Radio România Internațional

Tag: frontiere

  • Circa 344.000 de persoane au intrat şi ieşit, sâmbătă, din România

    Circa 344.000 de persoane au intrat şi ieşit, sâmbătă, din România

    Circa 344.000 de persoane, cetăţeni români şi străini, au efectuat, sâmbătă, formalităţile de control pentru intrarea sau ieşirea din România, prin punctele de frontieră de la nivelul întregii ţări, informează Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră (IGPF).

    Pe sensul de intrare în România au fost 231.811 de persoane, dintre care 12.536 de cetăţeni ucraineni. Astfel, începând cu data de 10.02.2022 (perioadă pre-conflict), până la data de 23.12.2023, ora 24,00, la nivel naţional, au intrat în România 6.945.432 cetăţeni ucraineni, menţionează sursa citată.

    Traficul cel mai intens s-a înregistrat la graniţa cu Ungaria (aproximativ 171.000 de persoane şi 56.300 mijloace de transport), urmat de traficul la nivelul aeroporturilor internaţionale unde au tranzitat frontiera aproximativ 66.000 de persoane. La frontiera cu Republica Moldova s-a înregistrat un trafic de aproximativ 40.200 persoane şi 11.100 mijloace de transport, iar la graniţa cu Bulgaria aproximativ 32.500 de persoane şi peste 12.600 mijloace de transport.

    Controlul de frontieră la intrarea în România prin punctele de trecere a frontierei se derulează cu operativitate, în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale şi comunitare. Poliţia de Frontieră lucrează la capacitatea maximă permisă de infrastructura punctelor de trecere.

    Pe aplicaţia Trafic on-line care poate fi accesată la adresa http://www.politiadefrontiera.ro/traficonline/ se regăsesc Informaţii privind situaţia punctelor de frontieră deschise traficului internaţional .

    În ultimele 24 de ore poliţiştii de frontieră au constatat 48 de fapte ilegale (27 infracţiuni şi 21 contravenţii) săvârşite atât de cetăţeni români, cât şi străini; au aplicat amenzi contravenţionale de peste 22.500 lei; au confiscat bunuri în valoare de peste 107.000 lei; nu au permis intrarea în ţară a 18 cetăţeni străini, care nu îndeplineau condiţiile prevăzute de lege şi de asemenea, nu s-a permis ieşirea a 26 cetăţeni români din diferite motive legale.

  • Trafic aglomerat prin punctele de frontieră Nădlac I şi II

    Trafic aglomerat prin punctele de frontieră Nădlac I şi II

    Trafic aglomerat la intrarea în România pe la punctele de trecere a frontierei Nădlac I şi II. Şoferii autoturismelor aşteaptă circa o oră pentru formalităţi. S-au luat măsuri pentru a reduce timpul de ateptare, informează Poliţia de Frontieră Arad.

    Poliţia de Frontieră a suplimentat personalul care îşi desfăsoară activitatea la controlul documentelor şi arterele de control până la capacitatea maximă permisă de infrastructura punctelor de trecere. Astfel, în punctul de trecere a frontierei Nădlac II în acest moment se lucrează pe nouă artere pe sensul de intrare în ţară, dintre care o arteră pe contrasens, adică o arteră destinată în mod normal pentru ieşirea din ţară este utilizată temporar, pentru operativitate, pentru intrarea în ţară.


    IGPF recomandă folosirea punctelor de trecere a frontierei de la graniţa cu Ungaria Turnu şi Vărşand, unde se aşteaptă doar 10-20 de minute pentru intrarea in ţară. Aplicaţia Trafic Online a Poliţiei de Frontieră oferă mai multe detalii prind situaţia de la frontieră.

    Traficul este aglomerat pe autostrada A1, pe sensul Nădlac-Deva. Potrivit Centrului Infotrafic al Poliţiei Române, iar la nodul rutier din Marginea, în județul Timiș, s-a format o coloană de autovehicule de aproximativ 7 km, Autoritățile reamintesc șoferilor că, în funcție de destinație, pot opta pentru rutele alternative DN7 Arad – Deva sau DN6 Timișoara – Drobeta Turnu Severin.

    Mii de români pleacă în concedii în afara țării, în timp ce alții revin acasă de sărbători.Astfel că punctele de trecere a frontierei din vestul României devin tot mai aglomerate,

    Vama Nădlac 2 este cea mai aglomerată în această perioadă. Polițiștii de frontieră au deschis maximul de benzi de control permis de infrastructură și recomandă folosirea tuturor punctelor de trecere a graniței.

    Peste 200.000 de persoane au intrat ieri în România. Valorile cele mai mari de trafic s-au înregistrat la frontiera cu Ungaria și pe aeroporturi.

  • Camioanele aşteaptă la intrarea în România 36 de ore la graniţa cu Bulgaria

    Camioanele aşteaptă la intrarea în România 36 de ore la graniţa cu Bulgaria

    Timpii mari de aşteptare blochează activitatea transportatorilor români şi perturbă economia naţională, se arată într-un comunicat al Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR). Camioanele aşteaptă 36 ore pentru a intra în România din Bulgaria, peste 5 zile pentru a intra din Moldova şi până la 11 zile pentru a intra din Ucraina.

    Cozile de camioane de până la 20 km blochează activitatea transportatorilor români în prag de sărbători, şi genereaza întârzieri în livrarea alimentelor, produselor şi mărfurilor care afectează clienţii, cetăţenii şi întreaga economie.

    La intrarea în România, transportatorii sunt forţaţi să aştepte zile şi ore în şir pentru a putea trece frontiera, timp în care şoferii români nu au acces la facilităţi de hrană şi instalaţii sanitare adecvate. (…) Dacă astăzi România ar fi fost în spaţiul Schengen, s-ar fi eliminat mai multe probleme şi timpii de aşteptare a transportatorilor români la frontierele interne s-ar reduce semnificativ, iar dacă autorităţile vamale ar acorda prioritate camioanelor cu documente vamale procesate – TIR/TIR-EPD la frontierele externe UE aşa cum UNTRR a solicitat în repetate rânduri, numărul zilnic de camioane care pot trece frontiera României cu Ucraina şi Republica Moldova poate creşte de 2-3 ori în 24 de ore, potrivit sursei menţionate.

    În aceste condiţii, transportatorii solicită intervenţii urgente şi coordonate ale autorităţilor române pentru reducerea timpilor foarte mari de aşteptare la frontierele României cu ţările vecine.

    UNTRR face apel la intervenţia urgentă a Ministerului Afacerilor Interne – MAI pentru fluidizarea traficului de frontieră prin implementarea fără întârziere a măsurilor solicitate constant în ultimii ani: acordarea de prioritate la frontierele externe UE ale României pentru camioanele cu documente vamale procesate – TIR/TIR EPD care determină reducerea la minimum a sarcinilor administrative pentru transportatori şi autorităţile vamale; utilizarea dedicată a unor puncte de trecere a frontierei strict pentru camioane cu documente procesate vamal TIR/tranzit şi camioane goale, care ar putea duce la creşterea capacităţii actuale de trecere a frontierei (pentru frontiera cu Ucraina, UNTRR a identificat două puncte de trecere a frontierei care pot fi dedicate pentru transport TIR/ TIR-EPD: Vama Vicovul de Sus- Krasnoilsk (UA), pentru frontiera cu Rep. Moldova Bumbăta – Leova (MD); modernizarea infrastructurii la punctele de trecere a frontierelor cu ţările UE şi non-UE pentru creşterea fluxului şi fluidizarea traficului, prin extinderea numărului de benzi de control pentru fiecare sens de circulaţie şi realizarea unor spaţii de parcare corespunzătoare; dimensionarea corectă a personalului vamal şi a procedurilor de lucru, se arată în comunicat.

    Potrivit transportatorilor rutieri, personalul vamal nu lucrează între 7:00-10:00 dimineaţa şi nici în intervalul 19:00-20:00 seara şi se aşteaptă cu orele pentru prelucrarea documentelor vamale, timp care se adaugă la zilele de aşteptare pentru trecerea frontierei.

    Totodată, UNTRR face apel la intervenţia Ministerului Afacerilor Externe – MAE şi a eurodeputaţilor români pentru eliminarea discriminării transportatorilor rutieri români din parcările de camioane de la Ruse cu atât mai mult cu cât pe surse se pare că acelaşi investitor va realiza o parcare similară la Vidin. La Ruse situaţia s-a înrăutăţit, timpul de aşteptare a crescut la peste 36 ore pentru camioane, pentru a trece o frontieră internă a UE, din care 3 ore pentru a intra în parcările obligatorii, 26-30 ore aşteptare în parcări, 5-6 ore în coadă pentru a trece frontiera, iar vara şi timpii de aşteptare sunt de 2-3 zile pentru camioane. În ciuda tuturor intervenţiilor realizate la nivel bilateral şi european, continuă discriminarea transportatorilor rutieri români la Ruse, unde firmele de transport din România plătesc în continuare 25 euro faţă de transportatorii bulgari care plătesc 7 euro. Dacă MAE şi România sunt în imposibilitatea tranşării unor astfel de aspecte, solicităm MAE şi eurodeputaţilor români să considere decuplarea de ipocrizia Bulgariei în aderarea la Schengen, având în vedere că acţiunile întreprinse de autorităţile bulgare sunt în flagrantă contradicţie cu discursul lor public pentru aderarea la Schengen, subliniază UNTRR.

    Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) are peste 16.000 de firme înscrise – operatori care efectuează transporturi interne şi internaţionale de marfă şi persoane.

  • Aproximativ 200.000 de persoane au tranzitat, sâmbătă, frontierele României

    Aproximativ 200.000 de persoane au tranzitat, sâmbătă, frontierele României

    Aproximativ 200.000 de persoane, cetăţeni români şi străini, şi circa 55.000 de mijloace de transport au tranzitat, sâmbătă, frontierele României, informează Inspectoratul Genral al Poliţiei de Frontieră (IGPF).

    Au intrat în ţara noastră 120.883 persoane, 8.596 dintre acestea cetăţeni ucraineni. Din 10.02.2022 (perioadă pre-conflict), până la data de 02.12.2023, ora 24,00, la nivel naţional, au intrat în România 6.771.218 cetăţeni ucraineni.

    Poliţiştii de frontieră au constatat: 47 de fapte ilegale (22 infracţiuni şi 25 contravenţii) săvârşite atât de cetăţeni români, cât şi străini. Au fost date amenzi contravenţionale de peste 11.600 lei şi au fost confiscate bunuri în valoare de peste 558.280 lei.

    Nu s-a permis intrarea în ţară a 16 cetăţeni străini, care nu îndeplineau condiţiile prevăzute de lege şi nu s-a permis ieşirea a 12 cetăţeni români din diferite motive legale, mai precizează IGPF.

  • IGPF: Peste 91.000 de persoane au intrat vineri în România, 8.997 sunt cetăţeni ucraineni

    IGPF: Peste 91.000 de persoane au intrat vineri în România, 8.997 sunt cetăţeni ucraineni


    Conform IGPF, în data de 3.11.2023, prin punctele de frontieră de la nivelul întregii ţări au efectuat formalitățile de control (atât pe sensul de intrare, cât şi pe cel de ieşire) peste 190.850 de persoane, cetățeni români și străini, şi aproximativ 52.300 de mijloace de transport.



    Pe sensul de intrare în România au fost 91.518 persoane, dintre care 8.997 de cetăţeni ucraineni. Astfel, începând cu data de 10.2.2022 (perioadă pre-conflict), până la data de 3.11.2023, ora 24.00, la nivel naţional, au intrat în România 6.548.560 cetăţeni ucraineni.



    IGPR precizează că, controlul de frontieră la intrarea în România prin punctele de trecere a frontierei se derulează cu operativitate, în conformitate cu prevederile legislației naționale și comunitare, Poliția de Frontieră lucrând la capacitatea maximă permisă de infrastructura punctelor de trecere.



    Mai multe informații privind situația punctelor de frontieră deschise traficului internaţional se regăsesc pe aplicaţia Trafic on-line care poate fi accesată la adresa http://www.politiadefrontiera.ro/traficonline/.



    Sursa Poliţia de Frontieră Română




  • România şi Bulgaria – progrese în protejarea frontierelor

    România şi Bulgaria – progrese în protejarea frontierelor

    România şi Bulgaria aplică de pe acum ceea ce este pe masa negocierilor dintre Consiliu şi Parlamentul European, adică măsurile din Pactul pentru Migraţie. Acestea sunt argumente în plus pentru aderarea acestora la Spaţiul Schengen, chiar în ciuda actualului context european marcat de migraţie şi ameninţări teroriste. Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a lăudat progresul României în domeniul controlului frontierelor, al migraţiei şi azilului în cadrul discuţiilor purtate la Luxemburg, la secţiunea Afaceri Interne a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, organizat de preşedinţia spaniolă a Consiliului Uniunii Europene.

    Ea speră că aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen va avea loc anul acesta și susține că una dintre prioritățile sale este să convingă Olanda și Austria să nu se mai opună.

    Delegaţiile României şi Bulgariei au prezentat măsurile adoptate în vederea consolidării controlului frontierelor şi întăririi securităţii UE. Un punct central al intervenţiei delegaţiei României l-a constituit prezentarea rezultatelor excelente ale Proiectului-pilot agreat de România cu Comisia Europeană în luna martie 2023, care a fost implementat la frontiera cu Serbia în ultimele 6 luni. Ylva Johansson s-a arătat impresionată de succesul proiectului, subliniind că, prin rezultatele excelente ale măsurilor puse în aplicare de România, acesta este un model pentru toate statele membre.

    Printre rezultatele concrete ale Proiectului-pilot se numără o legislaţie naţională actualizată, mai eficientă, în materie de azil şi returnare, participarea la Programul Frontex Servicii Comune de Reintegrare, un sistem informatic de gestionare a cazurilor de returnare aliniat sistemului IT al Agenţiei Frontex, echipamente şi sisteme performante de control al frontierei.

    Pentru a valorifica în continuare realizările pozitive de până acum, Comisia a convenit împreună cu România și Bulgaria continuarea cooperării în cadrul proiectelor-pilot, fiind prevăzute comitete directoare periodice pentru a monitoriza punerea în aplicare și eficiența noilor măsuri introduse în acest context.


  • Progrese spre Schengen

    Progrese spre Schengen

    Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a lăudat progresul României în domeniul controlului frontierelor, al migraţiei şi azilului, în cadrul discuţiilor purtate la Luxemburg, la secţiunea Afaceri Interne a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, organizat de Preşedinţia spaniolă a Consiliului Uniunii Europene.

    Sunt optimistă, pentru că România şi Bulgaria demonstrează de fiecare dată şi cu fiecare proiect că sunt pregătite – a declarat oficialul european.


    Potrivit unui comunicat al ministerului de Interne de la București, delegaţiile României şi Bulgariei și-au prezentat măsurile adoptate în vederea consolidării controlului frontierelor şi întăririi securităţii UE. Iar un punct central al intervenţiei delegaţiei României l-a constituit prezentarea rezultatelor excelente ale Proiectului-pilot agreat de România cu Comisia Europeană în luna martie 2023, care a fost deja implementat la frontiera cu Serbia în ultimele 6 luni, menționează comunicatul.


    Oficialul european s-a arătat impresionat de succesul proiectului, subliniind că, prin rezultatele excelente ale măsurilor puse în aplicare de România, acesta este un model pentru toate statele membre. Mai mult, spune comisarul, rezultatele bune obţinute de România şi Bulgaria în gestionarea proiectelor-pilot privind migraţia – sunt un argument în plus în favoarea aderării la Spaţiul european de liberă circulaţie.


    La rândul său, preşedinţia spaniolă a Consiliului a reconfirmat că finalizarea procesului de aderare este o prioritate a sa, pentru care va continua să lucreze şi speră că aceasta va fi un succes.


    Mai trebuie menționat că mai multe state membre au recunoscut progresele celor două țări și au susținut, la Luxemburg, aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. Austria și Olanda, care au blocat la sfârșitul anului trecut aderarea celor două țări, nu au prezentat în cadrul Consiliului niciun argument pentru blocarea intrării în Spațiul de liberă circulație şi nici ce ar putea face pentru a accede la acesta.


    Consiliul pentru afaceri interne nu implică un vot sau o promisiune pentru aderarea României şi Bulgariei, însă faptul că din nou toate statele membre au discutat subiectul nu este de trecut cu vederea. Toate acestea în condițiile în care în cadrul Consiliului a fost parafată, practic, reluarea controalelor la câteva dintre cele mai importante frontiere ale continentului, în actualul context european marcat de migraţie şi ameninţări teroriste. Astfel, miniştrii comunitari de interne au admis, în cadrul reuniunii, că statele membre trebuie să-i verifice mai bine pe migranţii şi pe solicitanţii de azil şi să-i expulzeze mai repede pe cei consideraţi un risc pentru securitate.


    În context, zece țări au introdus controalele temporare la frontierele lor, unele pe toată graniţa, altele doar pentru o parte. Motivul principal îl reprezintă conflictul dintre Israel şi Palestina, cel care ar putea creşte riscul violenţei în interiorul Europei, aşa cum s-a întâmplat în cazul atacului din Belgia.


  • Aproape 200.000 de persoane au tranzitat, vineri, frontierele României

    Aproape 200.000 de persoane au tranzitat, vineri, frontierele României

    Vineri, 13 octombrie, prin punctele de frontieră de la nivelul întregii ţări au efectuat formalităţile de control aproximativ 191.100 de persoane (cetăţeni români şi străini) şi peste 51.300 de mijloace de transport, informează Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră (IGPF).

    Pe sensul de intrare în România au fost 95.900 de persoane, 8.988 dintre acestea fiind cetăţeni ucraineni. Începând cu10.02.2022 (perioadă pre-conflict), până la data de 13.10.2023, ora 24,00, la nivel naţional, au intrat în România 6.354.718 ucraineni.

    În ultimele 24 de ore, în zonele de competenţă – punctele de trecere şi frontiera verde – poliţiştii de frontieră au constatat 91 de fapte ilegale (47 infracţiuni şi 44 contravenţii) săvârşite atât de cetăţeni români, cât şi străini. Au fost date amenzi contraventionale de aproximativ 63.400 lei, şi au fost confiscate bunuri de peste 3.316.000 lei.

    Totodată, nu s-a permis intrarea în ţară a 35 cetăţeni străini, care nu îndeplineau condiţiile prevăzute de lege, şi, de asemenea, nu s-a permis ieşirea a 8 cetăţeni români din diferite motive legale.

  • IGPF: Aproape 600.000 de persoane au tranzitat în ultimele 24 de ore punctele de frontieră

    IGPF: Aproape 600.000 de persoane au tranzitat în ultimele 24 de ore punctele de frontieră

    La frontierele ţării, sâmbătă, 12.08, a
    fost cea mai aglomerată zi din acest an. Aproximativ 600.000 de persoane au
    trecut prin punctele de graniţă, cele mai multe pe sensul de ieşire din ţară,
    peste 300.000.

    Cea mai tranzitată frontieră rămâne cea cu Ungaria, pe unde
    sâmbătă au trecut peste 285.000 de persoane, pe ambele sensuri de deplasare.
    Urmează graniţa cu Bulgaria, unde traficul a depăşit 140.000 de călători în
    ultimele 24 de ore.

    Dintre cei care au intrat în ţara noastră, aproape 20.000
    au fost cetăţeni ucraineni. De altfel, de la începutul războiului, numărul
    ucrainenilor care au trecut graniţele României a depasit 5,5 milioane de
    persoane, anunţă Poliţia de Frontieră.

    Informații privind situația punctelor de frontieră deschise traficului internaţional se regăsesc pe aplicaţia Trafic on-line, care poate fi accesată la adresa http://www.politiadefrontiera.ro/traficonline/.

  • Peste 1.300.000 de persoane au tranzitat, în perioada 4 – 6 august, frontierele României

    Peste 1.300.000 de persoane au tranzitat, în perioada 4 – 6 august, frontierele României

    Peste 1.300.000 de persoane au tranzitat frontierele României, în perioada 4 – 6 august, ceea ce reprezintă o creştere de aproximativ 40% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, informează Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră (IGPF).

    Duminică, au intrat în ţara noastră 260.779 de persoane, 19.153 dintre acestea fiind cetăţeni ucraineni.

    Prin punctele de frontieră din întreaga ţară au efectuat formalităţile de control, atât pe sensul de intrare, cât şi pe cel de ieşire, aproximativ 499.500 de persoane, cetăţeni români şi străini.

    În zonele de competenţă, punctele de trecere şi frontiera verde, au fost constatate 63 de fapte ilegale (31 de infracţiuni şi 32 de contravenţii) săvârşite atât de cetăţeni români, cât şi străini. Au fost date amenzi contravenţionale în valoare de aproximativ 11.000 de lei, şi au fost confiscate bunuri de aproximativ 197.500 lei.

    Duminică,14 cetăţeni străini care nu îndeplineau condiţiile prevăzute de lege, nu au fost lăsaţi să intre în România, iar22 de cetăţeni români nu au fost lăsaţi să părăsească teritoriul ţării noastre, din diferite motive legale.

  • Bulgaria – noi prevederi legale privind achiziționarea taxelor de drum (TOLL)

    Bulgaria – noi prevederi legale privind achiziționarea taxelor de drum (TOLL)

    În Bulgaria au intrat în vigoare, din 1 iulie a.c., noile prevederi referitoare la taxele de drum (TOLL) pentru mijloacele de transport marfă și pasageri, după cum urmează:

    A. Pentru mijloacele de transport cu greutate cuprinsă între 3,5 și 12 tone, inclusiv, în funcție de categoria acestora ecologică, se vor achita următoarele taxe de drum:

    între 10 și 13 stotinci pentru fiecare kilometru parcurs pe autostradă;între 6 și 9 stotinci pe kilometru parcurs pe drumurile republicane de categoria I;între 4 și 7 stotinci pe kilometru parcurs pe drumurile republicane de categoria a II-a.

    (Stotinca este subdiviziunea levei bulgărești; 100 stotinci = 1 leva)

    B. Pentru mijloacele de transport cu greutate mai mare de 12 tone, care prezintă 2 sau 3 osii, în funcție de categoria acestora ecologică, se vor achita următoarele taxe de drum:

    între 26 și 30 stotinci pentru fiecare kilometru parcurs pe autostradă;între 22 și 25 stotinci pe kilometru parcurs pe drumurile republicane de categoria I;între 19 și 23 stotinci pe kilometru parcurs pe drumurile republicane de categoria a II-a.

    C. Pentru mijloacele de transport cu greutate mai mare de 12 tone, care prezintă 4 sau mai multe osii, în funcție de categoria acestora ecologică, se vor achita următoarele taxe de drum:

    între 35 și 43 stotinci pentru fiecare kilometru parcurs pe autostradă;între 32 și 39 stotinci pe kilometru parcurs pe drumurile republicane de categoria I;între 29 și 37 stotinci pe kilometru parcurs pe drumurile republicane de categoria a II-a.

    D. Pentru autocarele cu greutate între 3,5 și 12 tone, inclusiv, în funcție de categoria și clasa acestora, se vor achita următoarele taxe de drum, pentru fiecare kilometru parcurs:

    între 4 și 8 stotinci pentru fiecare kilometru parcurs pe autostradă;între 3 și 7 stotinci pe kilometru parcurs pe drumurile republicane de categoria I;între 2 și 5 stotinci pe kilometru parcurs pe drumurile republicane de categoria a II-a.

    E. Pentru autocarele cu greutate de peste 12 tone, în funcție de categoria și clasa acestora, se vor achita drept taxe de drum:

    între 5 și 9 stotinci pentru fiecare kilometru parcurs pe autostradă;între 4 și 8 stotinci pe kilometru parcurs pe drumurile republicane de categoria I;între 3 și 6 stotinci pe kilometru parcurs pe drumurile republicane de categoria a II-a.

    În cazul mijloacelor de transport cu greutatea mai mare de 3,5 tone, care folosesc ca unică sursă combustibil alternativ, pentru folosirea infrastructurii rutiere supusă regimului taxelor de drum se va plăti o taxă TOLL în cuantum de 50% din valoarea determinată respectivului model de mijloc de transport pentru categoria EURO VI, EEV.

    Este subliniată importanța informării corecte a șoferilor români, a achiziționării din timp a vinietelor electronice și a achitării conforme a taxelor de drum tip TOLL pentru folosirea infrastructurii rutiere publice din Bulgaria, în conformitate cu legislația în vigoare. Se pot obţine informaţii suplimentare accesând:

    – pentru e-vigneta și sistemul e-TOLL: pe site-ul www.bgtoll.bg (www.bgtoll.bg/tol-taksa) sau din aplicația pentru telefoane mobile BGTOLL;

    – referitor la starea actuală a drumurilor: pe aplicația gratuită LIMA www.lima.api.bg, de pe pagina de Internet a Agenției Infrastructura Rutieră – www.api.bg și la numărul de telefon 070013020, accesibil în regim non-stop;

    – cu privire la situația circulației prin punctele de trecere a frontierei bulgare: pe site-ul www.mvr.bg

    – in ceea ce priveşte situația zborurilor pe aeroportul din Sofia: www.sofia-airport.eu

    – despre starea vremii: pe site-ul www.weather.bg

    – cu privire la regimul vamal, la intrarea în Bulgaria dinspre Turcia, pe site-ul www.mae.ro/travel-conditions/3677 (Condiții de călătorie în R. Bulgaria, titlul Reglementări vamale) și pe site-ul Agenției Vămi din R. Bulgaria: www.customs.bg.

    Asistenţă consulară poate fi solicitată la numerele de telefon ale Ambasadei României la Sofia: +35929712858 şi +35929733510, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență. Românii care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie numărul de telefon de permanență al misiunii diplomatice a României în Republica Bulgaria: +359879440758.

    Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor web http://sofia.mae.ro, www.mae.ro și reamintește faptul că cetățenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziție aplicația Călătorește în siguranță (http://www.mae.ro/app_cs), care oferă informații și sfaturi de călătorie.

  • MAE: Situaţie actualizată la frontierele dintre Bulgaria şi Grecia

    MAE: Situaţie actualizată la frontierele dintre Bulgaria şi Grecia

    Ministerul Afacerilor Externe (MAE), prin reprezentanții Ambasadei României la Sofia și ai Consulatului General al României la Salonic, a monitorizat, pe parcursul zilelor 17 și 18 iunie 2023, situația din punctele de trecere a frontierei dintre Bulgaria și Grecia, în special PTF Makaza-Nymphaia și PTF Kulata-Promachonas. În timpul orelor de vârf, timpul maxim de așteptare pentru tranzitarea punctelor de trecere a frontierei a fost de 120 de minute.

    Accesul în Republica Elenă prin punctul de trecere a frontierei PTF Kulata-Promachonas se realizează pe 5 benzi, iar cetățenii statelor membre UE, inclusiv cetățenii români, beneficiază de control simplificat.

    Reprezentanții misiunii diplomatice și ai oficiului consular au fost pregătiți să ofere asistență consulară cetățenilor români care întâmpină dificultăți, în limitele competențelor. Menționăm că în această perioadă nu au fost recepționate apeluri din partea cetățenilor români cu privire tranzitul frontierei bulgaro-elene.

    MAE subliniază că, în contextul debutului sezonului estival și a creșterii numărului de turiști, este posibil ca timpii de așteptare în punctele de trecere a frontierei să se mărească. MAE va continua monitorizarea situației din punctele de trecere a frontierei dintre cele două state și reiterează recomandările transmise anterior, disponibile la https://www.mae.ro/node/62146

  • 112.410 persoane au intrat, vineri, în România

    112.410 persoane au intrat, vineri, în România

    112.410 persoane, dintre care 13.719 cetăţeni ucraineni au intrat, vineri, în România, prin punctele de la graniţă, informează.Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră (IGPR).

    Au efectuat formalităţile de control, atât pe sensul de intrare, cât şi pe cel de ieşire, aproximativ 268.200 de persoane, cetăţeni români şi străini, cu peste 68.200 de mijloace de transport.

    Din 10 februarie 2022 (perioadă pre-conflict), au intrat în România 4.574.833 de cetăţeni ucraineni.

    În zonele de competenţă, punctele de trecere şi frontiera verde, poliţiştii au constatat 54 de fapte ilegale (32 de infracţiuni şi 22 de contravenţii) săvârşite atât de cetăţeni români, cât şi străini. Au fost date amenzi contravenţionale a căror valoare se ridică la aproximativ 18.200 de lei şi au fost confiscate bunuri în valoare de aproximativ 1.916.765 de lei.

    Vineri, 15 cetăţeni străini care nu îndeplineau condiţiile prevăzute de lege nu au fost lăsaţi să intre în România, şi 21 de cetăţeni români nu au fost lăsaţi să iasă din ţară, din diferite motive legale.

  • Aproximativ 313.100 de persoane au tranzitat, duminică, frontierele României

    Aproximativ 313.100 de persoane au tranzitat, duminică, frontierele României

    Aproximativ 313.100 de persoane au efectuat, duminică, formalităţile de control, atât pe sensul de intrare, cât şi pe cel de ieşire, prin punctele de frontieră ale României, informează Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră (IGPF).

    Au intrat în ţara noastră 181.154 de persoane, 10.099 dintre acestea cetăţeni ucraineni.

    În ceea ce priveşte activităţile specifice, în zonele de competenţă – punctele de trecere şi frontiera verde – poliţiştii de frontieră au constatat, duminică, 55 de fapte ilegale (28 de infracţiuni şi 27 de contravenţii) săvârşite atât de români, cât şi de străini. Au fost confiscate bunuri în valoare de peste 1.327.600 de lei şi au fost aplicate amenzi care s-au ridicat la aproximativ 28.600 de lei.

    Duminică,13 cetăţeni străini care nu îndeplineau condiţiile prevăzute de lege, nu au fost lăsaţi să intre în România, şi, de asemenea, 23 de cetăţeni români nu au fost lăsaţi să iasă din ţară, din diferite motive legale.

    Poliţia de Frontieră Română recomandă participanţilor la trafic tranzitarea tuturor punctelor de trecere a frontierei astfel încât să se preîntâmpine apariţia aglomerărilor.

    La graniţa cu Ungaria sunt operaţionale 12 puncte de trecere a frontierei în regim internaţional pentru persoane, autoturisme şi camioane, iar la graniţa cu Bulgaria sunt operaţionale 11 puncte de trecere a frontierei, arată sursa citată.

  • Jurnal românesc – 02.06.2023

    Jurnal românesc – 02.06.2023

    Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism din România le solicită autorităţilor să ia măsuri urgente pentru îmbunătăţirea procesului de control şi facilitarea fluxului de persoane la frontierele României. Organizaţia consideră că este necesară o investiţie imediată în infrastructură şi dotări adecvate. în condiţiile în care turiştii şi călătorii se confruntă cu cozi de ore în şir, blocându-se în drumul lor spre destinaţii de vacanţă dar şi la revenirea în ţară. Este inacceptabil ca în România anului 2023 să se perpetueze astfel de probleme. (…) Suntem nevoiţi, de multe ori, să stăm la graniţa română, aşteptând să părăsim ţara noastră în 4-5-6 ore. Este o situaţie absolut incredibilă, care nu ar trebui să mai aibă loc într-o ţară europeană în plin secol al 21-lea, a transmis ANAT. Patronatul solicită ca această situaţie să fie tratată ca o prioritate naţională şi să se ia măsuri imediate pentru a rezolva problemele identificate în condiţiile în care România are potenţialul de a fi o destinaţie turistică de top, iar acest potenţial nu trebuie să fie afectat de blocajele şi deficienţele de la frontiere.

    Europarlamentarul român Victor Negrescu a trimis o solicitare Comisiei Europene prin care atrage atenţia instituţiilor europene asupra problemelor complexe, psihologice, educaţionale, economice sau de sănătate cu care se confruntă copiii rămaşi în urmă după plecarea părinţilor la muncă în străinătate. Un studiu recent, realizat de organizaţiile neguvernamentale, arată că aproape 1 milion de copii din România au avut cel puţin un părinte plecat pentru mai mult timp în afara ţării şi că acest lucru a generat consecinţe asupra dezvoltării şi situaţiei acestor copii, a transmis Negrescu. Deputatul european a precizat că România nu este singura ţară care se confruntă cu astfel de provocări şi cere Comisiei Europene să creeze un grup de lucru activ la care să participe statele membre, autorităţile competente şi partenerii neguvernamentali reprezentativi, să aloce fonduri europene suplimentare şi să coordoneze măsurile luate cu scopul maximizării exemplelor de bună practică. Victor Negrescu este vicepreşedintele Comisiei pentru Educaţie din Parlamentul European, iar solicitarea sa a dost semnată de eurodeputaţi din mai multe grupuri politice.

    Tarifele la roaming între Republica Moldova şi Uniunea Europeană vor începe să scadă de la 1 ianuarie 2024, după ce preşedintele Republicii, Maia Sandu, şi şefa Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, au semnat un Acord în acest sens. Prim-ministrul moldovean Dorin Recean şi-a exprimat aprecierea pentru eforturile depuse de oficialii europeni şi administraţia de la Chişinău, dar şi pentru operatorii naţionali şi internaţionali care au făcut posibilă această realizare. El a subliniat faptul că reducerea tarifelor la roaming este un semnal puternic privind integrarea Republicii Moldova în spaţiul economic unic european. Visul nostru de a construi Europa acasă prinde contur. (…) Vreau ca cetăţenii Republicii Moldova să se simtă acasă în orice colţ al Europei, a spus Recean. La rândul său, comisarul european pentru vecinătate şi extindere, Oliver Varhelyi, a apreciat că reducerea tarifelor la roaming va avea numeroase avantaje pentru cetăţeni, pentru mediul de afaceri şi pentru diaspora. Guvernul de la Chişinău a precizat că, anterior, Republica Moldova şi România au semnat un acord bilateral care a liberalizat tarifele de roaming şi care a intrat în vigoare la 25 martie 2022.

    Ambasada României la Viena organizează, în perioada 10-11 iunie, un consulat itinerant la Graz, prin intermediul căruia va presta servicii consulare pentru cetățenii români cu reședința în landurile din proximitate. Până la 5 iunie, români mai solicita programarea pentru o serie de servicii consulare precum transcrieri de certificate de naștere, căsătorie și deces şi eliberarea de adeverințe de cazier judiciar şi de documente de călătorie, precum pașapoarte și titluri de călătorie. Programarea se face prin transmiterea unui e-mail la adresaviena.itinerant@mae.ro. Mesajul trebuie să conţină numele și prenumele solicitantului, numărul de telefon, tipul de serviciu consular dorit și copii ale documentelor necesare pentru efectuarea serviciului consular în cauză, în format .pdf. Confirmarea programării solicitatese va transmite tot prin e-mail, după primirea și analizarea documentelor, dar nu mai devreme de 6 iunie.