Radio România Internațional

Tag: Germania

Români nomazi în Europa

Peste 5,7 milioane de români se aflau cu
acte în regulă în străinătate, potrivit datelor furnizate de Ministerul Român
de Externe, la ultimul recensământ. Neoficial, există şi un număr mare de
români nedeclarați, aflați la muncă în Vestul Europei. Deci fără acte! Cu o
situație demografică aflată într-o continuă criză, România îngroașă rândul țărilor
afectate de dificultăţile economice. Dacă pandemia i-a adus pe mulți înapoi în
țară, situaţia economică îi trimite de unde au venit. Cu acte sau fără acte-n
regulă, din ce în ce mai mulți români iau din nou calea autoexilului, pentru
că, aici, salariile nu țin pasul cu inflația, iar asta se vede în calitatea
vieții și în lipsa de perspectivă pe termen lung.

Ce să facă un român în străinătate? Cele
mai multe dintre țările care caută forță de muncă de la noi sunt, cumva,
tradiționale: Germania, Olanda, Marea Britanie, Italia, Spania, dar și
Norvegia, Suedia și Finlanda. Portalul e-jobs observă o tendință descendentă a
intenției românilor de a pleca, raportându-se la numărul de aplicări. Ana
Călugăru, Head of Communications la e-jobs:

De la începutul lui ianuarie și până
acum, numărul de aplicări pentru străinătate a scăzut. Pentru această perioadă
am avut aproape 34.000 de aplicări pentru străinătate. Asta înseamnă 1,4% din
numărul total de aplicări. Țările în care s-a aplicat cel mai mult au fost
Germania, Olanda, Belgia, Franța, Irlanda, Cipru și Marea Britanie. Spania și
Italia au scăzut destul de mult în clasament față de acum 6, 7, 8 ani, când
erau foarte populare.

Majoritatea candidaților caută joburi pentru care nu e necesară o
calificare. Acest lucru
scurtează durata de căutare a unui serviciu și, de asemenea, lărgește aria de oportunități.
Ana Călugăru:

Domeniile în care sunt postate cele mai
multe joburi. Din acest punct de vedere, de la începutul anului și până acum,
angajatorii din străinătate au postat 55.000 de joburi pentru candidații din
România. Cele mai multe joburi sunt din Germania, Olanda, Franța Italia,
Anglia, Spania, Belgia și Danemarca. Domeniile în care sunt cel mai mult
căutați candidații români sunt transporturi, logistică, naval, aeronautic,
producție, construcții, turism, servicii, industrie alimentară, retail și
medicină (sectorul de sănătate, în general).

În ce privește salariile, românii ar pleca
să muncească în străinătate chiar pentru o mie de euro. În Agricultură,
salariile variază între 8,45 și 10 euro net pe oră, ceea ce înseamnă că, la
finalul lunii, se adună de aproximativ 1.000 de euro.

În Spania, de exemplu, în administrație, se poate
câștiga un salariu de 1.900 de euro brut, în Agricultură și administrație – aproape
1.700, în artă/cultură – 1.900, în Construcții – 2.400, în Minerit/Metalurgie -
2.300, în Sănătate – 2.000 euro. Cel mai mic salariu îl ia un culegător – 1.100
de euro.

În Ţătile de Jos, un salariu în agricultură
ajunge la 2.850 de euro pe lună, dacă vrei să lucrezi în Artă și Cultură, poți
câștiga circa 3.170 de euro, sau, dacă vrei să lucrezi ca șofer pe tir, poți să
câștigi între 2.070 și 4.450 de euro. Salariul unui medic variază între 3.000
și 7.100 de euro.

În Germania, mare căutare o are personalul pentru îngrijirea
bătrânilor. Declinul
demografic face ca această cerere să crească. Germania îi ademenește pe românii
cu experiență în domeniu cu salarii de 32.500 – 39.000 de euro pe an, plus alte
beneficii, cum ar fi: ajutor la plata chiriei pentru primele luni, cursuri
gratuite de limbă, apartamente mobilate și 30 de zile de concediu pe an.

În Italia, un român fără calificare poate
să câștige aproximativ 1.250 de euro pe lună, în construcții, de exemplu.

În Danemarca, să lucrezi la o fermă nu ți
se cere calificare. Salariul este de 1.600 de euro. Pentru un job în
construcții sau la abator, salariile oscilează între 2.100 de euro și 2.500 de
euro.

Ce alte beneficii mai oferă angajatorii
din Vestul Europei pentru românii care vor să muncească la ei ne spune Ana
Călugăru.

Ce beneficii oferă? Asigurare de
sănătate, suportă costurile de cazare o lună sau două până când își găsesc
propria cazare. Pentru anumite poziții, oferă și o primă de relocare.

Statistic,
cei mai mulțumiți români sunt cei care lucrează în Spania. Această țară oferă
un echilibru job – viață foarte atrăgător pentru aceștia. Din acest motiv, tot
mai mulți români aleg să schimbe Germania cu Spania. În orice caz, sfatul
specialiştilor este ca
doritorii să se gândească bine dacă vor să plece în străinătate.

RadioRomaniaInternational · Societate – 04.10.2023

4 October 2023
Piața imobiliară în statele UE

Prețurile locuințelor au scăzut cu 1,7% în zona euro și cu 1,1% în Uniunea Europeană în al doilea trimestru al anului 2023, în comparație cu perioada similară a anului trecut, conform datelor oferite de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Cifrele arată prima scădere în ritm anual înregistrată în blocul comunitar din ultimii nouă ani.

Totuși, dintre cele 26 de state membre care au furnizat date către Eurostat, doar nouă au înregistrat scăderi anuale ale prețurilor locuințelor în al doilea trimestru din 2023. Alte 17 țări europene au consemnat creșteri anuale. Cele mai semnificativ declin al prețului locuințelor a avut loc în Germania (minus 9,9%).

Germania caută soluții pentru accesul populației la locuințe

Chiar dacă prețul locuințelor a scăzut cu aproape zece puncte procentuale, Germania se confruntă cu o criză imobiliară. Guvernul a prezentat în această săptămână un plan pentru rezolvarea deficitului de locuințe.

Măsurile prevăd stimulente pentru sectorul construcțiilor, dar și suspendarea standardelor de energie pentru clădirile noi. De asemenea, Berlinul va mări subvenția acordată familiilor pentru construirea de locuințe sau achiziționarea de noi case.

Revenind la cifrele publicate de Eurostat, acestea arată scăderi importante a prețurilor în Danemarca (cu minus 7,6%) și Suedia (cu minus 6,8%). De cealaltă parte, statele care au raportat cele mai mare avans al prețurilor au fost creșteri s-au înregistrat în Croația (13,7%) și Bulgaria (10,7%) urmate de Lituania (9,4%).

România a înregistrat o creștere de numai 0,1% în al doilea trimestru din 2023, față de avansul de 4,6% în primele trei luni ale anului.

Schimbări ale prețurilor pentru achiziția (violet) sau închirierea (albastru) unei locuințe între 2010 și 2023 tr. II / Sursa: Eurostat

Creșteri masive ale prețurilor în ultimul deceniu

Comparate cu datele pentru primele trei luni ale anului, prețurile locuințelor au crescut cu 0,1% în zona euro și cu 0,3% în Uniunea Europeană în perioada aprilie-iunie 2023. Prețurile au scăzut în 11 state membre UE și au crescut în 15 țări membre UE.

În ceea ce privește chiriile, acestea au înregistrat o creștere de 0,7% în al doilea trimestru din 2023, comparativ cu primele trei luni ale anului, și o creștere de 3% față de al doilea trimestru din 2022.

O comparație a prețurilor locuințelor în semestru al doilea din 2023 cu cel din 2010 arată o explozie a prețurilor în mai multe state europene.

Cea mai mare diferență s-a înregistrat în Estonia unde locuințele s-au scumpit cu 211%. Prețurile locuințelor au fost mai mult decât duble în Ungaria (180%), Lituania (152%), Letonia (144%), Cehia (122%), Luxemburg şi Austria (ambele cu 120%). România are o creştere de aproape 25% în cei 13 ani.

Aceleași comparație, arată creșteri ale chiriilor în 26 de state membre. Din nou, Estonia a înregistrat cea mai mare diferență (208%), urmată de Lituania (168%). Chiirile au crescut în România cu peste 30%, în timp ce Grecia a înregistrat șingurul declin în rândul țărilor UE (minus 21%).

3 October 2023
Interviu (pritu tilefunu tu 6-li di Alunaru 2013) cu tenismena armãnã SIMONA HALEP

Interviu cu tenismena armãnã SIMONA HALEP

Pritu tilefunu tu 6-li di.Alunaru 2013

Autoru: Taşcu Lala

Ali agiucătoari română di tenis Simona Halep, di fară armãneascã, ãlli deadiră 4 añi di suspendari tu agioclu cu ñica topă di tenisu, tră dopaju. Di aestã itie minduimu s-u-andrupãmu Simona Halep cu Vrearea şi Tiñia Armãneascã. Ti aţea dãmu, ma largu interviulu ţi ãlli lu-aveamu loatã pritu tilefunu, anda avea agiumtã pi treilu locu WTP.

Ahurhiiu s-agiocu tenisu la patru anʹi ş-giumitati, câţe Coli fratili a meu ahurhi s-agioacâ şi el cu cusuriñilli a melli, şi atumţea, neşu cu ellli unâ dzuuâ la terenlu di tenisu şi atumţea antrenorlu Stan Ioan ânʹi dzâsi câ lipseaşti s-adaru şi io tenisu câ pot s-agiocu pi un nivelu ma mari…

REPORTER- Tu emisiunra di toraseara la rubrica “Oaspiţ la microfonu” avemu harauua şi tiñia s-şidem di zboru cu unâ nauâ steauâ a sportului, neise şi a sportului armânescu. Easti zborlu ti Simona Halep.

Spunem unâ nauuâ steauâ, minduim cu nâdie, câ aestu easti averlu şi nu nâ câftaţ câsuri, dupu alţâ sportivi cu anami, armâñi, cata cumu footbolerlu Gica Hagi, handbalistulu Cristian Gaţu, icâ Dominic Moceanu tu gimnasticâ.

Ia câ vini arada, cumu spuneamu s-şidem di zbor cu unâ nauâ steauâ tu sportu, tu tenislu di câmpu, easti zborlu ti Simona Halep dupu a llei perfermoanţi a kirolui dit soni, dimec ti turneulu di Nurnberg ţi lu amintă şi deapoa aţelu di tu Olanda di Hertogenbosch, a nu dip tu soni, câ agiumsi ş tu doilu tur la turneulu di Wimbledon.

Ma prota ş prota să-lli spunem bunã seara şi ghini vinişi tu emisiunea pi armâneaşti di la RRI, tinʹisitâ Simona !

SIMONA HALEP — Bună seara ş’ghini v-aflaiu !

REPORTER — Simona, tu ahurhitâ, ti ntrebu cari easti Simona Halep, cari suntu pârinţãlli a tãlli ?

SIMONA HALEP — Mama easti Tana alu Iota alu Geavela, tata easti alu Halep, Coli al Halep Stere şi am un frate, Coli.

REPORTER- Ţi ilikie, câţ añi ari Coli al Halep ?

SIMONA HALEP — Şaptisprâyinghiţ di añi.

REPORTER- S-ţâ bâneadzâ, ş-tini s-bânedz. El easti ma mari di tini, nu sâ spuni ilikia, ama easti cânâscutâ şi ilikia, s’clleamă câţ añi ai ş-tini dupu turneeli iu suntu tricuti aclo, ilikiili, anʹilli ţi lli-ari cafi unã agiucâtoari. Simona, cându ahurhişi cu tenislu di câmpu ?

SIMONA HALEP — Ahurhii s-agiocu tenis la patru añi ş-giumitati, câ Coli fratili a meu ahurhi s-agioacâ şi el cu cusuriñilli a melli şi neşu cu elli unâ dzuuâ la terenlu di tenisu şi antrenorlu Stan Ioan âñi dzâsi câ lIpseaşti s-adaru şi io tenis câ pot s-agiocu pi un liveul ma mari, potu s-agiungu bunâ…tenismenâ.

REPORTER- Va s-dzâcâ Simona di nʹicâ nu trâdzeai mânâ. Ţâ spuseşi cu mintea, ţi maşi ficiorlli potu s-agioacâ, s-adarâ, s-facâ sportu, nu ? Şi atumţea ţâ vini şi a ţaia hâştea, ţâ vini şi a ţaia harauua ta s-gioţ. Cari furâ deapoa alanti etapi ta s-dzâcu aşiţi cu …iu fâţeşi ma largu tenis, cu ţi antrenori ?

SIMONA HALEP — Ahurhii cu Ioan Stan deapoaia adrai cu Ene Nicuşor tut Constanţa, deapoaia adrai cu Dragu Daniel, tut Custanţa agiucaiu… şi yinitorlu Liviu Panait tutu di Custanţa.

Dapoia la 16 di aañi fudzii Bucureşti s-mi antrenedzu câ la Constanţa añi lipsea ma mulţâ parteneri di antrenamentu ş nu aveamu.

REPORTER- Ţâ lipsea ma mulţâ parteneri di agiocu. Nu ti ntribai, cu llirtari Simona, maia, paplu cari suntu ?

SIMONA HALEP — Paplu easti Coli al Halep ş maia easti di al Maşcu.

Dit studio:

CRAINIC (Taşcu Lala) — Vruţ ascultâtori, ti furnʹia câ tu interviulu telifonicu avum unâ dânâseari a ligâturâllei a noastâ cu Simona Halep, adâvdzem dupu spusili a llei ditu bitisita a interviului şi numili a pâpânʹilor, dupu mamâ-sã, spusi cu mari tinʹie di oaspita-a noastâ, Simona.

Ia-lea numili a pãpãnʹilor dupu dadâ-sa:

– maia, dupu mamâ-sa ali Simonâ easti Maria Pufleanu, feata al Stila Goş şi pap-lu ali Simona dupu mamâ-sa, easti Ioti Pufleanu al Geavela.

Ascultaţ ma largu interviulu a nostu cu tenismena Simona Halep.

REPORTER — Aşi, ş elli pâpânilli s-hârsescu cu tini, s-hârsirâ, tora, dupu aesti dauâ performanţi mãri ?

SIMONA HALEP — S-hârsirâ şi s-hârsescu, câ hiu nipoata a lor.

REPORTER — S-hârsescu câ, ia ţi anami nâ adusi Simona Halep. S-triţem ma largu Simona. Cumu fu turneulu di Nurnberg, prota ?

SIMONA HALEP — Nurnberg fu niheamâ cama zori, câţe fu primlu, avui ş emoţii mări; fu naima muşeatlu turneu di pânâ tora şi mi hârsiiu multu di multu câ amintaiu aclo.

REPORTER — Ti hârsişi multu di multu şi … dealithea cã ţâ bâgaşi tu minti ta s-lu aminţâ aestu turneu nu-i aşi, aţeliu di Nurnberg tu alumta cu ghirmana Andreea Petcovici 6-3; 6-3’ şi s-triţem tora la turneulu dit Olanda, nu doilu turneu.

SIMONA HALEP — E, ditu Olanda, di Hertogenbosch aclo fu suprafaţâ diferitâ agiucai pi iarbâ; Nurnberg agiucai pi zgurâ, fu treatirea cama cu zori, câ nu i lişor n’tenisu s-agioţ di pi unâ suprafaţâ pi alantâ aşi di la unâ dzuuâ la alantâ. Avui meciuri greali, ama Dumidzălu ñi-ahiută ta s’amintu şi aclo.

REPORTER- Aşi easti cu agiutorlu al Dumidzã tricuşi ma largu…aşi easti cadealihea Simona, ama s-triţem tora la turneulu di Wimbledon. Amintaşi tu protlu turu şi vini.. aţelu ambodyiu câ ti acâţãasi di mesea, aţelu ponu tu mesea-ts tu mecilu cu naima vârtoasa, naima tu puteari, cumu u-ari numa …Na Li, agiucâtoarea.

SIMONA HALEP — E. Numirlu şasi (6) n’lumi, e agiucã multu ghini, şi io agiucai ghini, ama eramu armasâ, câ aveamu agiucată tu ma multi multi meciuri, ma nãinti…

REPORTER — Earai armasâ, nu ?

SIMONA HALEP — E, earamu armasâ, armaşu niheamâ şi mi acâţã ponlu tu păltări, ama nu fu ţiva greu ş-tora hiu ghini.

REPORTER — Tora eşţâ ghini. Ţâ uram ş-multâ, multâ sânâtati ta s-treţ ma largu, s-nu ai cripări cu ponlu, cu lăngoarea ţi u ai dinăpoi tu mesi, Simona. Vream s-ti ntrebu cându ti aduñi acloţi cu agiucâtoarili şi agiucâtorlli de, cumu ti spunñ tini, dinintea-a loru ? Nu ntreabâ ti numa a ta ? Ţi eşţâ tini, armânâ, makidoancâ ? Cumu eşţâ, cumu ti spuñi ?

SIMONA HALEP — Aoa n’ţarâ, la noi, mi antreabâ. Tuţ ştiu câ hiu armânlâ, ama tu xeani nu, elli nu ştiu. Io ñi-băgaiu tu minti nica şi s’s-lâ exighisescu; eara multu entipusiţ, acă nu para akicăsescu elli.

REPORTER — Nu para akicâsescu elli, cari suntu armânʹilli, cari lã easti arãdãţina ?

SIMONA HALEP — E, e…

REPORTER — Ama tini ţâ faţ kiro tra s-lâ spuñi ş-cari suntu armâñʹilli icâ makidonʹilli nu, câ u avem ş’numa di makidoñi… câţe yinimu, di iu yinimu maca himu ş’makidoñi ? Câţe nâ spunu a nauâ şi makidoñi ? Custanţa nu nâ spunu ş’makidoñi ?

SIMONA HALEP — E, makidoñi nâ dzâcu…

REPORTER — Câ yinimu dit Makidunie, pâpânʹilli a noşţâ…nu ? Aestâ vreamu, s-ti ntrebu, cu numa, câţe nâ spunu ş-cu numa makidoñi…

SIMONA HALEP — Nu ştiu câţe, ama…

REPORTER — Vahi câ pâpânʹilli a noşţâ vinirâ di nghios, dit Makidunie, nu ?

SIMONA HALEP — E, aşi easti.

REPORTER — Avdzâşi cânticlu aţelu, “Tu Makidunie ţi ghini eara/ Alexandru a nostu cara s-nu kirea”…lu-avdzâşi aestu cânticu ?

SIMONA HALEP — A, e normal câ lu-avdzâiu, e şi mi ariseaşti multu di multu e, e.

REPORTER — Ti ariseaşti multu, di multu nu …

SIMONA HALEP — Mi ariseaşti, e…

REPORTER- “Alexandru a nostu cara s-nu kirea”, câ agiumsim ş-la cânticu vream s-ti ntrebu cumu ţâ treţ tkirolu adyi ? Ccându ai kiro s-ti duţ la vârâ searâ armâneascâ, la numtâ, la vârâ pâtigiuni ?

SIMONA HALEP — Nu para am kiro s-mi duc, maşi aşi la ndauă earamu, pâtidzaiu aoa şi vără dauâ sâptamâñi, unâ featâ.

REPORTER — S-ţâ bâneadzâ hllina !

SIMONA HALEP — Mulţumesc ! Unâ featâ, nica earam şi la pâtigiunea a verişoarăllei a mea, un ficioru avumu. Earamu tamamu tora sâmbâtâ, dupu ţi viñiu ditu turnee. Negu căndu ş-cãndu ama nu dipu multu. Alliumtrea ascultu maşi muzicâ armânească.

REPORTER — Aaa bunu, bunu lucru maca asculţâ şi muzicâ armâneascâ şi vream s-ti ntrebu ţi interpreţ, ţi formaţii, ţi parei ti arisescu, di căntătorlli ?

SIMONA HALEP — Di tuti li ascultu, ama nai multu mi ariseaşti cântarea al Hrista Lupci. Nʹi-ari scoasă ş-canticu cându earamu nʹică.

REPORTER — Ţâ scoasi şi un cânticu cându earai nʹicâ. Va lu câftãm, maca Hrista Lupci s-nâ spunã aestu cânticu cari ţâ lu adră. Nu şteam ti aestâ hâbari câ scoasi şi un cânticu cu tini şi vahi va nă-lu pitreacâ. Şi noi redacţia armâneascâ sâ-lu silighim ti tinʹia a ta, ti muşeata amintari, performanţa ţi u avuşi tu aesti stâmâñi dit soni cu tenislu. Plãcãrsimu, ţi turnee yinu di aoa şi nclo ?

SIMONA HALEP — Mâni neg Budapesta, am un turneu aclo ş-deapoa Bastad tu Suedia neg ş- deapoaia va s-yinu acasâ trei siptâmâñi. Deapoaia n’America neg la USOpen ta s-agioc aclo. Easti un turneu di mari shlem, cata cumu Wimbledon-lu.

REPORTER — Ghini Simona, noi redacţia armâneascâ ţâ haristusim câ ţâ fţeşi oarâ ti aestu interviu. Ascultâtorlli a emisiunillei a noastâ va s-hârseascâ, va u avdâ Simona pânâ şi aţelli di Australia, câ şi aclo agiucaşi aoa ş-trei patru añi/ meşi di dzâli, Melburne. Io ti aveam câftatâ şi atumţea.

Tu aţelu kiro cându agiucai tu Australia aveamu faptâ muabeti cu redactorlu di la Radio Sydney, Nick Cheaici icâ Zica Dzurdzu s-ti caftâ añi şi pari câ ti câftarâ, ama eara kirolu şcurtu ta s-ţâ llia un interviu.

Aestâ spuneam câ va s-hârseascâ armânʹilli di iuiţido dit Europa, dit Balcani, di tu Americâ, Australia şi Canada câ u avdzârâ Simona Halep şi ma multu câţe nâ hârsişi cu atali amintâri cu aesti dauâ turnee şi ţâ uram multâ multâ sânâtati şi s-aminţâ şi alanti mari schlem-uri di tu Australia, di tu Europa di Roland Garos câţe lu-amintaşi cându earai junioarâ.

Multâ, multâ sânâtati şi tu soni, ma s-vrei sâ spuñi un zboru ti armânamea di iuţido ?

SIMONA HALEP — Mulţumescu multu, di multu, ti tuti ! Şi voi s-dzâcu câ hiu armânâ, ş-mi mârescu, câ hiu armânâ ş-câ himu diferiţ andicra di alanţâ.

REPORTER — S-bânedz Simona ! Multâ, multâ sânâtati ! Hâirlâticâ tu lucurlu a tau, tu sportulu ţi s’agioacã pi kilimea veardi, cându ai agioc pi iarbâ şi pi arina aroşi, anda agiots pi zgurâ ! Sânatati multâ, s-nâ bânedz !

SIMONA HALEP- Sânâtati multâ ! Ş-voi s-bânaţ !

Bucuresti, tu 6-li di Alunaru 2013

RRI -Sectia armâneascâ

Reporteru: Tascu Lala

16 September 2023
Sport Club RRI: Încep Mondialele de kaiac-canoe

La Duisburg, în Germania, au loc, până duminică, Mondialele de kaiac-canoe. Pe lângă medalii, competiţia oferă şi primele bilete pentru Jocurile Olimpice de anul viitor, de la Paris. Lotul României pentru Duisburg este alcătuit din patru băieţi şi două fete. Cătălin Chirilă va concura la canoe simplu în probele de 1000 şi 500 de metri. Pe aceleaşi distanţe vor trage, la canoe dublu, Ilie Sprincean şi Oleg Nuţă. Tania Vîrijac şi Oleksandr Komiahin participă la canoe dublu mixt, pe distanţa de 500 de metri. Separat, Komiahin va concura la canoe simplu – 5000 de metri, şi Tania Vîrijac, la canoe simplu pe distanţele de 200 şi 1000 de metri. La kaiac, România va fi reprezentată doar de Carmen Morawietz, la simplu, în probele de 1000 şi 500 de metri.

Cele mai mari aşteptări se îndreaptă către Cătălin Chirilă, care este campion mondial la 1000 de metri, probă olimpică, şi vicecampion al lumii, la 500. Dacă pe distanţa de 1000 de metri se va clasa între primii cinci, Chirilă va obţine calificarea pentru Jocurile Olimpice de la Paris. Înainte de plecarea spre Duisburg, el a declarat: (TRACK) “Sincer să fiu, cred că va fi foarte dificil să-mi apăr titlul. Mi-am dat seama de acest lucru încă din timpul pregătirii. A apărut o chestie involuntară, o oarecare presiune pe umerii mei și va fi, cum spuneam, destul de dificil să-mi gestionez emoțiile în cadrul competiției, chiar acolo, înainte de linia de start, dar cu siguranță voi face față. Mă simt pregătit în urma antrenamentelor și trebuie să iasă bine, altfel nu are cum. Îmi doresc foarte mult să-mi apăr titlul pe proba de 1.000 de metri, iar pe proba de 500, fiind deja vicecampion mondial, mi-aș dori măcar aceeaşi performanţă. Mă gândesc că nu este imposibil să și câștig această probă, pentru că mai toți sportivii o să se afișeze pe probele de dublu, probele de simplu, probele olimpice. Cumva, proba de 500 de metri rămâne descoperită.”

Să mai notăm că, în luna iunie, la Jocurile Europene din Polonia, Cătălin Chirilă a cucerit argintul în proba de 500 de metri. Proba de 1000 de metri nu a fost în program.

RadioRomaniaInternational · Sport Club RRI – 23.08.2023

23 August 2023
UE, pregătită să devină mare producător de semiconductori

Regulamentul care consolidează ecosistemul european al semiconductorilor, denumit Actul privind cipurile, a fost aprobat marți de către Consiliul UE. Noul regulament urmărește să creeze condițiile pentru dezvoltarea unei baze industriale europene în domeniul semiconductorilor, să atragă investiții, să promoveze cercetarea și inovarea și să pregătească Europa pentru eventuale crize viitoare în aprovizionarea cu cipuri. După cum se arată într-un comunicat al Consiliului.

Pentru a atinge obiectivele Actului privind cipurile, Comisia Europeană a propus trei piloni esențiali: Inițiativa “Cipuri pentru Europa, pentru a sprijini consolidarea capacităților tehnologice la scară largă; un cadru pentru a asigura securitatea aprovizionării și reziliența prin atragerea de investiții; un sistem de monitorizare și de răspuns la crize, pentru a anticipa deficitul de aprovizionare și a oferi răspunsuri în caz de criză.

Executivul comunitar estimează că Inițiativa “Cipuri pentru Europa va mobiliza 43 de miliarde de euro în investiții publice și private, iar 3,3 miliarde de euro din această sumă va proveni din bugetul Uniunii. Investițiile se vor realiza în cea mai mare parte prin intermediul unei întreprinderi comune (Chips), cea care asigură un parteneriat public-privat între Uniune, mediul privat și statele membre.

“Odată cu Actul privind cipurile, Europa va fi un lider în cursa mondială a semiconductorilor. Vedem deja funcționarea în practică: noi instalații de producție, noi investiții, noi proiecte de cercetare. Iar pe termen lung, acest lucru va contribui, de asemenea, la renașterea industriei noastre și la reducerea dependențelor noastre externe, a declarat Héctor Gómez Hernández, ministrul industriei, comerțului și turismului din Spania, țară care deține președinția rotativă a Consililui UE.

Uniunea Europeană are mult de recuperat în fața liderilor mondiali de pe piața de semiconductori (China, SUA, Coreea de Sud, Taiwan), fiind în mare măsură dependentă de cipurile produse în străinătate, în special în Asia, fapt ce a devenit și mai evident în timpul crizei COVID-19. De asemenea, producătorii de semiconductori din UE se lovesc și de accesul greu la metale rare precum galiu şi germaniu, esențiale în producția de cipuri.

Tot marți, Germania a făcut un pas important în această direcție. Cea mai mare economie din blocul comunitar a anunțat că va investi, în următorii ani, aproximativ 20 de miliarde de euro în industria de semiconductori, informează agenția Reuters, citată de Agerpres. Berlinul a reuşit să convingă mai mulți mari producători mondiali de cipuri să construiască uzine în Germania prin oferirea de subvenții, cu ajutorul noii strategii a UE privind semiconductorii.

Grupul american Intel a anunţat încă din luna iunie că își propune o investiție de circa 30 de miliarde de euro pentru a construi două uzine de cipuri la Magdeburg, ceea ce reprezintă cea mai mare investiție străină făcută vreodată în Germania. Compania americană ar urma să primească aproximativ 10 miliarde de euro, din cele 20 de miliarde investite de partea germană. Cealaltă jumătate din suma anunțată de autoritățile germane va merge către alți producători renumiți pe piața de cipuri.

Surse infografice: Consiliul European / Consiliul Uniunii Europene

25 July 2023
Retrospectiva săptămânii 02.07 – 08.07.2023

Premierul Marcel Ciolacu în vizită în Germania

Premierul român, Marcel Ciolacu, a făcut o vizită de două zile la Berlin, în cadrul căreia s-a întâlnit cu cancelarul Olaf Scholz. Acesta a reafirmat susţinerea ţării sale pentru aderarea României la Spaţiul Schengen în acest an. La rândul său, Marcel Ciolacu a subliniat importanţa cooperării bilaterale şi potenţialul semnificativ pe care aceasta îl oferă, în condiţiile în care Germania este cel mai important partener comercial al României. În cadrul întâlnirii bilaterale s-a discutat despre securitatea pe flancul estic al NATO şi despre următorul summit al Alianței de la Vilnius, de săptămâna viitoare. Marcel Ciolacu a avut o întrevedere și cu reprezentanţii mediului de afaceri, Germania arătatându-se interesată de investiţii în petrochimie, de industria producătoare de îngrăşăminte, precum și de industria de materiale de construcţii din România. Vizita premierului român a cuprins întâlniri șicu reprezentanţi ai Parlamentului federal, ai diasporei şi ai industriei de apărare.Din delegația română au mai facut parte ministrul de externe, Luminiţa Odobescu, ministrul economiei, Radu Oprea, şi cel al apărării, Angel Tîlvăr.

Legile educației au fost promulgate de șeful statului

Preşedintele României, Klaus Iohannis a promulgat noile legi ale educaţiei. Fost profesor de liceu în provincie, şeful statului este promotorul proiectului România educată, lansat în 2016, cu o serie de consultări publice. Printre obiectivele acestuia se numără creşterea finanţării pentru educaţie, scăderea abandonului şcolar, reducerea analfabetismului funcţional. Legile educaţiei au fost adoptate decizional de Senat în luna mai. Au fost contestate fără succes la Curtea Constituţională de USR şi Forţa Dreptei, pentru că, între altele, ar limita dreptul la învăţătură şi ar încălca principiul egalităţii în drepturi. Legile educaţiei au fost criticate atât de Consiliul Naţional al Elevilor, cât şi de organizaţiile studenţeşti, pentru diverse prevederi considerate discriminatorii. Un studiu publicat de Eurostat în 2021, pe baza datelor din 2019, plasa România la coada clasamentului, pe locul 26 din 27 în ceea ce privește finanțarea învățământului. Reamintim că, în 2019, procentul din PIB alocat Ministerului Educației a fost de 2,92%, în 2020 – 2,9%, în 2021 – 2,39%, iar în 2022 – 2,28%. Pentru 2023, procentul din PIB alocat acestui minister este de 2,1%.

Spania susține admiterea României în Schengen

Şefa diplomaţiei de la Bucureşti, Luminiţa Odobescu, a salutat poziţia Spaniei, care exercită preşedinţia rotativă a Uniunii Europene, privind admiterea României în Spaţiul Schengen, de liberă circulaţie. Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Radio România, ea a dat asigurări că aderarea la Schengen rămâne un obiectiv prioritar al autorităţilor române. Anterior, ambasadorul spaniol la București, José Antonio Hernández Pérez-Solórzano, a reiterat susținerea ţării sale pentru aderarea României la spațiul de liberă circulaţie. El a afirmat că subiectul aderării României şi a Bulgariei vecine va fi pus pe agenda Consiliului JAI cel mai probabil în această toamnă. Pe de altă parte, săptămâna trecută, Comisia pentru petiţii a Parlamentului European a cerut, printr-o rezoluție, Consiliului European să aprobe admiterea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen la sfârşitul acestui an, subliniind că cele două state continuă să îndeplinească criteriile de aderare şi că respingerea lor a creat un sentiment antieuropean. Faptul că cele două state se află în continuare în afara spaţiului de liberă circulaţie reprezintă un impediment societal şi economic pentru firmele şi populaţiile celor două state, spun eurodeputaţii

A fost inaugurat cel mai mare pod construit vreodată în România

Preşedintele roman Klaus Iohannis a declarat că noul pod suspendat peste Dunăre de la Brăila este cea mai amplă construcţie ridicată în România în ultimele trei decenii, arătând că este o nouă dovadă că pot fi duse la capăt proiecte majore de infrastructură. Podul a fost dat in folosință și este cel mai mare ridicat vreodată în România şi al treilea ca dimensiune din Europa. Este ultimul peste Dunăre înainte de vărsarea fluviului în Marea Neagră si este proiectat să aibă o durată de viaţă de 120 ani. Cu o lungime de aproape 2 km, podul asigura prima legătură rutieră între judeţele sud-estice Brăila şi Tulcea şi va creşte potenţialul economic în zona Dobrogei. Valoarea totală a proiectului a depasit 2 miliarde de lei (400 milioane de euro), iar 85% din finanţare a fost asigurată din fonduri europene.

România devine oficial centru regional de F-16

În România va fi înfiinţat un centru regional pentru instruirea piloţilor care operează pe avioanele militare F16. Decizia a fost luată în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. Va fi o cooperare cu state aliate şi cu compania care proiectează aparatul de luptă. Iniţial vor fi pregătiţi piloţii români, iar ulterior vor participa şi piloţi din statele aliate sau partenere, inclusiv din Ucraina. Totodată, CSAT a stabilit şi obiectivele pentru Summit-ul NATO de la Vilnius, programat săptămâna viitoare. Preşedintele Klaus Iohannis va aduce din nou în prin plan aspecte care ţin de securitatea regiunii Mării Negre, iar România va continua să sprijine activ aderarea Suediei la Alianţa Nord-Atlantică.

Festivalul de muzică Neversea are loc pe malul Mării Negre

La Constanţa are loc, în aceste zile, a cincea ediţie a Festivalului Neversea, cel mai mare care are loc pe o plajă din Europa. Peste 150 de artişticoncertează pe scenele festivalului. Participa fani ai muzicii de pe toate continentele, cei mai mulţi din Marea Britanie, Germania, Statele Unite, Italia, Bulgaria şi Israel. În perimetrul festivalului şi în proximitatea lui sunt la datorie peste 1.000 de poliţişti, jandarmi, poliţişti de frontieră, inspectori anti-drog, precum şi 700 de agenţi de securitate privaţi. Organizatorii Neversea au estimat un trafic de peste 260 de mii de oameni în cele patru zile şi patru nopţi ale festivalului de la Marea Neagră care a început joi.

RadioRomaniaInternational · EVENIMENT TOP – 07.07.2023

8 July 2023
Vizita premierului român în Germania

Germania susţine România pentru ca aceasta să devină membru
cu drepturi depline al spaţiului Schengen – a declarat cancelarul german, Olaf
Scholz, în cadrul întâlnirii de la Berlin cu premierul României, Marcel
Ciolacu. Acesta s-a aflat într-o vizită de două zile în Germania, în cadrul
căreia a apreciat susținerea necondiţionată a acestei țări pentru aderarea
Bucureștiului la spaţiul de liberă circulație și, de asemenea, au fost trasate
principalele linii de acţiune dintre cele două state.În cadrul întâlnirii bilaterale s-a
discutat despre securitatea pe flancul estic al NATO şi despre următorul summit
al Alianței de la Vilnius, de săptămâna viitoare. Susţinerea acordată la
consolidarea flancului estic al NATO este una exemplară, a spus cancelarul,
precizând că România este un aliat şi partener important de încredere. Cât
privește relația bilaterală, oficialul a apreciat că țările noastre au relaţii
extrem de bune şi strânse, iar relaţiile economice bilaterale sunt
îmbucurătoare.

La rândul său, Marcel Ciolacu a declarat că îşi doreşte o
reducere a deficitului comercial dintre cele două ţări. Marcel Ciolacu: Am
discutat despre cooperarea economică şi despre cum putem dezvolta împreună atât
zona comercială, cât şi componenta investiţională, folosind inclusiv resursele
europene. Germania este partenerul comercial principal al României. Există,
însă, în continuare, un potenţial enorm de dezvoltare între cele două ţări şi
împreună am identificat noi modalităţi prin care putem să lucrăm împreună
pentru a acoperi noi pieţe. Spre exemplu, două direcţii importante sunt
participarea activă la procesul de reconstrucţie a Ucrainei sau sprijinirea
dezvoltării Republicii Moldova. În acest context, doresc să reiterez susţinerea
noastră deplină pentru Ucraina.

Germania s-a arătat interesată de investiţii în petrochimie, de industria
producătoare de îngrăşăminte, precum și de industria de materiale de
construcţii din România. Vizita premierului român în Germania a cuprins
întâlniri cu reprezentanţiai Parlamentului federal, ai mediului de afaceri,ai diasporei şi ai industriei de apărare. Potrivit lui Marcel Ciolacu,
investiţiile germane sunt aşteptate mai ales în domenii precum materialele de
construcţie sau produsele alimentare. În ceea ce priveşte energia verde,
premierul a amintit că România are în plan dezvoltarea unui parc eolian în
Marea Neagră, iar, după ce legislaţia va fi adoptată, marile companii germane
din domeniu ar putea fi atrase să facă investiţii. Cât privește diaspora,
Marcel Ciolacu le-a prezentat reprezentanţilor comunităţii de români din
Germania proiectele guvernului de la Bucureşti dedicate acesteia. Trebuie să
găsim soluţiile de a exista totuşi o comunicare între dvs. şi cei de acasă. O să
venim cu un program de start-up pentru diaspora – a declarat premierul.

RadioRomaniaInternational · Nota 1 – 06.07.2023

6 July 2023
Ligăturli româno-ghirmani, fapti muabeti Bucureşti

Vizita a prezidentului ali Ghirmănie, Frank Walter-Steinmeier, tru România şi ligăturli româno-ghirmani intense a kirolui ditu soni scoati tu vidială caractirlu privilegiat, cu valenţe strateghiţi, a ligăturloru anamisa di aţeali dauă văsilii. Declarația easti a șeflui a statlui român, Klaus Iohannis, cari lu apruke, București, pi omologlu a lui di Berlin.

“Avem un dialog politic consistentu tru plan bilateral şi european, ună cooperare economică vărtoasă şi ligături interumane vărtoasi, di itia a comunitatillei româneşti ditu Ghirmănie şi minoritatillei ghirmane ditu Româniaˮ, spusi Klaus Iohannis. El işhiși membru a minoritatillei ghirmane, Iohannis cundille că aesti comunităţ easti puntea yie di ligătură anamisa di aţeali dauă societăţ, iara contribuţia a lor la dizvultarea ligăturăllei româno-ghirmane easti multu di simasie tru plan cultural, suţial, economic, ama și tru alti dumenii.

Ghirmania easti, di mulţă añi, protlu partener comercial ali Românie, anlu tricut nreghistrânda alăxeri bilaterali di pisti 40 di miliardi di euro, scoasi tru migdani caplu a statlui român, cari adăvgă că pisti 25.000 di companii cu participaţie ghirmană şi pisti 5,5 miliardi di euro aportu di capital suţialu fac ditu aestă văsilie doilu mari investitor tru economia românească.

Pi di altă parte, aţelli doi lideri zburără și ti aderarea Româniillei tru Schengen. Ghirmania easti, di multu kiro, di părere că loclu ali Românie easti tru spaţiul di libiră urdinari, spusi prezidentulu federal Frank-Walter Steinmeier, cari cundille că vini tru vizită la soţ. “Pot s’vă asiguripsescu că agiutorlu a nostru ta să-lli căndăsească şi pi atelli tsi shed tu ună parti va s’ducă nitiˮ, nica spusi prezidintulu ali Germanie. Aderarea lipsea să s’facă tru 2011, ama fu amânată di itia a opozițiillei niscăntili craturi membri. Un altu subiect di muabeti lu reprezentă și catandisea di securitati ditu reghiunea ali Amarea Lae.

“Feaţimu isapea ti fuvirserli şi cundillemu că, deadunu – România, Ghirmănia şi alanţă aliaţ ditu cadrul NATO, himu vărtoşi şi putem s’asiguripsimu securitatea a văsiliiloru a noastri, declară Iohannis. El ălli haristusi a prezidentului ghirman di itia că văsilia-a lui ndrupaşti anvărtuşearea a Flancului Estic al NATO şi ti participarea la structurile aliati ditu România.

Frank-Walter Steinmeier s-andămusi și cu premierul Nicolae Ciucă, muabeţli hiinda axate pi duţearea ninti a dizvoltarillei a cooperarillei tru plan bilateral şi tru contextul UE şi NATO. Oficialu român spusi că ndreapsi cu prezidentulu ghirmanu criştearea a colaborarillei anamisa di aţeali dauă văsilii tru cadrul a bloclui comunitar şi al NATO, tra s’ţănă keptu andicra di provocărli actuale, nu maş a aţiloru tru materie di securitate, ama şi aţilor tru plan economic şi social. Aţelli doi cundilleară şi simasia ti ţăneari unitatea europeană şi euroatlantică tru asiguripsearea andruparillei ti Ucraina.

Autoru: Leyla Cheamil

Armânipsearea: Taşcu Lala

25 May 2023
Relaţiile româno-germane, examinate la Bucureşti

Vizita preşedintelui Germaniei, Frank Walter-Steinmeier, în România şi contactele româno-germane intense din ultima perioadă evidenţiază caracterul privilegiat, cu valenţe strategice, al relaţiilor dintre cele două ţări. Declarația îi aparține șefului statului român, Klaus Iohannis, care l-a primit, la București, pe omologul său de la Berlin.

Avem un dialog politic consistent în plan bilateral şi european, o cooperare economică solidă şi legături interumane puternice, datorită comunităţii româneşti din Germania şi minorităţii germane din Româniaˮ, a spus Klaus Iohannis. El însuși membru al minorității germane, Iohannis a subliniat faptul că aceste comunităţi reprezintă puntea vie de legătură dintre cele două societăţi, iar contribuţia lor la dezvoltarea relaţiei româno-germane este extrem de importantă în plan cultural, social, economic, dar și în alte domenii.

Germania este, de mulţi ani, primul partener comercial al României, anul trecut înregistrând schimburi bilaterale de peste 40 de miliarde de euro, a evidențiat șeful statului român, care a adăugat că peste 25.000 de companii cu participaţie germană şi peste 5,5 miliarde de euro aport de capital social fac din această țară al doilea mare investitor în economia românească.

Pe de altă parte, cei doi lideri au discutat și despre aderarea României în Schengen. Germania este, de multă vreme, de părere că locul României este în spaţiul de liberă circulație, a reafirmat preşedintele federal Frank-Walter Steinmeier, care a subliniat că a venit în vizită la prieteni. Pot să vă asigur că sprijinul nostru de a-i convinge şi pe cei care stau într-o parte va continuaˮ, a mai spus președintele Germaniei. Aderarea ar fi trebuit să aibă loc în 2011, însă a fost amânată din cauza opoziției unor state membre. Un alt subiect de discuție l-a reprezentat și situaţia de securitate din regiunea Mării Negre.

Am evaluat ameninţările şi am conchis că, împreună – România, Germania şi ceilalţi aliaţi din cadrul NATO, suntem puternici şi putem să asigurăm securitatea ţărilor noastre’, a declarat Iohannis. El i-a mulţumit preşedintelui german pentru că ţara sa susţine consolidarea Flancului Estic al NATO şi pentru participarea la structurile aliate din România.

Frank-Walter Steinmeier s-a întâlnit și cu premierul Nicolae Ciucă, discuţiile fiind axate pe continuarea dezvoltării cooperării în plan bilateral şi în contextul UE şi NATO. Oficialul român a afirmat că a stabilit cu preşedintele german intensificarea colaborării dintre cele două ţări în cadrul blocului comunitar şi al NATO, pentru a face faţă provocărilor actuale, nu numai celor în materie de securitate, dar şi celor în plan economic şi social. Cei doi au subliniat şi importanţa menţinerii unităţii europene şi euroatlantice în asigurarea sprijinului pentru Ucraina.

RadioRomaniaInternational · Nota 2 – 25.05.2023

25 May 2023
Sărbători tru meslu mai

Istoria ndreapsi tră ateali ditu soni trei dzăli ditu prota decadă a meslui mai evenimente importante tră lumea tută, tră Europa și tră români. Acăţamu arada alliumtrea di triţeari a kirolui, număsită cronologie, și himu tru anlu 1950, la 9 mai, cându Robert Schuman, ministrul francez de externe, ghivăsi legendara Declarație cari băgă thimeallili a instituțiilor ti unificarea europeană. Tru declarație să zburaşti ti “Europa” ca simbol a unitatilleli continentu, tru ună zodie a iriñillei. Pripunirli a Declarației Schuman ditu 1950 apufuseaşti un proiect concret, un program cu jgllioati limbidi di unificari efectivă a activitatillei economică. Fu thimilliusită Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO), prima instituție europeană supranațională, la cari loa parti șasi țări: Franţa, Germania, Italia, Ţările de Jos, Belgia şi Luxembourg. S’băga sum viglleari și ună reglementare unică, a statilor participante, producția di cărbune și cileki, atea cari avea data armati a olimlui ţi tamam s’avea bitisită.

V4siliili ţi avea faptă prota jgllioata, ditu videala ali Declarație Schuman ditu 9 mai 1950, s’avea ampulisită cabaia tru aestă a doua conflagrație mondială. Polimlu s-avea bitisită cu 5 ani și ună dzuuă ninti ca ministrul francez s’pripună planul construcției europene. Capitularea ali Germanie, cari nsimna bitisita a polimlui, cunuscu momente nilimbidz. Prota ki prota, Germania capitulă la Rheims, tru Franța, noaptea, tru protili sihăţ a dzuuăllei di 7 di mai. Sovietiţlli caftă ună capitulare la Berlin, și dinintea a forțelor al Stalin. S’duc și aesti negocieri cari apufusescu dănăsearea alumtiloru la oara 23 a dzuuăllei di 8 di mai. Ama după oara ali Moscovă eara dzuua di 9 di mai 1945, aesta hiinda Dzuua ali Victorie tră Uniunea Sovietică. Aestă dzuuă easti sărbătorită și tru aestu kiro, tru Piața Roșie, acă, atumţea, tru 1945, alumtili a Doilui Polimu Mondial s’dusiră ninti contra ali Japoniei, cari avea s’capituleadză tamam tu meslu agustu, după bombardamentele atomiţi de la Hiroshima și Nagasaki. Iara adză, Rusia sărbăturiseasti Dzuua ali Victoriei sovietică, la 9 di mai, hiinda ună văsilie tru mplin polimu di fuvirseari, cata cum aţelu nkisitu di Hitler.

Tră români, 9 și 10 di mai au semnificații ahăndoasi și speciale, pi ningă ateali internaționale și europene ma nsusu arădăpsiti. Nă minduimu prota ş-prota la anlu 1877, cându un nău poimu şidea s’nkisească anamisa di dauă imperii, aţelu arus și aţelu otoman, pisti caplu a românilor ama tru văsilia a lor. Bucureștiul simneadză un tratat cari da izini a rușilor să-și treacă askerili tru sudul a Dunării, tru condiții stricte, tră atea că și atumţea askerili aruse avea adetea s’yina ama s-nu mata s’toarnă. Parlamentarii caftă limbidzări și agiung s’voteadză, tru ateali dauă camere parlamentare, la 9 mai 1877, ună moțiune cari declară independența ali Românie. A daua dzuuă s’umplea 11 ani de la alinarea pi tron a v4sillelui Carol I, prot;lu văsille a românilor. Ase, la 10 mai 1877, văsillelu andrupasti acțiunea parlamentară simnânda declarația adoptată de alepţălli a farăllei. Ase, dzuua a monarhiei ditu România, 10 Mai, aminta fortumaa istorică a proclamarillei independenței. Tru scurtu kiro, askerili aruse, cari duţea un polimu greu, tru sudul Dunării, contra a turţăloru, s-vidzură tru impas și căftară agiutoru a românilor, direct a văsillelui Carol I. Românii llia parti giuneaşti la alumti, llia nica si apala di pridari di la șeflu a askeriloru otomane, Osman Pașa.

Ase, independența României fu amintată cu curbani eroică, pi câmpul di alumtă. 10 mai eara ditu 1866 dzuua națională a Principatelor Române Unite. Atumţea, tru aţea dzuuă, principele Carol, ţi fu aleptu di mărli puteri europene ale momentului să’lki llia loclu al Alexandru Ioan Cuza, intra București. Tru 1859, Moldova și Muntenia alidzea idyea persoană pe tronul de la Iași și aţelu di București, realizându-se unirea de facto a atiloru dauă state românești. Ama aesta unire eara multu crehtă asi că românii aflară ceareia ti aduţeari pi tron a unui principe xenu. Sum domnia al Carol, România amintă apufusitu cătă modernizare. După epopeea independențăllei, ditu 1877, România agiundzi regat iar domnitorlu Carol easti ncurunat, la 10 mai 1881, ca văsille ali României. Puțăne coincidențe aflamu tu aestă prezentare, multe date comune, ama, dusiră la ascumbusearea a energiilor tră băgarea tru lucru a niscăntoru realizări istorice. Tute, tru ateali ditu soni trei dzăli a protăllei decadă a meslui mai.

Autoru: Marius Tiţa

Armânipsearea: Taşcu Lala

14 May 2023
Sărbători în luna mai

Istoria a aranjat pentru ultimele trei zile din
prima decadă a lunii mai evenimente importante pentru lumea întreagă, pentru
Europa și pentru români. Mergem în ordinea inversă a trecerii timpului, numită
cronologie, și ne aflăm în anul 1950, la 9 mai, când Robert Schuman, ministrul
francez de externe, a citit legendara Declarație ce a pus bazele instituțiilor
unificării europene. În declarație se vorbește despre Europa ca simbol al
unității continentului, într-o zodie a păcii. Propunerile Declarației Schuman
din 1950 stabilește un proiect concret, un program cu pași clari de unificare
efectivă a activității economice. A fost creată Comunitatea Europeană a
Cărbunelui şi Oţelului (CECO), prima instituție europeană supranațională, la
care participau șase țări: Franţa, Germania, Italia, Ţările de Jos, Belgia şi
Luxembourg. Se puneau sub un control și o reglementare unică, a statelor
participante, producția de cărbune și oțel, cea care oferise arme războiului ce
tocmai se încheiase.

Țările ce au făcut primul pas, în lumina Declarației
Schuman din 9 mai 1950, se războiseră cu încrâncenare în această a doua
conflagrație mondială. Războiul se încheiase cu 5 ani și o zi înainte ca
ministrul francez să propună planul construcției europene. Capitularea
Germaniei, care înseamnă sfârșitul războiului, a cunoscut momente neclare.
Întâi, Germania a capitulat la Rheims, în Franța, noaptea, în primele ore ale
zilei de 7 mai. Sovieticii cer o capitulare la Berlin, și în fața forțelor lui
Stalin. Se duc și aceste negocieri care stabilesc încetarea focului la ora 23 a
zilei de 8 mai. Dar după ora Moscovei era deja ziua de 9 mai 1945, aceasta
fiind Ziua Victoriei pentru Uniunea Sovietică. Această zi este sărbătorită și
în prezent, în Piața Roșie, deși, atunci, în 1945, luptele Celui de al Doilea
Război Mondial au continuat împotriva
Japoniei, care avea să capituleze tocmai în luna august, după bombardamentele
atomice de la Hiroshima și Nagasaki. Iar astăzi, Rusia sărbătorește Ziua
Victoriei sovietice, la 9 mai, fiind o țară în plin război de agresiune, precum
cel declanșat de Hitler.

Pentru români, 9 și 10 mai au semnificații profunde și
speciale, pe lângă cele internaționale și europene mai sus evocate. Ne gândim
în primul rând la anul 1877, când un nou război stătea să izbucnească între
două imperii, cel rus și cel otoman, peste capul românilor dar în țara lor.
Bucureștiul semnează un tratat care permite rușilor să-și treacă trupele spre
sudul Dunării, în condiții stricte, pentru că și atunci trupele ruse aveau
obiceiul să vină dar să nu mai plece. Parlamentarii cer lămuriri și ajung să
voteze, în cele două camere parlamentare, la 9 mai 1877, o moțiune care declară
independența României. A doua zi se împlineau 11 ani de la urcarea pe tron a
regelui Carol I, primul rege al românilor. Astfel, la 10 mai 1877, regele
susține acțiunea parlamentară semnând declarația adoptată de aleșii nației. Astfel,
ziua monarhiei din România, 10 Mai, primea încărcătura istorică a proclamării
independenței. În scurt timp, trupele ruse, care duceau un război greu, în
sudul Dunării, împotriva turcilor, s-au trezit în impas și au cerut ajutorul
românilor, direct regelui Carol I. Românii participă eroic la lupte, primesc
chiar spada predării de la șeful trupelor otomane, Osman Pașa.

Astfel,
independența României a fost obținută cu jertfe eroice, pe câmpul de luptă. 10
mai era din 1866 ziua națională a Principatelor Române Unite. Atunci, în acea
zi, principele Carol, ce fusese ales de marile puteri europene ale momentului
să îl înlocuiască pe Alexandru Ioan Cuza, intra în București. În 1859, Moldova
și Muntenia alegea aceeași persoană pe tronul de la Iași și cel de la
București, realizându-se unirea de facto a celor două state românești. Dar
această unire era foarte fragilă astfel că românii au găsit soluția în aducerea
pe tron a unui principe străin. Sub domnia lui Carol, România a evoluat hotărât
spre modernizare. După epopeea independenței, din 1877, România devine regat
iar domnitorul Carol este încoronat, la 10 mai 1881, ca rege al României.
Puține coincidențe găsim în această prezentare, multe date comune, însă, au
generat mobilizarea energiilor pentru înfăptuirea unor realizări istorice.
Toate, în ultimele trei zile ale primei decade a lunii mai.

14 May 2023
Americañilli tru România tru a daua giumitate a añilor 1940

Ligăturli româno-americane cunuscură ună slăbinţă iruşi tru kirolu a doilui polimu mondial. Aflate tru taburi ancuntrati, România și SUA erau adversare di itii conjuncturale, nu tră itia că avea un meru ali discordie ti ampărţari. România avea ndrupătă Germania tra s’afirească di fuvirsearea URSS, kiro tu cari SUA era aliate cu URSS di itia că alumta diadunu contra ali Germanie.

Cu tute aeastea, România și SUA ţănură ligături minimale cari lă agiută să s’aproaki. Un exemplu fu lagărlu tră prizonierlli americani cădzuț tru România ti cari zbură Gheorghe M. Ionescu, americanofil și membru al Partidului Național Țărănesc, intervievat tru anlu 2004 di Centrul di Istorie Orală ditu Radiodifuziunea Română. Aproapea di comuna Geamăna ditu giudiţlu Argeș (centru-sud) avea un aerodrom militar german di iu avioanele germane intercepta aviația americană atumţea cându aesta ahurhi s’arucă topi ti zona. “Fu ună alumtă aeriană pisupra a comunăllei. Cădzură americanii, ieşiră ditu niori optu paraşutişti tră atea că un bombardier B-26 avea optu servanţi. Ditu elli, patru cădzură morţă cu paraşutele şi patru pliguiţ. Alli dusi vimtulu pritu ună pădure, largu cătă Cireşu. Apărarea civilă, primăria, trupele militare s-ascumbusiră, aşuira goarna s’nidzemu s’lli-acăţămu. Mini neşu, să-lli acaţă aţelli cari spunea că parașutiștilli făţea arali, că ti aţea s’avea arcată. Elli s’avea arcată, măraţlli, că lă si frămsi avionlu. Americanilli işiră ditu pădure și s-prodiadiră. Lli-alinară tu dauă caroţi şi lli-dusiră Piteşti, la spital, iu eara ghini mutriţ şi vindicaţ.”

Cu spirit di fair-play, adversarllii ali Românie haristusiră tră umanitatea cu cari fură mutriţ prizonierlli americani. Gheorghe M. Ionescu. “După vără mesu să spusi la Radio Londra: “Haristusimu a yeaturlui Nelecu”, chirurgul şi şeflu a spitalui, “tră atenţia şi turlia cum fură mutriţ askirladzlli americani şi ălli vindicară”. Cadialihea că după ţi s’vindicară ălli dusiră tru lagăr, la Predial, iu româñilli avură un purtaticu tiñisitu cu askirladzlli americani. Avea conferinţe, giucau tenis, era ună turlie di staţiune di arihati, nu ca un lagăr di prizonieri ași cum făţea ruşii. Pe aţelli patru morţă lli-ngrupămu tu mirmiţălli ditu Lăceni, la bisearica al Badia Cârstei. Avea cathi un medalion, cum u avea numa, ţi regiment era, câţi ani avea, tute datile ţivile. Americanilli avea isapa a loru di tamamu şi nu tricu vahi niţi ună săptămână i 10 dzăli după 23 august 1944 şi viniră, ălli dishumară și ălli dusiră pi cathi unu tru Oklahoma, iu avea domiciliul şi familia.”

Gheorghe Barbul, secretarul personal a mareșalui Ion Antonescu, tru un dialog cu istoriclu Vlad Georgescu ditu 1984 la Radio Europa liberă, spusi că acă inamice, România și SUA păzărăpsea. “Prota ligătură direct cu americanii s-feeaţi Stockholm di cătră Rădulescu, directorul di cabinet al Mihai Antonescu. Interlocutorlu a lui fu un observator personal al Roosevelt tru Europa, observator cari nu avea ună hari ufiţială. Prezidintulu a Statelor Unite ufilisea aestu sistem tra s’nu ufilisească calea diplomatică normală şi neise ta s’nu aibă cutugurseri di partea a aliaţilor a lui că mutreaşti altă turlie andicra di elli. Rezultatlu aliştei ntrividiari fu spus minutişu di Mihai Antonescu aestă turlie: prezidintulu Roosevelt s’ntriba cu gaile cari va shibă linia di joncţiune tru Europa anamisa di armatele americane şi sovietiţi. Aestă comunicari faptă di Rădulescu adusi un efect ahăndosu la Bucureşti. Mareşalu Antonescu s’dukea confirmat tru isapea a lui că rezistănda militar dinintea a aruşilor şi ma lli-ambudyiusea s’intră tru linia Europei, el făţea un serviciu nu maş ali României, ama şi a anglo-americanilor.”

După azvindzearea ali Germaniei ditu 1945, aputrusită di askerea sovietică, România nu putea dicât s’aibă nădia că diplomația americană va s’poată s-u-ascapă di perspectiva comunizarillei. Atumţea alănceaşti aştiptarea ti dibarcarea a americanilor tru Balcani cari am ava s’hibă ună iluzie. Fruntașlu liberal Radu Câmpeanu mărturisea ama tru anul 2000 că emisarlli americani lă avea spusă a politicienilor români că SUA avea ună influență multu slabă tru România. “Nicolae Penescu ăñi pirmitusi aestă scenă faptă tu bitisita al 1944. PNȚ ş-ţănea dosarele cu niscănti rapoarte secrete ică situații secrete la un domn Melbourne. Era un ofițer di la ună misiune americană cari avea relații cu partidile politiţi. Aestu Melbourne avea apartamentul pi ningă Gărdina Icoanei. Și țărăniștilli avură ananghi di ună carti cari era tru dosar la Melbourne. După ţi vidzură dosarlu şidură oi un café ică ună dulţeami, și lă spusi ași Melbourne: lipseaşti s’vă spun că noi nu avem puteare aoa, puterea u ari Moscova. Căftaț s’vă akicăsiţ cu elli și căftaț să zburăţ cu elli. S’toarnă la Maniu și-lli spun ţi lă avea spsuă Melbourne. Și Maniu lli-apăndăseaşti, anda băgă mâna pi mâna a lui, că va nidzemu ninti cu ţi minduim noi.”

Cu tuti că istoria li feaţi ahoryea ditu 1945 până tru 1989, România și SUA armasiră cu tiñiseari un alantu. Iar după 1989, ligăturli bilaterale viniră pi aradă, ași cum s’aştipta.

Autoru: Steliu Lambru

Armânipsearea: Taşcu Lala

28 April 2023
Danemarca: Prelungirea perioadei de efectuare a controalelor la frontiera cu R.F. Germania

Autoritățile daneze au anunțat prelungirea perioadei de efectuare a controalelor la frontiera de stat cu R.F. Germania până la data de 11 noiembrie 2023, informează Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE).

Din 12 mai 2023 vor fi sistate controalele la frontieră cu Suedia și vor înceta verificările periodice de intrare în porturi și pe legătura fixă Øresund.

Românilor li se recomandă să aibă în permanență asupra lor, pe timpul călătoriei, un act de identitate valabil (pașaport sau carte de identitate națională).

Asistenţă consulară poate fi solicitată la numărul de telefon al Ambasadei României la Copenhaga: +4539407177, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență. De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi numărul de telefon de permanență al misiunii diplomatice a României în Regatul Danemarcei: +4527355537.

MAE recomandă cetățenilor români consultarea paginilor de Internet: http://copenhaga.mae.ro, www.mae.ro. Cetăţenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia Călătoreşte în siguranţă (www.mae.ro/app_cs), care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie.

25 April 2023
Americanii în România în a doua jumătate a anilor 1940

Relațiile româno-americane au cunoscut o deteriorare
galopantă în timpul celui de-al doilea război mondial. Aflate în tabere opuse, România și SUA erau adversare din
cauze conjuncturale, nu pentru că aveau un măr al discordiei de împărțit. România se alăturase Germaniei pentru a se proteja de
agresiunea URSS, în timp ce SUA erau aliate cu URSS deoarece luptau împreună
împotriva Germaniei.

Cu
toate acestea, România și SUA au păstrat contacte minimale care le-au ajutat să
se reapropie. Un exemplu a fost lagărul pentru prizonierii americani căzuți în
România despre care a vorbit Gheorghe M. Ionescu, americanofil și membru al
Partidului Național Țărănesc, intervievat în anul 2004 de Centrul de Istorie
Orală din Radiodifuziunea Română. În apropiere de comuna Geamăna
din județul Argeș (centru-sud) exista un aerodrom militar german de unde
avioanele germane au interceptat aviația americană atunci când aceasta a început
să bombardeze zona. A
fost luptă aeriană deasupra comunei. Au căzut americanii, au ieşit din nori opt
paraşutişti pentru că un bombardier B-26 avea opt servanţi. Dintre ei, patru au
căzut morţi cu paraşutele şi patru răniţi. I-a dus vântul printr-o pădure,
încolo, înspre Cireşu. Apărarea civilă, primăria, trupele militare s-au
mobilizat, suna goarna să ne ducem să prindem. Eu nu m-am dus, să-i prindă ăia
care ziceau că parașutiștii făceau rău, că de-aia se aruncaseră. Ei se aruncaseră,
săracii, că le sfărâmaseră avionul. Americanii au ieşit din pădure și s-au
predat. I-au îmbarcat în două căruţe şi i-au dus la Piteşti, la spital, unde au
fost foarte bine trataţi şi vindecaţi.

Cu spirit de fair-play, adversarii
României au mulțumit pentru umanitatea cu care fuseseră tratați prizonierii
americani. Gheorghe M. Ionescu. După
vreo lună s-a spus la Radio Londra: Mulţumim doctorului Nelecu, chirurgul şi
şeful spitalului, pentru atenţia şi îngrijirea pe care a dat-o soldaţilor
americani şi i-a vindecat. Bineînţeles că după ce s-au vindecat i-au dus în
lagăr, la Predeal, unde trebuie ştiut că românii s-au purtat foarte bine cu
soldaţii americani. Aveau conferinţe, jucau tenis, era un fel de staţiune de
odihnă, nu ca un lagăr de prizonieri așa cum făceau ruşii. Pe cei patru morţi
i-am îngropat la cimitirul din Lăceni, la biserica lui Badea Cârstei. Avea
fiecare medalion, cum îl chema, ce regiment era, câţi ani avea, toate datele
civile. Americanii aveau evidenţa lor exactă şi n-a trecut poate o săptămână
sau 10 zile după 23 august 1944 şi au venit, i-au deshumat și i-a dus pe
fiecare în Oklahoma, unde aveau domiciliul şi familia.

Gheorghe Barbul, secretarul personal al mareșalului Ion
Antonescu, într-un dialog cu istoricul Vlad Georgescu din 1984 la Radio Europa
liberă, a spus că deși inamice, România și SUA negociau. Primul contact direct cu americanii s-a făcut la Stockholm
de către Rădulescu, directorul de cabinet al lui Mihai Antonescu.
Interlocutorul său a fost un observator personal al lui Roosevelt în Europa,
observator care nu avea o calitate oficială. Preşedintele Statelor Unite
recurgea la acest sistem pentru a nu utiliza calea diplomatică normală şi deci
pentru a nu-şi atrage reproşuri din partea aliaţilor săi că ar trata în mod
separat de ei. Rezultatul acestei întrevederi a fost rezumat de către Mihai
Antonescu în felul următor: preşedintele Roosevelt se întreba cu îngrijorare
care va fi linia de joncţiune în Europa între armatele americane şi sovietice.
Această comunicare făcută de Rădulescu a produs un efect profund la Bucureşti.
Mareşalul Antonescu se simţea confirmat în analiza lui că rezistînd militar
ruşilor şi împiedicîndu-i să pătrundă în linia Europei, el făcea un serviciu nu
numai României, ci şi anglo-americanilor.

După înfrângerea Germaniei din 1945, ocupată de armata
sovietică, România nu putea decât spera că diplomația americană o va putea
salva de perspectiva comunizării. Atunci apare așteptarea debarcării
americanilor în Balcani care însă se va dovedi o iluzie. Fruntașul liberal Radu
Câmpeanu mărturisea însă în anul 2000 că emisarii americani le spuseseră
politicienilor români că SUA aveau o influență foarte slabă în România. Nicolae Penescu mi-a povestit
următoarea scenă petrecută la sfârșit de 1944. PNȚ își țineau dosarele cu
anumite rapoarte secrete sau situații secrete la un domn Melbourne. Era un
ofițer de la misiune americană care avea relații cu partidele politice. Acest
Melbourne avea apartamentul pe lângă Grădina Icoanei. Și țărăniștii au avut nevoie
de o hârtie care era în dosar la Melbourne. După ce au văzut dosarul au stat la
o cafea sau la dulceață, și le-a spus așa Melbourne: trebuie să vă spun că noi
nu avem putere aici, puterea îi aparține Moscovei. Căutați să vă înțelegeți cu
ei și căutați să vorbiți cu ei. Se întorc la Maniu și-i spun ce le spusese
Melbourne. Și Maniu îi răspunde, punând mâna pe mâna lui, că vom merge înainte
cu ce credem noi.

Cu toate că istoria le-a separat din 1945 până în 1989,
România și SUA au rămas cu afinități reciproce. Iar după 1989, relațiile
bilaterale au revenit la firescul lor, așa cum era de așteptat.

RadioRomaniaInternational · Pro Memoria – 24.04.2023

24 April 2023
Olaf Scholz, vizită în România

Cancelarul federal Olaf Scholz va sosi pe 3 aprilie 2023 pentru o vizită România, anunţă Ambasada Republicii Fedarele Germania la Bucureşti. Cancelarul va fi primit la București mai întâi de președintele României, Klaus Iohannis. Vor fi discutate teme bilaterale, precum şi subiecte de politică europeană, securitate și energie. După discuții este prevăzută o conferință de presă comună.

Şeful Executivului german va discuta şi cu prim-ministrul României, Nicolae Ionel Ciucă, iar apoi cancelarul Scholz și președintele Iohannis se vor întâlni cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, pentru o discuție comună. În cadrul acesteia se vor aborda aspecte cu privire la susținerea în continuare a Republicii Moldova. Totodată, Cancelarul Scholz va purta un dialog și cu președintele Camerei Deputaților, Ion-Marcel Ciolacu, dar și cu reprezentanți ai minorității germane din România.

Vizita cancelarului federal Olaf Scholz subliniază importanţa semnificativă a relațiilor noastre bilaterale cu România, care sunt mai apropiate și mai de încredere ca niciodată. Prin această vizită, transmitem împreună cu partenerii noștri români un semnal important al unităţii Europei, mai ales în aceste vremuri dificile ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”, a declarat ambasadorul german Peer Gebauer.

31 March 2023