunt Asociaţia de Dezvoltare Durabilă DAKIA şi Societatea Progresul Silvic.








  • Staţiunea Borsec renaşte cu ajutorul fondurilor europene

    Staţiunea Borsec renaşte cu ajutorul fondurilor europene

    În a doua jumătate a secolului al XIX-lea stațiunea
    Borsec era supranumită Perla Carpaţilor
    și era considerată o staţiune luxoasă, foarte cunoscută pentru proprietăţile
    benefice ale apelor minerale de acolo. În perioada interbelică şi chiar în
    perioada comunistă, Borsecul a continuat să prospere.


    Însă,
    după evenimentele din Decembrie 1989 a început declinul. În principal în urma
    unor retocedări și privatizări dubioase care au dat naștere la numeroase
    procese. Lucrurile au continuat așa timp de două decenii și au culminat cu închiderea
    policlinicii şi a bazei de tratament, lucru care a atras după sine şi
    transformarea Borsecului din staţiune de interes naţional în staţiune de
    interes local.


    Lucrurile,
    însă, au intrat pe un făgaș pozitiv imediat după admiterea României în Uniunea
    Europeană, când la bugetul sărăcăcios al orașului-stațiune cu numai 2.600 de
    locuitori aveau să se adauge finanțări din bani europeni, câștigate în urma
    unor proiecte realizate de primăria locală.


    Mik
    József, primarul din Borsec își amintește că în anul 2008 când a fost ales
    pentru prima dată aproape tot Borsecul era ruină. Și vilele cândva cochete și
    luminoase și clădirile administrative și infrastructura.


    Atunci am decis atunci să căutăm fonduri
    și să reclădim orașul și stațiunea Borsec    , povestește edilul din Borsec, care
    se află în prezent la al patrulea mandat. Și
    încet-încet lucrurile au început să se schimbe. Multe clădiri, unele
    monument-istoric, au fost complet reabilitate, alei, parcuri, străzi toate au
    fost renovate cu fonduri europene. Ba, mai mult, primăria a devenit unul din
    principalii investitori în turism.


    A
    fost reconstruit centrul balnear, s-au realizat pârtii de schi și o pistă de bob
    de vară, astfel că s-au creat condiții ca Borsecul să redevină o stațiune a
    tuturor anotimpurilor.


    Și majoritatea acestor investiții au fost
    realizate prin programe cu finanțare europeană.


    Primarul
    Mik József: În
    perioada 2007-2013 am atras aproape 30 de milioane de lei, iar în perioada
    următoare 2014 – 2020 am luat peste 35 de milioane de lei și acum suntem la
    studii de fezabilitate ca să pregătim perioada care urmează și vrem să accesăm
    cât mai multe fonduri prin POR și PNRR.




    La această oră Primăria Borsec are zeci de
    proiecte pregătite pentru a fi depuse și a pentru obține finanțare. Proiectele
    vizează introducerea sistemului de alimentare cu gaze naturale, reabilitarea
    unor drumuri și a unor clădiri istorice, dar și construirea unui parc industrial,
    a unui incubator de afaceri, a unui centru de tineret, precum și construirea de
    noi parcuri și facilități pentru turiști.


    Încă
    este drum destul de lung pentru ca Borsecul să revină la gloria de altădată,
    dar trendul este unul evident pozitiv și prin accesarea de fonduri
    guvernamentale și europene și printr-o mai mare implicare a sectorului privat
    există toate șansele ca Borsecul să redevină cândva Perla Carpaților.






  • Brandul Urban Dunărea

    Brandul Urban Dunărea

    Asociația Euroland Banat din Reșița s-a alăturat unui consorţiu de universităţi, institute de cercetare, administraţii publice şi ONG-uri de-a lungul Dunării, care implementează proiectul Brandul Urban Dunărea (pe scurt DANUrB+).

    Proiectul se derulează până în decembrie 2022 şi este finanțat de Uniunea Europeană, prin Programul Interreg Transnațional Dunărea, având un buget total de peste 2,7 milioane de euro. DANUrB+ reprezintă continuarea proiectului DANUrB, derulat în urmă cu patru ani, sub coordonarea aceluiași lider de parteneriat de acum, Universitatea de Tehnologie și Economie din Budapesta. Ce presupune acest nou proiect ne spune preşedintele Asociației Euroland Banat, Andrei Szabo:

    DANUrB+ are ca scop conectarea comunităților de-a lungul fluviului Dunărea și consolidarea legăturilor deja existente. Echipa Euroland Banat şi partenerii acţionează ca şi facilitatori în punerea bazelor unor colaborări la nivel local, pentru a crea premise de dezvoltare și evenimente care să pună în valoare tradițiile și valorile culturale.

    Proiectul urmărește consolidarea economiei locale și dezvoltarea turistică a orașelor mici și mijlocii de pe Dunăre, prin identificarea și valorificarea unor resurse culturale încă neutilizate, aflate într-o strânsă legătură cu fluviul care le leagă. Scopul său principal este de a crea o rețea spațio-culturală cuprinzătoare, o Promenadă Culturală a Dunării, prin conectarea tuturor comunităților de-a lungul acesteia și construirea unui turism comun, pornind de la o ofertă comună, aflată pe o rută cu posibilități similare de dezvoltare și care să poată crește numărul de vizitatori din regiune. Noutatea proiectului DANUrB+ rezultă din efortul de a defini obiective strategice pentru părțile interesate, cu planuri de acțiune și inițiative aplicabile în vederea integrării în rețea în primul rând a micilor orașe şi comunităţi situate de-a lungul Dunării.


    Prin activităţile şi evenimentele dunărene deja derulate, de la Sombor la Călăraşi, de la frontiera slovaco-maghiară la cea româno-bulgară, de la Golubac la Giurgiu sau de la Eibenthal la Silistra, noul brand dunărean începe să prindă contur.

    În această lună s-a înfiinţat Asociația Internațională DANUrB prin semnarea de către partenerii din proiect și actorii interesați a documentului fondator. La eveniment au fost prezenţi şi reprezentanţi ai comunităților locale românești riverane Clisurii Dunării de la Primăria Drobeta Turnu Severin și de la cea din Moldova Nouă dar şi dascăli de la Liceul Tehnologic Clisura Dunării.

    DANUrB+ va adăuga valoare identității culturale a Dunării prin evenimente planificate, precum Zilele Dunării, diverse publicații, inclusiv un Atlas al orașelor DANUrB+ și un film documentar.


  • VENUS-Împreună, un proiect de sprijinire a femeilor victime ale violenţei domestice

    VENUS-Împreună, un proiect de sprijinire a femeilor victime ale violenţei domestice

    Directia Generală de Asistență Socială Craiova implementează în calitate de
    partener local, alături de alte 41 de instituții specializate de la nivelul administrației publice locale,
    proiectul VENUS- împreună pentru o viață în siguranță.


    Acesta are o
    valoare de pesete cincizeci și unu de milioane de lei și este cofinanțat prin
    FSE, Programul Operațional Capital Uman.

    Doamna Ioana Stoian- directorul
    adjunct al instituției ne oferă detalii:


    Acest proiect are ca
    obiectiv general îmbunătățirea și dezvoltarea măsurilor și serviciilor sociale
    în scopul prevenirii și combaterii violenței domestice prin crearea și
    dezvoltarea unei rețele naționale, inovative, integrate de locuințe protejate,
    grupuri de suport și consiliere vocațională, în scopul implementării unui
    program național de protecție a victimelor violenței domestice și derularea
    unor campanii privind prevenirea și combaterea acesteia.


    În cadrul
    proiectului, în Craiova, sunt create o lucuință protejată precum și servicii
    integrate complementare de grupuri de
    suport și cabinet de consiliere vocațională.


    Scopul serviciului
    locuință protejată este asigurarea nevoilor sociale, creșterea calității vieții
    și promovarea incluziunii sociale, capacitatea acestui serviciu social este de
    6 locuri, iar găzduirea se realizează pe o perioadă de 12 luni.


    Referitor la serviciile
    integrate complementare, aici se furnizează servicii atât pentru persoanele
    care sunt găzduite în locuința protejată, cât și pentru alte victime din
    comunitate.


    Serviciile de grup
    de suport sunt oferite pentru minim 14 beneficiari pe an, iar serviciile de
    sprijin în vederea integrării socioprofesionale sunt oferite pentru minim 34 de
    beneficiari pe an.


    Persoanele care
    port face parte din grupul țintă trebuie să aibă vârsta mai mare de 18 ani și
    să fie victime ale violenței domestice,


    Pentru admiterea în
    cadrul serviciilor sociale persoana victimă trebuie să facă un dosar de
    includere în grupul țintă, fac mențiunea că anunțul și documentele de inscriere
    în grupul țintă al proiectului se regăsesc pe site-ul instituției, pe site-ul
    Primăriei municipiului Craiova precum și la sediul instituției.


    Anunțul a fost
    transmis de Direcția Generală de Asistență Socială Craiova către instituții și
    autorități publice locale, ONG- uri din Craiova și județul Dolj în scopul
    furnizării ajutorului necesar pentru identificarea victimelor violenței
    domestice.


    In acest moment
    sunt 43 de femei, victime ale violenței domestice, care participă la grupul
    suport și beneficiază de consiliere
    vocațională, urmând ca în curând să fie deschisă și locuința protejată.


  • Proiect edilitar cu impact social la Sfântu Gheorghe

    Proiect edilitar cu impact social la Sfântu Gheorghe

    Cartierul Örkö este locuit în
    proporție de peste 80% de romi și reprezintă una dintre cele 3 zone
    marginalizate ale municipiului Sfântu Gheorghe, fiind încadrată în categoria
    zonelor de tip mahala.


    Oamenii
    locuiesc în casele construite de ei, de cele mai multe ori ilegal, fără
    autorizații, pe terenuri care nu le aparțin. Majoritatea persoanelor stau în case
    supraaglomerate, de multe ori cu o singură cameră,
    iar accesul la utilități lipsește aproape în totalitate, foarte puține locuințe
    fiind branșate la rețeaua de apă și canalizare.


    Primăria
    Sf. Gheorghe a încercat, în ultimii ani, să îmbunătățească situația în această
    zonă prin implementarea unor proiecte, care sunt cofinanțate din fonduri
    europene, și care fac parte dintr-un amplu program de dezvoltare locală.


    Viceprimarul
    municipiului Sfântu Gheorghe, Tóth-Birtan Csaba:




    Studiul premergǎtor acestei stategii de
    dezvoltare locală arată o situație deplorabilă a condițiilor de locuit din zona
    Örkö, de exemplu 526 de locuințe au fost numărate dintre
    acestea 66, 2% sunt locuințe supraaglomerate.




    În
    urmă cu aproape trei săptămâni conducerea Primăriei Sf. Gheorghe şi cea a Agenţiei
    de Dezvoltare Regională (ADR) Centru au semnat contractele prin care va fi
    finanțată construcția unei grădinițe și a 50 de locuințe sociale în cartierul
    Örkö.


    Construirea
    grădiniţei va fi finanţată din fonduri europene cu circa 2,4 milioane de lei,
    din cele peste 3,5 milioane de lei cât reprezintă valoarea totală, iar termenul
    de finalizare a proiectului este 31 octombrie 2023.


    Potrivit viceprimarului, grădinița va
    fi una modernă și va avea o capacitate de 120 de locuri, va avea o sală de mese
    şi încăperi complementare. De asemenea, va fi dotată cu un teren de joacă şi de
    sport pentru copiii care o să frecventeze grădiniţa.


    În ceea ce privește construcția de
    locuințe, proiectul prevede ridicarea a 50 de case duble, lipite, cu o
    suprafaţă construită de peste 60 de metri pătraţi, care vor fi branșate la
    toate rețelele edilitare din zonă.


    Aceste
    locuinţe vor fi tratate ca locuinţe sociale, deci beneficiarii vor avea acces
    la acestea pe baza regulamentului de locuinţe sociale.


    Valoarea
    totală a proiectului pentru construirea de case este de peste 17,7 milioane de
    lei, dintre care 13,8 milioane reprezintă fonduri nerambursabile, iar termenul
    de finalizare este de 26 de luni, până pe 30 noiembrie 2023.



  • Proiecte sociale şi culturale la Deta, judeţul Timiş

    Proiecte sociale şi culturale la Deta, judeţul Timiş

    Mai multe proiecte sociale precum
    ridicarea unui centru de zi pentru vârstnici, o creșă și un bloc cu 32 de
    locuințe sociale sunt interconectate cu un alt proiect de mobilitate pentru
    extinderea rețelei de piste de biciclete din oraș spune viceprimarul localității
    Deta, Radu Rotar:


    Suntem la fază de proiectare cu un Centru de Zi de
    Bătrâni și o creșă, un bloc social, al doilea proiect. Un altul este tot, la
    fel, pe partea de social pentru niște locuințe sociale, o clădire separată, în
    valoare de 7.652. 000 de RON, e în fază de execuție. 32 de apartamente cu o
    cameră și cu două camere. Probabil că mai durează încă un an și ceva, doi ani,
    estimez eu, până la finalizare și de toate aceste proiecte sunt legate între
    ele cu o rețea urbană de piste de biciclete. Avem o reșea de piste de bicilete
    de 10 km în diferite stadii în localitate. Toate sunt, împreună în valoare de
    5. 270.000 de RON. Apoi anvelopări blocuri
    reablitarea a 3 blocuri, 1.464.000 de RON, reablitare creșă cu program
    prelungit. Aici avem o valoare de 3.599.000 de RON, proiectul creșă, cantină și
    centru de bătrâni este în valoare de 10.704.000 RON.


    Un alt proiect, pentru introducerea
    iluminatului public cu led, va putea fi realizat în perioada imediat următoare.
    Viceprimarul Radu Rotar:


    Mai avem un proiect pe fonduri europene în
    coolaborare cu ADR pe iluminat în tot orașul . Este în faza de proiectare.
    Probabil într-o săptămână se va încheia faza de proiectare și vor începe
    demersurile pentru contactarea executantului, la execuție va ajunge acest
    proiect, acesta va fi cel mai repede gata pentru că în domeniul acesta al
    iluminatului pe leduri avem și firme care se mișcă foarte bine și va putea fi
    dus la îndepinire foarte repede. Reabilitarea pe sistem de iluminat, orașul
    Deta, 3.300.000 RON și vrem să depunem încă un proiect pentru iluminat public
    pe leduri și pentru satul Opatița. Și o investiție mare este noua Casă de Cultură a orașului Deta. O Casă
    de Cultură de 500 de locuri. Aici suntem la fază de execuție, probabil că
    într-un an, un an și jumătate, construcția va fi finalizată.


    Valoarea totală a proiectelor pe fonduri
    europene ce se derulează în prezent în orașul Deta din județul Timiș este de 45
    de milioane 807 mii de lei.


  • Campanii de educaţie rutieră pentru prevenirea accidentelor

    Campanii de educaţie rutieră pentru prevenirea accidentelor

    Proiectul Poliției
    Române vizează conștientizarea participanților la trafic cu privire la
    principalele cauze ale accidentelor rutiere grave: viteza excesivă,
    indisciplina pietonilor sau neacordarea priorității de trecere. Dar şi alte cauze cum
    ar fi: folosirea telefonului mobil ori consumul de alcool şi droguri.


    Campaniile de educație rutieră au loc în şcoli-
    fată în fată- sau, când nu este posibil- online, spune Ion Arseni de la Asociația
    pentru Educare, Dezvoltare şi Implicarea Tineretului, partener în proiect.


    În acest moment ora de
    educație rutiera se desfaşoară la clasele a 3-a şi a 4-a din 10 şcoli din
    Capitală.

    Acum suntem în sectorul 3 şi mergem
    fizic acolo unde putem dar de cele mai multe ori mergem online din cauza
    pandemiei.. avem 2 formatori, specialişti pe educație şi siguranță rutieră care
    intră la clasă şi, la final, intră supereroul- polițistul, avem un parteneriat
    cu poliția romană la nivel național.


    Tinem foarte mult să intrăm la fiecare clasă, să interacționăm cu fiecare
    copil, fiecare copil primeste un kit de educație rutieră şi alte materiale
    educaționale.



    România este pe primul
    loc în Europa la numărul de accidente rutiere grave.


    Anul trecut in țara
    noastră s-au înregistrat 85 de decese la 1 milion de locuitori, în condiţiile
    în care a fost pandemie iar şoselele nu au fost chiar atât de aglomerate.


    În 2019 România a avut
    96 de decese la 1 milion de locuitori- adica dublul mediei Uniunii Europene.


    Fiecare copil primeste şi o broşură, acea broşură conține exact aceste
    statistici şi multe alte informații care ajung la părinți şi astfel ne dorim să
    educăm părinții prin intermediul copiilor.


    De multe ori copiii spun poveşti la şcoală, care de fapt sunt din
    realitate, cum părinții depăşesc viteza, nu folosesc centura de siguranță,
    folosesc telefonul mobil şi avem şi situații in care copiii le atrag atenția
    părinților asupra acestor nereguli pentru că la ora de educație rutieră noi
    i-am invațat aceste reguli de circulație şi bună conduită.


    Pentru a sustine
    campaniile proiectul mai presupune achiziționarea a 45 de laboratoare mobile de
    educație rutieră.


    Proiectul este
    cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul
    Operațional Infrastructură Mare 2014- 2020 şi se desfășoară până pe 30 iunie
    2023.


    Bugetul total este de
    peste 31 de milioane de lei din care mai bine de 20 de milioane- fonduri europene.




  • Orăşelul copiilor din Slobozia, modernizat cu bani europeni

    Orăşelul copiilor din Slobozia, modernizat cu bani europeni

    Primăria Slobozia a început lucrările la
    proiectul de regenerare a spațiului urban- Orășelul Copiilor. Contractul a fost semnat recent și este
    finanțat prin Programul Operațional Regional 2014-2020, Axa prioritară 4-
    Sprijinirea dezvoltării urbane durabile.



    Proiectul are un buget de peste 4 milioane și
    jumătate de lei din care mai bine de 3,85 milioane de lei bani din Fondul
    European de Dezvoltare Regională. Restul sumelor provin de la bugetul de stat
    și de la primărie.


    Mirela Ramona Pocotilă- șef serviciu programe
    și strategii de dezvoltare locală la primăria Slobozia:


    Orășelul Copiiilor este recunoscut de noi,
    toate generațiile, numai că era un fel de zonă abandonată, adică erau locuri de
    joacă de pe vremuri, destul de riscant de folosit.. neapărat trebuia să găsim o
    soluție să investim bani în dezvoltarea lui.



    Obiectivul proiectului este îmbunătățirea
    mediului urban și reducerea poluării prin crearea unei zone de agrement în
    centrul orașului


    Incercăm să avem o abordare nouă pentru regenerarea
    urbană, se va dezvolta o zonă verde unde pietonii se pot plimba, unde se pot
    plimba copiii cu bicicletele, vom avea un spațiu de joacă modern, vom avea dale
    înierbate, vom avea foarte multă zona verde, pomi.. Vom încerca să finalizăm implementarea
    acestui proiect până in octombrie 2022 și sperăm ca rezultatul să mulțumească
    pe toti cetațenii, de toate vârstele.



    Reabilitarea Orășelului copiiilor face parte
    dintr-o serie de proiecte de mobilitate urbană pentru care administrația locală
    din Slobozia a accesat fonduri europene de zeci de milioane de lei. Intre
    acestea: achiziționarea de autobuze electrice, realizarea de benzi dedicate
    pentru transportul public, sistem de management al traficului, construirea de
    piste de biciclete și reabilitarea spațiilor pietonale.


    Sigur, avem mai multe proiecte legate de
    mobilitatea urbană, vom pune accentul pe folosirea autobuzelor electrice,
    pistelor de bicicletă, vom pune la dispoziția cetătenilor sisteme inteligente
    de monitorizare a traficului și incercăm să facem tranziția către o folosire
    mai bună a resurselor pentru o mobilitate mai puțin poluantă.


    Toate proiectele de
    mobilitate urbană sunt în derulare, ele trebuie finalizate până în decembrie
    2023. In momentul de față se află în diverse stadii de implementare, la unele
    s-a făcut recepția proiectului tehnic, altele sunt acum in faza de predare a
    proiectelor. Sunt niște proiecte integrate care probabil vor schimba destul de
    mult felul în care arată Slobozia astăzi




  • Anina, de la minerit la turism

    Anina, de la minerit la turism

    Una dintre cele mai adânci mine din Europa este pe cale să devină cel mai
    mare muzeu al mineritului din România. Fosta mină, ridicată acum două secole,
    va deveni un punct de atracție pentru vizitatorii Banatului Montan. Printr-un
    proiect finanțat prin Programul Operațional Regional, Ansamblul Puțului I,
    Anina, monument industrial de clasă A, va fi restaurat, conservat, reabilitat
    și pus în valoare. Tot aici, va lua naștere Muzeul Mineritului Anina.

    Conform
    proiectului, noul obiectiv va deveni un adevărat motor pentru dezvoltarea
    orașului și se dorește un model de bună practică pentru celelalte zone miniere
    din Regiunea Vest. Proiectul urmărește trei mari obiective, spune purtătorul de
    cuvânt al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Vest, Ionuţ Suciu.


    Cele trei obiective sunt: Restaurarea, conservarea și reabilitarea
    monumentelor Puțul I și Mașina de extracție cu aburi, care compun
    ANSAMBLUL PUȚULUI I, ANINA; Amenajarea și dotarea monumentelor Puțul I
    și Mașina de extracței cu aburi care compun ANSAMBLUL PUȚULUI I, ANINA
    în scopul înființării Muzeului Mineritului Anina; Promovarea noului Muzeu al
    Mineritului Anina și însușirea rolului de Centru polizator in dezvoltarea
    locală și regională.



    Proiectul are o valoare totală de peste 15 milioane de lei, dintre care
    14,5 milioane reprezintă sume nerambursabile. Constructorul trebuie să se
    grăbească pentru timpul este foarte scurt, subliniază Ionuţ Suciu:


    Termenul de finalizare a lucrărilor este 30 noiembrie 2021, iar
    beneficiarul este Primăria Oraşului Anina. Proiectul este în implementare și
    înregistrează un progres de 49,34%. Contractul de lucrări este în derulare,
    până în prezent stadiul valoric al lucrărilor este de 46,33%.



    Odată finalizate lucrările, muzeul mineritului din Anina va deveni un motor
    pentru dezvoltarea oraşului, susţine viceprimarul Daniel Danu.


    Pentru Anina, acest proiect înseamnă totul, pentru că dezvoltarea oraşului
    am focusat-o pe turism. De anul trecut, Anina este declarată staţiune de
    interes local şi orice obiectiv care este legat de turism ne ajută foarte mult.
    Muzeul Mineritului este unic în România şi o să fie un punct de atracţie care
    să ducă la dezvoltarea oraşului.



    Primăria Anina are în plan şi achiziţia unei locomotive cu vagoneţi cu
    ajutorul căreia turiştii vor putea să vadă întregul flux tehnologic de
    exploatare a cărbunelui. Proiectul este implementat prin Axa prioritară 5 -
    Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecţia şi valorificarea
    durabilă a patrimoniului cultural.