Faimosul Ovidiu Lipan Ţăndărică, muzician, compozitor și baterist român, cunoscut ca membru a două formații marcante de muzică rock din România: Roșu și Negru și Phoenix, care a trăit şi activat atât în România, cât şi în Germania.
Faimosul Ovidiu Lipan Ţăndărică, muzician, compozitor și baterist român, cunoscut ca membru a două formații marcante de muzică rock din România: Roșu și Negru și Phoenix, care a trăit şi activat atât în România, cât şi în Germania.
Personalitate a muzicii româneşti, Mircea Florian, care trăieşte şi activează în România şi în Germania, unde a emigrat spre sfârşitul anilor `80, compozitor- inclusiv de muzică de film şi teatru, poet, solist vocal, instrumentist, artist multimedia, creator al mai multor formaţii muzicale (Zburătorii, Florian din Transilvania sau Ceata Melopoică), coordonator al Fundației Mircea Florian, implicate în susţinerea Şcolii de vară Viitorul unui străvechi instrument — Tulnicul”, organizate la Bobald, în judeţul Satu-Mare.
În Republica Federală Germania luni, 13 martie 2023, urmează să fie organizate greve pe aeroporturile din Berlin (Berlin Brandenburg), Hamburg, Hanovra și Bremen. Cursele aeriene operate de aceste aeroporturi pot înregistra perturbări, informează Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE).
Informaţii suplimentare pot fi obţinute accesând paginile web ale respectivelor aeroporturi https://www.munich-airport.de/, https://www.frankfurt-airport.com/de.html, https://www.hamburg.de/flughafen/, https://www.dortmund-airport.de/, https://www.hannover-airport.de/, https://www.bremen-airport.com/, https://www.flughafen-stuttgart.de/.
Cetățenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale reprezentanței diplomatice și oficiilor consulare române din Republica Federală Germania, după cum urmează:
Ambasada României la Berlin: +49 3021239555, +49 30 21239514, +49 30 21239516.Consulatul General al României la Bonn: +49 228 68 38 135; +49 228 68 38 211; +49 228 68 38 244; +49 228 68 38 254Consulatul General al României la München: +49 89 553307 sau +49 89 98106143Consulatul General al României la Stuttgart: +49 711.664.86.11, +49 711.664.86.12, +49 711.664.86.13, +49 711.664.86.14, +49 711.664.86.15.
În cazul unei situaţii urgente, pot fi apelate telefoanele de permanență: +491601579938 (Berlin), +491735757585 (Bonn), +491602087789 (München), +491716813450 (Stuttgart).
MAE recomandă consultarea paginii web www.mae.ro și reamintește faptul că cetățenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziție aplicaţia Călătoreşte în siguranţă (www.mae.ro/app_cs), care oferă informații și sfaturi de călătorie.
Mani Neumann din Germania, supranumit și Der Teufelsgeiger (”Violonistul Diavolului”), fost membru al trupei Phoenix, membru al formației trio farfarello, pornește într-un turneu în zeci de orașe din România, în trei etape în 2023. Translator: Ovidiu Lipan Țăndărică. (partea I)
realizatoare: Carmen Pelin
Constantin Flondor, artistul născut la Cernăuţi, care trăieşte la Timişoara, co-fondator al grupărilor de referinţă pentru arta românească 111, Sigma şi Prolog, decorat cu Ordinul Meritul Cultural, distins cu Premiul Academiei Române, fost profesor şi decan al Facultăţii de Artă de la Universitatea de Vest din Timişoara, fost profesor invitat la Sommerakademie Beratzhausen din Germania. Refugiat în anii `40 împreună cu familia din calea ruşilor la Bucureşti, Constantin Flondor este descendent, pe linie paternă, al lui Iancu cavaler de Flondor, care a avut un rol important în Unirea Bucovinei cu Regatul României din 1918, iar pe linie maternă – al lui Nicolai Ivasiuc, pictor bucovinean onorat de ucrainieni.
Sindicatul VERDI (Uniunea Sindicatelor din Servicii) din Germania a anunțat pentru vineri, 17 februarie 2023, organizarea de greve pe aeroporturile din München, Frankfurt am Main, Hamburg, Dortmund, Hanovra, Bremen și Stuttgart, informează MInisterul român al Afacerilor Externe.
Programul curselor aeriene operate pe aceste aeroporturi poate înregistra perturbări.
Informaţii suplimentare pot fi aflate prin consultarea paginilor web: https://www.munich-airport.de/, https://www.frankfurt-airport.com/de.html, https://www.hamburg.de/flughafen/, https://www.dortmund-airport.de/, https://www.hannover-airport.de/, https://www.bremen-airport.com/, https://www.flughafen-stuttgart.de/.
Asistenţă consulară la numerele de telefon ale reprezentanței diplomatice și oficiilor consulare ale României din Germania, după cum urmează: Ambasada României la Berlin: +49 3021239555, +49 30 21239514, +49 30 21239516; Consulatul General al României la Bonn: +49 228 68 38 135; +49 228 68 38 211; +49 228 68 38 244; +49 228 68 38 254; Consulatul General al României la München: +49 89 553307 sau +49 89 98106143; Consulatul General al României la Stuttgart: +49 711.664.86.11, +49 711.664.86.12, +49 711.664.86.13, +49 711.664.86.14, +49 711.664.86.15.
În cazul unei situaţii urgente, cetăţenii români pot apela telefoanele de permanență: +491601579938 (Berlin), +491735757585 (Bonn), +491602087789 (München), +491716813450 (Stuttgart).
MAE recomandă consultarea paginii de Internet www.mae.ro și reamintește faptul că cetățenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziție aplicaţia Călătoreşte în siguranţă (www.mae.ro/app_cs), care oferă informații și sfaturi de călătorie.
Nai ma greauă criză de securitate a dekeniiloru ditu soni, declanşată la sinurli a llei estiţi unăoară cu invazia rusă tru Ucraina, feaţi di căbili că Alianţa Nord-Atlantică s’intră ntrăoară tru un proces di anvărtuşeari consolidare a flancului a llei ditu apirită, ditu cari faţi parti şi România. Pi teritoriul a văsiliillei ari anvărliga di 5000 di militari aliaţi, iara elementele multinaţionale aliate ditu cadrul a Forţăllei di Apandisi NATO, cari eara ninti di conflictu, fură alăxiti tu ună parei di alumtă al NATO, cu Franţa tru rol de naţiune-cadru. Procesul di anvărtuşeari a flancului estic nu s’dănăseaşti aoa.
“Tru condiţiile tru cari polimlu paranomu ali Rusie tru Ucraina continuă s’fuvirsească irinea şi securitatea tru Europa, nu lipseaşti s’aibă niţi ună trădzeari mănă di la catandisea mutrinda apofasea NATO tra protecţie şi ti s’apără cathi centimetru di teritoriu aliat”, sumlinia, tora ma ninti, Alianţa, tru un comunicat tru cari dimanda că va s’pitreacă trei avioani di viglleari AWACS (Airborne Warning and Control System) tru Romania. Aparatili, a curi bază permanentă easti tru Germania, fură arădăpsiti tru ună bază militară aeriană di ningă Bucureşti, deadunu cu 180 di militari specializaţi. Eali va s’opereadză tru misiuni di pricunuşteare şi viglleari a spaţiului estic ali Alianţă. Aparatele au aparatură a bărnului ditu soni tru planu di mehanie, hiinda axi s’aveadă alti alti aeronave la ună distanţă di piste 400 di kilometri. Nu sunt dotate cu armament, hiinda ufilisiti ca posturi de comandă aeriene.
Ti importanţa misiunillei zbură generalul Daniel Petrescu, şeful Statului Major al Apărari: “Ditu şcurtu 2022 aeronavele AWACS executară misiuni di patrulare regulate tru estul a Europăllei şi tru regiunea ali Amarea Baltică. Misiunile comune cari sva s’dizvărtească aoa va s’aducă valoarea adăvgată şi tru planul a creaştirillei coeziunillei anamisa di personalu român şi atelu ali Flota 14 NATO di viglleari, cum şi tru planul interoperabilitatillei.”
“Misiunea AWACS ditu România a militarilor germani easti un semnal important de solidaritate transatlantică şi europeană”, lugurseaşti ambasadorul Peer Gebauer. Uidisitu cu aestu, “comanda aliştei misiuni di cătră generalu de brigadă german Stefan Neumann şi marli contingent german di militari participanţă demonstrează nica ună oară că andrupămu partenerllii a noştri români”. Cu agiutorul aeronavelor de pricunuştere, cundille diplomatul german, s’aduţi ună contribuţie importantă la anvărtuşearea a Flancului sud-estic şi la susţănearea a sistemlui de avertizare timpurie al NATO. Generalu di brigadă Stefan Neumann să spusi impresionat di agiutorlu profesional şi flexibil datu di forţile armate române alistei misiuni, aţea ţi demonstrează, tru opinia lui, cât ghini ucreadză NATO. “Cu agiutorul Airborne Early Warning and Control System, NATO ari la dispoziţie ună capacitate di viglleari aeriană şi maritimă vărtoasă şi flexibilă, nica spusi generalu german.
Autoru: Stefan Stoica
Armânipsearea: Taşcu Lala
Cea mai gravă criză de securitate din ultimele decenii, declanşată la graniţele sale estice odată cu invazia rusă în Ucraina, a obligat Alianţa Nord-Atlantică să intre rapid într-un proces de consolidare a flancului său răsăritean, din care face parte şi România. Pe teritoriul ţării sunt acum în jur de 5000 de militari aliaţi, iar elementele multinaţionale aliate din cadrul Forţei de Răspuns a NATO, care existau înainte de conflict, au fost transformate într-un grup de luptă al NATO, cu Franţa în rol de naţiune-cadru. Procesul de întărire a flancului estic nu se opreşte aici.
În condiţiile în care războiul ilegal al Rusiei în Ucraina continuă să ameninţe pacea şi securitatea în Europa, nu trebuie să existe nicio îndoială în legătură cu hotărârea NATO de a proteja şi de a apăra fiecare centimetru de teritoriu aliat, sublinia, recent, Alianţa, într-un comunicat în care anunţa trimiterea a trei avioane de supraveghere AWACS (Airborne Warning and Control System) în Romania. Aparatele, a căror bază permanentă este în Germania, au fost dislocate la o bază militară aeriană de lângă Bucureşti, împreună cu 180 de militari specializaţi. Ele vor opera în misiuni de recunoaştere şi supraveghere a spaţiului estic al Alianţei. Aparatele dispun de aparatură de ultimă generaţie, fiind capabile să localizeze şi să identifice alte aeronave la o distanţă de peste 400 de kilometri. Nu sunt dotate cu armament, fiind folosite ca posturi de comandă aeriene.
Despre importanţa misiunii a vorbit generalul Daniel Petrescu, şeful Statului Major al Apărării: Din februarie 2022 aeronavele AWACS au executat misiuni de patrulare regulate în estul Europei şi în regiunea Mării Baltice. Misiunile comune care se vor desfăşura aici vor aduce valoarea adăugată şi în planul creşterii coeziunii dintre personalul român şi cel al Flotei 14 NATO de supraveghere, precum şi în planul interoperabilităţii.
Misiunea AWACS din România a militarilor germani reprezintă un semnal important de solidaritate transatlantică şi europeană, consideră ambasadorul Peer Gebauer. Potrivit acestuia, comanda acestei misiuni de către generalul de brigadă german Stefan Neumann şi marele contingent german de militari participanţi demonstrează încă o dată că suntem alături de partenerii noştri români. Cu ajutorul aeronavelor de recunoaştere, a subliniat diplomatul german, se aduce o contribuţie importantă la consolidarea Flancului sud-estic şi la susţinerea sistemului de avertizare timpurie al NATO. Generalul de brigadă Stefan Neumann s-a declarat impresionat de sprijinul profesional şi flexibil oferit de forţele armate române acestei misiuni, ceea ce demonstrează, în opinia lui, cât de bine funcţionează NATO. Cu ajutorul Airborne Early Warning and Control System, NATO are la dispoziţie o capacitate de supraveghere aeriană şi maritimă puternică şi flexibilă, a mai spus generalul german.
Anul 2022 Iulian Cristea din Republica Moldova l-a încheiat cu o expoziţie la Bucureşti, la galeria Arbor.Art.Room, intitulată WILDERNESS. Peisaje suprarealiste”. O cercetare despre o lume abandonată, lipsită de prezența omului, notează organizatorii, care reuneşte desene de grafică, obiecte, instalații și sculptură realizate din ghips, răşină, fibră de sticlă sau chiar marmură de Rușchița (din județul Caraș-Severin). În 2022 artistul a mai avut şi alte proiecte:
Am mai avut un proiect la Galeria Solar, mai exact un spaţiu virtual, care nu există neapărat fizic, dar la care am lucrat exclusiv pe calculator şi am generat nişte imagini cu ajutorul Photoshopului şi al unor fotografii să pară ca şi cum chiar există acel spaţiu, dar el nu există fizic.”
Născut în 1991 la Căuşeni, în Republica Moldova, Iulian Cristea a urmat studii în ţara natală, în România şi în Germania.
Călătoria mea în sculptură a început în colegiu, din 2007, după care am urmat Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice în 2011 la Chişinău, apoi am venit la Bucureşti să fac un masterat, tot în sculptură şi în cadrul acestui masterat am obţinut o bursă Erasmus în Germania, unde am mers, am studiat şi am văzut ce se face şi în Occident.”
Iulian Cristea este şi câștigătorul mai multor premii la concursuri naționale și internaționale. În 2015, în Republica Moldova, a fost distins cu Marele Premiu acordat de Ministerul Tineretului şi Sportului pentru lucrarea Interstelar”, în cadrul Expoziţiei Noi tineretul creator” de la Chişinău. Tot cu Marele Premiu a fost recompensat şi în România, în 2017, la Simpozionul Interaţional de Sculptură Stone Residence Prize” de la Timişoara. În 2019, în Italia, a primit Premiul al III-lea, la Concursul de Sculptură International Forum of Young marble sculptors in Carrara”. Iar recent, în 2022, tot în România, a obţinut Premiul anual Grigore Bradea, dedicat unuia dintre cei mai reprezentativi sculptori români din generația anilor 70.
Da, am fost premiat la Bistriţa, la concursul Grigore Bradea, care e un concurs anual dedicat sculptorilor din ţară şi am câştigat organizarea unei expoziţii personale şi un premiu în bani.”
Absolvent în Republica Moldova al Colegiului de Arte Plastice “Alexandru Plămădeală” şi al Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, ambele instituţii din Chişinău, cu studii masterale la Bucureşti, la Universitatea Naţională de Arte, beneficiar al unei burse Erasmus la Hochschule der Bildenden Künste Saar din Saarbrucken, Germania, Iulian Cristea a participat la mai multe expoziții personale și de grup organizate la București, Chișinău, Cluj-Napoca, Timișoara și Luxemburg. Ce fel de artist este şi ce mentori a avut ne spunea în încheiere.
În primul rând sunt sculptor, îmi pace cel mai mult sculptura, acoo mă simt eu cel mai bine, cu sculptura mă identific. Şi desenul îmi place, bineînţeles, pentru că sculptura fără desen nu prea funcţionează, de aceea deci îmi place mult şi desenul. În primul rând primul meu profesor ne-a ajutat să înţelegem sculptura, Ioan Grecu, de la colegiul de arte, apoi, la Academie, am cunoscut alţi doi profesori foarte buni, Iurie Canaşin şi Octavian Romanescu, care mi-au arătat şi o altă viziune, o altă perspectivă asupra sculpturii, artei, compoziţiei în general. Au avut un rol important în formarea mea.”
Ministerul Afacerilor Externe informează cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Republica Federală Germania că, în perioada 17-19 decembrie 2022, programul curselor aeriene operate de compania aeriană Lufthansa poate înregistra perturbări, respectiv anulări sau amânări ale zborurilor.
Ministerul Afacerilor Externe recomandă, pentru informații suplimentare, consultarea paginii web a companiei aeriene Lufthansa (https://www.lufthansa.com/de/de/fluginformationen).
Cetățenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale reprezentanței diplomatice și oficiilor consulare române din Germania, după cum urmează:
Ambasada României la Berlin: +49 3021239555, +49 30 21239514, +49 30 21239516.
Consulatul General al României la Bonn: +49 228 68 38 135; +49 228 68 38 211; +49 228 68 38 244; +49 228 68 38 254
Consulatul General al României la München: +49 89 553307 sau +49 89 98106143
Consulatul General al României la Stuttgart: +49 711.664.86.11, +49 711.664.86.12, +49 711.664.86.13, +49 711.664.86.14, +49 711.664.86.15.
De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi telefoanele de permanență: +491601579938 (Berlin), +491735757585 (Bonn), +491602087789 (München), +491716813450 (Stuttgart).
Ministerul Afacerilor Externe reamintește, totodată, cetăţenilor români care se deplasează în străinătate, că au la dispoziţie aplicaţia Călătoreşte în siguranţă (www.mae.ro/app_cs), care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie.
Celebrul saxofonist, compozitor şi producător, Nicolas Simion, stabilit la Koln, în Germania
Germania a găzduit, la Berlin, în a doua jumătate a lunii octombrie, două reuniuni menite să ajute Ucraina să își reconstruiască rapid infrastructura critică și să asigure redresarea țării după ce războiul se va fi încheiat. Este vorba despre un forum economic germano-ucrainean, respectiv de “Recovery of Ukraine”, o conferință organizată de guvernul german, în calitate de deținător actual al președinției rotative a G7, și de Comisia Europeană. Este un summit al experților, nu o conferință a donatorilor, a precizat cancelarul german Olaf Scholz, înaintea întâlnirii, la care au fost așteptați să participe reprezentanți ai principalelor puteri economice din G7 și G20, alături de organizații internaționale, societatea civilă și oameni de afaceri.
În august, Banca Mondială, Comisia Europeană și guvernul ucrainean estimau pagubele provocate de invazia Rusiei, până la 1 iunie, la peste 252 de miliarde de dolari, cu nevoi de reconstrucție și recuperare de aproape 350 de miliarde de dolari. Iar aceasta era situația înainte ca Rusia să își intensifice loviturile, luând în vizor instalațiile energetice și orașele ucrainene. Finanțele Ucrainei se împuținează pe zi ce trece, iar factura războiului este din ce în ce mai mare. Cu o contracție a produsului intern brut numai estimată la 30-35% în acest an, Ucraina se luptă deja să plătească pentru război, pe lângă respectarea angajamentelor existente în materie de datorii și de propria reconstrucție.
În acest context, cancelarul german și șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, propun un fond Marshall pentru Ucraina, denumit după programul de multe miliarde de dolari creat de Washington după cel de-al Doilea Război Mondial pentru a ajuta la reconstrucția Europei. “Trebuie să începem acum să construim clădirile rezidențiale distruse, școlile, drumurile, podurile, infrastructura și aprovizionarea cu energie, astfel încât Ucraina să se pună rapid pe picioare”, au declarat cei doi lideri europeni pentru ziarul Frankfurter Allgemeine Zeitung. Forma reconstrucției, spun ei, va determina ce țară va fi Ucraina în viitor. “Un stat constituțional cu instituții puternice? O economie agilă și modernă? O democrație vibrantă care aparține Europei?” Întreaga comunitate internațională va trebui “să se angajeze puternic în reconstrucția Ucrainei”, sprijin care ar putea dura “mai mulți ani, chiar zeci de ani”, a estimat cancelarul și în cadrul Conferinței de la Berlin. Avem nevoie de un Plan Marshall pentru secolul 21, aceasta este o sarcină de generaţii, care trebuie să înceapă chiar acum, a îndemnat el. Oficialul federal a mai precizat că reconstrucţia oferă o oportunitate pentru viitor. “Să ne gândim cum să creăm o Ucraină mai dezvoltată, mai durabilă şi mai rezistentă. Această ţară ar putea deveni un producător important de energie verde şi un exportator de produse industriale şi agricole de înaltă calitate, precum şi un centru de putere digitală, cu unii dintre cei mai buni experţi din lume”, a spus Scholz.
Şi șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a făcut apel la eforturi globale pentru reconstrucţia ţării atacate. Cum nicio ţară sau Uniune nu poate face singură faţă unui asemenea efort, este vitală implicararea unor parteneri puternici precum SUA, Canada, Japonia, Marea Britanie, Australia şi alte ţări, dar şi a unor instituţii ca Banca Mondială. Fiecare euro, fiecare dolar, fiecare liră, fiecare yen reprezintă o investiţie în Ucraina, dar şi în valorile democratice din întreaga lume, a spus şefa executivului comunitar: “Mii de case distruse. Câteva sute de școli s-au transformat în moloz. Nenumărate poduri, drumuri, centrale electrice, infrastructură feroviară și industrie bombardate. Pentru ucraineni, acestea nu sunt doar statistici. Aceasta este experiența lor de zi cu zi. Este vorba despre a avea un acoperiș deasupra capului, un loc cald iarna și săli de clasă în care copiii lor sunt în siguranță. Este vorba despre a merge la muncă, a aduce mâncare acasă și a-și câștiga existența. Acestea sunt zile grele, înfricoșătoare și dureroase pentru ucraineni. Europa a sprijinit Ucraina încă din prima zi. Nu putem să egalăm niciodată sacrificiile pe care le fac ucrainenii în fiecare zi. Dar putem să fim alături de ei. Am introdus cele mai dure sancțiuni împotriva Rusiei. În ansamblu, UE, statele membre și instituțiile financiare europene au oferit Ucrainei asistență de peste 19 miliarde EUR, fără asistența militară.”
Și mai mult, europenii și-au deschis inimile și casele pentru mai mult de opt milioane de ucraineni care au fugit de bombele lui Putin și pentru patru milioane de ucraineni care au cerut protecție temporară în statele noastre membre, a mai spus Ursula von der Leyen: “Pentru mine, trei puncte sunt cheie. În primul rând, trebuie să ne asigurăm că Ucraina primește în orice moment sprijinul de care are nevoie – de la ajutor, la reabilitare, la reconstrucție pe termen lung. În al doilea rând, avem nevoie de arhitectura potrivită pentru a face sprijinul cât mai larg și cât mai incluziv posibil. Și în al treilea rând, întrucât Ucraina a obținut statutul de candidat pentru accesul la UE, trebuie să integrăm ferm eforturile de reconstrucție ale Ucrainei ca parte a drumului său către Uniune.”
Într-o intervenţie video transmisă prin internet, preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a făcut apel la investiţii internaţionale rapide în ţara sa, menţionând un necesar financiar de 38 de miliarde de dolari pentru a echilibra deficitul naţional în anul următor. La Bruxelles, Comisia desfășoară deja cea mai mare operațiune din cadrul Mecanismului de protecție civilă al UE pentru o gamă largă de măsuri de sprijin pentru Ucraina, inclusiv în sectoarele sănătății, energiei, alimentației și agriculturii. Pentru a sprijini Kievul, Comisia a propus, de asemenea, măsuri pentru a facilita comerțul, în special suspendarea taxelor de import la exporturile ucrainene. De asemenea, Bruxellesul a activat Directiva privind protecția temporară, care oferă ucrainenilor refugiați din calea războiului acces la locuri de muncă, locuințe, educație și asistență medicală în întreagul spațiu comunitar.
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat modificarea Legii educaţiei,
care prevede că unităţile de învăţământ vor putea organiza grupe de acomodare
pentru preşcolarii şi elevii care s-au întors din străinătate şi au fost înscrişi
în sistemul educaţional din România. Conform actului normativ, la cererea
părintelui sau a reprezentantului legal al elevului care nu a fost înscris în
sistemul de învăţământ din România în ultimii doi ani, inspectoratul şcolar
judeţean organizează grupe de acomodare, în cadrul cărora sunt predate noţiuni
de limbă şi cultură românească, în conformitate cu metodologia aprobată prin
ordin al ministrului Educaţiei. Totodată, pentru organizarea şi predarea
noţiunilor de limbă, cultură şi civilizaţie românească în cadrul grupelor de
acomodare se pot organiza sesiuni de informare şi schimburi de bune practici cu
persoanele implicate în predarea cursului de Limbă, cultură şi civilizaţie
românească în statele membre ale Uniunii Europene. Anual, mii de copii se
întorc în România şi sunt înscrişi în grădiniţele, şcolile şi liceele din ţară.
Aproximativ 9.000 s-au întors în 2020, cu 7% mai mult decât în anul precedent.
Cei mai mulţi au revenit din Italia, Spania şi Marea Britanie.
Ambasadorul Germaniei la Bucureşti, Peer Gebauer, a reiterat
sprijinul ţării sale pentru aderarea României la Spaţiul Schengen. Diplomatul a
îndemnat autorităţile române să continue reformele în domeniul justiţiei pentru
a netezi calea către spaţiul european de liberă circulaţie. Vedem şi
recunoaştem eforturile României legate de încheierea MCV şi de a deveni membru
deplin al Schengen. Cum statul de drept şi lupta anticorupţie sunt
elemente-cheie în aceste domenii, apreciem paşii importanţi pe care Guvernul
deja i-a făcut şi îi încurajăm pe prietenii români să avanseze, cu ambiţie, în
ceea ce priveşte reformele din domeniul Justiţiei, a spus Peer Gebauer.
Ambasadorul german a amintit de poziţia clară a cancelarului Olaf Scholz, care
a transmis că va face eforturi pentru ca România să devină membru deplin al
Schengen. Acestuia i se adaugă declaraţiile de susţinere venite din partea
liderilor celor două mari formaţiuni politice din Legislativul European -
Partidul Popular European şi Grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor si
Democraților. Atât Manfred Weber, cât şi Iratxe Garcia Perez şi-au exprimat
susţinerea pentru aderarea României, Bulgariei şi Croaţiei la Schengen. Decizia
finală poate fi însă luată în Consiliul European doar cu unanimitatea voturilor
reprezentanţilor statelor membre.
Şeful Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Gheorghe
Cârciu, a efectuat, în perioada 1-3 octombrie, o vizită de lucru în Italia.
Secretarul de stat a participat la a 5-a ediţie a evenimentului Fereastră
înspre România – port și grai românesc în lume, organizat de Asociația
Culturală de Voluntariat Decebal și Traian la Alcamo şi care a
reunit mii de români care trăiesc în Sicilia. Având în vedere prezența
semnificativă a comunității românești pe teritoriul italian, încurajăm mediul
asociativ românesc să acceseze programele de finanțare puse la dispoziție de
către DRP, le-a transmis Cârciu participanţilor. Şeful DRP s-a întâlnit
apoi cu primarii oraşelor Castellmare del Golfo și Alcamo cu care a vorbit
despre contribuția la procesul de integrare a cetățenilor români în statele de
reședintă, oportunitățile de muncă și de studii și dezvoltarea de proiecte
comune. Cei peste 1,1 milioane de români din Italia reprezintă cea mai mare
comunitate de cetățeni străini din peninsulă.
Scriitorul Bogdan Alexandru Stănescu reprezintă România la a 8-a
ediţie a Festivalului European de Literatură BookStar, care are loc
la Skopje, în Macedonia de Nord. Autorul îşi lansează traducerea în limba
macedoneană a romanului Copilăria lui Kaspar Hauser şi participă la
o serie de evenimente de promovare a literaturii româneşti. La 5 octombrie,
acesta va susține o lectură publică din Copilăria lui Kaspar
Hauser, un volum multipremiat, nominalizat pe lista scurtă a Premiului
Uniunii Europene pentru Literatură, în 2019, și tradus deja în limbile
franceză, croată, maghiară şi bulgară. Bogdan-Alexandru Stănescu este scriitor,
eseist, traducător, editor şi doctor în filologie, iar cărţile sale au fost
nominaitzate şi premiate de multiple instituţii de presă şi festivaluri de
resort din Europa. Festivalul European de Literatură BookStar,
organizat în fiecare toamnă la Skopje, este susținut de Delegația Uniunii
Europene în Macedonia de Nord.
Coordonatorii speciali pentru problematica Holocaustului din Canada, Croaţia, Republica Cehă, Grecia, Germania, Israel, Olanda, România, Marea Britanie, SUA au semnat, cu ocazia comemorării masacrului de la Babyn Yar, o declaraţie comună prin care condamnă acţiunile Rusiei în Ucraina, a anunţat reprezentantul Special al Guvernului pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului şi Xenofobiei, Alexandru Muraru.
Nu trebuie să uităm niciodată oribilele crime împotriva umanităţii care au avut loc acum 81 de ani, când circa 34.000 evrei au fost ucişi de nazişti şi de complicii lor la Babyn Yar. Timp de 45 de ani după sfârşitul celui de-al doilea Război Mondial, Uniunea Sovietică a cenzurat documentaţia despre Holocaust, inclusiv cercetările şi documentaţia din arhive ce vizează masacrul evreilor de la Babyn Yar, se precizează în textul declaraţiei.
Potrivit semnatarilor declaraţiei, nu se poate permite ca memoria acelor victime şi a celor care au fost ucişi în perioada Holocaustului să fie dezonorate, şterse sau instrumentalizate cinic pentru a atinge obiective politice.
În acest context, este îngrozitor că Vladimir Putin încearcă să îşi justifice războiul său neprovocat împotriva Ucrainei prin distorsionarea şi revizuirea istoriei Holocaustului. A spune că Ucraina democratică de astăzi trebuie să fie de-nazificată este o insultă către toţi cei care au suferit sub regimul nazist din Ucraina şi de peste tot. O astfel de distorsionare erodează înţelegerea despre Holocaust, afectează memoria Holocaustului şi subminează eforturile contemporane globale de prevenire a atrocităţilor în masă în aşa fel încât să nu mai aibă loc vreodată un alt Holocaust, transmit semnatarii declaraţiei.
Conform documentului, ţările semnatare stau împreună în susţinerea pe care o acordă drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, mai ales prin combaterea distorsionării istorice şi prin consolidarea cercetării, educaţiei şi memorializării autentice a Holocaustului.
Înţelegerea istoriei care a dus la atrocităţile din trecut ne poate ajuta să identificăm şi, sperăm, să prevenim astfel de abominaţii în viitor, se mai menţionează în declaraţia comună.
Cea de-a patra Convenţie de la Geneva pentru protejarea civililor în situaţii de conflict armat, semnată urmare celui de-al doilea Război Mondial, prevede că transferul ilegal sau deportarea persoanelor protejate de aceasta constituie o încălcare gravă şi o crimă de război, amintesc semnatarii declaraţiei.
Semnatarii au mai transmis că susţin toate eforturile de păstrare a dovezilor atrocităţilor, inclusiv cele realizate de Curtea Penală Internaţională, ONU, misiunile de experţi din cadrul Mecanismului Moscova al OSCE şi altele.
Sabina
Grigore are 22 de ani şi este membru al Ligii Studenţilor Români din
Străinătate, filiala Germania. S-a născut în Ploieşti, iar pe când era elevă în
clasa a 10-a s-a mutat în sudul Germaniei împreună cu familia. A plecat din
considerente financiare, însă nu regretă nicio clipă această decizie. În ţara
adoptivă, a urmat un program de dublă licenţă. A obţinut deja licenţa la Universitatea
din Maastricht, în Olanda, cu o lucrare despre crimele comunismului, iar acum
este în ultimul semestru la Universitatea din Freiburg, unde studiază Liberal
Arts and Sciences şi îşi pregăteşte o lucrare despre procesul de tranziţie
către democraţie în România. Povesteşte că începuturile nu au fost însă uşoare.
Aveam 16 ani atunci când am plecat şi nu ştiam foarte multă
germană. Cu toate că am făcut germană la şcoală nu a fost suficient cât să pot
să fac faţă direct la ore de limba germană, sau cel puţin aşa am crezut pentru
că la început a fost extrem de greu: a trebuit să-mi traduc cuvânt cu cuvânt
absolut tot. Am fost plasată într-o clasă obişnuită, nu am trecut prin
cursurile de integrare. Asta pentru că am ştiut să spun bună ziua, numele mele este
Sabina şi am 16 ani. A fost suficient cât să-l convingă pe domnul director al
şcolii respective că aş putea să fac faţă. Legat de stilul de viaţă al
nemţilor, mi-a fost foarte uşor să mă adaptez pentru că, cu toate că nu vorbeam
germană, este totul foarte clar şi matematic şi atât timp cât le respecţi
regulile este uşor să fii integrat şi acceptat.
Sabina
a aflat de existenţa LSRS la începutul lui 2020. Nu mai vizitase de ceva vreme
România şi recunoaşte că îi era dor de tot ce-i românesc. A găsit din întâmplare
postări pe Instagram ale centralei LSRS din Bucureşti, aşa că a contactat
filiala Germania, iar în luna martie s-a alăturat echipei.
La început de drum în LSRS am făcut foarte multe proiecte
digitale. Am postat pe Instagram despre viaţa în Germania, despre cum e să fii
student în universităţile mari din Germania. Ne-am împărtăşit, practic,
experienţa. Şi, ca atare, am continuat un proiect care a existat iniţial în
format fizic, după care s-a mutat în online, care se numeşte Caravana LSRS, în
care am invitat din toate liceele (din România – n.r.) doritoare, elevi care au
vrut să ştie cum e să fii student în Germania, ce trebuie să faci şi să ştie că
au punct de sprijin aici în momentul în care vor să se înscrie să devină
student în Germania şi că îşi pot găsi şi un colectiv. Anul acesta am avut
ediţia de primăvară a Caravanei. Am avut 90 de elevi care au participat. Acum,
în ediţia de toamnă-iarnă îmbunătăţim conţinutul. Trebuie să ne informăm
constant legat de schimbări de preţuri. Noi încercăm să oferim informaţii şi
despre cum să-ţi găseşti cazare şi asigurare medicală, de cum să te înscrii la
universitate. În fiecare an se schimbă câte ceva şi aducem noutăţi. Marcăm şi
sărbători din România şi din Germania prin postări, în mare parte, sau prin
participarea la proiecte organizate la nivel central.
Sabina
Grigore va primi, în curând, şi cetăţenia germană. Deşi nu a rupt legăturile cu
România şi îşi vizitează familia extinsă, rămasă în ţară, ori de câte ori se
iveşte ocazia, pentru ea Germania este
acum acasă. Recent, s-a înscris la Facultatea de Drept a Universităţii din Freiburg
şi spune că o tentează un masterat în drepturile omului şi justiţie în
tranziţie. Totodată, este pasionată de dezbateri academice. S-a pregătit
alături de echipa naţională a Germaniei, a fost arbitru la etapa mondială de
dezbateri academice în 2021 şi 2022, iar acum organizează competiţii
internaţionale. În ceea ce priveşte viitorul, multiple trasee profesionale i se
aştern în cale.
Nu spun nu la variantele de avocat sau judecător, dar şi
consultant, comisar pentru drepturile omului într-o organizaţie internaţională
ar fi o variantă. Nu am o carieră anume în minte, numai că mi-aş dori să aduc
un plus de dreptate şi de justiţie în lume pentru că avem foarte mare nevoie de
asta.