Radio România Internațional

Tag: frontiere

  • Reacţii la intrarea României şi Bulgariei în Schengen

    Reacţii la intrarea României şi Bulgariei în Schengen

    După o așteptare de 13 ani, România şi Bulgaria fac parte,de la 31 martie, din spaţiul Schengen, dar, deocamdată, doar cu frontierele aeriene şi maritime. Pe cele 17 aeroporturi internationale, precum şi în cele 4 porturi românești la Marea Neagră celor care vin sau merg spre o ţară din spaţiul de liberă circulaţie nu le vor mai fi controlate documentele de călătorie. Totuşi, poliţiştii pot face verificări aleatorii.

    Secretarul de stat în Ministerul de Interne, Bogdan Despescu: “Aceste controale sunt în scopul depistării celor care au acte de călătorie false, a celor care au interdicţie de a părăsi ţara, pentru depistarea persoanelor urmărite, respectarea regulilor privind însoţirea minorilor, combaterea migraţiei şi a traficului de persoane.”

    Rutele terestre ale României şi Bulgariei rămân, însă, pentru moment, în afara Schengen, din cauza veto-ului Austriei, pus în special pe seama unor calcule electorale interne. De la Bruxelles, Comisia Europeană a dat asigurări că va depune toate eforturile pentru ca o decizie favorabilă în privința aderării și cu frontierele terestre să fie luată acest an. La criticile Vienei, care a invocat problema migraţiei ilegale, Comisia răspunde că atât România, cât şi Bulgaria au demonstrat un angajament susţinut pentru asigurarea unei protecţii adecvate a frontierelor externe ale Uniunii şi au jucat un rol constant şi important în securitatea internă a spaţiului Schengen.

    “România, Bulgaria, bine aţi venit în spaţiul Schengen! (…) Haideţi să continuăm să ne apropiem, pentru o Europă unită, sigură şi mai securizată” – a declarat pe rețeau X și preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola.

    În România, de la politicieni, la simpli cetățeni, intrarea, chiar dacă parțială, în zona de liberă circulație a fost călduros salutată.

    “Avem un plan guvernamental clar şi ferm asumat pentru aderarea completă la spaţiul Schengen până la sfârşitul anului” – a declarat premierul Marcel Ciolacu.

    Procesul de aderare a României şi cu frontierele terestre este ireversibil, însă această decizie depinde şi de evoluţii şi conjuncturi politice externe ce nu sunt în sfera de intervenţie diplomatică a României – a nuanțat ministrul de Interne, Cătălin Predoiu.

    Iar ministrul de Externe, Luminiţa Odobescu, a precizat: “Începând de astăzi (n.red. 31 martie), misiunile diplomatice, consulare ale României eliberează vize uniforme de scurtă durată – vize Schengen. Acestea vor permite cetăţenilor terţi să călătorească direct din România şi fără demersuri suplimentare, în scop turistic sau de afaceri, către celelalte state ale spaţiului Schengen.” 

    Pe Aeroportul Otopeni din București, primele zboruri care au aterizat din spaţiul Schengen au fost cele din Paris, …Viena, Hamburg, Roma, Zürich, München, Amsterdam şi Geneva. Călătorii s-au bucurat că nu au mai stat zeci de minute la coada care se forma la controlul paşapoartelor.

  • România intră în spațiul Schengen, maritim și aerian

    România intră în spațiul Schengen, maritim și aerian

    Începând cu noaptea de sâmbătă spre duminică, ora 00.00, aproape 16 000 de dispozitive EDAC vor verifica documentele celor care tranzitează spațiul Schengen, unde, de duminică, se va afla și România.

    Chestorul general de poliţie Bogdan Despescu, secretar de stat în MAI, a afirmat, joi, că, începând cu ziua de duminică, odată cu intrarea în spaţiul Schengen pe cale aeriană şi maritimă, pasagerii nu au nicio obligaţie suplimentară.

    Începând cu 31 martie, România va putea să emită vize Schengen de scurtă durată, pentru cei care doresc să vină exclusiv în România. De asemenea, persoanele care au viză de ședere în România, de lungă durată, și un permis de ședere, vor putea să călătorească oriunde în spațiul Schengen 90 de zile din 180 de zile. Cei care au obținut o viză direct pentru România vor putea să vină pe oriunde în țară, din spațiul Schengen, a completat secretar de stat MAI Mihai Necula.

    Situația se menține și în cazul persoanelor însoțite de minori, care trebuie să justifice deplasarea ca fiind una legală.  Se va aplica măsura verificărilor spontane și inopinate, dacă există o suspiciune a lucrătorilor vamali că există riscul unei infracțiuni, atât în parcări cât și la intrarea în terminal sau în alt loc.

    Potrivit datelor celor din  MAI, în cursul anului trecut, din cei aproape 500 000 de minori români care s-au prezentat la controlul de frontieră pentru a ieși din țară, în toate aeroporturile din țară, 2500 dintre aceștia au fost opriți să iasă din țară. unii dintre ei aveau chiar și acte false, a mai spus Bogdan Despescu.

    Sursa gandul.ro

  • Pregătiri pentru Schengen aerian şi maritim

    Pregătiri pentru Schengen aerian şi maritim

    România și Bulgaria intră, de la 31 martie, aerian şi maritim în spaţiul de liberă circulaţie Schengen. Altfel spus, controalele la frontieră se elimină pentru persoanele care se vor deplasa către sau dinspre alte ţări membre Schengen.

    În România, pregătirile tehnice pe cele 17 aeroporturi şi în cele patru porturi maritime au ajuns la final. Pe aeroporturi au fost reconfigurate porţile de control, pentru că, de duminică, după controlul de securitate personal şi al bagajelor, pasagerii se vor îndrepta direct spre zonele de îmbarcare, având asupra lor paşaportul sau cartea de identitate şi documentele de călătorie prevăzute de lege. Măsura este valabilă și pentru minori.

    Secretarul de stat în Ministerul de Interne, Bogdan Despescu: “Concret, persoanele care intră în terminal, după ce parcurg procedura de control la securitate, nu vor fi supuse controlului la frontieră la tonetele pe care le ştimcu toţii. Aceste ghişee vor funcţiona, de duminică, numai pe fluxul non-Schengen.”

    Totuși, persoanele care se vor deplasa către sau dinspre alte ţări membre Schengen ar putea fi verificate neanunţat de polițiștii de frontieră prezenţi în aeroporturi, în baza unei analize de risc. Pentru aceasta, ministerul de Interne a cumpărat 4.000 de tablete, terminale mobile, care vor scana documentele de identitate.

    Totodată, prefațând momentul 31 martie, unele aeroporturi importante din România au inaugurat, la acest sfârșit de săptămână, noi terminale. La Iaşi, construit pe 3 hectare şi cu o capacitate de procesare de peste 3,5 milioane de călători pe an, un nou terminal va asigura atât fluxurile Schengen, cât şi legăturile interne. În schimb, la Timişoara, un terminal nou-nouț, cu numeroase spaţii comerciale, restaurante şi cafenele, va fi utilizat doar pentru curse externe.

     

    Să nu pierdem din vedere, însă, că cel mai mare flux de intrări și ieșiri al persoanelor și mărfurilor spre și dinspre Schengen este cel pe cale terestră. Or, din cauza opoziției înverșunate a Austriei, România și vecina ei Bulgaria – tratate la pachet – deși pregătite tehnic de peste un deceniu, vor trebui să mai aștepte până să adere și cu această componentă la zona de liberă circulație.

    Politolog și profesor universitar, Cristian Pârvulescu decriptează dedesubturile deciziilor politice care ar putea să ducă la o aderare totală:

    “Am vorbit cu nenumăraţi austrieci care spun că este o nedreptate care s-a făcut celor două state, înţeleg foarte bine contextul politic şi spun, şi asta este foarte important, că de fapt nici măcar nu au reuşit să-şi atingă obiectivele, pentru că în final, această situaţie n-a făcut decât să crească ponderea electorală a extremei drepte, a Partidului Libertăţii, şi nu a Partidului Popular al cancelarului Nehammer. ” 

    Ca urmare, mai spune Cristian Pârvulescu, e posibil ca spre finalul acestui an, negocierile să intre într-o zonă ceva mai rapidă, va depinde şi de preşedinţia maghiară şi de noua Comisie Europeană.

  • Avantajele intrării României și Bulgariei în spațiul Schengen din luna martie

    Avantajele intrării României și Bulgariei în spațiul Schengen din luna martie

    Pe 30 decembrie 2023, statele membre ale Uniunii, după negocieri intense cu Austria, au decis într-un format restrâns, ca România și Bulgaria să intre în spațiul Schengen pe 31 martie 2024. Aderarea se va face începând cu eliminarea controalelor la frontierele aeriene și maritime în martie 2024. Aderarea celor două țări va stimula călătoriile, comerțul și turismul și va consolida și mai mult piața internă.

    În plenul Parlamentului European, europarlamentarul Victor Negrescu a susținut intensificarea eforturilor de aderare la spațiul Schenegen cu frontierele terestre în cazul celor două țări.

    Austria se opune însă în continuare includerii celor două țări în spațiul de liberă circulație și cu frontiere terestre, iar pentru intrarea în Schengen aerian și maritim, Viena a pus o serie de condiții.

    Într-o declarație comună a Austriei, României și Bulgariei din 29 decembrie 2023, se precizează că ar trebui să fie trimiși la granița bulgaro-turcă de cel puțin trei ori mai mulți ofițeri de la agenția UE de protecție a frontierei Frontex și că aceasta ar trebui să fie mărită și pe zona sârbă a frontierei bulgare. O altă condiție este aceea ca România și Bulgaria să ia înapoi toți imigranții care au fost înregistrați în cele două state și apoi au ajuns în Austria, în termen de o lună, conform Regulamentului Dublin.

    “După 13 ani de așteptare aderarea efectivă la Spațiul Schengen al României începe în luna martie a acestui an. Procesul va demara mai întâi cu căile aeriene și maritime, precum și cu mecanismele consulare. Practic, începând cu luna martie vom putea călători cu avionul fără ca documentele de identitate să fie consulate. Mărfurile vor putea circula pe căile maritime fără filtre suplimentare. Și România urmează să emită vize Schengen. Italia, Austria și Grecia au intrat și ele tot în două etape, fiind parte din procesul decizional al zonei de liberă circulație. 

    România intră astfel într-un proces ireversibil de aderare la Spațiul Schengen. Solicit partenerilor europeni continuare a eforturilor comune pentru ca aderarea totală a României la Spațiul Schengen să fie realizată conform celor agreate în cel mai scurt timp. 

    Salut eforturile făcute de premierul Marcel Ciolacu pentru realizarea acestui obiectiv și le mulțumesc colegilor mei din presa, activiști România pentru tot ce au făcut în ultimii ani pentru a convinge statele membre că românii merită în Schengen.”

  • Schengen terestru – un obiectiv fezabil

    Schengen terestru – un obiectiv fezabil

    La sfârşitul acestei săptămâni, România va intra în Spaţiul Schengen cu frontierele aeriene şi maritime. Aceasta este însă doar primul pas înspre integrarea completă în spaţiul european de liberă circulaţie, obiectiv fezabil până la sfârşitul anului, potrivit ministrului român de interne Cătălin Predoiu. El a spus că partea română a încheiat deja pregătirile tehnice pentru momentul 31 martie şi că, în ciuda blocajului Austriei, relaţia cu omologul său austriac Gerhard Karner este foarte bună.

     

    Cătălin Predoiu: “Avem permanent contact cu Ministerul Afacerilor Interne din Austria. Am avut personal discuţii cu ministrul Karner îndelung în acest an, de trei ori până acum, cea mai recentă a fost săptămâna trecută, la Viena. Relaţia este foarte bună, cooperăm foarte bine; protecţia frontierelor, combaterea migraţie ilegale, combaterea criminalităţii transfrontaliere. Am propus ministrului Karner să extindem colaborarea noastră dincolo de subiectul Schengen şi să avem o platformă de cooperare poliţienească internaţională foarte solidă cu Austria. Ne interesează foarte mult combaterea traficului de droguri şi a traficului de persoane.”

     

    După 31 martie, românii care vor călătorii pe cale aeriană înspre state Schangen, adică 70% dintre cei care folosesc avionul pentru deplasări în străinătate, nu vor mai trebui să se oprească la filtrele de control din cele 17 aeroporturi din România pentru a le fi verificate documentele. Cu toate acestea, poliţiştii vor rămâne în incinta aeroporturilor şi vor efectua controale aleatorii, a spus şeful Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, Cornel-Laurian Stoica. Acesta a explicat că astfel de verificări vor avea loc în baza unei analize de risc sau a unei suspiciuni rezonabile.

     

    Cornel-Laurian Stoica: “Într-un astfel de caz, poliţistul va putea face demersuri pentru a stabili identitatea persoanei şi verificări în bazele de date operative. Poliţiştii vor avea în dotare dispozitive mobile de control cu care vor efectua aceste verificări. Dacă suspiciunile se confirmă, persoanei i se va întrerupe călătoria şi se vor aplica măsurile legale.”

     

    Conform Comisiei şi Parlamentului European, România îndeplineşte toate criteriile tehnice pentru aderarea la Spaţiul Schengen, de altfel singurele necesare pentru a primi undă verde. Decizia Austriei de a bloca încă accesul şi cu graniţele terestre, care sunt şi cele mai aglomerate, este considerată un demers politic fără fundament, în condiţiile în care argumentul conform căruia România s-ar afla pe ruta migraţiei ilegale spre vestul Europei este invalidat de cifre.

     

    Menţinerea României la uşa Schengen are însă efecte negative semnificative din punct de vedere economic. Administraţia de la Bucureşti a arătat că prejudiciul provocat se ridică la cel puțin 2% din produsul intern brut, iar un fost ministru român al economiei estima că ţara pierde anual 10 miliarde de euro.

  • Jurnal românesc – 15.03.2024

    Jurnal românesc – 15.03.2024

    Autoritatea Electorală Permanentă de la București a publicat un ghid de prevenire şi combatere a acţiunilor de dezinformare în perioada electorală pentru alegerile din 9 iunie. Dezinformarea şi manipularea sunt mult mai răspândite acum, odată cu dezvoltarea reţelelor sociale, se apelează inclusiv la inteligenţa artificială pentru a influenţa participarea la vot şi opţiunile alegătorilor – atrage atenţia instituţia. Alegătorilor li se recomandă să verifice dacă sursa este credibilă, să urmărească logica informaţiei şi argumentele. Atunci când pe fluxul de ştiri apar informaţii cu titluri care promit sezaţionalul, este necesară citirea întregului conţinut al articolului. Atenţie la modul în care sunt scrise articolele, şi anume scrierea cu majuscule, greşeli repetate de ortografie, erori de traducere, semne de punctuaţie care induc dramatism sau formulări evazive care conduc la presupuneri, lansarea de zvonuri sau conspiraţii – se mai arată în paginile ghidului.

     

    81 de proiecte de cooperare transfrontalieră între România şi Republica Moldova, realizate din fonduri europene în ultimii patru ani, au fost prezentate joi, la conferinţa finală a programului Operaţional Comun România-Republica Moldova finanţat de UE prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate. Pe durata implementării programului, cetăţeni de pe ambele maluri ale Prutului au beneficiat de investiţii în infrastructura de educaţie, medicală, culturală şi de transport. La eveniment a fost prezentat şi un târg al proiectelor cu 25 de beneficiari din diferite domenii. Un proiect cultural implementat de Agenţia de Dezvoltare Regională Centru din Republica Moldova este “Museum Info Tur”. În cadrul acestuia s-a reuşit crearea a opt Centre de Informare Turistică în localităţile Mereni, Călăraşi, Criuleni, Orhei, Rezina, Şoldăneşti, Străşeni şi Galaţi, a spus managera de proiect Liliana Ţurcan.

     

    Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a adoptat o hotărâre prin care România acordă asistenţă internaţională, cu titlu gratuit, Regatului Haşemit al Iordaniei, constând în echipamente şi materiale medicale necesare activităţii sanitare a spitalului de campanie iordanian din Fâşia Gaza. “Având în vedere situaţia de securitate din Orientul Mijlociu, care a generat şi o criză umanitară în Fâşia Gaza, statul român, prin Guvernul României, Ministerul Afacerilor Externe, respectiv Ministerul Afacerilor Interne, a întreprins măsuri de monitorizare continue, pentru a oferi sprijin populaţiei civile afectate. Astfel, premierul României, Marcel Ciolacu, la propunerea Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, a convocat, în sistem hibrid, Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă. Transportul bunurilor s-a realizat pe cale aeriană cu resurse naţionale puse la dispoziţie de Ministerul Apărării Naţionale.

     

    Pentru a marca Unirea Basarabiei cu România, ICR Chişinău, în colaborare cu Universitatea de Stat din Moldova şi Asociaţia Tinerilor Diplomaţi din Republica Moldova, organizează pe data de 25 martie o conferinţă urmată de proiecţia documentarului “Maria – inima României” (2018, regia Trevor Poots). Evenimentul va scoate în evidenţă rolul jucat de Regina Maria în procesul de pregătire şi unire a provinciilor istorice româneşti şi, în special, contribuţia ei în recunoaşterea României Întregite de către marile puteri europene. În prima parte a programului, vor fi susţinute două prelegeri despre rolul jucat de Regina Maria în evenimentele care au contribuit la Unirea Basarabiei din 1918: “Regina Maria – contribuţii la întregirea României”, susținută de prof.univ.dr. Anatol Petrencu, preşedintele Asociaţiei Istoricilor din Republica Moldova, respectiv “O regină în război”, susținută de Oleg Chiseliov, vicepreşedintele Asociaţiei Tinerilor Diplomaţi din Republica Moldova. Proiecţia filmului “Maria – inima României” va avea loc în partea a doua a programului, în prezenţa cineaştilor John Florescu şi Dan Drăghicescu.

     

    Expoziția „Chipuri de țărani în arta românească” dedicată pictorului maramureșean Traian Bilțiu-Dăncuș (1899-1974) este itinerată la Chișinău, deschiderea acesteia având loc vineri, 21 martie, în Sala „Brâncuși” a Galeriei Uniunii Artiștilor Plastici. Operele selectate fac parte din colecția Muzeului Maramureșean din Sighetu Marmației și prezintă portrete de țărani și viața satului, deosebită în simplitatea ei. Deschisă pentru public până pe 4 aprilie, expoziția este realizată cu sprijinul Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău și în parteneriat cu Uniunea Artiștilor Plastici din Moldova.

     

  • Peste 226.000 de persoane au tranzitat, sămbătă, frontierele României

    Peste 226.000 de persoane au tranzitat, sămbătă, frontierele României

    Peste 226.000 de persoane, cetăţeni români şi străini, şi aproximativ 63.500 de mijloace de transport au efectuat formalităţile de control la punctele de frontieră ale României, informează Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră (IGPF).

    “Pe sensul de intrare în România au fost 104.939 de persoane, dintre care 8.245 cetăţeni ucraineni“, potrivit sursei mai sus menţionată.

     

    În zonele de competenţă, punctele de trecere şi “frontiera verde”, poliţiştii au constatat 51 de fapte ilegale (26 infracţiuni şi 25 contravenţii) săvârşite atât de cetăţeni români, cât şi străini. Valoarea amenzilor contravenţionale aplicate se ridică la 6.620 lei. Au fost confiscate bunuri în valoare de aproximativ 409.000 lei.

     

    Sâmbătă nu s-a permis intrarea în ţară a 18 de cetăţeni străini care nu îndeplineau condiţiile prevăzute de lege. 14 cetăţeni români nu au fost lăsaţi să iasă din România, din diferite motive legale.

  • Frontex și EUAM Ucraina își consolidează cooperarea

    Frontex și EUAM Ucraina își consolidează cooperarea

    Frontex, Agenția Europeană pentru Paza de Frontieră și de Coastă, sprijină statele membre ale Uniunii Europene și țările asociate Schengen în gestionarea frontierelor externe ale Uniunii și în lupta împotriva criminalității transfrontaliere, precum şi a migraţiei ilegale. Frontex împărtășeşte informații și expertiză cu toate statele membre și cu țările învecinate din afara Uniunii.

    În anul 2014, pe fondul aşa-numitei “Revoluţii a Demnităţii” de la Kiev, a fost creată Misiunea de consiliere a Uniunii Europene pentru reforma sectorului de securitate civilă din Ucraina (EUAM Ucraina). De atunci, această misiune a lucrat îndeaproape cu omologii ucraineni pentru a accelera reformele sectorului de securitate civilă, oferind consiliere strategică și sprijin practic, în conformitate cu standardele Uniunii Europene și principiile internaționale de bună guvernare și drepturile omului.

    Sectorul de securitate civilă cuprinde instituții responsabile cu aplicarea legii și statul de drept, precum Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției, Poliția, Procuratura, Serviciul de Securitate, Serviciul Grănicerilor, instanțele locale şi organele Anticorupție. Societatea civilă şi Parlamentul Ucrainei joacă, de asemenea, un rol important.

    Acum, Frontex şi misiunea europeană în Ucraina au convenit să își consolideze cooperarea, fapt care va contribui la combaterea criminalității transfrontaliere și a migraţiei ilegale la frontierele de est ale Uniunii Europene.

    Se vor concentra pe promovarea standardelor europene de gestionare a frontierelor, precum și pe extinderea cooperării în domeniul conștientizării și monitorizării evoluţiilor din teren.

    Acest acord subliniază angajamentul comun de îmbunătățire a securităţii și gestionării frontierelor. Misiunea de consiliere a Uniunii Europene pentru reforma sectorului de securitate civilă din Ucraina este una din misiunile prioritare ale Politicii Comune de Securitate și Apărare a forului comunitar, alături de cele din Republica Moldova, cu care Frontex își propune să dezvolte o cooperare pe termen lung.

  • Bulgaria – Restricții de circulație din cauza protestelor producătorilor agricoli

    Bulgaria – Restricții de circulație din cauza protestelor producătorilor agricoli

    Ministerul Afacerilor Externe informează cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Republica Bulgaria că în conformitate cu datele publicate de Asociația Națională a Producătorilor de Cereale, începând cu data de 6 februarie 2024, se vor desfășura acțiuni de protest, în intervalul orar 10:00 – 12:00, prin blocarea drumurilor principale și a punctelor de frontieră din Republica Bulgaria.

    Conform MAE, în cazul frontierei comune cu România, sunt avute în vedere ca spații pentru proteste: Podul Dunării I (Giurgiu-Ruse), Podul Dunării II (Calafat – Vidin), localitățile Tutrakan, Silistra, Kardam și Durankulak. Este prevăzută blocarea punctelor de trecere a frontierei corespondente acestora, precum PTF Giurgiu -Ruse, PTF Vidin-Calafat, PTF Silistra – Ostrov Călărași, PTF Kardam – Negru Vodă și PTF Durankulak – Vama Veche. De asemenea, producătorii agricoli bulgari intenționează să blocheze intersecții și segmente importante de drum în interiorul teritoriului bulgar, precum tronsonul Sofia – Ruse, în dreptul localității Gorni Dabnik și în dreptul localității Lukovit.

    De asemenea, MAE recomandă cetățenilor români să urmărească cu atenție situația de la punctele de frontieră aflate la frontiera comună cu Republica Bulgaria, să respecte strict semnalizarea rutieră temporară montată și indicațiile/semnalele organelor de control aflate la fața locului.

    Conform MAE, informații suplimentare pot fi accesate astfel: cu privire la situația zborurilor pe aeroportul Sofia – www.sofia-airport.euwww.weather.bgwww.lima.api.bg, de pe pagina de internet a Agenției Infrastructura Rutieră – www.api.bg și la numărul de telefon 070013020, accesibil în regim non-stop; cu privire la regimul vamal, la intrarea în Bulgaria dinspre Turcia, pe site-ul www.mae.ro/travel-conditions/3677 (Condiții de călătorie în Bulgaria, titlul Reglementări vamale) și pe site-ul Agenției Vămi din Bulgaria – www.customs.bgwww.bgtoll.bgwww.mvr.bg.

    Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Sofia: +35929712858 și +35929733510, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență. De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu caracter de urgență au la dispoziție telefonul de permanență al misiunii diplomatice a României în Republcia Bulgaria: +359879440758.

    Ministerul Afacerile Externe recomandă consultarea paginilor web:

    http://sofia.mae.ro,

    https://ec.europa.eu/consularprotection/content/travel-advice_ro,

    www.meteoalarm.org, www.mae.ro și reamintește faptul că cetățenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziție aplicația Călătorește în siguranță (http://mae.ro/app_cs), care oferă informații și sfaturi de călătorie.

    Sursa MAE

  • Aproximativ 176.900 de persoane au tranzitat, sâmbătă, frontierele României

    Aproximativ 176.900 de persoane au tranzitat, sâmbătă, frontierele României

    Aproximativ 176.900 de persoane, cetăţeni români şi străini, şi peste 51.300 de mijloace de transport au tranzitat, sâmbătă, frontierele României, potrivit Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră (IGPF).

    Dintre cele 82.052 de persoane care au intrat în România, 7.877 sunt cetăţeni ucraineni, informează sursa citată. Din 10 februarie 2022 (perioadă pre-conflict), până sâmbătă, ora 24,00, la nivel naţional, au intrat în România 7.253.484 cetăţeni ucraineni.

    În ceea ce priveşte activităţile specifice, în ultimele 24 de ore, în zonele de competenţă – punctele de trecere şi frontiera verde – poliţiştii de frontieră au constatat 44 de fapte ilegale (20 infracţiuni şi 24 contravenţii) săvârşite atât de cetăţeni români, cât şi străini. Au fost date amenzi contravenţionale în valoare de 7.485 lei şi au fost confiscate rbunuri de peste 574.516 lei.

    Sâmbătă nu s-a permis intrarea în ţară a 16 cetăţeni străini, care nu îndeplineau condiţiile prevăzute de lege. Nu s-a permis ieşirea a 11 cetăţeni români din diferite motive legale.

  • Aproximativ 158.300 de persoane au tranzitat, vineri, frontierele României

    Aproximativ 158.300 de persoane au tranzitat, vineri, frontierele României

    Aproximativ 158.300 de persoane, cetăţeni români şi străini, şi peste 48.000 de mijloace de transport au tranzitat, vineri, frontierele României. Pe sensul de intrare în România au fost 74.011 de persoane, dintre care 6.362 de cetăţeni ucraineni, informează Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră (IGPF),

    Începând cu10 februarie 2022 (perioadă pre-conflict), până vineri, la ora 24,00, la nivel naţional, au intrat în România 7.245.607 cetăţeni ucraineni.

    În ceea ce priveşte activităţile specifice, în ultimele 24 de ore, în zonele de competenţă – punctele de trecere şi frontiera verde – poliţiştii de frontieră au constatat 51 de fapte ilegale (25 infracţiuni şi 26 contravenţii) săvârşite atât de cetăţeni români, cât şi străini. Valoarea amenzilor contravenţionale aplicate se ridică la 24.125 lei. Au fost confiscate bunuri de peste 164.740 lei.

    Vineri , 19 cetăţeni străini, care nu îndeplineau condiţiile prevăzute de lege, nu au fost lăsaţi să intre în România, şi, de asemenea, nu s-a permis ieşirea a 11 cetăţeni români din diferite motive legale.

  • FRONTEX: Creștere semnificativă a traversărilor ilegale ale frontierelor Uniunii Europene

    FRONTEX: Creștere semnificativă a traversărilor ilegale ale frontierelor Uniunii Europene

    Frontex este Agenţia Europeană pentru Paza de Frontieră şi de Coastă. Ea sprijină statele membre ale Uniunii Europene şi ţările asociate Schengen în gestionarea frontierelor externe ale Uniunii şi în lupta împotriva criminalităţii transfrontaliere. Potrivit ultimului raport Frontex, numai anul trecut au fost înregistrate aproximativ 380.000 de traversări ilegale în Uniunea Europeană – cel mai înalt nivel din 2016 şi cu 17% mai multe decât în anul 2022. Această cifră a fost determinată de o creștere a sosirilor prin regiunea mediteraneană, potrivit calculelor preliminare ale Frontex.

    Mediterana Centrală a fost cea mai activă rută de migrație către UE, reprezentând peste 40% în 2023, urmată de Balcanii de Vest și Mediterana de Est.

    Ruta Mediteranei Centrale a înregistrat o creștere cu 50% a trecerilor ilegale ale frontierei față de 2022, totalizând aproximativ 158 000 de cazuri.

    Ruta Estului Mediteranei și-a continuat tendința ascendentă post-pandemie, cu aproximativ 60 000 de detecții.
    Ruta Africii de Vest a marcat cea mai mare cifră anuală de până acum, cu peste 40 000 de incidente.

    Canalul Mânecii a înregistrat peste 62.000 de încercări și traversări reușite, o scădere cu 12% față de anul precedent.

    La nivel de naţionalităţi, cei mai mulţi au fost sirienii – peste 100.000 de cazuri – urmați de africani din Guineea și afgani. Aceste trei naționalități au reprezentat peste o treime din toate detecțiile.

    Asistăm la o creștere vizibilă a numărului migranților africani, în special din Africa de Vest, care reprezintă acum aproape jumătate din toți migranții detectați.

    80% din cei depistaţi au fost bărbaţi. Femeile au reprezentat 10%, iar copiii încă 10%. Numărul minorilor neînsoțiți a crescut cu aproape o treime faţă de 2022, totalizând anul trecut peste 20.000.

    Frontex atrage atenţia că toate aceste cifre sunt preliminare și se referă la numărul de detectări de treceri neregulate ale frontierelor externe ale Uniunii Europene. Este important de reținut că aceeași persoană poate fi numărată de mai multe ori dacă încearcă să treacă granița în locații diferite.


  • Aproximativ 191.300 de persoane au tranzitat, vineri, frontierele României

    Aproximativ 191.300 de persoane au tranzitat, vineri, frontierele României

    Aproximativ 191.300 de persoane, cetăţeni români şi străini, şi peste 53.100 de mijloace de transport au efectuat, vineri, formalităţile de control, atât pe sensul de intrare, cât şi pe cel de ieşire, prin punctele de frontieră ale României, informează Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră (IGPF).

    Pe sensul de intrare în România au fost 79.310 de persoane, 7.882 dintre aceştia fiind cetăţeni ucraineni.

    În ultimele 24 de ore, în zonele de competenţă – punctele de trecere şi frontiera verde – poliţiştii de frontieră au constatat 39 de fapte ilegale (22 de infracţiuni şi 17 contravenţii) săvârşite atât de cetăţeni români, cât şi străini. Au fost date amenzi contravenţionale de 42.050 lei şi au fost confiscate bunuri în valoare de peste 262.900 lei.

    Vineri, nu s-a permis intrarea în ţară a 29 de cetăţeni străini care nu îndeplineau condiţiile prevăzute de lege şi de asemenea nu s-a permis ieşirea a 13 cetăţeni români din diferite motive legale.

  • Întârzieri pentru camioane şi TIR-uri la tranzitarea frontierelor României

    Întârzieri pentru camioane şi TIR-uri la tranzitarea frontierelor României

    Timpi de aşteptare de aproximativ o oră, la ieşirea pe la Giurgiu spre Bulgaria, pentru autoturisme la tranzitarea frontierelor ţării.

    Pentru camioane şi TIR-uri sunt anunţate o serie de întârzieri: la vămile Siret şi Isaccea, cu timpi de aşteptare la ieşirea din ţară de 250, respectiv 240 de minute; la Nădlac 2 sunt cozi şi timpi de aşteptare de 150 de minute.


    Pe sensul de intrare în ţară al camioanelor, se aşteaptă: aproximativ două ore la Siret; 90 de minute la Negru Vodă şi 60 de minute la Isaccea, potrivit aplicaţiei de trafic a Poliţiei de Frontieră.

  • Ţările UE au aprobat intrarea graduală a României şi Bulgariei în Schengen

    Ţările UE au aprobat intrarea graduală a României şi Bulgariei în Schengen

    Ţările membre ale Uniunii Europene au aprobat, sâmbătă, în unanimitate, intrarea graduală a României şi Bulgariei în Schengen, după ce Austria, ultima ţară din UE-27 care se opunea acestei măsuri, şi-a ridicat veto-ul. Decizia înseamnă că, începând din martie 2024, controalele la frontierele interne aeriene şi maritime cu aceste două ţări – care au aderat la UE în 2007 – vor fi ridicate, Austria, Bulgaria şi România angajându-se, de asemenea, să convină ulterior asupra unei date pentru încetarea controalelor terestre, a informat preşedinţia spaniolă a Consiliului UE.



    Decizia privind intrarea în Spaţiul Schengen cu frontierele aeriene şi maritime începând cu luna martie 2024 este un prim pas important, afirmă preşedintele Klaus Iohannis. El spune că, în continuare, obiectivul prioritar al României rămâne acela de a aplica integral acquis-ul Schengen, prin parcurgerea şi a ultimei etape, respectiv eliminarea controalelor la frontierele terestre interne, aşa cum prevede şi Decizia Consiliului UE adoptată astăzi. Pentru finalizarea acestui proces este necesară continuarea intensă a eforturilor instituţionale şi diplomatice, pe care le voi susţine şi pe mai departe. Pasul făcut astăzi este unul în beneficiul cetăţenilor români, care consolidează poziţia României în rândul statelor membre, odată dobândit statutul de ţară Schengen. România a fost şi rămâne un furnizor de securitate, inclusiv în ceea ce priveşte protecţia frontierelor externe ale UE, a precizat Klaus Iohannis.



    Admiterea României în Spaţiul Schengen este o promisiune îndeplinită, iar PNL a lucrat continuu pentru atingerea acestui proiect de ţară, a declarat, preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, liderul liberalilor. Acordul pentru ridicarea controalelor la frontierele aeriene şi maritime este o etapă foarte importantă şi vom continua, în 2024, să lucrăm pentru un succes deplin, reprezentat de intrarea în Spaţiul Schengen şi cu graniţele terestre. De asemenea, vom lua măsuri de consolidare a controlului la frontiere şi vom aplica, la fel ca şi în prezent, Regulamentul Dublin, a scris Ciucă. Potrivit acestuia, nimic nu ar fi fost posibil fără eforturile conjugate ale tuturor celor implicaţi în acest proiect de ţară.



    Premierul Marcel Ciolacu a declarat sâmbătă seară că din martie se ridică graniţele aeriene şi maritime şi vor putea fi emise vize Schengen. «Am promis, am făcut! Acum este oficial: din martie, se ridică graniţele aeriene şi maritime şi vom putea emite vize Schengen. După 13 ani de eşecuri şi umilinţe, acest Guvern a pornit un proces care de astăzi este ireversibil. Anul viitor vom continua eforturile pentru a închide definitiv acest proces!», a scris Ciolacu.



    România rămâne dedicată unui Spaţiu Schengen puternic şi sigur, a precizat ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu. Şefa diplomaţiei române a salutat decizia Consiliului UE de a ridica controalele la frontierele aeriene şi maritime interne pentru România şi Bulgaria.



    La rândul său, Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a transmis un mesaj în care mulţumeşte tuturor partenerilor pentru decizia privind intrarea României în Schengen. Eforturile continuă pentru includerea frontierelor terestre. Mulţumim tuturor partenerilor, a scris Predoiu.



    Eurodeputatul PMP Eugen Tomac şi-a exprimat speranţa că în următorul Consiliu JAI se va stabili şi o dată privind intrarea terestră în Schengen a României, pentru că aceasta este de fapt ceea ce aşteaptă milioane de cetăţeni români şi, evident, antreprenorii din România. Personal, mă bucură această veste, chiar dacă este doar un mic pas înainte, a scris Tomac.



    Comisia Europeană a salutat decizia luată în unanimitate de Consiliul UE, de a primi România și Bulgaria în spațiul Schengen, începând cu eliminarea controalelor la frontierele aeriene și maritime în martie 2024. Aderarea celor două țări va stimula călătoriile, comerțul și turismul și va consolida și mai mult piața internă. Discuțiile privind o altă decizie de a elimina controalele la frontierele terestre vor continua în cursul anului 2024. Un spațiu Schengen extins va conferi UE, ca Uniune, mai multă putere, atât pe plan intern, cât și pe scena internațională.



    Președinta von der Leyen a declarat: Decizia de astăzi marchează un moment istoric pentru Bulgaria și Romania. Este o zi de mare mândrie pentru cetățenii români și bulgari. Începând cu luna martie, vor putea să traverseze liber frontierele maritime și aeriene interne, fără a se supune controalelor la frontiere. Este un pas major înainte pentru cele două țări și pentru spațiul Schengen, în ansamblul său. Adresez felicitările mele Bulgariei și României: această mare realizare a fost posibilă grație eforturilor, angajamentului și perseverenței de care ați dat dovadă. Datorită dumneavoastră, spațiul Schengen va deveni și mai puternic, în beneficiul tuturor cetățenilor europeni.”



    Felicitări României şi Bulgariei pentru extinderea spaţiului Schengen pentru pasagerii transportului maritim şi aerian, a transmis preşedintele Consiliului European, Charles Michel. El a precizat că acesta este un pas mult aşteptat de cetăţenii români şi bulgari pentru a se bucura de o mai mare libertate de mişcare, cu perspectiva transportului terestru, care va urma.



    Felicitări cetăţenilor din România şi Bulgaria pentru aderarea la spaţiul Schengen, odată cu ridicarea controalelor la frontierele maritime şi aeriene. A durat mult timp. Aceasta face ca Uniunea noastră să fie mai puternică şi ca poparele noastre să fie mai în siguranţă. Europa uneşte, a scris şi preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola.



    O decizie istorică luată astăzi de Consiliu pentru a încununa un an de realizări remarcabile. Primirea României şi a Bulgariei va face Schengen mai puternic. Ne-a luat ceva timp, dar am reuşit, şi-a exprimat satisfacţia Margaritis Schinas, vicepreşedinte pentru promovarea modului de viaţă european.



    Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a subliniat că această decizie istorică a Consiliului vine după 13 ani de blocaj şi este rezultatul unui angajament politic şi al unei determinări şi şi-a exprimat speranţa că anul viitor Consiliul va putea decide, de asemenea, eliminarea controalelor la frontierele terestre.



    Ministerul de Interne al Spaniei a salutat decizia UE de a include gradual România şi Bulgaria în zona de liberă circulaţie Schengen, ceea ce va face din aceasta un spaţiu mai puternic şi mai sigur. Ministerul condus de Fernando Grande-Marlaska a reamintit că această decizie încununează un proces care a început acum 12 ani şi a fost una dintre priorităţile Ministerului pentru cele 6 luni ale preşedinţiei spaniole care se încheie duminică.



    Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti arată că această a noua extindere a Spaţiului Schengen confirmă şi consolidează încrederea reciprocă şi unitatea dintre statele membre care stau la baza spaţiului Schengen şi va contribui la dezvoltarea acestui proiect esenţial. Ea va aduce mai multă putere Uniunii prin consolidarea protecţiei frontierelor noastre externe comune şi printr-o cooperare poliţienească eficace. Gradul de prosperitate va creşte datorită eliminării timpului pierdut la frontiere şi prin facilitarea contactelor între persoane şi întreprinderi, la fel ca şi atractivitatea Uniunii, prin extinderea semnificativă a celui mai mare spaţiu comun din lume fără controale la frontierele interne, subliniază sursa citată.