Radio România Internațional

Tag: frontiere

  • Bulgaria – suspendarea temporară a activității de transport cu feribotul la traversarea fluviului Dunărea pe la PCTF Oryahovo – Bechet

    Bulgaria – suspendarea temporară a activității de transport cu feribotul la traversarea fluviului Dunărea pe la PCTF Oryahovo – Bechet

    Activitatea de transport cu feribotul este suspendată temporar la traversarea fluviului Dunărea pe la PTF Oryahovo-Bechet, din cauza nivelului scăzut al Dunării, informează Ministerul Afacerilor Externe (MAE) de la Bucureşti.

     

    MAE recomandă cetățenilor români care intenționează să călătorească în Bulgaria sau să tranziteze teritoriul acestui stat către Grecia sau Turcia folosirea tuturor celorlalte puncte de frontieră deschise traficului internațional la frontiera româno-bulgară, după cum urmează: Vidin – Calafat, Kardam – Negru Vodă, Durankulak – Vama Veche, Silistra – Ostrov Călărași, Dobromir – Krushari și Kainardzha – Lipnița (aceste două puncte funcționează cu orar 08:00-20:00 și doar pentru autovehicule cu masa totală admisă de până la 3,5t), Nikopol – Turnu Măgurele (feribot) (www.feribot-eurobac.ro), Svishtov – Zimnicea (feribot) (www.ferry.bg), Aydemir (Silistra) – Chiciu (Călărași) (feribot) (www.spikaferry.com) și Ruse – Giurgiu.

     

    La punctul de frontieră Ruse există posibilitatea creșterii timpului de așteptare în contextul în care, din data de 10 iulie 2024, autoritățile bulgare desfășoară lucrări de reparație a căii de rulare a podului peste Dunăre.

     

    Din 5 iulie 2024 taxa de pod poate fi plătită și în sistem online, numai pentru autovehiculele cu capacitate de transport de persoane de până la 8+1 – https://ep.customs.bg/eportal/public/index?pageId=40&isActive=id6. Taxa de pod poate fi în continuare plătită cu cardul bancar sau în numerar, respectiv 2 euro sau 4 leva.  În punctele de frontieră bulgare funcționează centre de colectare a sumelor de bani provenite din taxe, impozite, amenzi de circulație sau taxe compensatorii la regimul vinietei electronice, aplicate pe teritoriul Bulgariei. În astfel de cazuri, cetățenii români identificați de sistem sunt obligați să își achite toate debitele către statul bulgar, plata efectuându-se numai cu card bancar.

     

     

    MAE subliniază importanța informării corecte, achiziționării din timp a vinietei electronice și recomandăm achiziționarea acesteia înainte de intrarea pe segmentul de drum rutier din Bulgaria supus taxării – și achitării conforme a taxelor de drum tip TOLL pentru folosirea infrastructurii rutiere publice din Republica Bulgaria, în conformitate cu legislația în vigoare. Autoritățile bulgare recomandă insistent ca vinieta electronică să fie achiziționată online prin intermediul site-ului www.bgtoll.bg (cu versiune și în limba română – https://www.bgtoll.bg/ro/rovinieta-electronica) – site oficial recomandat de autoritățile bulgare competente.

     

    Luând în considerare și caracterul dinamic al condițiilor meteorologice înregistrate pe teritoriul bulgar (coduri de atenționare pentru temperaturi extreme, producere de incendii de vegetație, de furtuni sau vijelii convective), turiştii români sunt sfătuiţi să se asigure că, pe timpul călătoriei, dețin suficiente resurse de combustibil, apă și alimente și că mențin în stare de funcționare mijloacele mobile de comunicare.

     

    Firmele românești de transport internațional de marfă sau pasageri trebuie să ia măsurile adecvate în vederea organizării temeinice a itinerariilor de deplasare prin luarea în considerare a posibilității înregistrării unor timpi măriți de așteptare la trecerea frontierei bulgare și prin asigurarea resurselor necesare de apă și alimente persoanelor transportate.

     

    Conducătorii auto sunt îndrumați să conducă preventiv, cu viteză adecvată și să aibă autovehiculele echipate pentru circulație pe drumurile publice în condiții de vară și atenționare meteorologică specifică, să respecte strict semnalizarea rutieră temporară montată și indicațiile/semnalele organelor de control aflate la fața locului. Pe perioada instituirii codurilor de atenționare meteorologică este posibil ca, prin decizia autorităților bulgare competente, unele categorii de drumuri să fie închise circulației rutiere și cursele aeriene să fie perturbate față de orarul de zbor.

     

    Informații suplimentare pot fi accesate astfel:

    cu privire la sistemul de plată online a taxei de pod la Ruse – https://customs.bg/wps/portal/agency-en/media-center/news-details/05-07-24-toll-danube-bridge-eng;

    cu privire la starea actuală a drumurilor – pe aplicația gratuită LIMA www.lima.api.bg, de pe pagina de internet a Agenției “Infrastructura Rutieră” – www.api.bg și la numărul de telefon 0035970013020, accesibil în regim non-stop;

    cu privire la situația zborurilor pe aeroportul Sofia – www.sofia-airport.eu;

    cu privire la starea vremii – pe site-ul www.weather.bg;

    cu privire la regimul vamal, la intrarea în R. Bulgaria dinspre R. Turcia, pe site-ul www.mae.ro/travel-conditions/3677 (Condiții de călătorie în R. Bulgaria, titlul Reglementări vamale) și pe site-ul Agenției „Vămi” din R. Bulgaria – https://customs.bg/wps/portal/agency-en/home/info-citizens/Important%20notice%20for%20travelers;

    cu privire la vinieta electronică și sistemul e-TOLL – pe site-ul www.bgtoll.bg;

    cu privire la situația circulației prin punctele de trecere a frontierei bulgare – pe site-ul www.mvr.bg.

     

     

    Asistenţă consulară poate fi obţinută la numerele de telefon ale Ambasadei României la Sofia: +35929712858 şi +35929733510, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență. În cazuri urgente poate fi apelat telefonul de permanență al misiunii diplomatice a României în Bulgaria: +359879440758.

     

     

    MAE recomandă consultarea paginilor web http://sofia.mae.ro, https://ec.europa.eu/consularprotection/content/travel-advice_ro, www.meteoalarm.org, www.mae.ro.

  • Peste 500.000 de persoane au tranzitat frontiera în ultimele 24 de ore

    Peste 500.000 de persoane au tranzitat frontiera în ultimele 24 de ore

    Peste 517.100 de persoane, cetăţeni români şi străini, şi aproximativ 154.200 de mijloace de transport au tranzitat frontiera atât pe sensul de intrare, cât şi pe cel de ieşire, din România, în ultimele 24 de ore, informează Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră (IGPF).

    Prin PTF Giurgiu-Ruse au efectuat formalităţile de control aproximativ 61.000 de persoane şi 16.497 mijloace de transport, circulaţia fiind îngreunată din cauza lucrărilor de reparații pe care partea bulgară le face la Podul Prieteniei dintre Ruse și Giurgiu. Circulația se desfășoară alternativ, pe o singură bandă, în sistem semaforizat.

    Poliția recomandă utilizarea şi a celorlalte puncte de trecere a frontierei deschise în regim internațional de la granița cu Republica Bulgaria:

    pe raza județului Dolj: PTF Calafat și PTF Bechet (BAC);
    pe raza județului Teleorman: PTF Zimnicea (BAC), PTF Turnu Măgurele (BAC);
    pe raza județului Călărași: PTF Călărași (BAC);
    pe raza județului Constanța: PTF Vama Veche, PTF Ostrov, PTF Negru Vodă, PTF Lipnița și PTF Dobromir pentru autoturisme cu greutate admisă de 3,5 tone, iar programul de funcționare este de la ora 08.00 la ora 20.00.

    Pentru fluidizarea traficului la ITPF Giurgiu sunt suplimentate atât arterele de control, cât și numărul polițiștilor de frontieră care îşi desfăşoară activitatea la controlul documentelor de călătorie, până la capacitatea maximă permisă de infrastructura punctelor de trecere a frontierei.

    În ultima zi, poliţiştii de frontieră au constatat 145 de fapte ilegale (68 infracţiuni şi 77 contravenţii) prin care a fost încălcată legislaţia română. Au fost aplicate amenzi în valoare de 27.710 lei și confiscate bunuri în valoare de peste 211.900 lei.

    Nu s-a permis intrarea în România a 31 cetăţeni străini, care nu îndeplineau condiţiile prevăzute de lege. 33 de cetăţeni români nu au fost lăsaţi să iasă din ţară din diferite motive legale.

  • Vămile din vestul țării, pe sensul de ieșire din România, sunt aglomerate

    Vămile din vestul țării, pe sensul de ieșire din România, sunt aglomerate

    Vămile din vestul țării, pe sensul de ieșire din România, sunt aglomerate.

    Potrivit ”trafic online”, aplicaţia Poliției de Frontieră, la Petea spre Ungaria, formalitățile pentru autoturisme durează 2 ore și jumătate, la Urziceni și Valea lui Mihai – 1 oră și 40 de minute, la Nădlac II – 1 oră și jumătate, iar la Nădlac I – 1 oră și 10 minute.

    În sud, la Giurgiu, pentru a trece spre Bulgaria se aşteaptă circa 1 oră și jumătate.

  • Bulgaria – recomandări privind trecerea frontierelor

    Bulgaria – recomandări privind trecerea frontierelor

    La tranzitarea Bulgariei către Grecia sau Turcia, în perioada 15-18 august 2024 este posibil să fie înregistrați timpi crescuți de așteptare la trecerea prin punctele bulgare de frontieră, cu precădere la tranzitarea Podului Prieteniei Giurgiu-Ruse, informează Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE).

     

    Din 10 iulie 2024 au fost începute lucrările de reparație majoră a estacadei podului pe partea bulgară. În acest context, se recomandă folosirea tuturor punctelor bulgare de frontieră deschise traficului internațional, după cum urmează:

    la frontiera româno-bulgară: Giurgiu-Ruse, Calafat–Vidin, Negru Vodă–Kardam, Vama Veche–Durankulak, Lipnița–Kainardja și Dobromir–Krushari (ultimele două puncte cu orar de funcționare 08:00-20:00, pentru autovehicule cu masa totală admisă de până la 3,5t), Ostrov–Silitra, Turnu Măgurele-Nikopol (ferry) (cu program de funcționare 08:30 – 19:30; www.feribot-eurobac.ro), Zimnicea-Svishtov (ferry) (cu program de funcționare 08:30-19:00; www.ferry.bg ) și Bechet–Oryahovo (ferry) (cu program de funcționare 05:00 – 24:00; www.ferryboat.bg );

    la frontiera bulgaro-elenă: Kulata–Promachonas; Makaza–Nimfea (masa totală admisă a autovehiculelor de până la 3,5t); Ilinden–Exohi (traseu ocolitor pentru PCTF Kulata, ruta spre Kavala); Kapitan Petko Voivoda–Ormenion (ruta spre Alexandropolis); Zlatograd–Termes și Ivaylovgrad–Kiprinos (ultimile două puncte doar pentru autovehicule cu masa totală admisă de până la 3,5t).

     

    În cazul tranzitării punctului de frontieră Kulata, turiștii români sunt sfătuiţi să nu folosească trasee secundare sau terțiare ocolitoare în scopul evitării coloanelor de autoturisme aflate în așteptare pe autostrada A3 – Struma pe sensul de ieșire din Bulgaria către Grecia (pe aceste trasee ocolitoare, autoritățile bulgare de poliție desfășoară filtre de control care nu permit accesul către punctul de frontieră decât în cazul autovehiculelor în care se află funcționari sau angajați ai firmelor care își desfășoară activitatea în zona adiacentă punctului, ori localnici din zonă; singura cale de acces către punctul Kulata pe sensul de ieșire către Grecia este autostrada A3 – Struma);

    La frontiera bulgaro-turcă: Kapitan Andreevo–Kapikule; Lesovo–Hamzabeyli; Malko Târnovo–Derekoy (ultimul punct prezintă o infrastructură existentă redusă și înregistrează în mod constant timpi foarte mari de așteptare).

     

     

    Cetăţenii români care revin în România în data de 18 august 2024 și intră în țară prin punctul de trecere a frontierei de la podul Giurgiu-Ruse să ia în calcul posibilitatea măririi considerabile a timpilor de așteptare la trecerea prin punctul de frontieră Ruse, la taxa de pod. Autoritățile bulgare desfășoară lucrări de reparație majoră a estacadei podului de peste Dunăre.

     

    Din 5 iulie 2024, taxa de pod poate fi plătită și în sistem online numai pentru autovehiculele cu capacitate de transport de persoane de până la 8+1 – https://ep.customs.bg/eportal/public/index?pageId=40&isActive=id6 . Taxa de pod poate fi plătită cu cardul bancar sau în numerar, respectiv 2 euro sau 4 leva. În punctele de frontieră bulgare funcționează centre de colectare a sumelor de bani provenite din taxe, impozite, amenzi de circulație sau taxe compensatorii la regimul vinietei electronice, aplicate pe teritoriul Bulgariei. Cetățenii români identificați de sistem sunt obligați să își achite toate debitele către statul bulgar, plata efectuându-se numai cu card bancar.

     

    În acest context, este importantă informarea corectă, achiziționarea din timp a vinietei electronice – se recomandă achiziționarea acesteia înainte de intrarea pe segmentul de drum rutier din Bulgaria supus taxării – și achitarea conformă a taxelor de drum tip TOLL pentru folosirea infrastructurii rutiere publice din Republica Bulgaria, în conformitate cu legislația în vigoare.

     

    Autoritățile bulgare recomandă insistent ca vinieta electronică să fie achiziționată online prin intermediul site-ului www.bgtoll.bg (cu versiune și în limba română – https://www.bgtoll.bg/ro/rovinieta-electronica ) – site oficial recomandat de autoritățile bulgare competente.

     

    Având în vedere codurile de atenționare pentru temperaturi extreme, producere de incendii de vegetație, de furtuni sau vijelii convective, turiștii români trebuie să se asigure că pe timpul călătoriei dețin suficiente resurse de combustibil, apă și alimente și că mențin în stare de funcționare mijloacele mobile de comunicare.

     

     

    Firmelor românești de transport internațional de marfă sau pasageri li se recomandăsă ia măsurile adecvate în vederea organizării temeinice a itinerariilor de deplasare prin luarea în considerare a posibilității înregistrării unor timpi măriți de așteptare la trecerea frontierei bulgare și prin asigurarea resurselor necesare de apă și alimente persoanelor transportate. Conducătorii auto sunt îndrumați să conducă preventiv, să aibă autovehiculele echipate pentru circulație pe drumurile publice în condiții de vară și atenționare meteorologică specifică, să respecte strict semnalizarea rutieră temporară montată și indicațiile/semnalele organelor de control aflate la fața locului.

     

    Este posibil ca, pe perioada instituirii codurilor de atenționare meteorologică, autoritățile bulgare să închidă unele drumuri rutiere și cursele aeriene să fie perturbate.

     

     

    Informații suplimentare pot fi accesate astfel:

    cu privire la sistemul de plată online a taxei de pod la Ruse – https://customs.bg/wps/portal/agency-en/media-center/news-details/05-07-24-toll-danube-bridge-eng ; cu privire la starea actuală a drumurilor – pe aplicația gratuită LIMA www.lima.api.bg, de pe pagina de Internet a Agenției “Infrastructura Rutieră” – www.api.bg și la numărul de telefon 0035970013020, accesibil în regim non-stop; cu privire la situația zborurilor pe aeroportul Sofia – www.sofia-airport.eu; cu privire la starea vremii – pe site-ul www.weather.bg; cu privire la regimul vamal, la intrarea în Bulgaria dinspre Turcia, pe site-ul www.mae.ro/travel-conditions/3677 (Condiții de călătorie în Bulgaria, titlul Reglementări vamale) și pe site-ul Agenției „Vămi” din Bulgaria – https://customs.bg/wps/portal/agency-en/home/info-citizens/Important%20notice%20for%20travelers ; cu privire la vinieta electronică și sistemul e-TOLL – pe site-ul www.bgtoll.bg ; cu privire la situația circulației prin punctele de trecere a frontierei bulgare – pe site-ul www.mvr.bg .

    Asistenţă consulară poate fi solicită la numerele de telefon ale Ambasadei României la Sofia: +35929712858 şi +35929733510, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență. În cazul unei situaţii urgente, poate fi apelat telefonul de permanență al misiunii diplomatice a României în Bulgaria: +359879440758.

     

     

    MAE recomandă consultarea paginilor web http://sofia.mae.ro și www.mae.ro.

  • Agenda strategică a viitorului Consiliu European

    Agenda strategică a viitorului Consiliu European

    Alegerile europarlamentare au dat o nouă configurație Parlamentului european și celorlalte instituții europene. Noul ciclu înseamnă și o definire a agendei strategice a Uniunii pentru următorii 5 ani, document care este responsabilitatea Consiliului European. Această orientare strategică a fost pregătită începând cu a doua jumătate a anului 2023, în timpul președinției spaniole, și a fost finalizată recent, în timpul președinției belgiene din prima jumătate a anului 2024.

    Charles Michel, președintele Consiliului European, a rezumat documentul:

    ”Există trei piloni importanți ai strategiei. Primul este democrația, valorile și principiile democratice. Aceasta este inspirația, acesta este ghidul care ne cuprinde pe toți. Este important să nu renunțăm niciodată, ci să susținem acele principii și valori fundamentale. Aceasta în primul rând. În al doilea rând, înțelegem să ne dezvoltăm competitivitatea și trebuie să susținem toate măsurile posibile pentru o mai mare prosperitate în întreaga Uniune Europeană.

    Știți că am decis, în urmă cu 5 ani, că tranziția digitală, pe de-o parte, și tranziția climatică, pe de alta, vor fi motorul nostru economic pentru viitor. Și înțelegem că trebuie să adaptăm paradigma prosperității noastre economice, a dezvoltării noastre economice. Vrem să facem asta într-un mod care să susțină competitivitatea noastră, într-un mod care să susțină baza noastră industrială.

    Suntem, de asemenea, hotărâți să fim mai eficienți în domeniul apărării europene și securității. Vrem să dezvoltăm proiecte importante, vrem să lucrăm împreună pentru a identifica modul în care putem fi siguri că alocăm sprijin financiar în domeniul apărării pentru achiziții comune, pentru proiecte comune, în linie cu NATO. Migrația este o provocare uriașă și în acest ciclu instituțional, în timpul președinției belgiene, am făcut pași semnficativi când am decis asupra migrației, pe de-o parte, și am dezvoltat inițiative mai concrete, pe de alta.”

    De asemenea, protecția frontierelor, extinderea Uniunii în actualul context geopolitic și strategic internațional, Ucraina și situația din Orientul Mijlociu rămân chestiuni prioritare pe agenda strategică a Uniunii europene.

  • Guvernul a aprobat deschiderea punctului de frontieră Giurgiu – Ruse II în regim de bac

    Guvernul a aprobat deschiderea punctului de frontieră Giurgiu – Ruse II în regim de bac

    Guvernul de la Bucureşti a aprobat, vineri, o Hotărâre privind deschiderea punctului internaţional de trecere a frontierei de stat Giurgiu (România)-Ruse (Bulgaria) II, în regim de bac, în sectorul dintre km fluvial 490,200 pe malul drept al fluviului Dunărea și km fluvial 489,500 (Ostrovul Mocănaşul), pentru transportul de vehicule cu motor şi pasageri cu bacul.

    Potrivit Biroului de presă al Guvernului, noul punct internaţional de trecere a frontierei de stat va funcționa în regim de bac, pentru pasageri și pentru transportul de vehicule cu motor cu masă totală de până la 40 tone, cu program de funcţionare permanent.

    Programul de lucru al punctului internaţional de trecere a frontierei de stat prevăzut la este permanent, de la ora 00.00 la ora 24.00.

    Prin punctul de trecere a frontierei de stat, traficul este limitat la autovehicule cu masa totală de până la 40 tone.

    Punctul de trecere a frontierei de stat va fi dat în folosinţă după îndeplinirea de către administratorul imobilului a tuturor obligaţiilor prevăzute de lege pentru desfăşurarea activităţii specifice în punct, respectiv după realizarea infrastructurii şi a utilităţilor necesare în vederea desfăşurării în bune condiţii a controlului de frontieră, în conformitate cu normele şi standardele în vigoare, precum şi după asigurarea personalului necesar de către toate autorităţile prevăzute la art. 12 din OUG nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României.

    Spaţiile şi utilităţile necesare pentru desfăşurarea activităţilor de control la trecerea frontierei de stat se asigură de către administratorul imobilului; administratorul imobilului în care va funcţiona punctul de trecere a frontierei este operatorul privat RO-RO Trans Frontalier SRL.

    Posturile necesare efectuării controlului la frontiera de stat vor fi asigurate prin suplimentarea numărului de posturi aprobat Poliţiei de Frontieră Române, din numărul total de posturi aprobat Ministerului Afacerilor Interne.

  • Bulgaria – timpi de așteptare majorați la tranzitarea punctelor de frontieră bulgare

    Bulgaria – timpi de așteptare majorați la tranzitarea punctelor de frontieră bulgare

    Pentru perioada 21-24 iunie 2024, sunt preconizaţi timpi mari de aşteptare la trecerea prin punctele de frontieră bulgare, cu precădere pentru data de 21 iunie 2024 pe sensul către Bulgaria și, respectiv pentru 24 iunie 2024, pe sensul către România, informează Ministerul Afacerilor Externe (MAE) de la Bucurewşti.

    Românii care aleg să revină în România, prin PTF Ruse, trebuie să pregătească în prealabil suma exactă pentru taxa de pod, 2 euro sau 4 leva, ori să efectueze plata cu cardul bancar, timpii de așteptare pentru procesarea și eliberarea documentelor justificative (chitanțe, facturi, bonuri fiscale) fiind, astfel, diminuați considerabil. În punctele de frontieră bulgare, funcționează centre de colectare a taxelor, impozitelor sau amenzilor de circulație aplicate pe teritoriul Bulgariei, rămase restante. În cazul în care cetățenii români se află într-una dintre aceste situații, aceștia vor fi obligați să își achite toate debitele către statul bulgar, plata urmând a fi efectuată numai cu card bancar.

    MAE recomandă cetățenilor români să folosească pentru intrarea în România și celelalte puncte de trecere a frontierei de la granița cu Bulgaria: PCTF Vidin – Calafat, PCTF PCTF Kardam- PCTF Negru Vodă, PCTF Silistra – Ostrov Călărași, PCTF Dobromir – Krushari și PCTF Kainardzha – Lipnița (deschise în orarul 08:00-20:00 și doar pentru autovehicule cu masa totală admisă de până la 3,5t), PCTF Nikopol – Turnu Măgurele (feribot) (www.feribot-eurobac.ro), PCTF Svishtov – Zimnicea (feribot) (www.ferry.bg) și PCTF Oryahovo – Bechet (feribot) (www.ferryboat.bg) și PCTF Aydemir (Silistra) – Chiciu (Călărași) (feribot) (www.spikaferry.com).

    Şoferii trebuie să achiziționeze în timp util vignetele electronice pentru folosirea infrastructurii rutiere publice din Bulgaria, înainte de a intra pe teritoriul bulgar, în conformitate cu legislația în vigoare. Autoritățile bulgare recomandă ca vigneta electronică să fie achiziționată on-line prin intermediul paginii de internet www.bgtoll.bg, cu versiune în limba română: https://www.bgtoll.bg/ro/rovinieta-electronica, sau de la terminalele specifice montate în punctelor de frontieră.

    MAE reiterează importanța respectării regimului legal de viteză pe teritoriul bulgar (50km/h în localități, 90 km/h pe drumurile naționale și 140 km/h pe autostrada) și, mai ales, în zona de acțiune a indicatoarelor cu regim de interzicere/ restricție/ limitare de viteză, unde pot fi montate camere fixe sau mobile tip radar.

    Firmelor românești de transport internațional de marfă sau pasageri care tranzitează teritoriul bulgar în această perioadă li se recomandă să ia măsurile adecvate pentru organizarea temeinică a itinerariilor de deplasare și stabilirii programului de lucru al șoferilor prin luarea în considerare a unor timpi de așteptare considerabil majorați la trecerea frontierelor.

    Informații suplimentare pot fi accesate astfel:

    – cu privire la starea actuală a drumurilor – pe aplicația gratuită LIMA www.lima.api.bg, pe pagina de internet a Agenției “Infrastructura Rutieră” – www.api.bg și la numărul de telefon 070013020, accesibil în regim non-stop;

    – cu privire la situația zborurilor pe aeroportul Sofia – www.sofia-airport.eu; cu privire la starea vremii – pe site-ul www.weather.bg; cu privire la regimul vamal, la intrarea în Republica Bulgaria dinspre Republica Turcia, pe site-ul www.mae.ro/travel-conditions/3677 (Condiții de călătorie în Republica Bulgaria, titlul Reglementări vamale) și pe pagina de internet a Agenției „Vămi” din Republica Bulgaria – www.customs.bg; cu privire la e-vinieta și sistemul e-TOLL – pe pagina de internet www.bgtoll.bg; cu privire la situația circulației prin punctele de trecere a frontierei bulgare – pe site-ul www.mvr.bg.

    Asistență consulară poate fi solicitată la numerele de telefon ale Ambasadei României la Sofia: +35929712858 și +35929733510, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență. În cazuri urgente, poate fi apelat telefonul de permanență al misiunii diplomatice a României în Republica Bulgaria: +359879440758.

    MAE recomandă consultarea paginilor web http://sofia.mae.ro, https://ec.europa.eu/consularprotection/content/travel-advice_ro, www.meteoalarm.org, www.mae.ro, iar pentru informarea în timp real cu privire la timpii de așteptare din punctele de trecere a frontiere de pe teritoriul României, poate fi consultată pagina Poliției de Frontieră Române, disponibilă la https://www.politiadefrontiera.ro/ro/traficonline/?vt=1

  • Bulgaria – timpi măriți de așteptare la trecerea frontierei rutiere bulgare în perioada 30 aprilie – 6 mai 2024

    Bulgaria – timpi măriți de așteptare la trecerea frontierei rutiere bulgare în perioada 30 aprilie – 6 mai 2024

    În perioada minivacanței prilejuite de sărbătorile pascale (30 aprilie – 6 mai 2024), se preconizează înregistrarea unor timpi de așteptare ridicați la punctele bulgare de trecere a frontierei rutiere, informează Ministerul Afacerilor Externe (MAE) de la Bucureşti.

    Şoferii români sunt sfătuiţi să își achiziționarea în timp util vinietele electronice, înainte de a intra pe teritoriul bulgar, pentru folosirea infrastructurii rutiere publice din Bulgaria, în conformitate cu legislația în vigoare. Autoritățile bulgare recomandă ca vinieta electronică să fie achiziționată online prin intermediul website-ului www.bgtoll.bg, cu versiune în limba română: https://www.bgtoll.bg/ro/rovinieta-electronica, sau de la terminalele specifice montate în incinta punctelor de frontieră.

    MAE reiterează importanța respectării regimului legal de viteză pe teritoriul bulgar (în general, 50km/h în localități, 90 km/h pe drumurile naționale și 140 km/h pe autostrada) și, mai ales, în zona de acțiune a indicatoarelor cu regim de interzicere/restricție/limitare de viteză, unde pot fi montate camere fixe sau mobile tip RADAR.

    Turiştii români care aleg să revină în țară prin PCTF Ruse, trebuie să pregătească în prealabil suma pentru taxa de pod, (2 euro sau 4 leva), ori să efectueze plata cu cardul bancar, în acest mod putând fi scurtați considerabil timpii de așteptare la procesarea și eliberarea documentelor justificative. În punctele de frontieră bulgare, funcționează centre de colectare a sumelor de bani provenite din taxe, impozite sau amenzi de circulație aplicate pe teritoriul Bulgariei, care se fac venit la bugetul de stat bulgar. Cetățenii români identificați de sistem sunt obligați să își achite toate debitele către statul bulgar, plata efectuându-se numai cu card bancar.

    Pentru intrarea în România pot fi folosite și celelate puncte de trecere a frontierei situate la granița cu Bulgaria: PCTF Vidin – Calafat, PCTF PCTF Kardam- PCTF Negru Vodă, PCTF Silistra – Ostrov Călărași, PCTF Dobromir – Krushari și PCTF Kainardzha – Lipnița (aceste două puncte funcționează cu orar 08:00-20:00 și doar pentru autovehicule cu masa totală admisă de până la 3,5t), PCTF Nikopol – Turnu Măgurele (feribot) (www.feribot-eurobac.ro), PCTF Svishtov – Zimnicea (feribot) (www.ferry.bg) și PCTF Oryahovo – Bechet (feribot) (www.ferryboat.bg) și PCTF Aydemir (Silistra) – Chiciu (Călărași) (feribot) (www.spikaferry.com).

    MAE recomanda firmelor românești de transport internațional de marfă sau pasageri care tranzitează teritoriul bulgar în această perioadă să ia măsurile adecvate pentru organizarea itinerariilor de deplasare și stabilirii programului de lucru al șoferilor prin luarea în considerare a unor timpi de așteptare considerabil măriți la trecerea frontierelor.

    Informații suplimentare pot fi accesate astfel:
    cu privire la starea vremii – pe site-ul www.weather.bg;
    cu privire la starea actuală a drumurilor – pe aplicația gratuită LIMA www.lima.api.bg, de pe pagina de internet a Agenției „Infrastructura Rutieră” – www.api.bg și la numărul de telefon 070013020, accesibil în regim non-stop;
    cu privire la regimul vamal, la intrarea în Bulgaria dinspre Turcia, pe site-ul www.mae.ro/travel-conditions/3677 (Condiții de călătorie în Bulgaria, titlul Reglementări vamale) și pe site-ul Agenției „Vămi” din Bulgaria – www.customs.bg;
    cu privire la e-vigneta și sistemul e-TOLL – pe site-ul www.bgtoll.bg;
    cu privire la situația circulației prin punctele de trecere a frontierei bulgare – pe site-ul www.mvr.bg.

    Asistenţă consulară poate fi obţinută la numerele de telefon ale Ambasadei României la Sofia: +35929712858 şi +35929733510, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență. În cazuri urgente, poate fi folosit telefonul de permanență al misiunii diplomatice a României în Republica Bulgaria: +359879440758.

    MAE recomandă consultarea paginilor de Internet http://sofia.mae.ro, https://ec.europa.eu/consularprotection/content/travel-advice_ro, www.meteoalarm, www.mae.ro.

  • Aproximativ 4.000 de polițiști de frontieră vor desfășura activități de supraveghere și control la frontiera de stat

    Aproximativ 4.000 de polițiști de frontieră vor desfășura activități de supraveghere și control la frontiera de stat

    Aproximativ 4.000 de poliţişti de frontieră vor desfăşura activităţi de supraveghere şi control a frontierei de stat în minivacanţa de 1 Mai şi Paştele Ortodox, a informat, marţi, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră (IGPF).

    În punctele de trecere a frontierei se estimează creşteri ale traficului de persoane şi mijloace de transport, în special la frontiera cu Bulgaria şi Ungaria, având în vedere ca în perioada următoare va fi minivacanţa de 1 Mai şi Paştele Ortodox, perioadă ce reprezintă un prilej pentru mulţi cetăţeni români de a petrece vacanţa în afara graniţelor.

    Vor fi luate măsuri pentru reducerea timpilor de aşteptare şi asigurarea unui control operativ, care au fost asigurate şi cu ocazia Sărbătorii de Florii, perioadă în care nu au fost înregistraţi timpi foarte mari de aşteptare la frontieră, deşi traficul prin punctele de frontieră a fost intens.

    “Pentru fluidizarea traficului, s-a suplimentat numărul poliţiştilor de frontieră care îşi desfăşoară activitatea la controlul documentelor şi echipamentele folosite pentru verificarea documentelor. În punctele de frontieră importante au fost detaşaţi lucrători din cadrul aparatelor centrale ale structurilor teritoriale şi din Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră. Astfel, în această perioadă, aproximativ 3.900 poliţişti de frontieră vor desfăşura, zilnic, activităţi de supraveghere şi control a frontierei de stat”, precizează IGPF.

    În funcţie de valorile de trafic, în fiecare punct de trecere a frontierei se vor crea fluxuri suplimentare de control, pe sensul de intrare sau ieşire din ţară, după caz, menţionează Inspectoratul, care adaugă că au fost dispuse măsurile necesare pentru o supraveghere sporită a frontierei de stat, respectiv prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale şi a contrabandei cu bunuri de larg consum, în punctele de trecere a frontierei şi în zona de competenţă.

  • Muncind în România – 23.04.2024

    Muncind în România – 23.04.2024

    Organizaţia Salvaţi Copiii România deschide la Bucureşti un centru de zi pentru copiii refugiaţi din Ucraina. Centrul se află în subordinea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 6, unde cei mici vor beneficia de pregătire la teme, masă caldă, cursuri de limba română şi activităţi recreative. Salvaţi Copiii trasmite că 40 de copii cu vârste între 6 şi 11 ani vor frecventa zilnic centrul, de luni până vineri, în intervalul orar 8.00 – 18.00, iar organizaţia va acoperi taxele la creşă şi grădiniţă pentru alţi 60 de copii cu vârste între 2 şi 5 ani.

    Trei din cinci părinţi ucraineni refugiaţi în România nu au un loc de muncă, în condiţiile în care doar 17% sunt angajaţi cu contract în România, 11% lucrează la distanţă pentru o companie din afara ţării noastre şi 7% sunt angajaţi fără contract de muncă, potrivit unei anchetei derulate în februarie de Salvaţi Copiii România.

    De la începutul războiului din Ucraina şi până pe 29 februarie, în evidenţele ANOFM au fost înregistraţi 21.617 cetăţeni ucraineni, dintre care 14.727 femei. Dintre aceştia, 2.784 s-au încadrat pe piaţa muncii, 1.890 fiind femei. 65% dintre refugiaţi au indicat lipsa abilităţilor de comunicare în limba română drept principal impediment pentru angajare, în vreme ce 54% au spus că nu pot munci pentru ca să aibă grijă de un membru al familiei. În acest context, Salvaţi Copiii România a arătat că prin proiectul centrului de zi se urmăreşte şi facilitarea integrării mamelor acestor copii pe piaţa muncii.

     

    Rata de ocupare a populaţiei apte de muncă, cu vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani, a fost de 63% în 2023, în scădere cu 0,1 puncte procentuale faţă de 2022, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică de la Bucureşti. Rata de ocupare a fost mai mare la bărbaţi, 71,7%, faţă de 54,3% la femei. Pe medii de rezidenţă, rata de ocupare a fost mai mare în mediul urban 68,6%, faţă de 57,1% în mediul rural. Rata de ocupare a tinerilor între 15 şi 24 ani a fost de 18,7%, iar cea a persoanelor vârstnice, cu vârste între 55 şi 64 ani, de 51%. Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în rândul absolvenţilor de învăţământ superior 89,8%. Salariaţii, al căror număr a scăzut cu 60.000 faţă de anul precedent, au deţinut în continuare cea mai mare pondere, 85,7% în totalul populaţiei ocupate. În 2023, lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali neremuneraţi reprezentau 13% din populaţia ocupată. Din totalul persoanelor ocupate, 11,9% lucrau în sectorul agricol, 33,2% în industrie şi construcţii, iar 54,9% în servicii, mai arată INS.

     

    Poliţiştii de la punctul de frontieră Nădlac II, în vestul României, la graniţa cu Ungaria, au prins 16 persoane care au încercat să iasă ilegal din ţară, ascunse în două autovehicule. Şoferii, un cetăţean român şi un bulgar, transportau, conform documentelor de însoţire a mărfii, plăci de pal, paturi şi saltele pentru societăţi comerciale din Italia şi Olanda. În urma efectuării controlului amănunţit al mijloacelor de transport, au fost descoperiţi, ascunşi în compartimentele pentru marfă, printre bunurile transportate, 16 cetăţeni străini din Pakistan, Bangladesh, Nepal şi Iran.

    Aceştia au intrat legal în România în baza unor vize de muncă şi voiau să iasă ilegal din ţară pentru a ajunge în vestul Europei. Şoferii sunt acum cercetaţi pentru trafic de migranţi, în timp ce străinii ascunşi în autovehicule, pentru tentativă de trecere frauduloasă a frontierei de stat. Un alt incident a avut loc vama Albiţa, la frontiera de est cu Republica Moldova. Cinci cetăţeni din Bangladesh au fost susprinşi în timp ce încercau să treacă ilegal frontiera în România, cu intenţia de a-şi căuta un loc de muncă în ţara noastră. Bărbaţii, cu vârste cuprinse între 22 şi 41 de ani, au fost preluaţi de autorităţile de frontieră din Republica Moldova în vederea continuării cercetărilor în baza Acordului de Readmisie.

     

  • IGPF: Traficul la frontieră în data de 20.04.2024

    IGPF: Traficul la frontieră în data de 20.04.2024

    În data de 20.04.2024, polițiștii de frontieră au efectuat formalitățile de control atât pe sensul de intrare, cât și pe cel de ieșire, pentru aproximativ 209.400 de persoane, cetățeni români și străini, și peste 68.300 de mijloace de transport care au tranzitat punctele de frontieră de la nivelul întregii țări.

     

    Pe sensul de intrare în România, prin punctele de frontieră au tranzitat 104.126 de persoane, dintre care 9.282 sunt cetățeni ucraineni. Astfel, începând cu data de 10.02.2022 (perioadă pre-conflict), până la data de 20.04.2024, ora 24:00, la nivel național, au intrat în România 7.830.349 cetățeni ucraineni.

     

    În continuare, controlul de frontieră la intrarea în România prin punctele de trecere a frontierei se derulează cu operativitate, în conformitate cu prevederile legislației naționale și comunitare. Poliția de Frontieră lucrează la capacitatea maximă permisă de infrastructura punctelor de trecere.

     

    Pentru informații privind situația punctelor de frontieră deschise traficului internațional, puteți accesa aplicația Trafic on-line la adresa http://www.politiadefrontiera.ro/traficonline/

  • România, în drum spre aderarea deplină la Schengen

    România, în drum spre aderarea deplină la Schengen

    Cu toate temele legate de acquisul Schengen făcute de mult, România, alături de Bulgaria cu care face tandem în acest dosar, a intrat la 31 martie în spațiul european de liberă circulație, dar doar cu frontierele aeriene și maritime. Asta înseamnă că, la 17 ani de la aderarea la UE, pe 17 aeroporturi şi patru porturi din întreaga ţară călătorii care circulă către sau dinspre celelalte țări ale spațiului nu mai sunt supuşi controlului documentelor de călătorie.

     

    Este un pas important ce aduce numeroase beneficii: “trecerea în această nouă etapă va contribui la stimularea legăturilor de afaceri dintre România şi celelalte state membre, a turismului în interiorul Uniunii şi în relaţia cu statele terţe”, a punctat șefa diplomației de la București, Luminița Odobescu.

     

    Invitat la Radio România, ministrul de Interne Cătălin Predoiu a vorbit despre eforturile considerabile făcute de București vreme de mai bine de un deceniu pentru a ajunge în acest punct:

     

    “România este, de fapt, pregătită pentru aderarea la Spaţiul Schengen încă din anul 2010. Pentru că încă de atunci a luat măsuri de reorganizare a controalelor la frontiera de stat, de combatere a migraţiei ilegale, de cooperare poliţienească internaţională, de implementare a legislaţiei europene, de punere la punct a unor sisteme de informaţii Schengen, a unui sistem tot aşa de informaţii numit EURODAC, pentru verificarea tranzitului de migranţi. Au fost investite sute de milioane de euro în aceste proiecte, în sisteme care sunt perfect operabile şi funcţionale.

     

    De asemenea, au fost efectuate opt vizite de evaluare în aceşti ani, pentru a se verifica îndeplinirea criteriilor Schengen şi toate aceste vizite au fost încheiate cu succes, confirmând faptul că îndeplinim criteriile tehnice de aderare. Ei bine, pe baza acestui efort din anii trecuţi, dar în mod special anul trecut, Ministerul Afacerilor Interne a făcut eforturi considerabile pentru a construi o relaţie de încredere, nu numai cu Ministerul de Interne austriac, ci şi cu toate celelalte ministere de interne din statele membre ale Uniunii Europene, cu Comisia Europeană, comisarul european pentru Afaceri Interne, cu alţi parteneri ai României. (…) Nu pot, de asemenea, să trec cu vederea faptul că exportăm deja expertiză în combaterea migraţie ilegale, în domeniul legislaţiei privind azilul.”

     

     

    Din acest moment, procesul de aderare a României la Spaţiul Schengen şi cu frontierele terestre este ireversibil, însă această decizie depinde şi de factori care nu sunt în sfera de intervenţie diplomatică a României, de evoluţii şi conjuncturi politice externe, a precizat ministrul Cătălin Predoiu. “Este un început şi pe baza acestui început, în funcţie de rezultatele alegerilor din toamnă din Austria – singura țară care se opune aderării României și cu frontierele terestre – cred că vom putea face şi pasul următor”, consideră politologul Cristian Pârvulescu:

     

    “Am vorbit cu nenumăraţi austrieci care au un sentiment de penibil în momentul în care trebuie să vorbească despre această situaţie, de toate culorile politice. Spun că este o nedreptate care s-a făcut celor două state, înţeleg foarte bine contextul politic şi spun, şi asta este foarte important, că de fapt nici măcar nu au reuşit să-şi atingă obiectivele, pentru că în final, această situaţie n-a făcut decât să crească ponderea electorală a extremei drepte, a Partidului Libertăţii, şi nu a Partidului Popular al cancelarului Nehammer. Ca urmare, e posibil ca spre finalul acestui an, negocierile să intre într-o zonă ceva mai rapidă, va depinde şi de preşedinţia maghiară şi de noua Comisie. Vor fi o mulţime de imponderabile, care însă, în contexte pe care le putem spera favorabile, ar putea duce la rezolvarea acestei probleme pe care o vedem trenând de 13 ani.”

     

    În cifre, neaderarea și cu granițele terestre costă România anual 10 miliarde de euro. Va conta pentru atingerea acestui obiectiv modul cum se prezintă România în Air Schengen? Din nou, profesorul universitar Cristian Pârvulescu:

    „Evident, ne vor monitoriza cu grijă şi orice eroare va fi speculată de către austrieci pentru a întârzia lucrurile, pentru a justifica ceea ce au argumentat. Sigur, noi ştim că argumentele lor referitoare la migraţie nu ţin. Instituţiile Uniunii Europene, Frontex în primul rând, prin datele pe care le publică, arată că acuzaţiile austriece nu au nicio bază. Din contră, Croaţia, a cărei intrare au permis-o în 2023, este mai degrabă pe ruta migraţiei balcanice decât Bulgaria şi România.”

     

    Cred că problema cea mai complicată pe care o avem este cu migraţia legală din România, care a crescut foarte mult – 100.000 de migranţi veniţi din ţările Asiei, în special în 2022-2023, care ar trebui să crească la 250.000 anul acesta, spune politologul Cristian Pârvulescu:

    “Aceia vor trebui supravegheaţi cu foarte mare grijă, pentru că pot oricând urca într-un avion şi lua drumul ţărilor din Vest. Dacă vor scăpa de controalele de pe aeroporturile româneşti, vom avea, într-adevăr, o problemă şi există această tentaţie. Ei vin în România, sigur, pentru că este şi o piaţă ceva mai deschisă, dar şi pentru că speră să poată pleca în Occident şi acum au o oportunitate.”

     

    Autorităţile române au dat, însă, asigurări că vor exista în continuare patrule ale poliţiei de frontieră în aeroporturi, care îi vor legitima pe toţi cei care ar putea să încalce legislaţia, pentru că cei care vin să muncească în România nu beneficiază de dreptul de liberă circulaţie în spaţiul Schengen, amintește Cristian Pârvulescu.

  • Spațiul Schengen după intrarea României și Bulgariei

    Spațiul Schengen după intrarea României și Bulgariei

     

    România și alături de Bulgaria sunt parte din spațiul Schengen, începând cu 31 martie. Deocamdată, doar controalele la frontierele aeriene și maritime au fost eliminate, în timp ce integrarea cu frontierele terestre este încă negociată și așteptată de cele două state vecine. Astfel, 17 aeroporturi din țara noastră și patru porturi maritime operează conform normelor din spațiul Schengen.

     

    13 ani de așteptare pentru România și Bulgaria

     

    Prima călătorie care au intrat în România prin Aeroportul Internațional Henri Coandă din București fără controlul documentelor de identitate la frontieră au fost cei dintr-o cursă  Viena – București. Evenimentul a stârnit ceva zâmbete mai cu seamă că Austria a fost statul care a întârziat intrarea celor două țări și încă se opune includerii frontierelor terestre în spațiul Schengen.

     

    Intrarea României și Bulgariei în spațiul Schengen a fost un proces îndelungat, în ciuda avizelor primite din partea instituțiilor europene în urmă cu 13 ani. Astfel, Comisia Europeană a confirmat în 2011 că Bulgaria și România îndeplinesc cerințele pentru a fi primite. Parlamentul European nu numai că și-a dat acordul pe proiectul Deciziei privind aderarea României și Bulgariei la Schengen în 2011, dar a susținut primirea celor două state printr-o serie de rezoluții adoptate începând cu anul 2018.

     

    Totuși, votul din Consiliul Justiție și Afaceri Interne din decembrie 2022 a fost favorabil doar Croației. După un an de zile de negocieri, Austria și-a dat acordul pe finalul anului trecut pentru aplicarea acquis-ului comunitar Schengen în România şi Bulgaria la frontierele aeriene şi maritime începând cu martie 2024.

     

    Sprijin european pentru includerea completă în spațiul Schengen

     

    Cum era de așteptat, intrarea oficială a celor două state în spațiul Schengen a fost salutată de oficialii europeni.

    „Astăzi, Bulgaria și România se alătură familiei Schengen. Salut eliminarea controalelor la frontierele interne aeriene și maritime. Acesta este un mare succes pentru cetățenii ambelor țări. De asemenea, milioane de cetățeni ai UE din întreaga Europă beneficiază de acest lucru făcând ca spațiul Schengen să fie și mai puternic”, a transmis șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

     

    „Următorul pas, frontierele terestre”, a transmis și vicepreşedintele Comisiei Europene, Margaritis Schinas, care a felicitat cele două state pentru „toată munca depusă pentru a ajunge aici – aceasta este realizarea lor, și nu este doar meritată, ci și îndelung așteptată”.

     

    La rândul său, comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a spus că includerea frontierelor terestre ale celor două țări în spațiul Schengen sunt o prioritate pentru mandatul în curs:

    „Atât de mulți oameni din România și din Bulgaria au muncit pentru aceasta! Sunt foarte mândră de eforturile lor (…) Discuțiile din cadrul Consiliului vor continua anul acesta. Și vă asigur că aceasta este prioritatea pentru sfârșitul mandatului meu”, a spus Ylva Johansson, comisar european pentru afaceri interne.

     

    Miercuri, președintele Consiliului European, Charles Michel, a sosit la București unde s-a întâlnit cu președintele Klaus Iohannis pe care l-a reasigurat de sprijinul pentru includerea integrală a României în spațiul Schengen: „Vă felicit pentru paşii importanţi făcuţi privind aderarea la Spaţiul Schengen (…) S-a făcut acest progres foarte mare. Puteţi conta şi de acum încolo pe sprijinul meu.”

     

  • Comisia şi PE salută intrarea Bulgariei şi României în spaţiul aerian şi maritim Schengen

    Comisia şi PE salută intrarea Bulgariei şi României în spaţiul aerian şi maritim Schengen

    Din 31 martie, persoanele care călătoresc cu avionul sau cu vaporu ldin statele membre ale spaţiului Schengen în România, dar şi cele care pleacă de la noi spre respectivele ţări nu mai trec prin verificarea documentelor la ghişeele poliţiei de frontieră din porturi şi aeroporturi. Singurele controale care au rămas în vigoare sunt cele de securitate.

    Bulgaria şi România au aderat la spaţiul european de liberă circulaţie doar cu frontierele maritime şi aeriene. Momentul a fost salutat de Comisia Europeană şi Parlamentul European care au amintit că această admitere vine după o aşteptare de 13 ani. Aderarea este doar parţială, pentru că un veto din partea Austriei blochează, deocamdată, eliminarea controalelor pe rutele terestre, ceea ce, potrivit Vienei, ar duce la creşterea numărului de solicitanţi de azil care călătoresc în Europa.

    Cu toate acestea, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a declarant, cităm, că:  “Acesta este un mare succes pentru ambele ţări. Astăzi, Bulgaria şi România se alătură familiei Schengen. Salut ridicarea controalelor la frontierele interne aeriene şi maritime”.

    Zona Schengen cuprinde acum 29 de membri – 25 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, precum şi Elveţia, Norvegia, Islanda şi Liechtenstein. Normele de liberă circulaţie se aplică la patru porturi maritime şi 17 aeroporturi din România. Ofiţeri de poliţie de frontieră şi de imigrare vor fi desfăşuraţi în număr mai mare pentru a sprijini pasagerii, iar controalele aleatorii vor fi efectuate pentru a detecta persoanele cu documente false, anunţă autorităţile române.

    Spaţiul Schengen a fost creat în 1995, în urma semnării unui acord între cinci state membre ale Comunităţii Economice Europene: Germania,Belgia, Franţa, Luxemburg şi Ţările de Jos. Au urmat alte câteva acorduri până la extinderea din 2007, care a integrat alte nouă ţăriîn spaţiul de liberă circulaţie. În ianuarie 2023, Croaţia a devansat România şi Bulgaria pentru adeveni cel de-al 27-lea membru al Schengen, deşi a aderat mai târziu la Uniunea Europeană.

  • Jurnal românesc – 01.04.2024

    Jurnal românesc – 01.04.2024

    Veniturile şi nivelul de trai sunt considerate principala problemă care ar trebui abordată cu prioritate de guvern, 21% dintre alegători indicând acest lucru, potrivit unui sondaj CURS dat publicităţii în România. Urmează sănătatea, corupţia, pensiile speciale, inflaţia şi locurile de muncă. Din sondaj reiese că 47% dintre cei intervievaţi consideră că localitatea în care trăiesc se îndreaptă mai degrabă într-o direcţie bună, în timp de 46% au o părere opusă. În privinţa alegerilor locale, 35% dintre cetăţeni au indicat că ar vota PSD, 21% – PNL, 13 – AUR, la egalitate cu Alianţa Dreapta Unită. Potrivit cercetării, la alegerile europarlamentare, 53% dintre cei chestionaţi au răspuns că ar vota Alianţa PSD-PNL,14 procente- Dreapta Unită, şi tot 14% AUR. Sondajul CURS a fost realizat la nivel naţional, la finalul lunii martie, pe un eşantion de 1.067 de respondenţi, marja maximă de eroare fiind de +/-3%.

     

     

    O mare operațiune de promovare a României ca destinație turistică se defășoară în această perioadă în Italia. Astfel, timp de 14 zile, între 26 martie şi 8 aprilie, în cadrul campaniei “Italia, lasă-te surprinsă de România”, mai multe imagini cu Castelul Peleş, Mănăstirea Suceviţa şi Transfăgărăşan sunt afişate pe 2 tramvaie şi 100 de panouri publicitare aflate în 67 de staţii de metrou din Milano, precum şi pe 90 de autobuze urbane din Roma. Apoi, timp de 21 zile, între 27 martie şi 16 aprilie, cele 90 de autobuze urbane, colantate integral pe spate cu cele trei trei imagini, vor traversa punctele turistice importante din Roma, iar timp de 28 zile, între 28 martie şi 24 aprilie, trecătorii vor putea admira aceleaşi trei imagini, care vor fi afişate pe 2 tramvaie urbane din Milano, acestea fiind decorate integral, pe ambele laturi.

    “Alegerea Romei şi a oraşului Milano ca locaţii pentru campanie nu este întâmplătoare: ambele sunt centre culturale şi economice importante, cu o istorie bogată şi legături strânse cu România. Mai mult, Italia este considerată ca fiind o piaţă prioritară, în cursul anului trecut clasându-se pe locul al doilea în topul ţărilor emiţătoare de turişti pentru ţara noastră”, explică ministerul Turismului într-un comunicat.

    Turismul românesc a înregistrat în ultimele şase luni o creştere de 27% a rezervărilor de vacanţe la mare pentru sezonul estival, faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, arată datele unui touroperator. În acest context, numeroşi hotelieri au decis să prelungească şi în luna aprilie programul “Înscrieri Timpurii”, lansat în octombrie 2023, program în cadrul căruia reducerile ajung până la 40%. Analiza datelor înregistrate arată că staţiunile cele mai căutate sunt Eforie Nord, Mamaia şi Neptun-Olimp, iar durata medie a sejurului este de şase nopţi. În ceea ce priveşte costul unui pachet turistic, un român a plătit, în medie, 3.200 lei (circa 650 de euro) pentru o vacanţă la mare.

     

     

    Centrul de Permanenţă din Nădlac, unde se află cea mai circulată frontieră rutieră din România, s-a deschis pe 1 aprilie. Unitatea medicală, care funcţionează lângă SMURD, va fi deschisă de luni până vineri, între orele 15.00 – 8.00, şi non-stop în weekend şi în zilele de sărbători legale. La Centrul de Permanenţă Nădlac se vor trata urgenţele uşoare, se va administra medicaţia injectabilă şi perfuzabilă necesare tratamentului recomandat de medicul de familie sau medicul specialist şi se vor elibera scrisori şi prescripţii medicale. De asemenea, se vor asigura îngrijiri post intervenţii chirurgicale de tipul suprimării firelor de sutură, efectuarea de pansamente şi schimbarea pansamentelor chirurgicale. De aceste servicii poate beneficia absolut oricine are o urgenţă medicală, indiferent dacă este asigurat sau nu în sistemul public.

    Un nou sistem de verificare a documentelor de călătorie a fost operaţionalizat odată cu aderarea României la Schengen cu frontierele aeriene şi maritime. Noua aplicaţie, eDAC, îi ajută pe poliţiştii de frontieră la verificarea documentelor. Mai exact, “poliţistul de frontieră va putea vedea imediat dacă documentele de identitate sunt valabile şi autentice.

    Totodată, va putea vedea dacă pe numele persoanelor există restricţii de părăsire a localităţii sau a ţării ori dacă fac obiectul unui mandat de arestare naţional sau internaţional, în sensul în care cetăţenii pot fi oricând opriţi după controlul de securitate pentru o verificare poliţienească în acest sens, cu ajutorul acestei aplicaţii”, precizează surse ale Ministerului de Interne. Noua aplicaţie va fi folosită atât în activităţile curente, cât şi în punctele de acces din instituţii şi la ghişeele destinate publicului, datele personale afişate pe aceste dispozitive beneficiind de toată protecţia oferită de aplicaţiile utilizate de instituţiile publice.