Radio România Internațional

Tag: frontiere

  • Uniunea Europeană și protocolul nord-irlandez

    Uniunea Europeană și protocolul nord-irlandez

    Uniunea Europeană respinge cererile Marii Britanii de
    renegociere a protocolului privitor la Irlanda și Irlanda de Nord. După ieșirea
    Regatului Unit din blocul european, Bruxellesul și Londra au decis să păstreze
    Acordul din Vinerea Mare sau Acordul de la Belfast, încheiat în 1998. Acordul
    este momentul de referință în procesul de pace din Irlanda de Nord prin care se
    exclud violențele ca mijloace de rezolvare a divergențelor și se mizeză pe
    soluțiile democratice. Negocierile dintre blocul european și Marea Britanie
    recunosc specificul sensibil al insulei Irlanda și prevăd evitarea reapariției
    frontierei tari între cele două părți ale insulei.

    Protocolul privitor la
    Irlanda și Irlanda de Nord care evită o frontieră strict controlată protejează buna
    funcționare a economiei insulei în integralitatea sa și păstrează integritatea
    pieței europene unice a mărfurilor, cu toate garanțiile pe care le oferă în
    ceea ce privește protecția consumatorilor, sănătatea publică și a animalelor
    sau combaterea fraudei și a traficului. Dispozițiile sale de fond urma să se
    aplice începând cu 1 ianuarie 2021. Comisarul european pentru relații
    interinstituționale Maros Sefcovici consideră că renegocierea protocolului nu
    este o idee bună. Oficialul european crede că soluțiile bune pot fi găsite în
    interiorul acestui protocol.


    Daniel
    Ferrie, purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru negocierile dintre
    Uniunea Europeană și Regatul Unit, consideră că aplicarea actualului acord este
    soluția cea mai bună pentru ambele părți:

    Mergând înapoi la originile chestiunii, Marea Britanie a decis să plece
    din Uniunea Europeană, a ales să părăsească piața unică, a decis să părăsească
    uniunea vamală. Și aceasta are consecințe pentru Uniunea Europeană, în general,
    dar și consecințe specifice pentru Irlanda având în vedere Acordul din Vinerea
    bună și conceptul de frontieră deschisă cu Irlanda de Nord. Au trecut aproape 5
    ani de la referendumul pentru Brexit, a trecut mult timp de negocieri și
    renegocieri. Am găsit soluții pentru a rezolva problemele, trebuie să protejăm
    Acordul din Vinerea bună în toate prevederile sale pentru a evita impunerea
    unei frontiere tari dintre Irlanda și Irlanda de Nord și de a proteja piața
    unică. Am găsit în cele din urmă un acord. Dacă ne-am atins acum obiectivele, și
    anume protejarea procesului de pace, protejarea integrității pieței unice,
    evitarea frontierei tari, atunci acest acord trebuie implementat. În acest an,
    Regatul Unit a luat inițiative unilaterale care cauzează probleme. Noi suntem
    conștienți că implementarea protocolului cauzează dificultăți oamenilor din
    Irlanda de Nord, dar acceptăm asta și încercăm să găsim soluții în cadrul
    protocolului. Avem un număr de soluții flexibile. Vrem să fim constructivi,
    vrem să fim flexibili, dar, în cele din urmă, acordul trebuie implementat dacă
    vrem să ne atingem obiectivele.


  • Cât de aproape mai e intrarea României în Spațiul Schengen?

    Cât de aproape mai e intrarea României în Spațiul Schengen?

    În
    ianuarie se fac 15 ani de când România este membră a Uniunii Europene și tot
    atâția de când țara noastră are ca obiectiv aderarea la Spațiul Schengen. De
    mai mulți ani, criteriile tehnice de aderare sunt îndeplinite, dar, cu toate
    acestea, nu suntem încă admiși. În contextul pandemiei, subiectul intrării
    României în Spațiul Schengen a ieșit întrucâtva din prim-planul dezbaterii
    politice.

    Am revenit însă asupra temei și l-am întrebat pe eurodeputatul Vlad
    Botoș, din grupul Renew Europe, cât de aproape, sau cât de departe mai e
    intrarea României în spațiul Schengen.

    Mai mult ca niciodată,
    pandemia a arătat necesitatea aderării României la Spațiul Schengen, care
    reprezintă, în fond, solidaritatea și unitatea statelor membre ale Uniunii
    Europene. Și da, poate, pe agenda publică noi nu vedem acest subiect, dat fiind
    tot acest context pandemic de un an de zile încoace. Însă, să știți că noi milităm
    foarte apăsat pentru acest deziderat al nostru. Controalele la frontiera
    terestră, maritimă sau aeriană, în timpul pandemiei, de multe ori au generat un
    risc pandemic ridicat prin aglomerările formate. România a demonstrat, ca stat
    membru, că a îndeplinit cu succes toate condițiile privitoare la standardele
    tehnice, legislative și operaționale, acționând, în fond, ca un stat care deja
    este în zona Schengen.

    Vă reamintesc deasemenea că România, din punct de vedere
    tehnic, a depășit cu succes evaluarea celor șapte domenii: frontiere terestre,
    frontiere maritime, frontiere aeriene, protecția datelor, consulatele,
    cooperarea polițienească, sistemul informatic Schengen. Cu alte cuvinte,
    România îndeplinește condițiile pentru aderarea la Spațiul Schengen. Și, în
    această perioadă dificilă, chiar dacă a trebuit să lucrăm online, iar ședințele
    Parlamentului European sau ale comisiilor au fost drastic reduse, conform
    condițiilor impuse de pandemie, am ridicat problema aderării României la
    Spațiul Schengen, ori de câte ori am avut ocazia, atât eu cât și colegii mei
    din delegația USR PLUS. Sunt convins că nu numai noi, cei din USR PLUS,
    susținem aderarea României la Spațiul Schengen, ci și toți europarlamentarii
    români din celelalte delegații.

    Reiterez faptul că România este pregătită
    pentru Spațiul Schengen, demonstrând inclusiv prin administrarea eficientă și
    cu succes a celor aproximativ două mii de kilometri de frontieră externă a
    Uniunii Europene. Pandemia a afectat fără nicio tăgadă piața internă, iar acest
    lucru s-a observat prin cozile imense care s-au format la frontierele României,
    în special la frontiera de vest. Și locuiesc în Arad, în partea de vest a
    țării, și cunosc foarte bine situația punctelor de intrare și de ieșire de la
    frontiera cu Ungaria. Și, deasemenea, cunosc foarte bine situația traficului de
    marfă și de persoane, în special a lucrătorilor transfrontalieri.

    Ca
    europarlamentar, vă pot spne, m-am implicat direct în rezolvarea unor situații
    care au survenit odată cu impunerea restricțiilor, când muncitorii care
    locuiau, de exemplu, în Ungaria, dar lucrau în România, nu au avut
    posibilitatea să se deplaseze la locul de muncă. Am trimis scrisori către
    guvernul maghiar, către guvernul român, și am susținut dreptul la mișcarea
    lucrătorilor transfrontalieri, expunând această situație inclusiv în cadrul
    Parlamentului European. Ori de câte ori voi avea ocazia, voi sublinia
    importanța aderării României la Spațiul Schengen în comisiile parlamentare din
    care fac parte, în grupul politic sau chiar în discuțiile cu alți colegi
    parlamentari din celelalte țări.


    L-am întrebat pe europarlamentarul
    Vlad Botoș dacă este optimist cu privire la admiterea României în Spațiul
    Schengen în viitorul apropiat…

    Da. Eu cred că se
    va întâmpla, viitorul apropiat însemnând o marjă de
    câțiva ani. Cred și trebuie să se întâmple. România este membră a Uniunii
    Europene, în ianuarie, de 15 ani de când am aderat, și a demonstrat că este un
    membru de încredere, care respectă valorile fundamentale care stau la baza
    acestui mare proiect. România a îndeplinit majoritatea cerințelor și a pus în
    aplicare acquis-ul Schengen. Astfel, finalizarea aderării reprezintă o necesitate, care trebuie parafată prin
    decizia unanimă a statelor membre. Și noi vom lupta pentru acest ca deziderat
    să se întâmple cât mai repede.



  • Portugalia prelungeşte restricţiile de trecere a frontierelor sale pentru turişti

    Portugalia prelungeşte restricţiile de trecere a frontierelor sale pentru turişti

    Portugalia prelungeşte, până pe 15 aprilie, restricţiile de trecere a frontierelor sale pentru turişti, pentru a face faţă exploziei de cazuri de COVID-19, a anunţat duminică Ministerul de Interne portughez, informează AFP, citată de Agerpres.

    Portugalia a decis (în acord cu Spania) să prelungească până pe 15 aprilie controalele la frontierele terestre şi fluviale. Transportul feroviar rămâne de asemenea suspendat, a anunţat guvernul portughez,

    Măsura nu se aplică transportului de mărfuri, lucrătorilor transfrontalieri şi serviciilor de urgenţă. Interdicția nu împiedică reîntoarcerea în ţară a cetăţenilor portughezi şi a persoanelor care au drept de şedere, şi nici ieşirea cetăţenilor străini de pe teritoriul portughez, subliniază ministerul.

    După două luni de lockdown generalizat pentru a face faţă unui al treilea val al epidemiei de COVID-19, unul violent, Portugalia a început la mijlocul lui martie să redeschidă progresiv, în funcţie de sectoarele de activitate, muzeele, colegiile şi terasele cafenelelor.

    După un record de aproape 16.500 de noi cazuri zilnice la sfârşitul lui ianuarie, situaţia sanitară din Portugalia, ţară cu puţin peste 10 milioane de locuitori, s-a îmbunătăţit semnificativ. Portugalia a înregistrat în ultimele 24 de ore 4 decese şi 193 de noi cazuri de contaminare cu noul tip de coronavirus, potrivit celui mai recent bilanţ publicat duminică.

    Autorităţile portugheze rămân prudente în această fază de ieşire din carantină, care se va întinde până în luna mai. Ele au decis să menţină restricţiile pentru călătorii care vin în Portugalia.

    Zborurile cu Brazilia şi Regatul Unit rămân în prezent suspendate pentru a limita răspândirea noilor variante de coronavirus.

    Călătorii care vin în Portugalia pe cale terestră, din ţări unde rata de incidenţă a contaminărilor este egală sau mai mare de 500 de cazuri la 100.000 de locuitori, (Franţa, Italia, Ungaria, Polonia sau Suedia), vor trebui să stea în izolare timp de 14 zile de la sosire, precizează Ministerul de Interne portughez.

  • Restricțiile liberei circulații în UE

    Restricțiile liberei circulații în UE

    Având în vedere
    noile variante ale coronavirusului, mai contagioase, și numărul mare de noi
    infectări în multe state membre, Comisia Europeană a considerat că este necesar
    să descurajeze puternic călătoriile neesențiale, să evite închiderea
    frontierelor, dar, totodată, să garanteze funcționarea neîntreruptă a pieței
    unice și a lanțurilor de aprovizionare. Prin urmare, a considerat că sunt
    necesare acțiuni specifice suplimentare, care să asigure o abordare coordonată
    a măsurilor de restricționare a liberei circulații în interiorul UE.

    Christian
    Wigand, purtător de cuvânt al Comisiei Europene: Comisia Europeană a
    propus două actualizări în ceea ce privește codul de culori. Prin acesta au
    fost introduse zonele roșu-închis, pentru zonele în care virusul circulă mult
    mai mult decât în alte zone, în care rata de notificare pe o perioadă de 14 zile
    este mai mare de 500 la 100.000 de locuitori. A doua actualizare pe care o
    propunem presupune măsuri mai stricte care să fie implementate pentru călătorii
    din aceste zone de risc maxim. Măsurile presupun ca aceia care călătoresc din
    aceste zone să facă un test înainte de călătorie și să intre în carantină
    pentru o perioadă de 14 zile când ajung la destinație. Centrul European de
    Prevenire și Control al Bolilor va continua să publice versiuni actualizate ale
    hărții pe baza datelor furnizate de statele membre. Întrucât capacitatea de
    testare a crescut, statele membre ar putea recurge mai frecvent la testele
    efectuate înaintea unei călătorii și pentru zonele care, în prezent, sunt
    clasificate drept portocalii, roșii sau gri. În schimb, persoanelor care
    se întorc în statul membru de reședință ar trebui să li se permită să facă un
    test după sosire.



    Având în vedere
    riscurile legate de numărul foarte mare de noi infectări, Comisia recomandă, pe
    baza orientărilor Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor, ca
    statele membre să se pună de acord să adopte, să mențină sau să înăsprească
    măsurile nefarmaceutice, cum ar fi recomandările de a rămâne acasă și
    închiderea temporară a anumitor activități comerciale, în special în zonele
    roșu închis. De asemenea, sunt recomandate testarea și secvențierea cazurilor
    de COVID-19, pentru a colecta informații cu privire la răspândirea noilor
    variante mai contagioase ale coronavirusului. Totuși, persoanele care locuiesc
    în regiuni de frontieră ar trebui să fie exceptate de la unele restricții de
    călătorie. Cei care sunt nevoiți să treacă frecvent frontiera, de exemplu, din
    motive familiale sau profesionale, nu ar trebui să fie obligați să se supună
    carantinei, iar frecvența impusă a testelor ar trebui să fie proporțională. În
    cazul în care situația epidemiologică de o parte și de alta a frontierei este
    similară, nu ar trebui impusă nicio cerință de testare.


    În același timp, lucrătorii
    din sectorul transporturilor, a căror expunere la populația generală în timpul
    călătoriei este în general limitată, nu ar trebui să aibă obligația de a sta în
    carantină și, în principiu, ar trebui să fie exonerați de obligația de a face
    un test pentru a putea călători. Aceleași exonerări ar trebui să se aplice și
    călătorilor esențiali aflați în tranzit.


    Reamintim site-ul reopen.europa.eu.
    Accesându-l, puteți afla cele mai recente informații privind situația sanitară
    a statului pe care doriți să îl vizitați, măsurile obligatorii pe care va
    trebui să le adoptați, dar și liniile telefonice naționale de asistență în
    cazul infectării cu noul coronavirus.




  • Frontex – anchetă internă în legătură cu unele cazuri de refuz al unor ambarcaţiuni cu migranţi

    Frontex – anchetă internă în legătură cu unele cazuri de refuz al unor ambarcaţiuni cu migranţi

    FRONTEX, o agenţie responsabilă de organizarea celor mai importante misiuni de patrulare a frontierelor exterioare ale Uniunii Europene, a fost acuzată că desfășoară manevre ilegale și foarte periculoase în Marea Egee, menite să descurajeze solicitanții de azil să ajungă în Grecia, respectiv, în Europa. O investigație apărută recent în publicaţia germană Der Spiegel relevă că personalul Frontex pare a fi implicat direct în manevre de descurajare a solicitanților de azil să ajungă la ţărm. Jurnaliştii germani subliniază că acest tip de incident ajunge foarte rar să fie raportat la sediul central al Frontex din Varșovia.

    Zilele trecute, directorul executiv al Frontex Fabrice Leggeri a transmis că a lansat o anchetă despre care a informat-o pe Ylva Johansson – comisarul european pentru Afaceri Interne – şi a dat asigurări că agenţia urmăreşte respectarea celor mai înalte standarde şi nu tolerează încălcări ale drepturilor fundamentale în activităţile sale. Directorul Frontex spune că a mai solicitat în acest an, în cadrul dialogului operaţional cu Grecia, investigarea a două incidente produse în apropiere de insulele elene din estul Mării Egee şi că, în legătură cu unul dintre aceste incidente, nu s-au găsit dovezi privind comportamente ilegale, investigaţiile continuând în legătură cu al doilea. Leggeri i-a alertat pe membrii Parlamentului European şi în legătură cu un alt incident produs mai devreme în acest an, când un echipaj de pe vasele daneze desfăşurate de Frontex a primit instrucţiuni incorecte de la Paza de coastă a Greciei.

    În urma respectivului incident, Frontex a contactat autorităţile greceşti şi neînţelegerile au fost reglementate cu Paza de coastă elenă, iar până în acest moment investigaţiile care continuă nu au identificat alte cazuri suspecte decât cele raportate deja de directorul executiv autorităţilor greceşti.

    Leggeri mai spune că misiunea navelor Frontex de patrulare a frontierelor externe în estul Mării Egee a fost complicată şi de dezacordul dintre Grecia şi Turcia în legătură cu frontierele lor maritime, care a afectat activităţile de căutare şi salvare din zonă.


  • Evoluții privind condițiile de intrare în Grecia pentru transportatorii de mărfuri

    Evoluții privind condițiile de intrare în Grecia pentru transportatorii de mărfuri

    Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează că, În continuarea precizărilor transmise ieri, 13 august 2020, referitoare la decizia Greciei de a extinde aplicarea măsurii de prezentare a unui test molecular negativ pentru infecția cu SARS-CoV-2, prelevat cu 72 ore înainte de momentul intrării pe teritoriul Republicii Elene, pe cale terestră și maritimă, tuturor categoriilor de persoane, precizăm că, în cursul zilei de azi, autoritățile elene au revenit asupra anumitor prevederi din dispoziția respectivă.

    Grecia a anunțat că tranzitul camioanelor pentru transportul de mărfuri este posibil prin toate punctele de control ale frontierelor terestre ale Republicii Elene, fără a necesita deținerea unui test molecular negativ pentru infecția cu SARS-CoV-2. Această nouă modificare vizând condițiile de acces pentru transportatorii de marfă a fost posibilă inclusiv urmare demersurilor efectuate, în regim de urgență, de către Ministerul Afacerilor Externe, în plan bilateral și la nivelul Comisiei Europene având în vedere necesitatea respectării recomandărilor acesteia referitoare la culoarele verzi de transport.

    MAE atrage însă atenția că reglementările privind obligativitatea prezentării acestui test rămân în vigoare pentru toate celelalte categorii de persoane care călătoresc în Grecia. Toate aceste măsuri sunt valabile până la data de 31 august 2020.

    Testele trebuie efectuate în laboratoare acreditate din țara de origine, iar certificatele trebuie să fie prezentate în limba engleză și să conțină numele și prenumele persoanei testate, precum și seria și numărul cărții de identitate sau ale pașaportului persoanei respective. Prezentarea unui certificat care să ateste rezultatul negativ al testului COVID-19 nu exclude procedura testării aleatorii și nici completarea formularului electronic PLF/Passenger Locator Form și prezentarea codului QR. Formularul este disponibil, în limba engleză, la adresa: https://travel.gov.gr, unde sunt disponibile și condițiile de călătorie valabile pentru această perioadă.

    Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Atena 00302106774035 și Consulatului General al României de la Salonic 00302310340088, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanență. De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție şi telefonul de urgență al misiunii diplomatice a României în Republica Elenă 00306978996222 și al Consulatului General al României de la Salonic 00306946049076.


    MAE recomandă consultarea paginilor de internet:

    https://www.mae.ro/node/51914, http://atena.mae.ro,

    http://salonic.mae.ro,

    https://ec.europa.eu/consularprotection/content/travel-advice_ro și

    http://www.mae.ro/ .

  • IGPF recomană tranzitarea tuturor punctelor de frontieră pentru evitarea suprasolicitărilor

    IGPF recomană tranzitarea tuturor punctelor de frontieră pentru evitarea suprasolicitărilor

    Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră (IGPF) recomandă tranzitarea tuturor punctelor de trecere a frontierei, deschise traficului internaţional, care sunt operaţionale şi funcţionează în regim permanent, pentru a se evita suprasolicitările doar la unele dintre acestea.


    Lla graniţa cu Ungaria sunt operaţionale 11 puncte de trecere a frontierei – 10 în regim internaţional pentru persoane, autoturisme şi camioane, conform categoriilor specifice fiecărui punct, şi unul pentru lucrătorii transfrontalieri, informează IGPF:

    * PTF Petea – judeţul Satu Mare
    * PTF Urziceni – judeţul Satu Mare
    * PTF Valea lui Mihai – judeţul Bihor
    * PTF Borş – judeţul Bihor
    * PTF Vărşand – judeţul Arad
    * PTF Turnu – judeţul Arad
    * PTF Nădlac I – judeţul Arad
    * PTF Nădlac II – judeţul Arad
    * PTF Salonta – judeţul Bihor
    * PTF Cenad – judeţul Timiş
    * PTF Săcuieni – judeţul Bihor (pentru lucrătorii transfrontalieri)

    La graniţa cu Bulgaria sunt operaţionale, potrivit sursei citate, 9 puncte de trecere a frontierei:

    * PTF Giurgiu – judeţul Giurgiu
    * PTF Vama Veche – judeţul Constanţa
    * PTF Ostrov – judeţul Constanţa
    * PTF Negru Vodă – judeţul Constanţa
    * PTF Calafat – judeţul Dolj
    * PTF Turnu Măgurele – judeţul Teleorman
    * PTF Zimnicea – judeţul Teleorman
    * PTF Călăraşi – judeţul Călăraşi
    * PTF Bechet – judeţul Dolj (doar pentru transportul de marfă)

    Autorităţile bulgare verifică, în această perioadă,, pe lângă controlul specific de frontieră, şi dacă şoferii au achitat amenzile rutiere aplicate pe teritoriul Bulgariei, fapt ce duce la creşterea timpilor de aşteptare independent de activităţile poliţiştilor de frontieră români, mai precizează IGPF.

    sursa: agerpres

  • Marea Britanie menține restricțiile pentru cetățenii români

    Marea Britanie menține restricțiile pentru cetățenii români

    Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează că Marea Britanie menține, momentan, pentru români restricţiile existente la frontierele Marii Britanii şi Irlandei de Nord.

    Urmare anunţului autorităţilor britanice din data de 3 iulie 2020 privind lista statelor pentru care se ridică restricţiile de călătorie în contextul relaxării măsurilor de urgenţă aplicate pentru combaterea pandemiei de COVID-19 (https://www.gov.uk/guidance/coronavirus-covid-19-travel-corridors#exemption-rules), MAE precizează că partea britanică a informat, pe canale diplomatice, anterior anunţului public, faptul că, momentan, pentru cetăţenii români se menţin restricţiile existente la frontierele Marii Britanii şi Irlandei de Nord. Astfel, începând cu data de 10 iulie 2020, cetăţenii români care sosesc în Marea Britanie dintr-unul din statele care nu sunt incluse în lista statelor exceptate de la restricţiile de călătorie, sunt obligaţi să se auto-izoleze pentru o perioadă de 14 zile, precizează un comunicat MAE.

    Decizia Guvernului britanic a fost luată în baza recomandărilor experţilor de sănătate şi a specialiştilor epidemiologi care urmăresc indicatorii aferenţi COVID-19 din toate ţările, o nouă evaluare a măsurilor urmând a se face la sfârşitul acestei luni.

    MAE recomandă cetăţenilor români care călătoresc în străinătate consultarea paginilor de internet http://londra.mae.ro, https://www.gov.uk/guidance/coronavirus-covid-19-travel-corridors#exemption-rules şi www.mae.ro,

  • 03.07.2020

    03.07.2020

    Coronavirus en Roumanie – Le ministre de la Santé, Nelu Tataru a exclu vendredi la possibilité de réinstaurer l’état d’urgence en Roumanie, malgré la croissance du nombre des cas d’infection au coronavirus. Toutefois, l’état d’alerte en vigueur actuellement sera prolongé si nécessaire, a-t-il encore précisé. Cela fait trois semaines déjà que le nombre des contaminations est à la hausse, par conséquent, la décision de lever certaines restrictions toujours en place sera prise uniquement si la situation sanitaire le permettra. Un groupe de travail a également été créé, ayant pour mission d’établir des mesures et de normes d’application pour la réouverture des restaurants. Ces déclarations ont été faites à l’issue d’une réunion de travail du premier ministre libéral Ludovic Orban avec les ministres et les chefs des institutions chargées de la gestion de la crise de Covid-19. La Roumanie entame son 2e mois d’état d’alerte, qui doit expirer à la mi-juillet.

    Cas d’infection – Ces 24 dernières heures, 420 cas d’infection
    au coronavirus ont été rapportés en Roumanie, ce qui porte à 28.166 cas
    d’infection recensés au total jusqu’ici, depuis le début de la pandémie, Plus
    de 20.000 personnes ont guéri, 224 Roumains sont actuellement en soins
    intensifs et 1708 ont perdu la vie. A l’étranger on décompte le décès de 122
    Roumains à cause de cette maladie.

    Tourisme – Les autorités de Bucarest ont lancé des démarches diplomatiques pour trouver une solution à la situation des files d’attentes de touristes roumains à la frontière grecque. Le ministère roumain des affaires étrangères a demandé aux autorités hellènes d’identifier des solutions pour fluidifier la circulation des véhicules au seul point frontalier ouvert entre la Bulgarie et la Grèce, à Kulata-Promachonas. Le chef de la diplomatie de Bucarest, Bogdan Aurescu, a eu une conversation téléphonique avec son homologue d’Athènes, Nikos Dendias, auquel il a suggéré l’ouverture d’autres points de passage de la frontière, compte tenu du début de la saison touristique. Le ministre grec a précisé que la situation en question était connue et que la recherche de solutions était en cours, y compris avec la coopération des autorités bulgares. Selon le correspondant de Radio Roumanie en Bulgarie, les touristes roumains avaient attendu, jeudi, pendant des heures pour franchir la frontière bulgaro-grecque, avant l’ouverture d’un couloir spécial pour les véhicules immatriculés dans les Etats membres de l’Union européenne. La Grèce a introduit le dépistage aléatoire de l’infection au nouveau coronavirus pour les touristes étrangers, qui sont placés en confinement, à leur destination de vacances, à l’attente des résultats des tests. Tous les touristes étrangers doivent aussi compléter un questionnaire en ligne, 48 heures avant d’entrer sur le territoire grec.

    USA – La réponse de la Roumanie à tous les défis majeurs de cette période est la solidarité, a affirmé le chef de l’Etat roumain Klaus Iohannis, jeudi, lors de la réception organisée par l’Ambassade des Etats-Unis à Bucarest à l’occasion du 244e anniversaire du Jour de l’Indépendance, le 4 juillet 1776. « Bucarest reste profondément engagé à soutenir des relations transatlantiques fortes et solidaires », a encore précisé le président roumain, soulignant aussi que la Roumanie resterait toujours un allié stratégique et un ami de confiance des Etats-Unis. A son tour, le premier ministre roumain Ludovic Orban a affirmé que Bucarest continuerait à agir pour renforcer les relations avec Washington et serait à l’avenir aussi un allié proche des Etats-Unis. L’occasion aussi pour l’ambassadeur américain à Bucarest, Adrian Zuckerman, de faire part de l’engagement de Washington pour ce qui est de l’amélioration de l’Etat de droit en Roumanie et du respect de la souveraineté et de la sécurité du pays.

    Météo – Une alerte jaune à la canicule et à l’inconfort thermique concerne aujourd’hui le sud et l’est de la Roumanie, où les températures pourraient grimper jusqu’à 36 degrés. De même, une alerte jaune à l’instabilité atmosphérique vise le centre, l’ouest, le nord et les montagnes. Ici l’on attend des pluies à verse, des orages et de la grêle. Les hydrologues ont à leur tour émis des alertes pour plusieurs rivières de Roumanie. Dans l’est, une vigilance orange concerne la rivière de Prut jusqu’à samedi à minuit, alors que dans le nord-ouest et l’ouest du territoire plusieurs rivières ont été placées en alerte jaune. La pluie abondante tombée jeudi dans la soirée a sérieusement touché l’ouest du pays, notamment les villes d’Arad et de Timisoara. Ce vendredi les maxima vont donc jusqu’à 36 degrés, 30 degrés et du soleil à midi à Bucarest.

  • 27.06.2020

    27.06.2020

    Diplomatie – Le ministre roumain des Affaires étrangères Bogdan Aurescu
    a participé, vendredi, à la réunion ministérielle de l’Alliance pour le
    multilatéralisme déroulée, en visioconférence, à l’occasion du 75e anniversaire
    de la signature de la Charte des Nations unies. La réunion visait à évaluer la
    réponse internationale à la crise du coronavirus, ainsi qu’à renforcer l’architecture
    multilatérale de santé. Une autre ambition des participants : lutter contre les
    infodémies – ce phénomène informationnel complexe, qui mélange fausses
    informations, rumeurs, manipulations de l’information et qui ébranle la
    stabilité des sociétés, la crédibilité des institutions, générant de la panique
    et de l’anxiété parmi les citoyens. Dans son intervention, le ministre roumain
    a salué l’anniversaire de la signature de la Charte des Nations unies, moment
    clé du système international bâti après la Deuxième guerre mondiale. Bogdan
    Aurescu a exprimé le soutien ferme de la Roumanie au multilatéralisme et a
    souligné l’importance de le protéger et de le consolider, notamment par rapport
    aux défis que la pandémie de Covid-19 a fait ressortir, y compris la ainsi nommé
    infodémie. La réunion, coprésidée par Jean-Yves Le Drian, le ministre français
    des Affaires étrangères, et par son homologue allemand, Heiko Maas, a réuni
    plus de 40 ministres, secrétaires d’Etat et autres hauts responsables du monde
    entier.


    Coronavirus en Roumanie – Les derniers chiffres des
    autorités roumaines font état de plus de 25.600 personnes testées positives au
    nouveau coronavirus depuis le début de la pandémie. Le plus de cas de
    contamination sont recensés, toujours, dans le département de Suceava (nord) et
    dans la capitale, Bucarest. Le premier ministre Ludovic Orban a demandé,
    hier, une mobilisation supplémentaire de la part des institutions de l’Etat qui
    devraient procéder à davantage de contrôles pour vérifier si les normes de
    protection sont respectées sur le terrain. L’actuelle campagne d’information
    publique devrait persuader les citoyens de respecter les gestes barrières, espère
    le premier ministre. Par ailleurs, des chercheurs roumains estiment qu’il est
    très peu probable que les gens qui ont guéri de l’infection avec le virus
    Sars-Cov-2 soient contaminés une deuxième fois. Les conclusions viennent après
    des études faites sur les souches du virus qui circulent dans le pays, dont les
    chercheurs ont retracé l’origine à Wuhan, en Chine. L’étude a conclut aussi que
    la contamination s’est faite en Roumanie au niveau intracommunautaire à l’intérieur
    de chaque région du pays.






    Frontières – Le trafic frontalier reste
    particulièrement intense en Roumanie en cette période de déconfinement. Plus de
    93.000 personnes ont franchi les frontières nationales ces 24 dernières heures,
    dont environ 47.000 personnes et 19.000 véhicules ont entrés sur le territoire roumain.
    La frontière avec la Hongrie reste la plus « populaire » : plus
    de 55.000 personnes l’ont franchi, dont près de la moitié pour entrer en
    Roumanie. Suite au tri effectué par les équipes médicales, quelque 1.800
    personnes ont été confinées ou placées en quatorzaine. La Police aux frontières
    recommande aux voyageurs d’utiliser tous les points de passage frontaliers
    ouverts, pour désengorger le trafic au maximum.






    Inondations – Des centaines de personnes ont été évacuées et des
    centaines de maisons, des terrains et des routes sont inondés, à cause de la
    montée des eaux de la rivière Jiu dans le sud-ouest de la Roumanie. Une
    situation similaire s’est produite dans le département d’Alba, dans le centre
    du pays. Dans le nord-est de la Roumanie, le niveau de la rivière Prut a
    commencé à baisser, après un pic atteint vendredi. Les secours restent
    mobilisés, mais les autorités estiment qu’il n’y a plus de danger pour la
    population. Des dizaines de personnes avaient été évacuées car la rivière Prut
    avait provoqué des inondations de l’autre côté de la frontière, en Ukraine. Les
    personnes affectées par les inondations devraient recevoir de dédommagements de
    l’Etat. Le gouvernement a mis en place un fonds dans ce but. Pour ce qui est
    des prévisions du jour : chaleur et pluies dans le nord et le nord-ouest. Les
    maximales vont de 28 à 32 degrés, avec 30°C à midi à Bucarest.

  • Centenarul tratatului de la Trianon

    Centenarul tratatului de la Trianon

    Pe 4
    iunie 1920, la palatul Marele Trianon de la Versailles, se semna tratatul de
    pace dintre Antanta învingătoare în primul război mondial și Ungaria. În urma
    tratatului apăreau țări noi pe harta Europei precum Iugoslavia, Cehoslovacia și
    Ungaria și țări care își dublaseră teritoriul și numărul de locuitori cum era
    România. În componența noului Regat al României Mari intrau acum Banatul,
    Bucovina, Crișana, Maramureșul și Transilvania, provincii din Austro-Ungaria
    locuite majoritar de români. În martie 1918, Basarabia, provincie românească
    din Rusia, se alăturase noii construcții panromânești pe baza principiului
    autodeterminării naționale. Tratatul de la Trianon a fost semnat pentru a
    stabili frontierele noii Ungarii cu vecinii săi: cu Austria, cu Cehoslovacia, cu
    viitoarea Iugoslavie și cu România.


    Sfârșitul
    primului război mondial avusese loc încă din luna noiembrie a anului 1918 când
    Germania capitulase în fața forțelor franco-anglo-americane. Însă populația maghiară și elita sa nu a
    primit cu resemnare finalul războiului, ci a recurs la forma revoluționară de
    răsturnare a ordinii existente după modelul revoluției bolșevice conduse de
    Lenin din Rusia anului 1917. Astfel, republica sovietică ungară înființată în
    1919 declanșa un război împotriva Cehoslovaciei și României pentru recuperarea
    teritoriilor care îi aparținuseră. Victoriile armatelor cehoslovacă și română
    au dus la ocuparea Budapestei de către armata română și la desființarea
    Ungariei sovietice. La începutul anului 1920 se putea semna, în sfârșit, pacea
    mult-dorită cu Ungaria.


    Istoricul Ioan Scurtu a descris climatul de la începutul
    anului 1920 în jumătatea estică a fostei Austro-Ungaria care a premers semnarea
    tratatului de pace:

    Tratatul
    de la Trianon s-a semnat după dezbateri destul de aprinse
    cu participarea delegației Ungariei, începând din ianuarie 1920, care a căutat
    să obțină menținerea integrității Ungariei contestând revendicările și
    deciziile românilor, slovacilor, croaților și slovenilor care se uniseră și
    creaseră state noi. S-a semnat cu întârziere și pentru că delegația ungară
    condusă de Albert Apponyi a văzut că nu are succes la conferința păcii deoarece
    la baza deciziilor de acolo s-a pus principiul autodeterminării naționale, deci
    a voinței popoarelor. Președintele conferinței prim-ministrul francez Alexandre
    Millerand a apreciat că popoarele se pronunțaseră în toamna anului 1918 când în
    chip liber și-au decis soarta. Ca atare, argumentele delegației privind
    menținerea Ungariei milenare și că ar fi o catastrofă dacă acest stat ar fi
    dezmembrat nu au putut fi safisfăcute.


    România a avut câștig de cauză la
    Trianon nu numai pentru că a făcut parte din tabăra învingătorilor, ci și
    pentru că a avut câteva argumente. Ioan Scurtu a arătat care au fost ele:

    Argumentul de bază a fost
    hotărârea Adunării Naționale de la Alba Iulia, care a fost o adunare
    reprezentativă, cei 1228 de delegați aleși în toate circumscripțiile
    Transilvaniei au avut credinționale, adică mandate imperative, de a vota unirea
    Transilvaniei cu România. În al doilea rând, a fost convenția din august 1916
    pe baza căreia România intrase în război la solicitarea Antantei unde erau
    prevăzute în detaliu granițele României, inclusiv cele cu Ungaria. Al treilea
    argument a fost contribuția armatei române la victoria Antantei pentru că prin
    intrarea României în război în vara anului 1916 s-a degrevat frontul din apus,
    cel din Franța, fapt ce a dus la transferul de trupe austriece și germane pe
    frontul românesc. În România au avut loc mari bătălii cum au fost cele din vara
    anului 1917 de la Mărăști, Mărășești, Oituz unde forțele militare ale Puterilor
    Centrale au suferit pierderi însemnate, fapt ce a facilitat victoria Antantei
    din 1918.


    Referindu-se la unirea din 1918,
    consolidată de tratatul de la Trianon din 1920, istoricul Nicolae Iorga scria:
    omagiul nostru trebuie să se îndrepte către toți românii, de la cel mai înalt
    grad militar și politic până la ultimul țăran îmbrăcat în haine militare. Toți
    românii contribuiseră la acel triumf însă România a avut o generație
    excepțională de elite care a făcut posibil triumful. Cei doi suverani Ferdinand
    și Maria cu siguranță trebuie puși în fruntea listei generației de la 1918. Ar
    urma Ion I. C. Brătianu, Iuliu Maniu, Vasile Goldiș, Ștefan Cicio-Pop, George
    Pop de Băsești, Ion Inculeț, Pantelimon Halipa, Ion Nistor, militari precum
    sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu, căpitanul Grigore Ignat, generalii
    Constantin Prezan, Alexandru Averescu, Eremia Grigorescu și mulți alții ar
    continua lunga listă. Însă România a plătit pentru acel triumf magnific din
    anii 1918-1920 și Ion Scurtu a spus cum a plătit:

    România mică a plătit foarte mult, în primul rând a plătit
    sânge. Există aprecierea potrivit căreia aproximativ 800.000 de români au murit
    în timpul luptelor din cauza bolilor, lipsurilor și sacrificiilor la care au
    fost supuși în acei doi ani de participare la război. A pierdut, de asemenea,
    valori materiale și spirituale foarte importante ca urmare a faptului că
    ocupanții germani, austro-ungari, bulgari, turci au jefuit teritoriul ocupat și
    au trimis în teritoriul lor asemenea valori. De asemenea, să nu uităm că
    guvernul României de la Iași a trimis în Rusia tezaurul României, două transporturi,
    unul în decembrie 1916 și altul în iulie 1917, tezaur care nici astăzi nu a
    fost returnat. În documentul oficial semnat se prevedea limpede că partea rusă
    își asuma răspunderea pentru transportul și aducerea lui în România.



    Acum 100 de ani, tratatul de la Trianon confirma
    realitatea de atunci și voința oamenilor de atunci. Era un început de epocă
    nouă pe care cei de atunci și-o doriseră.

  • 21.05.2020

    21.05.2020




    Coronavirus en Roumanie
    – En Roumanie, 1.151 personnes sont décédées des suites de l’infection au
    nouveau coronavirus. Les autorités font état de plus de 17.00 personnes
    infectées, dont plus de 10.00 ont guéri. Par ailleurs, la présidente de la Commission
    pour le management clinique et épidémiologique du ministère de la Santé,
    Adriana Pistol, estime qu’à l’automne prochain la Roumanie rapportera quelque
    20.000 cas d’infection au Sars-Cov-2.








    Discrimination
    – Le président roumain Klaus Iohannis a été trouvé coupable de discrimination
    et de violation du droit à la dignité en vertu de l’appartenance ethnique ou
    nationale lors d’une récente prise de parole. Le Conseil national de lutte
    contre la discrimination, qui a arbitré en ce sens, a sanctionné le chef de
    l’Etat par une amende de 5.000 lei (environ 1.000 euros). Le leader de l’Union
    démocrate magyare de Roumanie, Kelemen Hunor, estime correcte la décision du Conseil
    national et le chef par intérim du Parti social-démocrate, Marcel Ciolacu,
    demande au président de présenter des excuses pour ses propos. D’ailleurs,
    Marcel Ciolacu avait été visé directement par le message de Klaus Iohannis qui
    accusait les sociaux-démocrates de « luter dans les bureaux secrets du
    Parlement pour donner la Transylvanie aux Hongrois ». L’Administration
    présidentielle a fait savoir que le chef de l’Etat contestera la décision,
    qu’il estime politique, en justice.




    Saisonniers – L’Allemagne
    souhaite interdire aux transformateurs de viande d’embaucher des ressortissants
    étrangers par des agences intermédiaires, après qu’une centaine de
    travailleurs, des Roumains pour la plupart, ont contracté le nouveau coronavirus
    sur leur lieu de travail. Les travailleurs avaient protesté contre les conditions
    impropres de travail et d’hébergement, en attirant l’attention sur le sujet.
    Selon les nouvelles normes législatives envisagées par le gouvernement de
    Berlin, il y aura davantage d’inspections des lieux de travail et des logements.
    Suite à la visite à Berlin effectuée en début de semaine par la ministre
    roumaine du Travail, Violeta Alexandru, les autorités allemandes et roumaines ont
    décidé de renforcer leur collaboration au sujet des travailleurs saisonniers.
    L’occasion pour la responsable de Bucarest d’annoncer soumettre au débat public
    un projet de règlement sur les agences de placement de personnel roumain à
    l’étranger afin que celles-ci puissent être sanctionnées en cas de non-respect
    des normes en vigueur.




    Frontières
    – Dix points de passage frontaliers sont ouverts de manière permanente, à
    partir d’aujourd’hui, entre la Roumanie et la Hongrie. Le temps d’attente le
    plus long pour entrer sur le territoire roumain s’enregistre actuellement au
    poste frontière de Nădlac 1 et, pour sortir du pays, le trafic est fluide dans
    tous les points de passage. Les autorités roumaines avaient fermé plusieurs
    points de passage frontaliers pendant l’état d’urgence, mais le trafic routier
    entre la Roumanie et la Hongrie a connu une forte hausse depuis la fin de
    l’état d’urgence, vendredi dernier. A partir de cette date, les voyageurs
    entrant sur le territoire roumain n’étaient plus contraints à la quarantaine
    institutionnalisée, mais seulement à une période d’isolement à domicile de 14
    jours. Alors que, ces derniers jours, de
    nombreux voyageurs avaient dû patienter jusqu’à 12 heures pour pouvoir entrer
    en Roumanie, la Police aux frontières a rouvert, hier, cinq postes frontière.








    UE -
    Dans le contexte de la pandémie de Covid-19, la Commission européenne a fait
    une série de recommandations économiques à chaque Etat membre de l’UE, la
    Roumanie comprise. Selon Bruxelles, à force de maintenir les politiques actuelles,
    la Roumanie entrera en récession économique, avec un déficit budgétaire de -9,2%
    du PIB d’ici la fin de l’année et de -11,4% en 2021. Par ailleurs, la
    Commission a salué la mise en place par le Conseil de SURE, un instrument de
    soutien temporaire à l’atténuation des risques de chômage en situation
    d’urgence. L’instrument permet aux États membres de demander du soutien
    financier à l’UE pour financer les augmentations soudaines et très marquées, à
    partir du 1er février 2020, de leurs dépenses publiques nationales.




    Météo
    – Temps froid et morose en Roumanie aujourd’hui, avec des pluies dans le
    centre, le sud, le sud-est et en montagne. Les quantités d’eau peuvent dépasser
    les 25-30 litres au mètre carré, voire même, par endroits, 40-50 litres au
    mètre carré. Les températures maximales vont de 13 à 23 degrés, avec 12° à midi
    dans la capitale, Bucarest.

  • 25.12.2019

    25.12.2019

    Noël – Les chrétiens orthodoxes de rite nouveau, grecs-catholiques et catholiques du monde entier ont célébré mercredi, Noël. Dans sa lettre pastorale à l’occasion de la fête de la Nativité, le patriarche Daniel, de l’Eglise orthodoxe roumaine a mis en exergue l’importance de la famille, souvent confrontée, dans la société contemporaine, à des défis et des crises liées à la pauvreté, à la migration, la dépression, à la consommation d’alcool et de drogue. L’archevêque Ioan Robu, administrateur apostolique de l’Archidiocèse catholique de Bucarest, a affirmé, dans sa lettre pastorale de Noël, que l’Enfant Jésus continue de naître dans notre monde actuel, tel qu’il est. A son tour, le cardinal Lucian, archevêque majeur de l’Eglise roumaine unie avec celle de Rome a souligné que le sang de ceux qui ont été tués au nom de la foi et de la liberté ‘était un cri vers le ciel’ qui nous oblige à défendre les droits et les libertés des démunis. Rappelons que les chrétiens orthodoxes de rite ancien, qui vivent pour la plupart en Russie, en Ukraine, en Serbie et en Géorgie, fêtent Noël le 7 janvier.

    Messages – Le chef de l’Etat roumain, Klaus Iohannis, a transmis un message à l’occasion de la fête de Noël. « La fête de la Naissance du Seigneur nous rapproche davantage. Vivons donc la joie de nous retrouver ensemble, unis par la compassion profonde, la solidarité et la générosité envers nos semblables ». A son tour, le premier ministre Ludovic Orban appelle les Roumains à garder vivant dans leur âme le désir de faire le bien tous les jours. « Cette fête nous donne la force d’être meilleurs, plus empathiques et plus solidaires », affirme encore le chef du cabinet de Bucarest dans son message à l’occasion de la fête de Noël. Enfin, Sa Majesté Margareta, gardienne de la Couronne roumaine, a souhaité aux Roumains, longue vie en bonne santé, espoir et paix de l’âme et les a exhortés à ne pas oublier, en ces jours de fête, leurs semblables seuls au monde ou souffrants.

    Sécurité – En Roumanie, plus de 21.000 policiers et gendarmes sont mobilisés pour assurer l’ordre public pendant les fêtes de fin d’année. Une attention accrue est prêtée à la fluidification du trafic routier dans les stations touristiques les plus recherchées pendant la saison froide et à la prévention des accidents graves. Plus de 1400 agents de circulation seront mobilisés chaque jour, sur les principales routes de Roumanie, pour veiller à la sécurité du trafic. Un autre aspect important c’est la sécurité des plus de 220.000 participants aux 220 événements religieux, culturels, artistiques et sportifs qui auront lieu dans les prochains jours.


    Fêtes – De nombreux ressortissants roumains rentrent ces jours-ci, en Roumanie, pour fêter Noël et le Nouvel An en famille, tandis que d’autres Roumains choisissent de passer leurs vacances à l’étranger. Pour éviter les longues files d’attente aux points de passages frontaliers, plus de 4200 douaniers sont mobilisés chaque jour. A présent, 11 points d’entrée terrestre sont ouverts à la frontière hongroise et dix autres à celle bulgare. Un nouveau point a été ouvert à la frontière serbe. Une application en ligne indiquant les temps d’attente pour chacun des points de passage frontaliers peut être téléchargée gratuitement sur la page de la Police de frontière.

    Grippe – En Roumanie, le nombre de cas de grippe est réduit en cette période de l’année, informe le Centre national de Surveillance et de Contrôle des Maladies contagieuses. Le temps trop doux pour la saison n’a pas contribué à la propagation des virus, tout au contraire. Les médecins informent que la seule méthode de prévention reste la vaccination. Cette année, le nombre des Roumains ayant opté pour le vaccin antigrippal dépasse celui de l’année dernière quand la grippe a tué presque 150 personnes.


    JO – La Roumanie participera avec 35 sportifs aux JO de la Jeunesse qui auront lieu du 9 au 22 janvier 2020, à Lausanne. Selon un communique du Comité olympique roumain, les Roumains sont inscrits dans les compétitions de biathlon, bobsleigh, hockey sur glace, patinage de vitesse, luge, saut à ski, ski alpin, combiné nordique, ski de fond et snowboard. Lors des JO de Lillehammer, en Norvège, en 2016, la Roumanie s’est vu attribuer les premières médailles de l’histoire de ses participations grâce à Eduard Căşăneanu, la médaille d’or au concours d’habilité de l’épreuve de hockey sur glace et à Mihaela Hogaş, la médaille de bronze au patinage de vitesse au sein des équipes internationales mixtes.

    Météo – Les températures resteront en dessus de la
    normale dans les 24 prochaines heures. Le ciel sera plutôt couvert et des
    pluies et de la giboulée toucheront le nord, le nord-est et le centre du
    territoire. Le vent soufflera sur les crêtes des montagnes et les températures
    maximales iront d’un à 10 degrés.

  • Danemarca prelungeşte controalele la frontiere până la 12 mai 2020

    Danemarca prelungeşte controalele la frontiere până la 12 mai 2020

    Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează cetățenii români care se află, tranzitează sau doresc să călătorească pe teritoriul Regatului Danemarcei cu privire la decizia autorităților de a prelungi perioada de efectuare a controalelor, la frontiera de stat danezo-germană, până la data de 12 mai 2020.


    În aceste condiții, toate persoanele care călătoresc pe rutele maritime (feribot) și terestre (rutiere și feroviare), dinspre Republica Federală Germania spre Regatul Danemarcei, trebuie să facă dovada posesiei unui act de identitate valabil. Cerința este obligatorie și pentru persoanele care tranzitează Regatul Danemarcei către Regatul Suediei. Autoritățile de la Copenhaga avertizează şi asupra riscului întârzierilor la transportul feroviar, maritim și rutier (în special la autobuze/autocare), din cauza verificării actelor de identitate ale pasagerilor.

    De asemenea, Guvernul danez a decis efectuarea de controale la frontiera de stat danezo-suedeză începând cu 12 noiembrie 2019, pe o durată de 6 luni, până la data de 12 mai 2020. Aceste controale de frontieră vor fi efectuate de către autoritățile daneze pe rutele maritime dinspre Rønne, Helsingør, Frederikshavn și Grenaa, precum și terestre, la traversarea podului Øresund dinspre Suedia către Danemarca.

    Persoanele care nu prezintă acte de identitate valabile sau refuză controlul autorităților daneze vor fi oprite de la tranzitul în Danemarca. În aceste condiții, se recomandă cetățenilor români să se asigure că dețin în permanență asupra lor, pe timpul călătoriei în Regatul Danemarcei, un act de identitate valabil (pașaport sau carte de identitate națională).

    Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numărul de telefon al Ambasadei României la Copenhaga: +4539407177, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență.

    De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție și telefonul de permanență al misiunii diplomatice a României în Regatul Danemarcei: +4527355537.

    MAE recomandă consultarea paginilor de Internet http://copenhaga.mae.ro, www.mae.ro și reamintește faptul că cetățenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziție aplicația Călătorește în siguranță (www.mae.ro/app_cs), care oferă informații și sfaturi de călătorie.

  • 06.11.2019

    06.11.2019

    Gouvernement – Le nouveau cabinet libéral du premier ministre Ludovic Orban se réunit aujourd’hui dans le cadre de sa première séance gouvernementale hebdomadaire. Aux dires du premier ministre, l’ordre du jour de la réunion inclut le décret d’urgence visant la réduction du nombre de ministères, de 24 à 16. Les membres du cabinet ont repris, mardi, les ministères qu’ils vont diriger, après l’investiture du nouveau gouvernement minoritaire par le parlement. Ludovic Orban promet que son Exécutif sera en permanence ouvert au dialogue et tiendra compte des attentes des Roumains. Pour rappel, ce cabinet monocolore libéral succède au gouvernement social-démocrate, destitué par motion de censure le 10 octobre dernier.

    Transports – Les transporteurs routiers de Roumanie tirent la sonnette d’alarme au sujet de la situation crée aux points de passage de la frontière avec la Hongrie. Les poids lourds attendent depuis plusieurs jours pour passer la frontière roumano-hongroise. Les files d’attente s’étendent sur quelques 25 kilomètres, ce qui est un record. Une des associations des professionnels du domaine les plus importantes de Roumanie annoncent le déclenchement d’amples protestations qui culmineront par le blocage des points de passage de la frontière pour tous les véhicules, y compris pour les voitures. Les représentants de l’Association patronale des transporteurs Europa 2002 (APTE 2002), d’Arad, dans l’ouest du pays ont déclaré qu’ils ne se sont jamais confrontés à de tels problèmes lors du passage de la frontière hongroise. Ils accusent les autorités du pays voisin d’avoir introduit ce 1er novembre des vérifications minutieuses des poids lourds, augmentant ainsi considérablement les temps d’attente à la frontière.

    Grève – Retranchés depuis 10 jours dans deux mines de la Vallée de la rivière Jiu (centre-ouest), les mineurs poursuivaient leur protestation ce mardi. Les mineurs, qui feront l’objet d’un licenciement collectif au 1er janvier prochain, demandent au gouvernement d’émettre un décret d’urgence censé leur attribuer les mêmes droits dont bénéficient les autres collègues qui ont perdu leur emploi dans le même secteur d’activité, à savoir : des prestations compensatoires accordées pendant deux ans et la prise en compte de cette période en tant qu’ancienneté au travail. Aux dires, des syndicalistes, les quelques 100 mineurs sont prêts à poursuivre leur protestation, qui est déjà la protestation de ce genre la plus longue des 15 dernières années, jusqu’à l’adoption d’un document censé leur garantir le respect de ces droits. Leur situation pourrait trouver une solution lors de la réunion gouvernementale d’aujourd’hui, par l’adoption d’un décret d’urgence en ce sens. Le président du syndicat Huila, la Houille, László Domokos est aujourd’hui à Bucarest pour des négociations avec les représentants du gouvernement. Les deux mines en question font l’objet depuis la fin 2017 d’un ample processus de fermeture et d’écologisation.

    Handball – En handball, les champions nationaux de Dinamo Bucarest rencontrent ce mercredi à domicile les Suisses de Kadetten Schaffhausen. Pour l’équipe roumaine l’enjeu de ce match est immense, puisque s’ils remportent le match, les Roumains sont quasi-qualifiés dans la phase des play-offs de la Ligue des Champions. Dinamo mène actuellement son groupe avec 10 points, suivi par GOG Svendborg du Danemark et par Kadetten. Les deux premières équipes de chaque groupe sont automatiquement qualifiées dans l’étape suivante de la Ligue des Champions. Dans la compétition féminine, les vice-championnes de Roumanie, CSM Bucarest ont déjà accédé aux groupes principaux de la Ligue des Champions, alors que les championnes de Roumanie de SCM Ramnicu Vâlcea rencontrent ce dimanche le SG BBM Bietigheim (d’Allemagne) dans le grupe C. Dans le classement du groupe, Brest Bretagne Handball de France est en tête avec 6 points, suivie par Budunost du Monténégro avec 6 points également et par le SCM Râmnicu Vâlcea, avec deux points. Dans le cadre de cette compétition, ce sont les trois premières équipes de chaque groupe qui accèdent à l’étape suivante.

    Tennis de table – La sélection nationale de tennis de table de Roumanie, championne européenne en titre rencontre aujourd’hui le Taiwan, lors de son premier match de la Coupe du Monde à Tokyo. Jeudi, la Roumanie affronte le Vanuatu. Elizabeta Samara, Daniela Dodean Monteiro, Bernadette Szocs et Adina Diaconu sont les sportives qui composent la séléction nationale. En septembre elles ont remporté l’or du Championnat européen à Nantes, en France.

    Météo – Temps particulièrement beau pour cette période de l’année, malgré une certaine baisse des températures dans les régions à l’intérieur de l’arc des Carpates. Quelques nuages et des pluies à verse sont signalés sur le sud-ouest, le centre, le nord-ouest et l’ouest du pays. Des quantités d’eau dépassant les 15 à 25 litres par mètre carré sont possibles sur le sud-ouest. Ciel variable, plutôt clair sur le reste du territoire, avec du vent fort en haute montagne. Les températures vont de 14 à 27 degrés, avec 22 degrés et beaucoup de soleil déjà à Bucarest.