Tag: frontiere

  • 120.956 de persoane au intrat, vineri, în România

    120.956 de persoane au intrat, vineri, în România

    Aproximativ 317.800 de cetăţeni români şi străini, cu peste 77.700 de mijloace de transport au efectuat vineri formalităţile de control prin punctele de frontieră de la nivelul întregii ţări, atât pe sensul de intrare, cât şi pe cel de ieşire, a informat Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (IGPF).

    Pe sensul de intrare în România au fost 120.956 de persoane, 10.958 dingtre acestea cetăţeni ucraineni (în scădere cu 5,46% faţă de ziua precedentă). Din 10 februarie (perioadă pre-conflict) şi până vineri, la ora 24,00, la nivel naţional, au intrat în România 2.178.525 de cetăţeni ucraineni.

    Referitor la activităţile specifice, în zonele de competenţă – punctele de trecere şi frontiera verde – poliţiştii de frontieră au constatat 62 de fapte ilegale (38 de infracţiuni şi 24 de contravenţii) săvârşite atât de cetăţeni români, cât şi străini. Au fost aplicate amenzi contravenţionale în valoare de peste 11.900 lei, potrivit sursei citată

    Vineri, 30 de cetăţeni străini nu au fost lăsați să intre în România, aceștia nu îndeplineau condiţiile prevăzute de lege, iar 43 de cetăţeni români nu au fost lăsați să părăsească teritoriul țării noastre, din diferite motive legale.

  • UE declanşează patru noi proceduri de infringement împotriva Regatului Unit

    UE declanşează patru noi proceduri de infringement împotriva Regatului Unit

    În total, Executivul Uniunii Europene a declanşat şapte proceduri de acest tip împotriva Londrei privind protocolul nord-irlandez, sursă de tensiuni între Londra şi Bruxelles.

    Patru noi proceduri de infringement se adaugă altor trei anunţate sau relansate în cadrul uneia dintre ele şi pot duce la o acţiune în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi la constrângeri financiare. Noile proceduri se referă la nerespectarea obligaţiilor vamale şi a controlului mărfurilor care merg din Irlanda de Nord spre Marea Britanie – fapt care sporeşte, potrivit Bruxelles-ului, riscul de contrabandă pe la frontiera nord-irlandeză -, nerespectarea legislaţiei europene în special privind taxele pe alcool şi privind TVA-ul pentru comerţul online. Cele trei acţiuni precedente se refereau la nerespectarea exigenţelor în materie de certificare pentru circulaţia produselor agroalimentare, a obligaţiilor în termeni de controale sanitare şi fitosanitare, precum şi la necomunicarea către Bruxelles a anumitor date statistice privind comerţul, referitoare la Irlanda de Nord. Marea Britanie are la dispoziţie două luni pentru a răspunde scrisorilor Comisiei Europene şi a lua măsurile care se impun pentru a se conforma protocolului.

    Protocolul nord-irlandez a fost negociat între Londra şi Bruxelles în cadrul tratatului de divorţ, pentru a răspunde problemei delicate a frontierei dintre Irlanda de Nord, care face parte din Regatul Unit, şi Republica Irlanda, membră a Uniunii Europene. El a fost conceput pentru a răspunde unui dublu obiectiv: protejarea pieţei unice europene şi evitarea revenirii la o frontieră terestră care ar risca să fragilizeze pacea încheiată în 1998 între Londra, Dublin şi principalele forţe politice din Irlanda de Nord. Pentru a rezolva această problemă, Guvernul lui Boris Johnson a acceptat ca Irlanda de Nord să rămână de facto în cadrul pieţei unice europene, instaurând o frontieră vamală în Marea Irlandei cu restul Marii Britanii, cu controale şi formalităţi vamale. Această situaţie complică aprovizionarea şi nemulţumeşte profund comunitatea unionistă din Irlanda de Nord, pentru care locul provinciei în Regatul Unit este ameninţat. Protocolul nu a fost totuşi niciodată aplicat complet, întrucât au fost prevăzute perioade de graţie privind controalele, ulterior prelungite, asupra unor produse precum carnea necongelată sau medicamentele.

    În termenii acordului post-Brexit, Bruxellesul ar putea decide, drept represalii, să suspende aplicarea anumitor dispoziţii, cu riscul de a genera un profund diferend comercial cu Londra.


  • Aproximativ 289.000 de persoane au trecut, sâmbătă, prin punctele de frontieră

    Aproximativ 289.000 de persoane au trecut, sâmbătă, prin punctele de frontieră

    Aproximativ 289.000 de persoane, cetăţeni români şi străini, cu peste 72.600 mijloace de transport, au trecut, sâmbătă prin punctele de frontieră de la nivelul întregii ţări, informează Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră (IGPF).

    Pe sensul de intrare în România au fost 156.186 de persoane, dintre care 22.504 de cetăţeni ucraineni (în creştere cu 0,9% faţă de ziua precedentă).

    Din 10 februarie (perioadă pre-conflict) şi până sâmbătă, la ora 24,00, la nivel naţional au intrat în România 1.533.263 cetăţeni ucraineni.

    În ceea ce priveşte activităţile specifice, în zonele de competenţă – punctele de trecere şi frontiera verde – poliţiştii de frontieră au constatat, în ultimele 24 de ore, 59 de fapte ilegale (25 de infracţiuni şi 24 de contravenţii) săvârşite atât de cetăţeni români, cât şi străini.

    Au fost descoperite, independent sau în colaborare cu alte instituţii, bunuri nedeclarate (ce urmau a fi introduse ilegal în ţară), care depăşeau plafonul vamal admis ori suspecte a fi contrafăcute, în valoare totală de aproximativ 1.288.140 lei.

    În ultimele 24 de ore, nu s-a permis intrarea în ţară a 26 de cetăţeni străini care nu îndeplineau condiţiile prevăzute de lege şi nu s-a permis ieşirea a 42 de cetăţeni români din diferite motive legale.

  • Aproximativ 220.000 de persoane au intrat, vineri, în România

    Aproximativ 220.000 de persoane au intrat, vineri, în România

    Aproximativ 220.000 de persoane, cetăţeni români şi străini, cu peste 54.560 mijloace de transport au intrat , vineri, în România. a informat Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (IGPF).

    Pe sensul de intrare în România au fost 107.837 de persoane, (22.298 de cetăţeni ucraineni (în creştere cu 104% faţă de ziua precedentă), informează sursa citată

    Din perioada pre-conflict (10.02.2022) până vineri, la ora 24,00, la nivel naţional, au intrat în România 1.510.759 cetăţeni ucraineni.

    În ceea ce priveşte activităţile specifice în punctele de trecere şi frontiera verde – poliţiştii de frontieră au constatat, în ultimele 24 de ore, 58 de fapte ilegale (34 infracţiuni şi 24 contravenţii) săvârşite atât de cetăţeni români, cât şi străini.

    Au fost descoperite, independent sau în colaborare cu alte instituţii, bunuri nedeclarate (ce urmau a fi introduse ilegal în ţară), care depăşeau plafonul vamal admis ori suspecte a fi contrafăcute, în valoare totală de aproximativ 392.400 lei. Au fost aplicate amenzi în valoare de 24.800 lei.

    În ultimele 24 de ore, 17 cetăţeni străini nu au fost lăsați să intre în România. Aceștia nu îndeplineau condiţiile prevăzute de lege . Altor 35 de cetăţeni români nu le-a fost permisă ieșirea din țară, din diferite motive legale.

  • Divergențe între Uniunea Europeană și Marea Britanie privind Irlanda de Nord

    Divergențe între Uniunea Europeană și Marea Britanie privind Irlanda de Nord

    Referendumul
    din 2016 prin care Marea Britanie își anunța intenția de părăsi Uniunea
    Europeană se materializa în 2020. Negocierile dintre blocul comunitar și
    Regatul Unit au privit evitarea unei frontiere tari între Irlanda de Nord și
    Irlanda și menținerea unei piețe unice între cele două părți ale insulei. Protocolul
    privind Irlanda de Nord nu a satisfăcut partea britanică și disensiunile au
    apărut curând. În martie 2021, Bruxellesul protesta împotriva deciziei
    unilaterale a Marii Britanii de a prelungi perioada de grație privind
    controalele produselor agroalimentare cu Irlanda de Nord. Iar recent, guvernul
    Marii Britanii a publicat un proiect de lege prin care intenționează să renunțe
    la o parte din obligațiile asumate în 2020.



    Uniunea Europeană
    se opune însă deciziei unilaterale afirmând că modificarea acordului încalcă
    legislația internațională. Ca urmare, blocul european anunță acțiuni în
    justiție împotriva Londrei. Vicepreședintele Comisiei Europene Maroš Šefčovič a
    afirmat că blocul european a căutat să găsească soluții reciproc avantajoase în
    relația cu Marea Britanie. Însă comportamentul unilateral al guvernului de la
    Londra deteriorează încrederea dintre cei doi parteneri:

    Nu există nicio justificare legală, nicio justificare
    politică pentru schimbarea unilaterală a unui acord internațional. Deschiderea
    ușii către schimbarea unilaterală este o breșă în legea internațională. Să o
    spunem direct: este ceva ilegal. Marea Britanie provoacă daune mari încrederii
    reciproce și respectului între Uniunea Europeană și Marea Britanie. Ea creează
    o incertitudine adâncă și aruncă o mare umbră în cooperarea noastră. Niciodată
    acordurile internaționale n-au fost mai importante. De aceea, Comisia Europeană
    a decis să deschidă acțiuni legale împotriva Marii Britanii pentru
    nerespectarea unor părți semnificative ale protocolului privind Irlanda de
    Nord. Ne-am abținut să începem aceste acțiuni în ultimii ani deoarece am vrut
    să construim o atmosferă pozitivă pentru a găsi soluții. Deciziile guvernului
    britanic ne-au lăsat fără alte alegeri în afara aceleia de a acționa.


  • 113.395 de persoane au intrat, sâmbătă,  în România

    113.395 de persoane au intrat, sâmbătă, în România

    Sâmbătă au intrat în România 113.395 de persoane. 10.893 dintre acestia sunt cetăţeni ucraineni (în creştere cu 19% faţă de ziua precedentă), informează Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră (IGPF).

    Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în România 6.686 de cetăţeni ucraineni (în creştere cu 29%), iar pe la cea cu Republica Moldova au intrat 1.117 cetăţeni ucraineni (creştere cu 0,3%).

    De la declanşarea crizei ucrainene (24 februarie) şi până sâmbătă, la ora 24,00, la nivel naţional, au intrat în România 1.241.750 cetăţeni ucraineni.

    Din 10 februarie (perioadă pre-conflict), au intrat în ţară noastră 1.276.279 de ucraineni.

  • 8.730 de cetăţeni ucraineni au intrat, vineri, în România

    8.730 de cetăţeni ucraineni au intrat, vineri, în România

    Vineri, la nivel naţional, prin punctele de frontieră au intrat în România 84.254 de persoane. Dintre acestea, 8.730 de cetăţeni ucraineni, informează Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră (IGPF).

    Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în România 4.191 de cetăţeni ucraineni (în creştere cu 0,5%), iar pe la cea cu Republica Moldova au intrat 942 de cetăţeni ucraineni (creştere cu 0,5%).

    1.046.035 de cetăţeni ucraineni au intrat în țară, de la declanșarea crizei ucrainene (24 februarie) şi până la data de 27 mai, ora 24,00. Începând cu data de 10 februarie (perioadă pre-conflict), au intrat în ţara noastră 1.080.564 ucraineni.

  • Ukraine – dernières évolutions

    Ukraine – dernières évolutions

    Les forces de défense ukrainiennes ont pris des mesures spéciales pour renforcer la sécurité et la protection à la frontière avec la République de Moldova, dans sa partie transnistrienne, a annoncé le porte-parole du Service national de frontière de l’Ukraine. Il a précisé que les postes-frontières de la section transnistrienne, comme ceux de la frontière avec le Belarus et la Russie, demeuraient fermés, conformément à la décision du gouvernement de Kiev. Sur le terrain, la Russie a poursuivi ses attaques, visant le contrôle total des régions de l’est de l’Ukraine de Donetsk et de Lougansk et la création d’un couloir terrestre vers la Crimée, informe l’Etat major des Forces armées ukrainiennes. L’armée russe continue de bloquer les militaires ukrainiens dans la ville-port de Marioupol, dans la zone de l’usine Azovstal. Moscou a également accru le nombre de drones envoyés dans la région d’Odessa pour des opérations de reconnaissance aérienne. Les responsables locaux affirment que les Russes mènent des opérations psychologiques spéciales dans la région, essayant de générer la panique parmi la population civile, en lançant de fausses nouvelles et des infox.

  • 19/04/2022 (mise à jour)

    19/04/2022 (mise à jour)

    Investissements — Le premier ministre Nicolae Ciucă encourage les compagnies à investir en Roumanie et leur promet stabilité législative, prédictibilité et mesures de soutien. Il a déclaré mardi, au Conseil des investisseurs étrangers, que les investissements étaient la meilleure solution pour tout genre de crise. Le chef du cabinet de Bucarest a ajouté que la Roumanie avait fait un important pas en avant à cet effet, allouant pour 2022 le plus grand budget pour les investissements des 30 dernières années. Il a annoncé que les deux premiers mois de l’année en cours, les investissements étrangers avaient connu une hausse de 10 % par rapport à la période similaire de l’année dernière.



    Gaz — L’extraction du gaz de la zone roumaine de la mer Noire pourrait démarrer bientôt, a déclaré le premier ministre roumain, Nicolae Ciucă, pour Radio Roumanie. Entre temps, le Sénat de Bucarest, en tant que première chambre saisie, commencera à débattre en urgence du nouveau projet de loi, modifié, d’extraction du gaz en mer Noire. Selon les autorités, les modifications proposées assureront la stabilité et la prédictibilité légales nécessaires aux compagnies souhaitant travailler dans l’extraction gazière.



    FMI — Le Fonds monétaire international a largement revu à la baisse ses estimations sur la croissance de l’économie roumaine pour l’année en cours, de 4,8 % l’automne dernier à 2,2 %, indique le plus récent Rapport sur le développement dans le monde, publié ce mardi par l’institution financière internationale. Pour l’année prochaine, la croissance est estimée à 3,4 %. Les nouveaux chiffres du FMI sont légèrement plus optimistes que la prévision de la Banque Mondiale. Cette dernière estimait, début avril, que l’avancée de l’économie roumaine ne serait que de 1,9 % cette année, et que les risques issus de la crise d’Ukraine étaient élevés. Le FMI a également revu ses estimations en matière d’inflation. Il estime que la hausse moyenne annuelle des prix serait de 9,3 % cette année, soit deux fois et demie de plus que laugmentation de 3,4 % prévue à l’automne dernier. Le rythme de hausse des prix ralentira à 4 % l’année prochaine. Le projet de budget de l’Etat pour l’année en cours a été conçu sur une croissance économique de 4,6 %.



    Ambassade — Les autorités roumaines ont décidé de rouvrir l’Ambassade de Kiev, a annoncé mardi le ministre des Affaires étrangères, Bogdan Aurescu, sur Twitter. La reprise effective de l’activité aura lieu prochainement, dès lors que les préparatifs techniques et de sécurité seront finalisés. 17 missions diplomatiques ont déjà recommencé leur activité à Kiev, a annoncé le ministère ukrainien des Affaires étrangères. Avant l’invasion russe, le 24 février dernier, la plupart des ambassades ont déménagé à Lviv, dans l’ouest de l’Ukraine.



    Frontières — Le trafic routier au poste frontière de Nădlac (ouest, entre la Roumanie et la Hongrie) a doublé ces 24 dernières heures, vu que les Roumains travaillant à l’étranger sont en train de rentrer au pays pour passer les fêtes pascales, profitant notamment des jours fériés à l’occasion des Pâques catholiques. Les temps d’attente à la frontière se sont donc prolongés, causant le mécontentement des voyageurs. Le nombre des personnes qui sortent du pays par le même poste frontière est lui aussi à la hausse. Ces 24 dernières heures, plus de 10 000 personnes ont quitté la Roumanie, soit le double par rapport à une journée normale.



    Vaccin anti-Covid — Une nouvelle étape de la vaccination anti-Covid démarrera au 1er juillet en Roumanie, a fait savoir le secrétaire d’Etat au sein du ministère de la Santé, Andrei Baciu. A partir de ce moment-là, les médecins traitants seront les seuls en charge de l’immunisation contre le coronavirus. La période de transition de la campagne de vaccination à l’immunisation anti-Covid en tant que partie intégrante du système national de vaccination s’achèvera le 30 juin prochain. Avant cette date, tous ceux qui souhaitent se faire vacciner peuvent se rendre dans les centres de vaccination qui sont toujours ouverts ou auprès de leur médecin traitant. Plus de 8 millions de Roumains ont jusqu’ici été immunisés au schéma complet contre le coronavirus.



  • 22.596 cetăţeni ucraineni au intrat în România, în ultimele 24 de ore

    22.596 cetăţeni ucraineni au intrat în România, în ultimele 24 de ore

    22.596 cetăţeni ucraineni au intrat în România, în ultimele 24 de ore. S-a înregistrat o scădere cu 4% faţă de ziua precedentă, a informat, marţi, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră IGPF).

    În data de 28 februarie, în intervalul de 24 de ore, la nivel naţional, prin punctele de frontieră au intrat în România 76.642 de persoane, dintre care 22.596 cetăţeni ucraineni (în scădere cu aproximativ 4% faţă de ziua precedentă). Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în România 9.660 cetăţeni ucraineni (scădere de 8,5%), iar pe la cea cu Republica Moldova au intrat 11.339 cetăţeni ucraineni (creştere de 5,4%). Pe sensul de ieşire din România au efectuat formalităţile 73.180 de persoane, dintre care 15.877 cetăţeni ucraineni (creştere de 15%), precizează sursa citată.

    La nivel naţional, au intrat în România aproximativ 89.000 cetăţeni ucraineni şi au ieşit 50.000, de la declanşarea acestei crize, până lîn 28 februarie, ora 24,00,

    În continuare, reiterăm faptul că poliţiştii de frontieră sunt la datorie şi în permanentă legătură cu partenerii instituţionali, fiind dispuse toate măsurile necesare pentru asigurarea securităţii frontierelor României, mai informează IGPF..

  • 54 de cetăţeni ucraineni au solicitat azil în România

    54 de cetăţeni ucraineni au solicitat azil în România

    Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a anunţat, sâmbătă, că 54 de cetăţeni ucraineni au solicitat azil în România de la începutul conflictului militar din ţara vecină.

    De la începerea conflictului din Ucraina, 54 de cetăţeni ucraineni au solicitat azil în România. Aceşti cetăţeni beneficiază de toate drepturile prevăzute de legislaţia naţională. Pe întreaga perioadă a procedurii, solicitanţii de azil pot beneficia de cazare în centrele Inspectoratului General de Imigrări, dacă doresc acest lucru, precum şi de măsuri de asistenţă materială, financiară, medicală, consiliere psihologică şi juridică de specialitate, acces la piaţa forţei de muncă şi activităţi de adaptare culturală. Complementar, pot beneficia de suportul organizațiilor internaționale și neguvernamentale care își desfășoară activitatea în domeniul migrației. , se arată într-un comunicat al MAI.

    Centrele de cazare ale Inspectoratului General pentru Imigrări sunt ocupate în proporție de 56,4%, informează sursa citată.

    În ceea ce priveşte traficul prin punctele de trecere a frontierei, menţionăm că, în ultimele 24 de ore, 73.030 de persoane, dintre care 14.188 de cetăţeni ucraineni, au intrat în ţară, iar 72.022 de persoane, dintre care 7.298 de cetăţeni ucraineni au părăsit teritoriul României. Totodată, 22.105 mijloace de transport au trecut frontiera pe sensul de intrare şi 21.131 pe sensul de ieşire, mai informează comunicatul MAI.

  • MAE – Comunicat de presă

    MAE – Comunicat de presă

    Precizări de presă privind situaţia de la punctul de frontieră dintre Ucraina şi România (PTF Porubne – PTF Siret)În contextul întârzierilor semnificative şi al blocajului înregistrate la punctul de frontieră dintre Ucraina şi România, PTF Porubne – PTF Siret, generate de fluxul foarte mare de persoane care doresc să părăsească teritoriul Ucrainei şi de procedurile specifice de verificare a documentelor aplicate de către poliţia de frontieră din această ţară,

    Ministerul Afacerilor Externe (MAE) recomandă cetăţenilor români să ia în considerare să utilizeze, alternativ, şi celelalte puncte de trecere a frontierei dintre Ucraina şi România (PTF Solotvino – PTF Sighetul Marmaţiei, PTF Diakovo – PTF Halmeu ), precum şi cele dintre Republica Moldova şi România (PTF Lipcani – Rădăuţi Prut, PTF Costeşti – PTF Stânca, PTF Sculeni, PTF Leuşeni – PTF Albiţa, PTF Cahul – PTF Oancea şi PTF Giurgiuleşti – PTF Galaţi), unde timpii de aşteptare pentru ieşirea din Ucraina sau Republica Moldova sunt în prezent mult mai reduşi.

    MAE reia solicitarea către toţi cetăţenii români care se află în Ucraina să-şi notifice, de urgenţă, coordonatele prezenţei lor în această ţară prin platforma

    www.econsulat.ro (https://www.econsulat.ro/CetateniRomaniInregistrati/Inregistreaza)

    sau contactând MAE la numărul de telefon 0040751084537, linie telefonică pentru solicitări de protecţie şi asistenţă consulară.

  • Nouvelles normes aux frontières de la Roumanie

    Nouvelles normes aux frontières de la Roumanie

    Les points de passage des frontières roumaines sont
    bondés, notamment dans l’ouest du pays, à l’entrée depuis la Hongrie. De nombreux
    Roumains qui vivent ou travaillent à l’étranger rentrent au pays pour y passer
    les fêtes d’hiver. Rien que ce weekend quelque 500 000 personnes ont transité
    les frontières roumaines. La plupart d’entre elles ne sont pas vaccinées et ne
    sont pas au courant des nouvelles normes en vigueur pour entrer dans le pays,
    imposés dans le contexte de la propagation du nouveau variant du coronavirus,
    Omicron. Par exemple, en un seul jour, sur les 120 000 Roumains revenus au
    pays, 13 000 n’étaient pas vaccinés et n’avaient pas de test PCR non plus et ont
    dû être placés en quarantaine pour 14 jours.






    A part la mesure de quarantaine qui s’applique aux personnes
    non vaccinées et sans test PCR négatif, une nouvelle norme est entrée en vigueur
    ce lundi : l’obligation de remplir le formulaire numérique de localisation
    des passagers. Le formulaire est disponible uniquement en ligne, sur la plateforme
    dédiée : plf.gov.ro, un site créé par le Service de télécommunications spéciales.
    Selon les autorités, depuis le lancement de cette plateforme, dimanche matin,
    des dizaines de milliers de personnes ont déjà rempli le formulaire. L’idée d’avoir
    un formulaire en ligne est censée simplifier les procédures aux frontières.






    Razvan Paun, chef du poste-frontière de Giurgiu, explique
    : « La procédure est la même partout, que ce soit un point de frontière
    routier, aérien ou ferroviaire. Au moment où une personne y arrive, le policier
    lui demande de présenter ses papiers – son passeport ou sa carte d’identité et
    vérifie si la personne en question a rempli – oui ou non – le formulaire d’entrée
    en Roumanie. Si le formulaire est rempli et que la mesure de la quarantaine ne
    s’impose pas, alors la personne peut passer sans problèmes. Si le formulaire n’est
    pas rempli, alors le voyageur est tenu de le remplir dans 24 h. Cette procédure
    n’encombrera pas le trafic, puisqu’il s’agit d’une vérification automatisée,
    qui ne dure que 5 secondes. Au cas où cette obligation n’est pas respectée, le
    passager devra payer une amende allant de 2 000 à 3 000 lei (400-600 euros) ».






    A son tour, le chef de la Police aux frontières, Liviu
    Bute, assure que les autorités sont là pour aider les voyageurs : « Nous
    les conseillons de remplir d’avance le formulaire pour ne pas passer trop de
    temps à la frontière. De même, nous continuerons à assurer le maximum de personnel
    nécessaire aux postes-frontières tout le long de cette période et nous sommes prêts
    à répondre à toute demande si une quelqu’un a besoin d’aide pour remplir le formulaire
    ».




    Pourquoi un tel formulaire est-il nécessaire ? Pour
    que les autorités puissent identifier rapidement les contacts d’une personne infectée
    par le coronavirus. Ce document remplace la déclaration épidémiologique demandée
    jusqu’ici pour entrer en Roumanie. (Trad.
    Valentina Beleavski)

  • Comisia vrea consolidarea spațiului Schengen pentru a răspunde mai bine la amenințări

    Comisia vrea consolidarea spațiului Schengen pentru a răspunde mai bine la amenințări

    Comisia Europeană a propus un set de norme actualizate pentru a consolida guvernanța spațiului Schengen. Măsurile vizează atât consolidarea frontierei externe a spațiului Schengen, cât și o mai bună gestionare a frontierelor interne, unde, în contextul pandemiei de coronavirus, au fost reintroduse controalele. Bruxellesul insistă că este vorba doar de o măsură temporară, iar prin actualizarea normelor Comisia urmărește, printre altele, să se asigure tocmai de acest lucru. Pandemia de coronavirus este, de altfel, doar una dintre crizele cu care s-a confruntat în ultimii ani Uniunea Europeană și care au afectat și spațiul Schengen. Vicepreședintele pentru promovarea modului nostru de viață european, Margaritis Schinas, nota și criza refugiaților din 2015 și atacurile teroriste care au avut loc în orașe europene. Schinas a menționat ca amenințare și actuala criză de la granița UE cu Belarusul, care se folosește de migranți în scop politic și încearcă să îi împingă înspre statele europene.


    Comisia își propune ca, prin aceste norme actualizate, să poată asigura un răspuns coordonat la amenințările comune, dar și să ofere alternative la controalele la frontierele interne. Noile norme îi permit Consiliului ca, în cazul în care este necesar, să poată introduce și reglementa rapid restricții temporare de călătorie valabile la nivelul întregului spațiu Schengen, pentru a putea fi eliminate diferențele de abordare care s-au văzut în timpul pandemiei. Normele actualizate introduc și un mecanism de salvgardare Schengen prin care pot fi adoptate măsuri comune la frontiere în cazul unor amenințări care vizează mai multe state membre, iar aici pot intra atât amenințări la adresa sănătății publicului, cât și cele la adresa securității interne și a ordinii publice.

    Propunerea Comisiei privind actualizarea normelor recunoaște și situația specială a țărilor aflate la frontiera Schengen, care de ani de zile se plâng că suportă o parte prea mare din presiunea exercitată de migranți. Printre măsurile care vor putea fi luate în baza noilor reglementări se numără limitarea numărului de puncte de trecere a frontierei în situații de criză și intensificarea supravegherii frontierelor.

    Spațiul Schengen este considerat vital pentru modul de viață european, în condițiile în care din acest spațiu, unde controlul la frontierele interne a fost eliminat, fac parte 26 de țări cu o populație totală de 420 de milioane de persoane. Trei milioane și jumătate din acești cetățeni trec zilnic frontierele interne ale Schengen, iar 1,7 milioane trăiesc într-un stat Schengen și lucrează în altul, se arată într-un comunicat al Comisiei.


  • MAE atenționează asupra aglomerării, miercuri, la granița cu Bulgaria

    MAE atenționează asupra aglomerării, miercuri, la granița cu Bulgaria

    Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează cetăţenii români care vor tranzita Bulgaria în perioada imediat următoare că există premisele ca miercuri, 1 decembrie, atât la intrarea, cât şi la ieşirea prin punctele de frontieră bulgare să se creeze coloane mari de autovehicule cu turişti români, fapt ce va duce la timpi măriţi de aşteptare la trecerea frontierelor.

    Astfel de situaţii se pot înregistra:

    – pe sensul de intrare în R. Bulgaria din R. Turcia prin PCTF Kapitan Andreevo – Kapikule, PCTF Lesovo;
    – Hamzabeyli şi, mai ales, prin PCTF Malko Târnovo – Derekoy, la controlul de frontieră şi vamal (frontieră externă a Uniunii Europene) se pot forma coloane mari de autovehicule, ceea ce va conduce la înregistrarea de timpi considerabil măriţi de aşteptare;
    – pe sensul de ieşire din R. Bulgaria către România prin PCTF Ruse, PCTF Durankulak sau PCTF Silistra, la controlul de frontieră (care include şi controlul vinietei), vor putea fi înregistraţi timpi măriţi de aşteptare, cu preponderenţă în cazul în care coloanele de autovehicule cu turişti români vor ajunge la frontiera cu România în mod compact şi în acelaşi interval de timp.

    MAE recomandă românilor care se prezintă în această perioadă la controlul de frontieră şi vamal bulgar la bordul autovehiculelor care sosesc din Turcia să se informeze din timp, să ia măsurile adecvate în vederea organizării itinerariilor de deplasare, plăţii taxelor de drum/vinietelor electronice corespondente, să respecte indicaţiile date şi măsurile impuse de autorităţile bulgare, să aibă în vedere posibilitatea măririi considerabile a timpilor de aşteptare la trecerea prin punctele de frontieră bulgare şi să îşi ia măsuri eficiente de gestionare a acestora (să aibă bateria telefonului mobil încărcată şi în stare de funcţionare, să deţină resursele necesare de apă, alimente şi medicamentaţie specifică, acolo unde este cazul, şi să posede resurse financiare adecvate unor astfel de situaţii speciale).

    Cetățenilor români le este recomandat, de către MAE, să se informeze din timp cu privire la regimul vamal aplicat frontierei externe a Uniunii Europene şi la limitele legale privind cantitatea de mărfuri sau produse permisă de legislaţie a fi introdusă în spaţiul vamal european, ca import fără caracter comercial.

    La solicitarea autorităţilor bulgare vamale, MAE recomandă ca turiştii români care aleg să revină în România prin PCTF Ruse să pregătească în prealabil suma exactă pentru taxa de pod, şi anume 2 euro sau 4 leva, să se asigure din timp că au achiziţionat vinietele electronice bulgare în conformitate cu prevederile legale şi să respecte indicaţiile date şi măsurile impuse de autorităţile bulgare, în acest mod putând fi scurtaţi considerabil timpii de aşteptare la procesarea şi eliberarea documentelor justificative tip chitanţe, facturi, bonuri fiscale.
    Românii pot folosi pentru intrarea în România şi celelate puncte de trecere a frontierei situate la frontiera cu R. Bulgaria: PCTF Vidin – Calafat, PCTF Kardam – PCTF Negru Vodă, PCTF Oryahovo – PCTF Bechet (ferry), PCTF Nikopol – PCTF Turnu Măgurele (ferry) şi PCTF Svishtov – PCTF Zimnicea (ferry) – ultimele două puncte cu program de funcţionare 8,00-20,00.

    Toţi cei interesaţi pot obţine informaţii cu privire la regimul vamal, la intrarea în Bulgaria dinspre Turcia, pe site-ul www.mae.ro/travel-conditions/3677 (Condiţii de călătorie în R. Bulgaria, titlul Reglementări vamale) şi pe site-ul Agenţiei Vămi din R. Bulgaria – www.customs.bg; cu privire la e-vigneta şi sistemul e-TOLL de pe site-ul www.bgtoll.bg; cu privire la situaţia circulaţiei prin punctele de trecere a frontierei bulgare de pe site-ul www.mvr.bg – link https://www.mvr.bg.gdgp; cu privire la starea vremii de pe site-ul www.weather.bg; cu privire la starea actuală a drumurilor de pe aplicaţia gratuită LIMA www.lima.api.bg, de pe pagina de internet a Agenţiei Infrastructura Rutieră – www.api.bg şi non-stop de la numărul de telefon 070013020.

    Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Sofia: +35929712858 şi +35929733510, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanenţă. De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu caracter de urgenţă au la dispoziţie telefonul de permanenţă al misiunii diplomatice a României în Bulgaria: +359879440758.

    MAE recomandă și consultarea paginilor de Internet

    http://sofia.mae.ro, https://ec.europa.eu/consularprotection/travel-advice_ro, www.meteolaram.org, www.mae.ro .

    Cetăţenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia Călătoreşte în siguranţă (http://www.mae.ro/app_cs), care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie.