Radio România Internațional

Tag: frontiere

  • Noi oportunităţi pentru turiştii români

    Noi oportunităţi pentru turiştii români

    Aderarea completă a României la spaţiul Schengen terestru deschide noi orizonturi pentru turismul românesc. Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră în 2024, au depăşit cu puţin 16 milioane persoane, peste 74% dintre aceştia folosind mijloace de transport rutier şi aproape 25% transport aerian.

    Eliminarea controalelor la frontierele terestre face călătoriile mai rapide şi mai puţin costisitoare pentru turiştii români care preferă transportul cu maşina personală, autocarul sau trenul. Acest lucru poate duce la creşterea interesului pentru vacanţele spontane în Europa. Mulţi turişti români ar putea alege city break-uri în oraşe precum Viena, Budapesta, Paris, Barcelona, Roma sau Bratislava, datorită uşurinţei de a călători. Eliminarea formalităţilor de control înseamnă, de asemenea, timpi mai scurţi de deplasare şi economii la costurile logistice, ceea ce poate duce la pachete turistice mai avantajoase pentru români.

    Intrarea României în spaţiul Schengen şi cu frontierele terestre, la 1 ianuarie 2025, ar putea genera o creştere cu 40% a numărului de rezervări către Bulgaria şi Grecia, în acest an, faţă de 2024, potrivit estimărilor unor operatori turistici. Cele mai populare destinaţii pentru vara 2025 sunt, în Bulgaria, Albena, Nisipurile de Aur, Sunny Beach, Obzor, Nessebar, în Grecia – Lefkada, Thassos, Creta, Rodos, Halkidiki, Paralia Katerini şi în Turcia – Kuşadasi, Bodrum, Antalya. Se preconizează o creştere chiar mai mare pentru hotelurile de 4 şi 5 stele, reflectând o preferinţă clară a turiştilor pentru servicii premium. Aproximativ 50% din rezervările făcute până acum sunt pentru hoteluri de 4 şi 3 stele, urmate de hotelurile de 5 stele, care deţin 40% din preferinţele turiştilor. De asemenea, se estimează că 50% dintre turişti vor opta pentru pachete all-inclusive, o tendinţă în creştere. Totodată, consultanţii în turism se aşteaptă ca 35% dintre turişti să opteze pentru vacanţe personalizate, care includ excursii locale şi activităţi tematice.

    Pentru sezonul estival 2025, tur-operaotrii preconizează o creştere de 25% a vacanţelor de tip city break, alimentată de interesul crescut pentru destinaţii europene precum Roma, Barcelona, Viena, Istanbul şi Paris. Această tendinţă indică dorinţa turiştilor români de a combina relaxarea cu explorarea culturală.

    Specialiştii observă în continuare o tendinţă spre vacanţe mai scurte, de 3-5 nopţi, dar mai frecvente pe parcursul anului. Turiştii aleg hoteluri de calitate superioară, iar minivacanţele de zilele libere naţionale sunt din ce în ce mai populare. Alături de destinaţiile clasice, se înregistrează mai multe cereri pentru city break-uri în oraşele europene, respectiv pentru destinaţii în creştere din punct de vedere al solicitării, precum Egipt sau Albania.

    Tur-operatorii au constatat două tendinţe ale turiştilor români. Mulţi turişti sunt fideli destinaţiilor şi hotelurilor lor preferate, fie ele în Bulgaria, Grecia ori Turcia. Pe de altă parte, este în creştere numărul de turişti care vor să schimbe sau să combine destinaţiile de la an la an – alături de destinaţiile clasice de vacanţe la Marea Neagră, pe litoralul românesc, optând, de exemplu, pentru un city break într-un oraş european ori pentru un circuit. De asemenea, se înregistrează o creştere pentru destinaţiile exotice, îndepărtate, precum Maldive, Zanzibar sau Thailanda.

  • Jurnal românesc – 22.01.2025

    Jurnal românesc – 22.01.2025

    Este vorba de zeci de mii de perechi de ochelari de soare, articole de îmbrăcăminte, încălţăminte, genţi şi etichete pentru flacoane de parfum. Valoarea totală a bunurilor, dacă ar fi fost comercializate pe piaţă la preţul de vânzare cu amănuntul al unui produs original, este de aproximativ 37 milioane de lei. În conformitate cu reglementările naţionale şi europene privind unele măsuri pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală în cadrul operaţiunilor de vămuire, autoritatea vamală a reţinut bunurile în vederea trimiterii spre expertizare, la finalizarea cazului urmând a fi dispuse măsurile legale care se impun.

     

    Miercurea-Ciuc s-a înfrăţit cu oraşul Süleymanpaşa, din Turcia, acordul de colaborare fiind oficializat marţi, în cadrul unei şedinţe festive a Consiliului Local. Acordul, care oferă oportunităţi de cooperare în domenii precum cultură, turism, economie, educaţie sau sport, a fost semnat de primarii celor două oraşe, Korodi Attila şi Volkan Nallar. Primarul municipiului Miercurea-Ciuc a vorbit de legătura dintre secuime şi oraşul Süleymanpaşa, făcând referire la exilul în Turcia, în 1720, al principelui Transilvaniei Rakoczi Ferenc al II-lea şi al celor care l-au însoţit şi la moştenirea lăsată acolo de aceştia. La rândul său, primarul oraşului Süleymanpaşa, Volkan Nallar, a declarat că între Turcia şi România există o alianţă bazată pe încredere reciprocă şi un parteneriat strategic. Or, dezvoltarea relaţiilor la nivel local va contribui la consolidarea cooperării internaţionale.

     

    Institutul Cultural Român din Londra, în parteneriat cu Ambasadele României și a Republicii Moldova în Regatul Unit, marchează Ziua Internațională de Comemorare a Holocaustului printr-un eveniment dedicat memoriei celor care au suferit în timpul uneia din cele mai întunecate perioade din istoria umanității. Evenimentul include o dezbatere despre deportările evreilor și romilor în Transnistria și îi are ca protagoniști pe profesorii Marius Turda, Director al Centrului pentru Studii Umaniste și Medicale, Universitatea Oxford Brookes și Igor Cașu, Directorul Agenției Naționale a Arhivelor din Republica Moldova. Discuția va fi moderată de profesorul Dan Stone, Directorul Institutului pentru Cercetarea Holocaustului de la Royal Holloway, University of London. Va fi, totodată, proiectat documentarul „Portretul unei supraviețuitoare a Holocaustului: Adolfina Regenbogen”, oferit prin amabilitatea TVR. Scurtmetraj emoționant, documentarul prezintă viața și moștenirea unei supraviețuitoare, în contextul tragediei celor 600 evrei din ghetoul Mostovoi, Transnistria, de la granița de est a României cu Uniunea Sovietică.

     

    Institutul Cultural Român ‘Titu Maiorescu’ din Berlin deschide anul 2025 cu o serie de evenimente care aduc în prim-plan creativitatea românească contemporană şi dialogul intercultural. Între 23 ianuarie şi 19 februarie, ICR Berlin organizează proiectul ‘Playlab: Art in Motion, Stories in Play’, un demers inovator care combină artele vizuale, poezia, filmul, jocurile video şi tehnologiile digitale. În acest cadru dinamic vor avea loc expoziţia ‘Paper Playground’ a Mariei Brudaşcă, o invitaţie la reflecţie asupra importanţei spaţiilor publice şi a jocului în dezvoltarea copiilor, apoi atelierele ‘Monoprint’ pentru copii şi ‘Topografii cumulative’ pentru adulţi, care vor explora tehnici de artizanat în cadrul unor sesiuni interactive.

    Proiectul ‘Playlab’ va continua cu o seară dedicată traducerii poeziei româneşti şi un eveniment dedicat jocurilor video realizate de dezvoltatori români de jocuri video din Berlin. În plus, ICR Berlin va fi gazda unei selecţii de scurtmetraje româneşti realizate de studenţi la universităţile de profil din Bucureşti şi Cluj-Napoca, în cadrul Romanian Film Lounge, în contextul Berlinalei 2025. A 75-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin va avea loc între 13 şi 23 februarie. Lungmetrajul ‘Kontinental ’25’, regizat de Radu Jude, a fost selectat printre cele 19 filme din competiţie. Radu Jude a mai fost prezent în competiţia Festivalului de la Berlin în 2021 cu producţia ‘Babardeală cu bucluc sau porno balamuc’ (Ursul de Aur pentru cel mai bun film) şi în 2015 cu ‘Aferim!’ (Ursul de Argint pentru cel mai bun regizor).

  • Jurnalul românesc – 31.12.2024

    Jurnalul românesc – 31.12.2024

    Ca urmarea a acceptării României în spațiul Schengen, Poliția de Frontieră se pregătește eliminând controalele la 40 de puncte de trecere a graniței cu specific rutier, feroviar şi portuar.

    „Începând cu 1 ianuarie 2025, la frontiera internă a României, respectiv la graniţa cu Ungaria şi Bulgaria, se elimină controlul de frontieră, astfel încât toate persoanele se vor putea deplasa către sau dinspre alte state membre ale Spaţiului Schengen (cu excepţia Ciprului şi Irlandei) fără a se mai opri la cabinele de control ale Poliţiei de Frontieră pentru verificarea documentelor de călătorie”, informează Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră (IGPF).

    „Acest lucru este valabil pentru toate persoanele, indiferent de cetăţenie, şi pentru toate categoriile de mijloace de transport, fie că vorbim despre turisme, autocare, microbuze, camioane, ambarcaţiuni sau trenuri”, arată sursa citată. Totuși, persoanele care intenţionează să meargă pe teritoriul altui stat trebuie să aibă asupra lor un document de călătorie valabil, respectiv paşaport sau carte de identitate. Condiţiile de călătorie în statele din afara Spaţiului Schengen rămân neschimbate, iar verificarea documentelor se va efectua la cabinele din punctele de trecere a frontierei.

     

    În 2025 se celebrează un secol de la înaintarea la rang de patriarhie a Bisericii Ortodoxe Române, iar pregătirile pentru Anul Centenar au început, fiind deja prezentat public Sigiliul Centenar. Momentul ridicării Bisericii Ortodoxe Române la rangul de Patriarhie va fi marcat prin activități diverse organizate pe parcursul anului viitor, cum ar fi canonizarea mai multor sfinți contemporani și sfințirea Catedralei Național. Primul eveniment va avea loc chiar pe 1 ianuarie când 2025 va fi proclamat drept Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române și Anul comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al 20-lea.

     

     

    Profesorul şi lingvistul Alexandru Niculescu s-a stins din viaţă la Paris pe 22 decembrie 2024, la vârsta de 96 de ani, anunță Agerpress, preluând informația transmisă de fostul ministru al culturii, Ionuț Vulpescu.  Alexandru Niculescu, „imediat după absolvirea Facultăţii de Litere, în 1950, şi până în 1985 a predat lingvistică romanică şi lingvistică românească la Universitatea din Bucureşti”, a scris Vulpescu, pe o rețea de socializare, continuând  „în 1985 a cerut azil politic în Franţa şi a fost una dintre vocile respectate ale exilului românesc, în ultimii ani ai comunismului, profesor asociat la Universitatea Paris IV – Sorbona, a fost profesor la Viena, Padova şi a ocupat prin concurs prima catedră de limba română a Universităţii din Udine.” Alexandru Niculescu a fost înmormântat pe 30 decembrie 2024, la cimitirul Bellu Catolic din București, în prezența soției sale, academician Florica Dimitrescu-Niculescu și a fiului, istoricul Adrian Niculescu.

     

     

    Jurnaliștii Elena Stancu și Cosmin Bumbuț se află pe lista scurtă a nominalizărilor pentru premiul True Story, distincție internațională dedicată jurnalismului narativ care premiază cele mai bune povești jurnalistice din întreaga lume. Elena Stancu şi Cosmim Bumbuţ au iniţiat proiectul Teleleu în 2013, iar din 2019 călătoresc cu autorulota prin Europa pentru a documenta comunitățile de români din diaspora. La premiile True Story sunt nominalizaţi cu două reportaje: „Românii care lucrează în construcţii în Belgia” şi „Trei generații ale unei familii de români stabilite în Suedia își recuperează istoria furată de comuniști”. Premiul True Story este conferit de o fundație independentă cu sediul la Berna în Elveția, este dedicat reporterilor care scriu în 10 limbi și care s-au distins prin profunzimea și relevanța socială a subiectelor alese. Câştigătorii anului 2025 vor fi anunţaţi în luna iunie.

  • Peste 166.300 de persoane au tranzitat frontierele României în a treia zi de Crăciun

    Peste 166.300 de persoane au tranzitat frontierele României în a treia zi de Crăciun

    Peste 166.300 de persoane, cetăţeni români şi străini, şi aproximativ 45.100 de mijloace de transport au efectuat formalităţile pentru trecerea frontierei României, atât pe sensul de intrare, cât şi pe cel de ieşire, în a treia zi de Crăciun, informează sâmbătă Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră.

    Amintim ca 33 de puncte de trecere a frontierei Romaniei cu Ungaria şi Bulgaria, dar şi de la Marea Neagră şi Dunărea Maritimă, vor fi închise de la 1 ianuarie 2025, când România intră în spaţiul Schengen de liberă circulaţie şi cu frontierele terestre. 17 puncte rutiere şi feroviare sunt situate pe frontiera de vest a României cu Ungaria, iar 14 puncte rutiere, inclusiv de trecere cu bacul, puncte feroviare şi portuare la graniţa cu Bulgaria.

    Datele apar într-un proiect de hotărâre de guvern conceput de Ministerul de Interne.

  • Jurnal românesc – 26.12.2024

    Jurnal românesc – 26.12.2024

    De la 1 ianuarire 2025, când România intră în spaţiul Schengen de liberă circulaţie europeană şi cu frontierele terestre, vor fi închise definitiv 33 de puncte de trecere a frontierei ţării noastre cu Ungaria şi Bulgaria, dar şi de la Marea Neagră şi Dunărea maritimă. Este vorba despre 17 puncte de trecere rutiere şi feroviare situate pe frontiera de vest a României cu Ungaria şi de 14 puncte rutiere, inclusiv de trecere cu bacul, puncte feroviare şi portuare de la graniţa cu Bulgaria şi două puncte de trecere portuare de la Brăila şi Cernavodă.

    Ministerul de Interne a pus în dezbatere un proiect de hotărâre de guvern în acest sens. De la inceputul anului 2025, nu se vor mai face controale la frontierele cu Ungaria şi Bulgaria în punctele de trecere. Astfel de controale vor fi făcute doar aleatoriu, pe baza analizei de risc, dar în interiorul ţării. Ridicarea controalelor la graniţele terestre are loc după aşa-numită aderare parţială a României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, de la finalul lunii martie, când au fost primite doar cu frontierele aeriene şi maritime.

    * * *

    Creşterea finanţării pentru sănătate cu 1% din PIB pe an, dar şi un grad ridicat de absorbţie a fondurilor europene sunt printre priorităţile Ministerului Sănătăţii, conform programului de guvernare. Referitor la resursele umane, se are în vedere „încurajarea revenirii profesioniştilor români din domeniul medical din diaspora prin debirocratizarea recunoaşterii profesionale”. Sunt menţionate ca priorităţi de asemenea finalizarea Registrului Profesioniştilor din Sănătate şi corelarea locurilor şi posturilor scoase la concurs cu nevoile reale de asistenţă medicală la nivel local şi regional.

    * * *

    Construirea unui pol european de expertiză tehnologică în materie de securitate cibernetică, cu 217 milioane de euro alocaţi din Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi fonduri europene, este unul dintre obiectivele Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului din programul de guvernare propus de coaliţia PSD-PNL-UDMR-grupul parlamentar al minorităţilor naţionale. În plus, prin PNRR, se investesc peste 25 de milioane de euro în dezvoltarea de noi competenţe de securitate cibernetică şi prevenire a dezinformării. În program mai sunt prevăzute resurse pentru conectivitate, respectiv internet în zonele izolate. Este vorba de o sumă de 94 milioane de euro din PNRR pentru sprijinirea utilizării serviciilor de comunicaţii în zonele fără acces la internet şi alte servicii de comunicaţii, ceea ce va permite extinderea reţelelor de mare viteză către peste 945 de localităţi din zone defavorizate.

    De asemenea, se are în vedere conectarea românilor din diaspora la serviciile digitale din ţară şi realizarea interoperabilităţii cu statele membre ale Uniunii Europene, prin construirea nodului eIDAS pentru România şi asigurarea interconectării acestuia cu nodurile eIDAS ale celorlalte state membre şi cu furnizorii de identitate şi servicii publice. „În continuare vor fi demarate proiecte prin care nodul eIDAS va permite autentificarea cetăţenilor pe portalurile cât mai multor servicii publice oferite de statul român cu credenţialele de identitate digitală emise de furnizorii de identitate din alte state membre”, se menţionează în document.

    * * *

    În cadrul unei vizite oficiale în Sicilia, Gabriela Dancău, ambasadoarea României în Italia, a parcurs cea de-a doua etapă la Catania. Excelența Sa a fost însoțită pe parcursul vizitei de șefa oficiului consular de la Catania, Carmen Axenie. Programul a inclus o serie de întâlniri cu primarul orașului Catania, Enrico Tarantino, prefectul provinciei Catania, Maria Carmela Librizzi, și directorul prestigioasei Opere din Catania (Teatro Massimo Bellini), Giovanni Cultrera. Ambasadoarea a subliniat, cu ocazia acestor întrevederi, importanța unei cooperări strânse între reprezentanții diplomatici și consulari ai României și autoritățile locale, și a adresat totodată mulțumiri pentru sprijinul constant oferit comunității românești din regiune. Discuțiile au pus bazele unor colaborări viitoare, cu un accent deosebit pe inițiative comune menite să promoveze interesele ambelor țări.

    În acest context, ambasadoarea a propus organizarea în 2025, la Catania, a unui eveniment cultural de amploare în parteneriat cu Opera locală, alături de un eveniment economic pentru promovarea oportunităților de afaceri. Acesta din urmă ar valorifica atât domeniul agricol, specific regiunii, cât și oportunitățile din sectoare inovatoare, precum energia verde și tehnologiile IT&C. A fost evidențiată integrarea excelentă a comunității românești în viața locală, un proces facilitat de afinitățile culturale și lingvistice profunde dintre popoarele român și italian.

  • 33 de puncte de trecere a frontierei cu Ungaria şi Bulgaria vor fi închise definitiv

    33 de puncte de trecere a frontierei cu Ungaria şi Bulgaria vor fi închise definitiv

    De la 1 ianuarire 2025, când România intră în spaţiul Schengen de liberă circulaţie europeană şi cu frontierele terestre, vor fi închise definitiv 33 de puncte de trecere a frontierei cu Ungaria şi Bulgaria, dar şi de la Marea Neagră şi Dunărea maritimă.

    Este vorba despre 17 puncte de trecere rutiere şi feroviare situate pe frontiera de vest a României cu Ungaria şi de 14 puncte rutiere, inclusiv de trecere cu bacul, puncte feroviare şi portuare de la graniţa cu Bulgaria şi două puncte de trecere portuare de la Brăila şi Cernavodă.

    Ministerul de Interne a pus în dezbatere un proiect de hotărâre de guvern în acest sens. De la inceputul anului 2025, nu se vor mai face controale la frontierele cu Ungaria şi Bulgaria în punctele de trecere. Astfel de controale vor fi făcute doar aleatoriu, pe baza analizei de risc. Ridicarea controalelor la graniţele terestre are loc după aşa-numita aderare parţială a României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, de la finalul lunii martie, când au fost primite doar cu frontierele aeriene şi maritime.

  • Aflăm pentru tine – 20.12.2024

    Aflăm pentru tine – 20.12.2024

    Aderarea României la spaţiul Schengen cu frontierele terestre, ridică barierele fizice care se aflau între noi şi ai nostri din afara ţării, a subliniat ministrul afacerilor externe Luminița Odobescu într-o recentă declaraţie pe aceasta temă.

  • Consolidarea securității la frontierele UE și combaterea amenințărilor hibride

    Consolidarea securității la frontierele UE și combaterea amenințărilor hibride

    Numărul migranţilor care sosesc la graniţa de est a Uniunii Europene a crescut semnificativ. Numai în acest an, numărul celor sosiţi dinspre Belarus a crescut cu 66% faţă de 2023. Rusia și Belarusul profită de străinii cu viză rusească de turist sau de student pentru a-i folosi ca pe o armă de destabilizare la adresa Uniunii, exploatând principiul european al dreptului la azil.

    Este o parte a războiului hibrid pe care Moscova îl poartă împotriva Uniunii şi care trebuie contracarat. Este motivul pentru care Uniunea Europeană a lansat acum un set de acțiuni pentru întărirea capacităţii statelor membre de a răspunde acestei amenințări și de a întări totodată securitatea la frontierele externe ale forului comunitar.

    Printre aceste măsuri se află, în primul rând, identificarea provocărilor la frontierele terestre ale Uniunii cu Rusia și Belarusul. Comisia va sprijini statele membre să împiedice aceste două ţări să folosească principiile și valorile europene, inclusiv dreptul la azil, împotriva Uniunii.

    Un al doilea set de măsuri vizează întărirea răspunsului politic al Uniunii la aceste ameninţări şi sprijinul operativ pentru statele membre. Au fost deja puse în aplicare măsuri împotriva transformării migranţilor în arme politice şi sociale în ţări precum Finlanda, Letonia, Lituania și Polonia. Uniunea a pus la dispoziție inclusiv un pachet de 170 de milioane EUR pentru modernizarea echipamentelor de supraveghere, îmbunătățirea rețelelor de telecomunicații, desfăşurarea echipamentelor mobile de detecţie şi contracararea intruziunilor de drone.

    Al treilea set de măsuri este stabilirea contextului juridic al acestor acţiuni. Astfel, statele membre sunt obligate din punct de vedere legal să protejeze frontierele externe ale UE, respectând totodată drepturile fundamentale ale omului şi principiul nereturnării (adică garantarea faptului că nimeni nu ar trebui să fie returnat în ţări în care riscă tortura sau alte tratamente inumane şi degradante). Există însă cazuri în care țările membre vor putea trece la măsuri ce pot afecta drepturile fundamentale, cum ar fi dreptul la azil. Astfel de măsuri vor trebui însă să fie excepționale, temporare, proporționale și pentru cazuri foarte clar definite.

    Al patrulea set de măsuri are în vedere intensificarea colaborării europene împotriva acestor atacuri. Astfel, statele membre afectate sunt încurajate să coopereze strâns atât cu Uniunea Europeană în ansamblu, cât şi cu alte ţări ale Uniunii pentru a asigura coerența și eficacitatea acţiunilor.

  • Tranzitul autoturismelor la vămi se desfăşoară cu dificultate

    Tranzitul autoturismelor la vămi se desfăşoară cu dificultate

    Prin punctul de trecere a frontierei cu Ungaria, de la Petea, tranzitul autoturismelor se desfăşoară cu dificultate. Pe sensul de ieşire din România, şoferii aşteaptă aproximativ 60 de minute.

    La Isaccea, Galaţi şi Calafat, îndeplinirea formalităţilor vamale pentru transportatorii de marfă înregistrează timpi ridicaţi, pe sensul de intrare în ţară, unde şoferii de camioane aşteaptă o oră, dar şi la Nădlac 2, Albiţa şi Negru Vodă, unde au de aşteptat între două şi cinci ore.

    Pe sensul de ieşire din România, sunt blocaje la Calafat, Giurgiu, Isaccea şi Albiţa. Timpii de aşteptare sunt între două şi patru ore.

  • Trafic înregistrat la frontieră în ultimele 36 de ore

    Trafic înregistrat la frontieră în ultimele 36 de ore

    Peste 165.000 de persoane, cetăţeni români şi străini, şi aproximativ 60.000 de mijloace de transport au tranzitat frontierele României atât pe sensul de intrare, cât şi pe cel de ieşire, informează Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră (IGPF).

    Au fost constatate 44 de infracţiuni, confiscate bunuri în valoare totală de peste 900.000 de lei şi aplicate 29 de sancţiuni contravenţionale.

    De la finele lunii martie, poliţiştii de frontieră din cadrul aeroporturilor şi porturilor maritime din întreaga ţară nu mai efectuează formalităţile de control pentru persoanele care călătoresc în Spaţiul Schengen. Mai sunt controale punctuale pentru verificarea identităţii şi situaţiei legale a persoanelor.

    Începând cu 1 ianuarie 2025, România şi Bulgaria devin membre cu drepturi depline ale zonei Schengen. Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne a aprobat aderarea și cu frontierele terestre ale celor două ţări.

    Autorităţile române vor mai face controale parţiale aleatorii la graniţele cu Ungaria şi Bulgaria, pentru o perioadă de şase luni.
    “Ori de câte ori poliţiştii de frontieră observă că ceva este în neregulă cu un mijloc de transport sau cu un autoturism în care circulă cetăţeni persoane fizice sau date informaţii că ar prezenta un risc din punct de vedere al respectării legislaţiei atunci intervin şi fac controale”, a spus ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu.

    În ultimele 36 de ore, poliţiştii de frontieră au interzis accesul în România a 26 de cetăţeni străini, iar pentru şapte cetăţeni români nu s-a permis ieşirea din ţară, din diferite motive legale.

    Aproximativ 3.500 de poliţişti de frontieră, cu 815 mijloace tehnice, operează, în această perioadă, pentru supravegherea şi controlul graniţelor României, informează Ministerul de Interne.

  • Trafic aglomerat pentru TIR-uri la mai multe puncte de trecere a frontierei, pe sensul de ieșire din România

    Trafic aglomerat pentru TIR-uri la mai multe puncte de trecere a frontierei, pe sensul de ieșire din România

    Aglomerație de TIR-uri la mai multe puncte de trecere a frontierei, pe sensul de ieșire din România.

    Şoferii trebuie să aștepte 400 de minute la Isaccea, 150 la Albiţa, iar la Nădlac și Giurgiu aproximativ o oră. La Calafat-Vidin timpii de așteptare sunt de 120 de minute, după ce astăzi la prânz depășeau patru ore.

    Coloana de TIR-uri se întindea pe o distanță de cinci kilometri.

    La Reuniunea Miniștrilor de Interne ai Uniunii Europene din 12 decembrie va fi luată o decizie finală în legătură cu intrarea deplină a României și Bulgariei în Spațiul Schengen din ianuarie 2025.

  • Digitalizarea pașapoartelor și cărților de identitate

    Digitalizarea pașapoartelor și cărților de identitate

    Atunci când trec frontierele externe ale UE, cetățenii din UE și din afara sa trebuie să se supună unor controale sistematice. Numai în 2023, s-au înregistrat aproape 600 de milioane de treceri la frontieră.

    Pentru a accelera controalele la frontieră, a garanta siguranța și a facilita călătoriile, Comisia a propus digitalizarea pașapoartelor și a cărților de identitate pentru orice persoană care intră sau iese din spațiul Schengen. Mai exact, a prezentat un cadru comun pentru utilizarea credențialelor digitale de călătorie și o nouă aplicație a UE care să le permită călătorilor să își creeze și să își stocheze credențialele digitale de călătorie. Acestea sunt o versiune digitală a datelor stocate în pașapoarte și în cărțile de identitate. Ele includ informațiile conținute în cipul pașaportului sau al cărții de identitate, inclusiv fotografia titularului, dar nu și amprentele digitale ale acestuia.

    Un document de călătorie digital poate fi stocat pe un telefon mobil și, când va fi disponibilă, în aplicația UE pentru credențiale digitale de călătorie. Călătorii sunt liberi să aleagă dacă doresc să solicite sau să utilizeze, gratuit, versiunea digitală a documentelor lor de identitate.

    Noul sistem va îmbunătăți securitatea, iar autorilor fraudelor le va fi mai greu să utilizeze documente false sau să treacă frontierele Schengen fără a fi depistați. Totodată, va îmbunătăți eficiența controalelor la frontiere. Datorită verificărilor prealabile care pot fi efectuate grație acreditărilor digitale de călătorie, autoritățile de gestionare a frontierelor se pot concentra mai direct pe stoparea introducerii ilegale de migranți și pe detectarea infractorilor transfrontalieri.

    Pe de altă parte, va facilita procedurile de trecere a frontierei, în contextul în care, călătorii vor putea să își prezinte pașapoartele sau cărțile de identitate digitale înainte de călătorie, pentru o verificare prealabilă la frontieră. Nu în ultimul rând, noul sistem va duce la reducerea sarcinilor administrative pentru cetățenii. Astfel, țările UE le pot permite cetățenilor lor să utilizeze cărțile de identitate digitale pentru alte forme de înregistrare și identificare.

    Comisarul European pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson a oferit mai multe amănunte: “Cu această propunere, vom face posibil ca persoanele fizice să solicite un pașaport digital.

    Deci, propunerea este ca statele membre să fie obligate să elibereze pașapoarte digitale dacă și atunci când cetățenii solicită acest lucru. Nu este obligatoriu ca cetățenii să îl aibă, dar este obligatoriu să îl livreze dacă doresc. Apoi vor avea o versiune digitală a pașaportului pe care o pot stoca în portofelul digital al UE sau în aplicația digitală de călătorie a UE pe care o vom dezvolta.

    Acest lucru nu va reduce total pașaportul fizic, dar va face acest lucru mai ușor și mai rapid pentru polițiștii de frontieră, deoarece pașaportul digital poate fi trimis în avans înainte de a trece granițele, astfel încât polițiștii de frontieră să poată face toate verificările și apoi trecerea efectivă a graniței va fi mult mai rapidă.

    Acest lucru înseamnă că polițiștii de frontieră se pot concentra pe probleme mai dificile, de exemplu dacă trebuie să facă niște verificări suplimentare, în timp ce alții pot face verificări rapide.”

    Consiliul și Parlamentul European urmează să analizeze propunerea Comisiei. Odată adoptată, va începe dezvoltarea aplicației digitale a UE pentru credențiale digitale de călătorie și se vor elabora standardele tehnice necesare.

  • Politici europene mai severe privind migraţia ilegală

    Politici europene mai severe privind migraţia ilegală

    Speranţele României şi Bulgariei pentru o decizie a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne din octombrie privind primirea în spaţiul Schengen terestru s-au văzut din nou înşelate.

    „Stabilirea datei de ridicare a controalelor la frontierele terestre interne cu Bulgaria și România va necesita o nouă decizie a Consiliului”, a transmis, într-un comunicat, Președinția Ungară a Consiliului Uniunii Europene. Practic, Austria s-a arătat din nou împotriva aderării totale a celor două ţări la spaţiul european de liberă circulaţie.

    Ministrul de interne austriac, Gerhard Karner, a declarat că, deși există progrese în privința controalelor la frontiere, „nu suntem încă la capătul drumului”. Din nou, în numele luptei împotriva migraţiei ilegale, intrarea României şi Bulgariei în zona Schengen se vede amânată fără un termen precis.

    În acelaşi timp, Bruxelles-ul a anunţat că va propune o nouă legislaţie pentru a încuraja expulzarea migranţilor ilegali, a anunţat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-o scrisoare adresată celor 27 de state membre. Noile norme vor include: „obligaţii clare de cooperare pentru persoanele respinse şi dorinţa de a raţionaliza eficient procesul de returnare”, a transmis şefa Executivului comunitar. Practic, Comisia propune facilitarea expulzării persoanelor aflate într-o situaţie ilegală, în special prin stabilirea unei recunoaşteri reciproce a deciziilor luate de statele membre.

    Adoptarea de politici europene mai stricte privind migraţia ilegală se regăseşte din ce în ce mai mult şi la nivelul capitalelor europene. În Polonia, de pildă, la recenta Convenţie a Platformei Civice, grupare care a sărbătorit un an de când se află la guvernare, premierul Donald Tusk a anunțat o nouă strategie națională privind migraţia şi, în context, suspendarea temporară a dreptului la azil pentru oricine trece în Polonia din Rusia sau Belarus.

    Donald Tusk: „Prin întărirea graniței, voi fi absolut dur în privința migrației ilegale și în ceea ce privește respectarea doar a acelor legi europene privind migrația care ne susțin securitatea. Nu vom respecta și nu vom implementa ideile UE care, în opinia noastră, ne pun în pericol securitatea. Şi vorbesc aici despre pactul privind migrația.”

    Potrivit agenției Frontex, granița terestră de est a Poloniei cu Republica Belarus a înregistrat, anul acesta, o creștere a trecerilor ilegale cu 192%.

  • Scăderi semnificative ale trecerilor ilegale ale frontierelor europene

    Scăderi semnificative ale trecerilor ilegale ale frontierelor europene

    Numărul de treceri ilegale ale frontierelor Uniunii Europene a scăzut, în medie, cu 42%, ajungând până la 166.000 în primele nouă luni ale acestui an, potrivit datelor preliminare prezentate de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă FRONTEX.

    Cele mai mari scăderi ale numărului cazurilor frauduloase de trecere a frontierei au fost constatate pe rutele din Balcanii de Vest (aproape 80%) și pe Mediterana Centrală (64%).

    Pe de altă parte, a crescut puternic numărul sosirilor la frontiera terestră de est a Uniunii; practic, acesta s-a triplat faţă de primele 9 luni ale anului trecut; o creştere puternică a fost observată şi dinspre Africa de Vest, cu o dublare a numărului cazurilor.

    Traseul Mediteranei Centrale și-a continuat, aşadar, tendința de scădere semnificativă şi în acest an. Între lunile ianuarie și septembrie, numărul sosirilor ilegale a scăzut la mai puţin de 48.000.

    Mediterana de Est a înregistrat o creștere de 15%, numărul trecerilor ajungând la 45.600. Luna trecută, aceasta a fost ruta cea mai aglomerată, cu cel mai mare număr de detecții – 6.750, comparativ cu 5.600 în Mediterana Centrală.

    Numărul depistărilor pe ruta Africii de Vest a rămas excepțional de mare în perioada ianuarie-septembrie, ajungând la peste 30.600.
    Numărul detecțiilor pe ruta Balcanilor de Vest a fost de aproape 17 000.

    Cu o creștere de aproape 200% la 13.200, frontierele terestre de est au continuat să înregistreze un număr mare de sosiri în acest an.
    Pe ruta Canalului Mânecii, numărul detecțiilor în perioada ianuarie-septembrie 2024 a crescut cu 2%, depăşind 47.000.

    Agenţia Frontex sprijină țările din Uniunea Europeană şi din spațiul Schengen în toate aspectele legate de gestionarea frontierelor, de la sprijinul pe teren, combaterea criminalității transfrontaliere, supravegherea aeriană și colectarea de informații până la sprijinirea procedurilor de returnare, identificarea de noi tehnologii și multe altele.

    În prezent, Frontex contribuie la securitate și la siguranța și buna funcționare a frontierelor externe. Este cea mai mare agenție a Uniunii Europene și înregistrează totodată cea mai rapidă creștere.

  • Radare Sentinel pentru România

    Radare Sentinel pentru România

    Departamentul de Stat al SUA a aprobat vânzarea unor radare performante de supraveghere aeriană pentru România. Sistemul Sentinel este unul de ultimă generaţie și va spori semnificativ capacitatea de descurajare şi apărare împotriva potenţialelor ameninţări. Programul de achiziţie include un număr de până la patru radare, inclusiv suportul logistic, servicii de instruire, echipamentele de comunicaţii, asistenţă tehnică şi servicii de transport, pentru dotarea batalioanelor de apărare aeriană cu baza la sol ale Forţelor Terestre Române.

     

    Radarele vor contribui la îmbunătăţirea supravegherii spaţiului aerian, în special împotriva celor mai recente ameninţări reprezentate de vehiculele aeriene fără pilot, cu viteze mici de deplasare şi amprente radar reduse. Sentinel este un radar tridimensional – poate măsura distanţa, direcţia şi elevaţia obiectelor aeriene cu şi fără pilot, date pe care le raportează automat către sistemele de comandă şi control ale apărării aeriene cu baza la sol. Acest sistem acceptă mai multe interfeţe de comandă şi control, oferind date consistente de supraveghere aeriană. Poate detecta, identifica şi urmări vehicule aeriene fără pilot (UAV), rachete de croazieră şi aeronave cu aripi fixe şi rotative.

     

     

    Construit pentru prima dată în 1995, radarul Sentinel este desfășurat în cadrul unităților de apărare aeriană din zonele avansate ale armatei americane. Montat pe o platformă remorcată, acesta poate fi poziționat la distanță de restul unității. Cu o valoare totală iniţială de aproximativ 90 de milioane de dolari, primele două sisteme vor fi finanţate în principal prin intermediul granturilor din fondul pentru Finanţare Militară Externă (Foreign Military Financing) al Departamentului de Stat al SUA.

    “Achiziţionarea de către România a sistemului radar Sentinel evidenţiază parteneriatul pe termen lung în domeniul securităţii dintre cele două ţări. Aceste sisteme radar vor spori considerabil gradul de avertizare timpurie pentru potenţialele ameninţări la adresa oraşelor şi infrastructurii critice din România şi vor proteja mai bine teritoriul şi cetăţenii României. Achiziţia Sentinel îmbunătăţeşte securitatea României, aliatul nostru NATO şi o forţă importantă pentru stabilitatea politică şi economică în Europa”, afirmă ambasadorul american de la București, Kathleen Kavalec.

     

     

    La rândul său, ministrul român al apărării naţionale, Angel Tîlvăr, a subliniat că tehnica militară de ultimă generaţie achiziţionată prin colaborarea cu Statele Unite a schimbat în mod esenţial profilul Armatei României la nivelul capacităţii de acţiune în regiunea Mării Negre şi a întărit interoperabilitatea cu armatele aliate şi partenere. Radarele de ultimă generaţie vor completa capacităţile de apărare aeriană ale țării, îndeosebi în ceea ce priveşte detecţia timpurie a vehiculelor aeriene fără pilot, care evoluează cu viteze mici de deplasare şi au amprente radar reduse, ameninţări care se manifestă în proximitatea frontierelor naţionale, în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, a mai spus ministrul apărării.