Radio România Internațional

Tag: Germania

  • Jurnal românesc – 22.06.2022

    Jurnal românesc – 22.06.2022

    Ministrul
    federal al Muncii şi Afacerilor Sociale din Germania, Hubertus Heil, este de
    acord cu un plan comun de acţiune 2023-2024, pentru a întări cooperarea
    bilaterală cu România,     a transmis ministrul român al Muncii, Marius Budăi.
    Acesta din urmă s-a întâlnit cu omologul german şi cu reprezentanţi ai
    sindicatelor din Germania Faire Mobilitat Berlin şi Arbeit und Leben Berlin, cu
    care a discutat aspecte legate de condiţiile de muncă, salarizare şi cazare ale
    lucrătorilor români din această ţară. Apreciez deschiderea la dialog şi
    dorinţa de a contribui la rezolvarea problemelor pe care le întâmpină cetăţenii
    români care lucrează ca sezonieri, dar şi cei care lucrează pentru o perioada
    mai îndelungată     a spus Budăi. În urmă cu o lună, acesta a declarat că în
    Germania sunt circa 880.000 de lucrători români permanenţi şi în jur de 190.000
    de sezonieri. Este un număr foarte mare şi considerăm ca lucrătorii
    români în Germania, şi nu numai în Germania, în Europa, fac cinste ţării
    noastre contribuind direct la PIB-ul ţărilor respective    , a spus atunci
    Marius Budăi.




    Circulaţia
    autovehiculelor pentru transport greu de marfă este oprită, pe ambele sensuri,
    între kilometrii 30 şi 47 ai Autostrăzii Hemus din Bulgaria, în perioada 21
    iunie – 30 septembrie, a anunţat Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti.
    Potrivit MAE, mijloacele de transport de marfă cu masa totală mai mare de 12
    tone care se deplasează dinspre Sofia către Varna sau Ruse circulă pe un traseu
    ocolitor, de la nodul de comunicaţie rutieră Vitinska reka până la
    nodul de comunicaţie rutieră Botevgrad. Bucureştiul precizează că
    măsura opririi circulaţiei rutiere nu se aplică autovehiculelor cu masă totală
    mai mare de 12 tone care efectuează transport de pasageri, precum autobuzele
    sau autocarele. MAE le recomandă şoferilor români să îşi aleagă cu atenţie
    itinerariul rutier şi atrage atenţia asupra importanţei achiziţionării din timp
    a vinietelor electronice şi achitării conforme a taxelor de drum tip TOLL pentru
    folosirea infrastructurii rutiere publice din Bulgaria. Cetăţenii români pot
    solicita asistenţă consulară la numărul de telefon al Ambasadei României la
    Sofia +35 929 73 35 10, iar pentru situaţii de urgenţă au la dispoziţie linia
    telefonică specială a misiunii diplomatice +35 9879 44 07 58.




    Deputatul Bogdan
    Trif, membru al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor
    ţării, a efectuat o vizită de lucru în Italia, la Cagliari, în regiunea Sardinia,
    unde s-a întâlnit cu români stabiliţi în această zonă    . Parlamentarul i-a
    informat pe aceştia despre deschiderea, în 2024, a unui Consulat în Cagliari,
    ceea ce le va uşura procedura de obţinere sau reînnoire a documentelor.
    M-am bucurat că toţi reprezentanţii autorităţilor locale, în frunte cu
    primarul oraşului Cagliari, ne-au spus că, acum, comunitatea românească s-a
    integrat perfect în Sardinia. Românii sunt oameni de bază, harnici şi serioşi.
    Nu sunt doar muncitori, ci sunt şi oameni de afaceri pricepuţi, care produc
    pentru statul italian şi creează locuri de muncă în zonă    , a declarat
    Trif. El le-a cerut scuze conaţionalilor pentru faptul că numeroase guverne ale
    României nu au fost în stare să le asigure acasă condiţiile unui trai decent,
    ceea ce i-a împins să lase totul în urmă şi să muncească în ţări
    străine. Bogdan Trif a anunţat că, în perioada următoare, la Comisia
    pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării vor fi invitaţi
    reprezentanţi din Ministerul Afacerilor Externe, pentru a găsi soluţii la toate
    problemele semnalate de românii din Sardinia. În prezent, în această regiune a
    Italiei locuiesc peste 16.000 de români.




    Dramaturgul
    Matei Vișniec va participa la a 21-a ediţie a Festivalului Literaturilor de la
    Roma, care va avea loc în perioada 12-21 iulie.     În avanpremiera acestei
    manifestări, autorul va participa, la 23 iunie, la o întâlnire cu publicul la
    Casa Literaturii din Roma, prilejuită de publicarea traducerii italiene a
    volumului său Sindrom de panică în Orașul Luminilor. Născut în
    România în 1956, Matei Vișniec are mai mult de 30 de piese publicate și numele
    său a figurat pe afișe în peste 40 de țări. În prezent, piesele sale sunt puse
    în scenă în mai mult de 20 de țări și sunt o prezență constantă la marile
    festivaluri teatrale europene. De-a lungul carierei, a fost distins cu
    numeroase premii pentru teatru şi literatură, iar în 2009 a fost recompensat cu
    Premiul European pentru întreaga activitate. În România, este dramaturgul cu
    cele mai multe piese puse în scenă, iar Teatrul Municipal din Suceava îi poartă
    numele.



  • Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, vizită oficială în România

    Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, vizită oficială în România

    Preşedintele României, Klaus Iohannis l-a primit, miercuri, la Palatul Cotroceni, pe omologul său german, Frank-Walter Steinmeier, aflat în vizită oficială în țara noastră.

    În cadrul discuțiilor, au fost abordate modalităţile concrete de dezvoltare şi aprofundare ale relaţiei româno-germane; perspectivele consolidării cooperării economice dintre cele două ţări, (Germania fiind primul partener comercial al României şi al treilea investitor în economia românească); stimularea investiţiilor reciproce şi aprofundarea cooperării sectorială, potrivit aceleiași surse.

    O atenţie specială a fost acordată evoluţiilor securităţii regionale, europene şi euroatlantice, generate de agresiunea ilegală a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei. Cei doi președinți au abordat, în context, sprijinul acordat Ucrainei şi refugiaţilor ucraineni, securitatea energetică, măsurile de consolidare a posturii de descurajare şi apărare pe Flancul Estic al Alianţei Nord-Atlantice, coordonarea poziţiilor în plan regional, european şi în pregătirea Summitului NATO de la Madrid.

    Este crucial ca sprijinul Uniunii Europene şi al statelor membre să continue atât pentru Ucraina, cât şi pentru refugiaţii ucraineni. Am prezentat măsurile luate de România pentru a sprijini economia Ucrainei, greu încercată de război, prin facilitarea tranzitului prin ţara noastră al mărfurilor ucrainene, inclusiv al produselor alimentare către pieţe terţe. Am abordat, de asemenea, necesitatea adoptării de noi sancţiuni pentru Rusia şi a continuării demersurilor de izolare a acesteia pe plan internaţional. Presiunea trebuie să se intensifice pentru ca Rusia să înceteze invazia şi să pună capăt agresiunii, a spus președintele Iohannis.

    Au fost discutate și aspectele legate de sprijinul activ şi cuprinzător de care au nevoie, în contextul regional actual, statele din Vecinătatea Uniunii Europene, în special Republica Moldova, Georgia şi statele din Balcanii de Vest, inclusiv susţinerea integrării europene a acestora, a mai precizat Administraţia Prezidenţială.

    Vizita oficială a președintelui german la Bucureşti are loc în contextul aniversării a 30 de ani de la semnarea Tratatului dintre România şi Germania privind cooperarea prietenească şi parteneriatul în Europa

  • Triţearea-a sovietiţlor pritu România

    Triţearea-a sovietiţlor pritu România

    România intră tru doilu polimu mondial tru cirişaru 1941, diadunu cu Germania, tra s’llia năpoi teritoriile arăkiti di URSS cu un an ma ninti. După ma multu di 3 ani di alumti, pe 23 august 1944, România ișea ditu alianța cu Germania și andrupa intra tu coaliţia a Națiunilor Unite. Contactul ună ş-ună cu armata sovietică fu fuvirosu faptă și alăsă mări emoții tu societatea româneasca. Ahurhinda di la ñiţli nţăpături și până la omucidiri, sovietiţlli feaţiră lenu turlii di infracțiuni: furlăki, aspărdzeri, arăkeari, nitiñisearea a mllerloru și asasinate. Multi mărturii orale și documente scrise atestă prişcăviili fapti di elli ahuhrhinda cu giumitatea anilor 1940. Iar Centrul di Istorie Orală din Radiodifuziunea Română ari multe mărturii ti abuzurile fapti atumţea di ocupantul sovietic.



    Tru 1944, scriitorul Dan Lucinescu eara tinir ofițer și tru 2000 ș-aduţea aminte cum fu nitiñisitu di un subofițer sovietic tru centrul Bucureștiului. “La un moment mi andamusiiu cu un rus care añi băgă aruvelea tu keptu. După ti lli spusu că nu akicăseamu ţi va, akicăsiiu după gesturile a lui că mi afla căbati că nu lu salutaiu. Allis pus că earamu elev-ofițer și el eara subofițer, dimi el lipsea s’mi salută. Ni spusi s’mi facu napoi sumu fuvirsearea a aruvelallei, și tru pas di difilare să-lu salut. Ni spusu că lipseaşti s’lu alasu nibunlu, mi feciu trei jgllioati napoi și lu salutaiu. Îlli eara multu lişoru s’amină cu aruvelea tu mini.”



    Șicana ţi u tricu Lucinescu eara lucru minuţişu andicra di ţi-lli vidzură ocllili ti ndaua dzali diapoa tutu tru centrul Bucureștiului. “Triţea ună feată pe geadii, eara elevă di liceu, cata adolescentă. Anvărliga, eara camioane di ruși. Și la un moment vidzui cum u arakescu și u trag anamisa di elli, cu servieta a llei di școală cu tut, și ea ahurhi s’aurlă ca ditu gura di napartica. Fudzira cu ea, mini armaş pi loc, cadialihea ca varnu nu putu s’adara tiva. Earau armatusiţ până tru dinți.”



    Colonelul Gheorghe Lăcătușu alumtă tru armata română diadunu cu sovietiţlli contra a germanilor. Tru 2002 ș-aduţea aminte ţi purtaticu avea sovietiţlli cu tut ţi lă cădia tru mână. “Sovietiţlli avea di tuti, trenuri, mijloace di transport confiscate di la populaţie, confiscate di la armata germană, confiscate di la noi, armata română. Ma s’nu aveai aşi-dzăsele aprobări, până şi callii cara nu earau cu serie pe petali, până şi aști ne eara loaţ di ruşi. Nă spunea că eara loati di la nemţi. Eara pradă di polimu şi noi n-aveam ndreptul la ea.”



    Colonelul di jandarmi Ion Banu pirmitusea tru 1995 cum un militar sovietic alli lo sihatea, pi ună geadii a[proapea di sediulu di adză al Radio România. Tut aclo s’vidia pe trotuar cadavrul unui militar român executat di sovietici. “Când s-turnară ditu Germania eara ahât di ridicoli! Tuţ aveau câte două-trei sahăţ la mână. Nica vidzui, fără să exagerez, un rus cu ună sahati di masă aspindzurata di guşi! Earam la ună tutungerie, vreamu s’lliau plic ta s’ngrăpsescu a părinților. Aveam ună sahati multu muşeata ţi u aveamu aprukeata ca dhoară. Când teşu, un rus, că tritea ună coloană di cazaţ cu niscănţă calli extraordinari di grei şi vartoşi yini lângă mine. Mi-a văzut ceasul şi mi-a spus să i-l dau, “davai, davai!” Băi frate, aveam şi eu pistol. Îi zic: “Easti al meu!” Dar el se repedi şi mi-l smulge. Avea un pistol mitralieră, i l-am dat și am rămas fără ceas. Nu stăteau la tocmeală, te împuşcau imediat. Am văzut atâtea! Am văzut pe strada Cobălcescu, mă doare când îmi amintesc, un colonel român împuşcat şi cu soţia lângă el. Zăcea pe trotuar împuşcat di ruşi. Se dădiau la tot felul di acte din astea: luau femeia di lângă om, ca sălbaticii. O luau, o batjocoreau şi pe el îl împuşcau.”



    Dascalu Vasile Gotea din Șieuț, Bistrița-Năsăud, fu ofițer tru armata română. Tru anul 2000 mărturisea cum eara ta s’hibă tufikisitu una ş-una di sovietici di trei ori. “Atumţea eara s’mi tufikisească di trei ori. Yinea askeri di aestea dizorganizate, după ti tricură prima linie, şi alaga pritu hori. Aflara aoa, ma ndzeana di casa a mea, tru ună şură, niscantu yinu. Eara ama niscanti auua bagati tu talaru. Şi caftara yinu, s-lă dau yinu. Lă apandasiiu că nu aveam di di iu s-lă dau. Şi ei au vrut să mă împuşte. Altă dată m-au dus tru dosul şcolii, mi-au pus revolverul tru piept, mi-au făcut semn să ridic mâinile: m-au buzunărit, mi-au luat ceasul și tot ce-au găsit. Altă dată, un cetăţean trecea cu carul di la câmp cu boi şi tru car s-au urcat 16 rusoaice. Tru centrul satului m-am opus să le ducă undi voiau. Şi atunci, toate rusoaicele au trudreptat armele spre mine, gata să mă împuşte. Dacă făceam o mişcare earam mort. Am tăcut şi am lăsat să se ducă carul cu ele.”



    Andamusea a sovietiţlor cu România fu preşcavă cari alăsă aduţeri aminti multu dureroase și resentimente. Cari nai ma pţănu ditu istorie nu va s’aşteargă.


    Autoru: Steliu Lambru


    Armânipsearea: Taşcu Lala









  • Trecerea sovieticilor prin România

    Trecerea sovieticilor prin România

    România
    a intrat în cel de-al doilea război mondial în iunie 1941, alături de Germania,
    pentru a recupera teritoriile anexate de URSS cu un an înainte. După mai mult
    de 3 ani de lupte, pe 23 august 1944, România ieșea din alianța cu Germania și
    se alătura coaliției Națiunilor Unite. Contactul imediat cu armata sovietică a
    fost însă brutal și a lăsat puternice emoții asupra societății românești. Începând
    de la micile șicane și până la omucideri, sovieticii s-au dedat la toate
    infracțiunile: furturi, distrugeri, răpiri, violuri și asasinate. Numeroase
    mărturii orale și documente scrise atestă violențele comise de ei începând cu
    jumătatea anilor 1940. Iar Centrul de Istorie Orală din Radiodifuziunea Română
    deține multe mărturii despre abuzurile săvârșite atunci de ocupantul sovietic.


    În 1944, scriitorul
    Dan Lucinescu era tânăr ofițer și în 2000 își aducea aminte de cum a fost
    batjocorit de un subofițer sovietic în centrul Bucureștiului. La un moment dat m-am întâlnit
    cu un rus care mi-a pus pistolul în piept. După ce i-am spus că nu înțelegeam
    ce voia, am dedus după gesturile lui că îmi reproșa că nu îl salutasem. I-am
    spus că eram elev-ofițer și el era subofițer, deci el trebuia să mă salute pe
    mine. Mi-a spus să trec înapoi, sub amenințarea armei, și în pas de defilare
    să-l salut. Mi-am spus că trebuie să-l las pe nebun în pace, m-am dat trei pași
    în spate și l-am salutat. Îi era așa de simplu să descarce pistolul ăla în mine.


    Șicana
    la care a fost supus Lucinescu era însă o nimica toată față de ce a văzut cu
    ochii săi la câteva zile după aceea, tot în centrul Bucureștiului. Trecea o fată pe stradă, era
    elevă de liceu, cam adolescentă. În jur, erau camioane de ruși. Și la un moment
    dat am văzut cum o smul și o trag în mijlocul lor, cu servieta ei de școală cu
    tot, și ea a început să țipe ca din gură de șarpe. Au plecat cu ea, eu am rămas
    pe loc, bineînțeles că nimeni n-a intervenit. Erau înarmați până în dinți.


    Colonelul
    Gheorghe Lăcătușu a luptat în armata română alături de sovietici împotriva
    germanilor. În 2002 își aducea aminte de cum se purtau sovieticii cu tot ce le
    cădea în mână. Sovieticii
    dispuneau de tot, trenuri, mijloace de transport confiscate de la populaţie,
    confiscate de la armata germană, confiscate de la noi, armata română. Dacă nu
    aveai aşa-zisele aprobări, până şi caii dacă nu erau cu serie pe copită, până
    şi ăștia ne erau luaţi de ruşi. Ni se spunea că erau luaţi de la nemţi. Era
    pradă de război şi noi n-aveam dreptul la ea.


    Colonelul de
    jandarmi Ion Banu povestea în 1995 cum un militar sovietic i-a luat ceasul, pe
    o stradă în aproierea sediului de azi al Radio România. Tot acolo se vedea pe
    trotuar cadavrul unui militar român executat de sovietici. Când s-au întors din Germania erau atât de ridicoli! Toţi
    aveau câte două-trei ceasuri la mână. Ba am văzut, fără să exagerez, un rus cu
    un ceas de masă atârnat de gât! Eram la o tutungerie, doream să iau un plic ca
    să scriu părinților. Aveam un ceas foarte frumos pe care îl primisem cadou.
    Când am întins mâna, un rus, că trecea o coloană de cazaci cu nişte cai
    extraordinari de grei şi solizi, vine lângă mine. Mi-a văzut ceasul şi mi-a
    spus să i-l dau, davai, davai! Băi frate, aveam şi eu pistol. Îi
    zic: Este al meu! Dar el se repede şi mi-l smulge. Avea un pistol
    mitralieră, i l-am dat și am rămas fără ceas. Nu
    stăteau la tocmeală, te împuşcau imediat. Am văzut atâtea! Am văzut pe strada
    Cobălcescu, mă doare când îmi amintesc, un colonel român împuşcat şi cu soţia
    lângă el. Zăcea pe trotuar împuşcat de ruşi. Se dădeau la tot felul de acte din
    astea: luau femeia de lângă om, ca sălbaticii. O luau, o batjocoreau şi pe el
    îl împuşcau.


    Învățătorul
    Vasile Gotea din Șieuț, Bistrița-Năsăud, a fost ofițer în armata română. În
    anul 2000 mărturisea cum era pe punctul de a fi împușcat de sovietici de trei
    ori. Atunci era să mă
    împuşte de trei ori. Veneau trupe din ăstea dezorganizate, după ce trecuseră
    prima linie, şi umblau prin sate. Au găsit aici, mai sus de casa mea, într-o
    şură, nişte vin. Erau de fapt nişte struguri astupaţi. Şi au cerut vin, să le
    dau eu vin. Le-a răspuns că nu aveam de
    unde să le dau. Şi ei au vrut să mă împuşte. Altă dată m-au dus în dosul şcolii,
    mi-au pus revolverul în piept, mi-au făcut semn să ridic mâinile: m-au
    buzunărit, mi-au luat ceasul și tot ce-au găsit. Altă dată, un cetăţean trecea
    cu carul de la câmp cu boi şi în car s-au urcat 16 rusoaice. În centrul satului
    m-am opus să le ducă unde voiau. Şi atunci, toate rusoaicele au îndreptat
    armele spre mine, gata să mă împuşte. Dacă făceam o mişcare eram mort. Am tăcut
    şi am lăsat să se ducă carul cu ele.


    Întâlnirea
    sovieticilor cu România a fost violentă care a lăsat amintiri dureroase și
    resentimente. Care cel puțin din istorie nu se vor șterge.


  • Incontro informale trilaterale dei capi delle Forze Aeree di Romania, Italia e Germania

    Incontro informale trilaterale dei capi delle Forze Aeree di Romania, Italia e Germania

    Il 3 marzo, alla Base Aerea 57 di Mihail Kogălniceanu si è svolto un incontro informale trilaterale dei capi delle Forze Aeree di Romania, Italia e Germania. Lo riferiscono in un post su Facebook le Forze Aeree Romene.

    Il Capo di Stato Maggiore delle Forze Aeree Romene, tenente generale Viorel Pană, il Capo di Stato Maggiore dell’Aeronautica Militare Italiana, generale S.A. Luca Goretti, e il Capo delle Forze Aeree della Germania, tenente generale Ingo Gerhartz, hanno recato un omaggio agli otto militari che hanno perso la vita nelle due sciagure aeree avvenute mercoledì sera in provincia di Costanza. E’ stato osservato anche un momento di raccoglimento alla memoria dei militari delle Forze Aeree Romene caduti nell’adempimento del dovere, precisa la fonte.

    Gli alti ufficiali hanno discusso con i militari dei tre Paesi delle missioni che stanno effettuando insieme in Romania, nell’attuale contesto di sicurezza. Nel corso dell’incontro ufficiale, i tre capi di Forze Aeree hanno affrontato temi riguardanti lo svolgimento della missione di Enhanced Air Policing, le missioni che saranno eseguite dal distaccamento tedesco in cooperazione con il distaccamento italiano dislocato in Romania, nonchè altri argomenti di comune interesse, precisa ancora la fonte.

  • Incontro informale trilaterale dei capi delle Forze Aeree di Romania, Italia e Germania

    Incontro informale trilaterale dei capi delle Forze Aeree di Romania, Italia e Germania

    Il 3 marzo, alla Base Aerea 57 di Mihail Kogălniceanu si è svolto un incontro informale trilaterale dei capi delle Forze Aeree di Romania, Italia e Germania. Lo riferiscono in un post su Facebook le Forze Aeree Romene.

    Il Capo di Stato Maggiore delle Forze Aeree Romene, tenente generale Viorel Pană, il Capo di Stato Maggiore dell’Aeronautica Militare Italiana, generale S.A. Luca Goretti, e il Capo delle Forze Aeree della Germania, tenente generale Ingo Gerhartz, hanno recato un omaggio agli otto militari che hanno perso la vita nelle due sciagure aeree avvenute mercoledì sera in provincia di Costanza.

    E’ stato osservato anche un momento di raccoglimento alla memoria dei militari delle Forze Aeree Romene caduti nell’adempimento del dovere, precisa la fonte. Gli alti ufficiali hanno discusso con i militari dei tre Paesi delle missioni che stanno effettuando insieme in Romania, nell’attuale contesto di sicurezza.

    Nel corso dell’incontro ufficiale, i tre capi di Forze Aeree hanno affrontato temi riguardanti lo svolgimento della missione di Enhanced Air Policing, le missioni che saranno eseguite dal distaccamento tedesco in cooperazione con il distaccamento italiano dislocato in Romania, nonchè altri argomenti di comune interesse, precisa ancora la fonte.

  • Viaţa ca expoziţie sau expoziţia ca viaţă

    Viaţa ca expoziţie sau expoziţia ca viaţă

    Sunt artiste,
    vin din România şi din Germania şi pe timpul pandemiei au ales să petreacă timp
    împreună, ca alternativă la căutările artistului claustrat. Iar atunci când 12
    artiste petrec mai mult timp împreună vorbind câte şi mai câte, gătind
    împreună, explorând o deltă urbană sau împărţind spaţiul de somn nu e de mirare
    că rezultatul poate fi o expoziţie. Aşa cum nu e de mirare nici că acea
    expoziţie ilustrează viaţa, aşa cum a fost ea resimţită de grup: personal vs.
    colectiv, universal vs. individual, privat vs. public, timp liber vs. muncă. Au
    povestit pentru RRI, despre expoziţia Staycation şi despre proiectul pe de-a
    întregul, curatoarele Catinca Tăbăcaru şi Daniela Pălimariu.


    Catinca
    Tăbăcaru: Staycation a venit din pandemie, pentru că
    noi toate, ca oameni a trebuit să ne găsim un spaţiu de relaxare şi de a fi în
    spaţiul nostru, stând acasă. Am gândit-o ca o întâlnire, nu a fost privită ca o
    expoziţie, a fost un simpozion pe care l-am făcut în iulie, unde au venit 6
    artiste de la Berlin, şi 6 din România şi împreună cu Daniela Pălimariu de la
    Sandwich şi cu Rachel Monosov, de la CTG Collective, am creat o situaţie în
    care am stat 7 zile împreună, 12 artiste, 12 creative, am făcut pâine, ne-am
    plimbat în Delta Văcăreşti, am discutat foarte mult despre lume, despre ce se
    întâmplă cu ecologia, cu pandemia şi cu viaţa.


    Daniela
    Pălimariu ne-a spus cum s-a reunit echipa de proiect: Fiecare din cele
    trei partenere din proiect, eu, Catinca şi Rachel, am propus un număr de
    artiste tinere, emerging, din Bucureşti, o parte din Berlin, pe unele le
    cunoşteam mai bine, pentru altele aveam o curiozitate, o intuiţie. Şi cumva
    grupul s-a format organic şi s-au creat anumite legături între noi şi cumva a
    crescut relaţia asta şi pentru că am avut acest timp după simpozion, care s-a
    întâmplat în iulie şi expoziţia de acum.
    Această pauză a fost foarte importantă pentru grup. Am vrut să fie şi
    artiste care lucrează în medii diferite, diferite tematici, care au abordări
    diferite, adică n-am căutat acum un anumit tip de artiste, ci artiste care sunt
    implicate (committed), care vor să facă asta pe termen lung şi asta se vede în
    practica lor şi în felul în care lucrează, în felul în care comunică, în
    profesionalismul lor. Cele care sunt foarte tinere se vede că sunt educate şi
    că putem continua şi creşte această relaţie pe termen lung.


    Iar artistele au
    găsit cele mai bune căi de a colabora şi a comunica, după cum ne-a spus Catinca
    Tăbăcaru: Eu am mai făcut foarte multe rezidenţe în
    care întotdeauna iese ceva, iese o frustrare, o tensiune. Dar pentru că aici
    noi am ales artistele şi pentru practica lor, dar şi pentru un sentiment legat
    de cum e persoana şi fiecare este elegantă, ambiţioasă, dar bună la suflet, noi
    ne-am bazat foarte mult pe ideea asta de slowing down, de o viaţă pe care noi
    simţim acum că o trăim foarte repede, aşa că tot ce am făcut am făcut mai slow:
    ne-am dus la piaţă, am cumpărat de la fermieri mâncare, am făcut mâncare
    împreună, am stat la discuţii în care am abordat subiecte care erau importante
    pentru grup şi universal, dar şi personal, ne-am plimbat prin parcul Văcăreşti,
    ceea ce a fost un highlight, am şi dormit. Una dintre artiste, din Taiwan a
    creat o meditaţie, în care noi am participat într-o încercare de dormit
    colectiv, de vis colectiv şi chiar şi asta e o idee pe care ca adult nu o ai
    foarte des. Copiii întotdeauna dorm împreună, dar noi ca adulţi nu prea. Deci
    am făcut toate încercările de a crea o atmosferă în care putem să simţim şi să
    ascultăm mai mult decât să facem şi să vorbim, chiar dacă a fost foarte multă
    vorbă la mijloc.


    Yen Chun Lin,
    Isabella Fürnkäs, Lexia Hachtmann, Bethan Hughes, Lera Kelemen, Barbara Lüdde,
    Catinca Mălaimare, Rachel Monosov, Daniela Pălimariu, Ana Pascu, Ioana Stanca,
    Ana-Maria Ștefan sunt celelalte artiste participante la proiect. Rezultatele
    acestei întâlniri se pot vedea până pe 12 februarie la Galeria Catinca Tăbăcaru
    și Sandwich Malmaison. Ce poate vedea publicul? Daniela Pălimariu: Celălalt spaţiu este Sandwich of space, o extensie a spaţiului
    Sandwich deschis în 2016 şi lucrările sunt variate în ambele spaţii, avem şi
    instalaţii size-specific, pentru fiecare spaţiu, dar şi pictură, sculptură,
    ceramică, instalaţie video, un performance al artistei Catinca Mălaimare, la
    Sandwich of Space, în clădirea Malmaison, la etajul 2, sunt variate. Este o
    singură expoziţie, doar cu două locaţii, nu aş zice că sunt diferite conceptual
    între ele. Sigur, că multe lucrări au ca punct de plecare experienţa din vară
    şi relaţiile care s-au creat atunci, multe au referinţe clare, concrete la
    acest grup, numărul 12 tot apare în mai multe lucrări sau diferite imagini din
    experienţele noastre comune, dar nu este ceva foarte evident, foarte clar,
    fiecare artist a avut libertatea să interpreteze cum a dorit acea experienţă şi
    asta se vede în lucrări.


    Expoziția este
    cea mai vizibilă parte a proiectului şi vine ca o concluzie a simpozionului desfășurat în vara anului
    2021, unde participantele s-au cunoscut și au fost introduse orașului-gazdă,
    București. Dar ce pare cel mai important este că artistele au găsit un mod
    funcţional de supravieţuire în pandemie, fără a se pierde pe ele însele.


  • Jurnal Românesc – 31.01.2022

    Jurnal Românesc – 31.01.2022

    Guvernul de la Roma a eliminat obligativitatea prezentării la
    frontieră a unui test COVID cu rezultat negativ pentru călătorii care sosesc
    din statele Uniunii Europene și sunt vaccinați sau trecuți prin boală.
    Modificarea intră în vigoare începând cu 1 februarie, scrie publicaţia Gazeta
    Românească din Peninsulă. Potrivit acesteia, ministrul italian al Sănătății,
    Roberto Speranza, a decis că oamenii care intră în Italia din ţările UE vor
    avea nevoie doar de un green pass, document care atestă că o
    persoană a fost vaccinată, s-a recuperat după boală sau a fost testată negativ
    recent. Anterior, pe fondul îngrijorărilor cu privire la răspândirea variantei
    Omicron a coronavirusului, administraţia italiană decisese că toți vizitatorii
    din statele blocului comunitar trebuie să facă un test Covid înainte de
    plecare, indiferent dacă au fost vaccinați sau au trecut prin boală. Recent,
    Uniunea Europeană a recomandat eliminarea restricțiilor suplimentare pentru
    deţinătorii de certificat COVID care circulă în interiorul spațiului comunitar.




    Românii din Germania ar putea fi obligați să se vaccineze pentru a
    nu-şi pierde locul de muncă, scrie Ziarul Românesc. Publicaţia arată că România
    este cunoscută drept una dintre principalele țări care furnizează forță de
    muncă sezonieră pentru piața germană, iar regulile mult mai stricte privind
    vaccinarea le-ar putea face mai dificil accesul conaţionalilor pe piața muncii
    din această țară. În Germania, vaccinarea este deja obligatorie pentru mai multe
    categorii profesionale, precum militarii, angajaţii din sectorul medical şi
    personalul din sectorul de îngrijire. Bundestag-ul va dezbate, însă, săptămâna
    aceasta, o lege care prevede vaccinarea generală a populației, inclusiv a
    muncitorilor străini. Dacă va fi adoptată, legea ar urma să intre în vigoare în
    vara acestui an, a declarat pentru postul TV Digi24 jurnalista Deutsche Welle
    Alina Khunel. Potrivit
    acesteia, în decizia de a nu se vaccina, românii din Germania sunt influenţaţi
    de mass-media și de rudele din România. Peste 800.000 de români trăiau cu acte
    în regulă în Germania în 2020, conform datelor Biroului Federal de Statistică
    de la Berlin.




    Lungmetrajul Întregalde, regizat de
    Radu Muntean, a câștigat Marele Premiu pentru Cel mai bun film la a 33-a
    ediție a Festivalului de Film de la Trieste, care s-a desfăşurat între 21 şi 30
    ianuarie. Juriul festivalului a apreciat desfășurarea surprinzătoare și
    inteligentă a acțiunii, dar și felul în care actorii Maria Popistașu, Ilona
    Brezoianu și Alex Bogdan au interacționat cu actorii neprofesioniști, scrie
    publicaţia Rotalianul. Juraţii au declarat că pelicula românească a fost
    cel mai imprevizibil film al competiției şi au decis, în unanimitate,
    să-i acorde marele premiu în valoare de 5.000 de euro. Producţia lui Radu
    Muntean a fost proiectată la Festivalul de Film de la Cannes în 2021, a fost
    selecţionată la a 46-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la
    Toronto şi a câștigat Premiul pentru Cel mai bun film la ediția de
    anul trecut a Festivalului Internațional de la Haifa.




    Reprezentanţa Institutului Cultural Român la Tel
    Aviv organizează, la 1 februarie, conferința Umorul în filmul românesc şi
    personaje românești în filmul israelian susținută de criticul de film
    Iris Lackner. Aceasta va face o analiză de ansamblu a principiilor umorului
    românesc și reflectarea acestora în producțiile cinematografice românești de-a
    lungul istoriei, cu referiri la Noul Val al Cinematografiei Românești. Conferința,
    care va include și o radiografie a imaginii personajelor românești în
    cinematografia israeliană, are loc graţie succesului de care s-au bucurat
    producţiile româneşti în Israel și edițiile precedente ale Festivalului
    Filmului Românesc. Iris Lackner este membră a Academiei de Cinematografie şi
    Televiziune din Israel şi a Asociaţiei Jurnaliştilor din Israel. A produs zeci
    de programe culturale atât pentru Israel cât şi pentru trusturi de presă de
    peste hotare. Din 1996 scrie şi relatează despre viaţa culturală şi
    cinematografică din Israel şi din străinătate. În
    prezent, participă constant la emisiuni de radio şi televiziune şi publică
    recenzii de film pe site-ul MovieMania Project. Conferinţa Umorul în
    filmul românesc şi personaje românești în filmul israelian se va
    desfăşura în limba ebraică și va fi difuzată în direct online, de la ora 19.00.
    pe pagina de Facebook a ICR Tel Aviv.

  • Jurnal românesc – 28.12.2021

    Jurnal românesc – 28.12.2021

    Exploatarea inumană a
    lucrătorilor din Bulgaria şi România la abatorul Tönnies din Germania a fost
    dezvăluită într-un documentar publicat de postul SAT 1.     Autorul materialului,
    jurnalista Jana Bernhard, a trimis sub acoperire o femeie din Bulgaria pentru a
    studia condiţiile de muncă din abatorul care a devenit faimos anul trecut, când
    a fost scena izbucnirii un focar de COVID-19 ce a afectat peste 2.000 de
    angajaţi. Potrivit documentarului, lucrătorii sunt forţaţi să locuiască câte
    8-10 sau chiar mai mulţi într-un apartament şi fiecare trebuie să plătească 200
    de euro pe lună chirie.

    Clădirile de locuit sunt proprietatea unor companii
    care au legături cu abatorul şi chiria în acestea este de 2-3 ori mai mare faţă
    de cea obişnuită pentru acea zonă. Femeia sub acoperire, prezentată cu numele
    de Milena, s-a confruntat cu reguli draconice înscrise în contractele de
    angajare. Potrivit acestora este interzis mersul la toaletă, mâncatul sau
    băutul pe culoare. Doar pauzele scurte sunt permise. Milena povesteşte că
    oamenii au slăbit şi 20 de kilograme din cauza acestor restricţii. Este
    ca şi când ar fi oameni de mâna a doua, oameni buni de aruncat, ce sunt pur şi
    simplu înlocuiţi cu următorii de îndată ce nu mai au valoare, a spus
    jurnalista. Ea a arătat că ignoranţa şi barierele de limbă sunt în mod
    sistematic folosite abuziv, astfel încât compania să poată câştiga cât mai mult
    de pe urma muncii lor.

    Jana Bernhard consideră că principalul motiv
    pentru care tineri educaţi din România şi Bulgaria ajung să fie exploataţi în
    Germania este că, în ţările lor, nu au şanse să lucreze în specializările
    studiate. Astfel, cad în plasa lăudatei vieţi din Germania, unde sunt momiţi cu
    promisiunea unor câştiguri frumoase, dar ajung să fie victimele a ceea ce ea
    numeşte sclavie modernă. Principalul scop al filmului nostru
    este să le luăm muncitorilor teama, întrucât lucrul cel mai trist este că ei
    acceptă situaţia. În Germania lucrătorii au drepturi, dar ei pur şi simplu nu
    le cunosc, a concluzionat jurnalista postului SAT 1. Aproape 800.000 de
    români trăiau în Germania la începutul acestui an, potrivit Oficiului de
    Statistică de la Berlin.




    Repatrierile din Afganistan,
    Trilaterala pe teme de securitate România-Polonia-Turcia şi inaugurarea
    Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă se numără printre activităţile pe
    care ministerul de Externe le-a derulat anul acesta, potrivit raportului de
    activitate.     Documentul cuprinde, totodată, eforturile MAE în ceea ce priveşte
    continuarea demersurilor de reformă a activităţii consulare promovate de
    ministrul Bogdan Aurescu. Este vorba despre redimensionarea şi modernizarea
    reţelei consulare a României, inclusiv prin înfiinţarea de consulate generale
    în capitalele statelor în care există mari comunităţi româneşti, efectuarea a
    circa 950.000 de servicii consulare, reluarea Programului Dialog cu
    diaspora pe teme consulare, în cadrul căruia au avut loc 9 sesiuni, în
    special cu românii din state ce găzduiesc comunităţi mari precum Italia,
    Spania, Germania, Marea Britanie, Franţa, Austria şi Portugalia.

    MAE mai arată
    că a îmbunătăţit activitatea Call-Center-ului consular, prin modernizarea
    infrastructurii tehnice, ceea ce a permis sporirea capacităţii de procesare a
    apelurilor telefonice de la 96 la 256 de linii telefonice. Astfel, MAE a
    gestionat, anul acesta, peste 661.000 de solicitări de informaţii consulare.
    Tot anul acesta, diplomaţia română a sprijinit organizarea summitului Bucureşti
    9, găzduit de preşedintele Klaus Iohannis, împreună cu omologul polonez, la care
    au participat secretarul general al NATO şi preşedintele Statelor Unite ale
    Americii, Joe Biden. Raportul de activitate menţionează şi faptul că România a
    obţinut, în premieră, funcţiile de secretar general al Organizaţiei de
    Cooperare Economică la Marea Neagră şi de şef al delegaţiei Uniunii Europene în
    Siria.




    Tehnicianul echipei Dinamo
    Kiev, Mircea Lucescu, a fost desemnat antrenorul anului în Ucraina, transmite
    Agenţia BucPress.     Distincţia i-a fost acordată de Asociaţia Antrenorilor din
    Ucraina, pe baza a cinci criterii, care au vizat rezultatele înregistrate,
    dificultăţi în îndeplinirea atribuţiilor, abilitatea de a lucra cu jucătorii,
    tactica şi schimbările efectuate în timpul meciurilor, progresul în evoluţie şi
    rezultatele. Mircea Lucescu nu a fost depăşit la niciunul dintre criteriile de
    mai sus. Cu o medie generală de 4,5 puncte din 5, Mircea Lucescu i-a devasat pe
    antrenorul echipei Zoria Lugansk, Victor Skripnik, şi pe şi antrenorul lui
    Dnipro-1, Igor Iovicevici. În 2021, Dinamo Kiev a câştigat campionatul şi Cupa
    Ucrainei. În sezonul aflat în desfăşurare, echipa antrenată de acesta ocupă
    locul 2, cu 45 de puncte după 18 etape, la 2 puncte în spatele liderului
    clasamentului Şahtior Donţek.


  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    CĂRCIUN Criștiñilli ortodocși tru stil nou și criștiñilli greco și romano-catolici ditu lumea tută sărbăturisescu adză a doua zi di Cărciun. Tru creștinismul ditu apirită, aestă dzuuă easti ahărdzită ali Marie, mama a Dumidzălui. Tru slujba ti Amintarea a Hristolui ditu 25 andreu, Daniel, Patriarahul ali Românie zbură ti simasia-a dhoarăloru durusiti di aţelli 3 ăsilleadz a natlui Iisus: malăma easti pistea-a noastră, thimñeama easti un simbol a plăcăriillei, iara mirlu simbolizeadză bana kiskină. La Vatican, Papa Francisc feaţi timbihi că lumea easti ahătu di insensibilă la crize și trăñipseri, di itia că aestea agiungu s’hibă nividzuti. Papa Francisc, cari căftă, tutunăoară, ca vaccinlu Covid s’hibă disponibil și tru văsiliili cama oarfăni, spusi că pandemia submineadză gaereţli di ceairipseari a conflictelor internaționale. Pitimeñilli ortodocși tru stil veclliu ditu Rusia, Ucraina, Serbia și Georgia sărbăturisescu Cărciunlu tu 7 di yinaru.



    COVID-19. La un an di anda fu lansatu vaccinlu Covid tru România, aproapea 7,8 miliuni di români sunt acutottalui vaccinați, iara aproapea 2 miliuni au și doza di rapel. Aestu lucru spuni că intereslu tră vaccinare nu fu mari, cu excepția a ndauă şcurti perioadi di entuziasm ică frixi declanșati di dăldzăli ună dupu alantă ali pandemie. Tru 24 săhăţ ditu soni fură raportate până la 349 di noi cazuri di infecție cu SARS-CoV-2, deadunu cu 15 di morţă asociati, dimăndă dumănică Grupul di Comunicari Strategică. Aproapea 450 di pacienți sunt la tearapie intensivă, cama di 90% ditu elli hiinda nivaccinaț.



    STRATEGIE. UE are ună nauă strategie ţi easti tru practico tră concurenţă cu China-Global Getaway easti ună apandisi la Năili Călliuri a Sirmăllei” ditu 2013 ali China, pi thimellilu a curi s-feaţiră investiții di 140 di miliaradi di euro până tora. Cu naua hălati, UE mutreaşti s’anvărtuşeadză sectorlu digital, transporturile și sistemele di sănătate, educație și cercetare ditu lumea tută. Investițiile planificate până tru 2027 agiungu la 300 di miliaradi di euro. UE acaţă tu isapi, tutunăoară, opțiunea ta s’bagă un mecanism european di mpărmutu la export tra s’agiută ti asigurarea a născăntoru condiții di concurență ma echitabile tră companiile ditu UE pi a treia păzari. Tru aistu kiro, 165 di văsilii au borgi di nai pțănu 385 di miliaradi di dolari SUA andicra di China tră proiecte ditu cadrul a inițiativăllei Năili Călliuri a Sirmăllei”, kiro tu cari 42 di stati cu amintatiţi ñiţ și di mesi au borgi andicra di China di pisti 10% ditu PIB.



    UCRAINA Germania și Rusia s’akicăsiră s’ndreagă ună andamusi tu ahurhita-a meslui yinaru, ca parte a gaereţloru di ceareipseari a crizăllei ruso-ascăpitata di la sinurlu cu Ucraina, dimăndară izvuri guvernamentale germane aleapti di AFP. Andamusea va s’hibă organizată di consilierlu tră politică externă și di securitate a cancelarlui german Olaf Scholz, Jens Ploetner, și di negociatorlu a Kremlinului tră Ucraina, Dmitri Kozak. Cama di unu mesu, Europa di Vest stipseaştiu Rusia că a disvărti cama di 100.000 di militari la sinurlu cu Ucraina tră ună posibilă intervenție militară și feaţi timbihi ma multi ori arada a Kremlinul pi aestă temă. Rusia spune că armata a llei nu easti ună fuvirseari tră vărnu și caftă garanții di securitate” di partea a Occidentului, maxusu tru aţea ti mutreaşti tindearea NATO tu apirită.



    Autoru: Udălu a hăbărlor


    Armânipsearea: Taşcu Lala




  • Cum va arăta era post-Merkel?

    Cum va arăta era post-Merkel?

    După mai bine de 16
    ani la putere, creștin-democrata Angela Merkel s-a retras, iar partidul său a
    intrat în opoziție. Se deschide astfel un nou capitol în politica germană și în
    cea europeană, cu social-democratul Olaf Scholz în postura de cancelar. Este al 9-lea cancelar postbelic al Germaniei,
    iar cabinetul său a fost generat de o coaliţie fără precedent între social-democraţi,
    verzi şi liberali. Ceea ce îi uneşte, susțin ei, este determinarea de
    a moderniza Germania, concomitent cu păstrarea stabilităţii ţării.

    Liderii mondiali au salutat numirea lui Scholz -
    fost vicecancelar
    și ministru de finanțe al Angelei Merkel, care a promis un nou început, şi şi-au exprimat speranţa că
    mandatul său va aduce o colaborare strânsă, iar în unele cazuri mai multă
    transparenţă. Care va fi cea mai mare provocare pentru Olaf Scholz? Sunt două,
    din punctul meu de vedere, spune profesorul universitar Dan Dungaciu,
    directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al
    Academiei Române:

    Prima este să ţină toate trei bilele în aer în
    acelaşi timp – coaliţie de trei partide care nu s-a prea exersat în Germania.
    Sigur, Germania ar trebui să poată, cum ni se pare nouă, dar sarcina nu va fi
    deloc uşoară. A doua chestiune este să ducă mai departe promisiunea pe care a
    făcut-o, ideea de mai multă Europă, chiar o Europă federală. Acela va fi un
    pariu extrem de complicat, pentru că într-o asemenea chestiune te joci, ca să
    zic aşa, cu focul.

    Proiectul acesta poate să meargă mai departe, dar poate şi
    declanşa o reactivitate, o reacţie din partea statelor europene, care s-ar
    putea să facă proiectul european mai puţin funcţional decât este în momentul în
    care e pornit proiectul de federalizare. Zona asta este foarte delicată,
    chestiunea a început înainte de declaraţia actualului cancelar, pentru că
    actualul cancelar este cel care a lucrat intens cu preşedintele Macron şi cu
    Franţa, atunci în 2020, când s-a pus pe masă Planul de Redresare şi Rezilienţă,
    adică ajutoare financiare masive pe care Europa le dă statelor din interiorul
    ei, care este până la urmă pasul spre federalizare nedeclarată a Europei, cum
    s-ar zice momentul hamiltonian al Europei. Acest moment a fost identificat ca
    momentul acelui plan de redresare şi rezilienţă, făcut inclusiv de actualul
    cancelar în funcţia lui de ministru de finanţe.

    Prin urmare, relaţia lui cu
    Franţa, cu preşedintele Macron este fundamentală în perspectiva câştigării alegerilor de către domnul
    Macron. Vom avea o relaţie Germania – Franţa care va merge nu doar pe
    parteneriatul tradiţional pentru Europa, ci pentru parteneriatul pentru Europa
    federală.

    Care sunt
    principalele puncte din agenda așa-numitei coaliții semafor? În primul rând, a explicat la Radio România d-na Anneli Ute
    Gabanyi, politolog, cred că această coaliţie încearcă să proiecteze imaginea
    unui nou guvern, care, pe de o parte, reprezintă progres, adică un fel de
    plecare dintr-o stare care este descrisă de inactivism politic, sub doamna
    Merkel, – sigur că ne gândim şi că am trecut de o fază de luptă electorală -,
    dar, pe de altă parte, partenerii din această coaliţie de trei partide – o noutate
    în Germania – promit totuşi eventuale schimbări în linia politică:

    Componenta verde este
    cea care doreşte să schimbe foarte mult din felul de viaţă al germanilor, şi
    vizează tineretul, care s-ar putea să fie foarte încântat de anumite schimbări,
    de exemplu liberalizarea consumului de haşiş sau faptul că se fixează acum
    vârsta alegătorilor la 16 ani.

    Pe de altă parte, cei care doresc continuitate
    se orientează după componenta liberală, burgheză, ar spune nemţii, care promite
    totuşi continuitate şi o seriozitate în ceea ce priveşte, de exemplu, politica
    financiară. Dar, aspectul social-democrat a făcut câteva promisiuni care, de
    asemenea, au condus probabil la votul foarte… nu foarte masiv, dar totuşi mai
    masiv decât pentru fostul partid creştin-democrat, creştin-social, şi anume
    fixarea unui salariu minim orar la 12 euro şi anumite înlesniri pentru cei care
    primesc ajutor social.


    Printre
    ideile principale din programul de guvernare al coaliţiei regăsim susţinerea
    aprofundării integrării europene şi sprijinul pentru o ”Europă suverană”,
    aplicarea noului mecanism prin care Comisia Europeană poate să suspende
    fondurile europene acelor ţări despre care consideră că încalcă ”statul de
    drept”, relaxarea regulilor privind naturalizarea migranţilor, accentul pe
    măsurile de mediu pentru combaterea schimbărilor climatice, echilibrarea
    finanţelor publice începând din anul 2023, adoptarea unei ”legi a
    autodeterminării” care să înlesnească schimbarea de gen pentru persoanele LGBT
    – plus combaterea mai puternică a discriminării şi a violenţei de gen.


    Pe scena europeană, noul cancelar al Germaniei și-a făcut intrarea
    prin discuţiile de la Paris şi Bruxelles. Potrivit unei îndelungate tradiţii
    postbelice, a mers în vizită în Franţa, pentru o întâlnire-simbol cu
    preşedintele Macron, vizită menită să transmită mesajul că motorul
    franco-german al Europei este la fel de solid şi după încheierea epocii Merkel. Un alt mesaj
    important al noului cancelar privește situația de la frontiera Ucrainei, Olaf
    Scholz avertizând, deja, că vor exista consecinţe asupra funcţionării
    gazoductului Nord Stream 2 care leagă Rusia de Germania, dacă Ucraina va fi
    invadată de trupele ruseşti.


  • Un șofer a intrat în țară pe contrasens, prin PTF Nădlac, pentru a evita carantinarea

    Un șofer a intrat în țară pe contrasens, prin PTF Nădlac, pentru a evita carantinarea

    Un şofer român care mai avea în mașină şase pasageri a intrat pe contrasens în România, prin Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac, pentru a evita triajul epidemiologic şi carantinarea, în condiţiile în care venea dintr-o ţară cu risc epidemiologic ridicat, fiind al doilea caz înregistrat la Nădlac în doar trei zile. Poliţiştii de frontieră care îşi desfăşurau activitatea pe sensul de intrare în România au observat autoturismul care se deplasa pe contrasens, pe sensul de ieşire din ţară, astfel că l-au oprit pentru verificări.

    S-a constatat că la volanul autoturismului se afla un cetăţean român, iar împreună cu acesta, ca pasageri, se mai aflau şase cetăţeni români, care veneau din Germania. Întrucât şoferul nu îndeplinea condiţiile de exceptare privind măsura carantinării la intrarea în România, sosind dintr-o ţară cu risc ridicat de infectare cu virusul SARS-CoV-2, a încercat să evite controlul de frontieră şi triajul epidemiologic efectuat de lucrătorii Direcţiei de Sănătate Publică. S-a constatat faptul că, alături de şofer, doi dintre pasageri nu îndeplineau condiţiile de exceptare privind măsura carantinei, iar patru dintre aceştia erau vaccinaţi împotriva SARS-CoV-2, a transmis, joi, Poliţia de Frontieră Arad. Conform sursei citate, pasagerii au declarat că nu ştiau despre intenţia şoferului de a intra în ţară în mod fraudulos. În acest caz, se fac cercetări pentru ‘intrare prin trecere frauduloasă a frontierei de stat’.

    Primul caz de acest fel a fost înregistrat la Nădlac marţi, când un şofer de microbuz care transporta pasageri din străinătate în Bacău a trecut frontiera pe contrasens, pentru a evita triajul epidemiologic şi riscul ca ocupanţii vehiculului să fie puşi în carantină.

  • Greva ditu 13 di andreu 1918

    Greva ditu 13 di andreu 1918

    Tu bitisita-a protlui polimu mondial, lumea spunea multi căftări. Spunea căftări ti irini, eara tru căftarea a unăllei altă lumi ma bună, ama tru idyiulu kiro eara cu căftarea ti znuearea a aradăllei veaclle.


    S’mintea vecllili idei cu nali idei și alathusea cu minduirea limbidă. Tru aţea hearbiri, minărli suţial-politiţi revendicative la mulţă lă si părea că easti ceareaia nai ma buna. Polimlu avea adusă mări ixiki și ceareili radicali avea amintată mulță adepță și revoluțiili bolșeviţi ditu Rusia, Ungaria, Germania avea scoasă tu migdani nădii. Tu aestă hăvaie, tru 13 andreu 1918 tru misuhorea-a Bucureștiului, pi Calea Victoriei, avea loc ună dimonstrație a lucrătorloru tipografi cari va s’bitisească tragic. 6 morţă și 15 pliguiţ va s’nreghistreadză atumţea căndu askerea loa meatri contra a aţiloru cari vrea ta ş’caftă ndrepturile.



    Ghi ma aestă zuyrăpseari minutişu ari ananghi di exighiseri. Istoriclu Ioan Scurtu zuyrăpsi cumu s’dusiră lucărli atumţea. “București eara sediul a Partidului Socialist, dinăpoia a băsearicăllei Kretzulescu, tru ţentrul a căsăbălui. Di aclo, di la sediul a partidului și al sindicatelor, huryeaţlli nkisiră cu scupolu ta s’ducă cătă Palatul Regal. Ama anvărligară niheamă pritu calea Câmpineanu, ta s’ibtră diapoa pi Calea Victoriillei. Și căndu agiumsiră aproapea di Teatrul Național, atumţea nu exista Palatul Telefoanelor, armata feaţi unu baraj. S-feaţi căftarea că huryeaţlli să s’arăspăndiască, ama elli avea naeti ta ş’grească căftărli dinintea a pălatillei. Huryeaţlli nu diadiră năpoi si ahurhiră s’grească lozinci, “Libirtate!”, “Vrem pâni!”, “Vrem chirii ieftine!”. Și atumţea armata amină tufeki. Tru comunicatlu cari s-diadi a publicitatillei a daua dzuuă, guvernul spunea că fu ună manifestație, că huryeaţlli avea aminată contra ali askeri și că aesta vini cu apandisea. Dupu aestă atacă s’nreghistraseră 6 morță și 15 pliguiţ, tuț ditu arada-a huryeaţloru. Comunicatul eara căsut cu hiru albu, dimecu, politicianlu liberal I. G. Duca, tru memoriile a lui, spune limpidu că armata fu maş ea aţea cari amină tufeki și că fu multu di multu preşcavă.”



    Manifestația fu di amploari ñicuratăă, ama ea acăţă proporții tru epocă și după 1945. Regimllu comunist instalat di armata sovietică exageră cu multu andicra di cum u avea faptă guvernul cari avea reprimată demonstrația. Ioan Scurtu. “Tru ligătură cu numirlu di morță ari ună muabeti. Când mini viñiu București, tru 1957 și până tru 1990, ningă casa znuită parțial a Teatrului Național eara un monument pi cari angrăpsea că la 13 di andreu 1918 102 di lucrători fură vătămaţ ditu la cumandulu a guvernului burghezo-moșieresc. Tru 1967 avui furñia să-lli fac ună vizită al Gheorghe Cristescu, cari fu secretarul a Partidului Socialist și avea agiumtă secretarlu a Partidului Comunist ditu România. Ntră altili, ăñi pirmitusi și cum eara cu aţelu numiru di morță di pi monument. Spusi că avea zburătă cu soţlli a lui s’ducă la cathi sector și s’misură morțăllii ditu atea dzuuă di 13 di andreu 1918. Eara nregistraț 102 morță, ama eara cadealihea că nai ma mulţă nu avură niţi ună ligătură cu minarea respectivă.”



    Lu ntribămu Ioan Scurtu desi organizatorlli a demonstrațiillei fură inspiraț di urnekea a revoluțiillei bolșevică. Aesta fu ună căbati greauă arcată pi zverca a demonstranțălor. “Partidlu Socialistu, tu aţelu kiro, avea căftări politiţi. Căfta avinarea-a burgheziillei, a exploatarillei, ună Românie republicană. Ama manifestația n’sine nu s-disvărti sumu aesti lozinţă. Cadealihea că guvernul căftă ta s’da aliştei minari exclusivu un caracteru politicu. Tru comunicattlu datu tru publicitati să spunea că, tru ligătură cu bolșevicilli di Moscova și cu comuniștilli di Budapesta, huryeaţlli acționară cu scupolu ti arăsturnarea, alăxearea dimecu ali aradă socială existentă. Tamamu a daua dzuuă, tru 14 di andreu 1918, guvernul deadi tru publicitati decretlu-nomu tră exproprierea a mărlor moșii di pisti 100 di ictări cu scupolu ta s’da nicukirati a huryeaţloru. Decretlu eara dat ta s’nu ţiva di s’faţi ună cumitie şipritu hori. Huryeaţlli fură haristusiţ, s-deadi nicukirati şi s’feeaţi reforma agrară.”



    Memoria a purtaticlui ţi lu spusi askerea arusească ditu România tru iarna-a anlui 1917-1918 fu ună urută tră români, autorități și populație. Anarhia și prişcăviili ţi li feaţiră arușlli ambitaț di bolșevismu fură di mari piriclliu tră stabilitatea di atumţea. Lo meatri di primansusu guvernul tră atea că avea un potențial exploziv? Ioan Scurtu.:“Apelăm tut la I. G. Duca. El relateadză că avu pisti vără 7 ani ună muabeti cu generalu cari cumăndusi represiunea și aestu s’alăvda, ditu inițiativă işiş, apufusi cu aminarea tufeki. El, generalu Mărgineanu, lli-ari data telefon a primlui ministru Ion I. C. Brătianu cari tamam lli-avea spusă s’nu ţiva di amină tufeki. Lipsea s’află misura di arăspăndreari, ama fără prişcăville pănu di mardzină. Mărgineanu spunea că el ş’avea loată borgea și că avea aprăftăsită s’curmă atea evoluție cătă bolșevismu a Româniillei. Dealihea easti că guvernul nu trapsimăna di la acțiune și că generalu Mărgineanu fu decorat di văsillelu Ferdinand.”



    Greva huryeaţloru tipografi ditu 13 di andreu 1918 fu un episod m4rdzinalu tră societatea românească di atumţea. Ea easti ama importantă tră noi tra s’avemu ună imagine completă tu bitisita a unei epocă.



    Autoru: Steliu Lambru


    Armânipsearia: Taşcu Lala




  • Greva din 13 decembrie 1918

    Greva din 13 decembrie 1918

    La sfârșitul primului război mondial, lumea era în
    multiple căutări. Era în căutarea păcii, era în căutarea unei alte lumi mai
    bune, dar în același timp era în căutarea refacerii ordinii vechi. Se amestecau
    idei vechi cu idei noi și confuzia cu gândirea clară. În acel tumult, mișcările
    social-politice revendicative păreau multora soluția cea mai bună. Războiul
    produsese mari lipsuri și soluțiile radicale câștigaseră mulți adepți și revoluțiile
    bolșevice din Rusia, Ungaria, Germania generaseră speranțe. Pe acesl fundal, pe
    13 decembrie 1918 în centrul Bucureștiului, pe Calea Victoriei, avea loc o
    demonstrație a muncitorilor tipografi care se va încheia tragic. 6 morți și 15
    răniți se vor înregistra atunci când armata intervenea împotriva celor care
    doreau sa-și ceară drepturile.


    Însă
    această descriere sumară are nevoie de explicații. Istoricul Ioan Scurtu a
    descris faptele cum s-au petrecut atunci. În București era sediul Partidului Socialist, în spatele bisericii
    Kretzulescu, în centrul orașului. De acolo, de la sediul partidului și al
    sindicatelor, muncitorii au pornit cu scopul de a se îndrepta spre Palatul Regal.
    Dar au făcut mai întâi un ocol pe strada Câmpineanu, urmând să intre pe Calea
    Victoriei. Și cînd au ajuns aproape de Teatrul Național, atunci nu exista
    Palatul Telefoanelor, armata a făcut un baraj. S-a cerut ca muncitorii să se
    disperseze, dar ei intenționau să-și strige revendicătile în fața palatului.
    Muncitorii au refuzat și au început să se strige lozinci, Libertate!, Vrem
    pâine!, Vrem chirii ieftine!. Și atunci armata a tras. În comunicatul care
    s-a dat publicității a doua zi, guvernul spunea că a fost o manifestație, că
    muncitorii trăseseră asupra armatei și că aceasta ripostase. În urma acelei
    riposte se înregistraseră 6 morți și 15 răniți, toți din rândul muncitorilor.
    Comunicatul era cusut cu ață albă, de altfel, politicianul liberal I. G. Duca,
    în memoriile lui, spune limpede că armata a fost singura care a tras și că s-a acționat
    cu o violență extremă.


    Manifestația
    a fost de amploare redusă, dar ea a căpătat proporții în epocă și după 1945. Regimul
    comunist instalat de armata sovietică a exagerat cu mult față de cum o făcuse
    guvernul care reprimase demonstrația. Ioan Scurtu. În legătură cu numărul de morți este o discuție. Când eu am
    venit în București, în 1957 și până în 1990, lângă clădirea refăcută parțial a
    Teatrului Național era un monument pe care scria că la 13 decembrie 1918 102
    muncitori fuseseră uciși din ordinul guvernului burghezo-moșieresc. În 1967 am
    avut ocazia să-i fac o vizită lui Gheorghe Cristescu, care fusese secretarul
    Partidului Socialist și devenise secretarul Partidului Comunist din România.
    Între altele, mi-a povestit și cum era cu acel număr de morți de pe monument. Mi-a
    spus că vorbise cu tovarășii săi să meargă la fiecare sector și să înregistreze
    morții din acea zi de 13 decembrie 1918. Fuseseră înregistrați 102 morți, dar
    era evident că cei mai mulți nu avuseseră nicio legătură cu mișcarea
    respectivă.


    L-am
    întrebat pe Ioan Scurtu dacă organizatorii demonstrației fuseseră inspirați de
    modelul revoluției bolșevice. Aceasta a fost acuza gravă care li s-a adus
    demonstranților. Partidul Socialist,
    la vremea respectivă, avea revendicări politice. Cerea înlăturarea burgheziei,
    a exploatării, o Românie republicană. Dar manifestația în sine nu s-a
    desfășurat sub aceste lozinci. Dar sigur
    că guvernul a căutat să dea și acestei mișcări exclusiv un caracter politic. În
    comunicatul dat publicității se spunea că, în legătură cu bolșevicii de la
    Moscova și cu comuniștii de la Budapesta, muncitorii au acționat în vederea
    răsturnării ordinii sociale existente. Chiar a doua zi, pe 14 decembrie 1918,
    guvernul a dat publicității decretul-lege pentru exproprierea marilor moșii de
    peste 100 de hectare în vederea împroprietăririi țăranilor. Decretul era dat ca
    nu cumva să se producă o răzmeriță și la sate. Țăranii au fost mulțumiți, s-au
    făcut împroprietărirea și reforma agrară.


    Memoria
    comportamentului armatei ruse din România în iarna anului 1917-1918 a fost una
    neplăcută pentru români, autorități și populație. Anarhia și violențele la care
    s-au dedat rușii îmbătați de bolșevism au fost extrem de periculoase pentru stabilitatea
    de atunci. A acționat guvernul excesiv pentru că exista un potențial exploziv?
    Ioan Scurtu.:Apelăm tot la
    I. G. Duca. El relatează că a avut peste vreo 7 ani o discuție cu generalul
    care a condus represiunea și acesta se lăuda cu faptul că, din inițiativă
    proprie, a decis deschiderea focului. El, generalul Mărgineanu, i-ar fi dat
    telefon primului ministru Ion I. C. Brătianu care tocmai că îi spusese să nu cumva
    să deschidă focul. Trebuia să găsească măsura de dispersare, dar fără a recurge
    la violență extremă. Mărgineanu spunea că el își asumase răspunderea și că
    reușise să lichideze acea evoluție spre bolșevism a României. Cert este că
    guvernul nu s-a dezis de acea acțiune și că generalul Mărgineanu a fost decorat
    de regele Ferdinand.


    Greva
    muncitorilor tipografi de pe 13 decembrie 1918 a fost un episod marginal pentru
    societatea românească de atunci. Ea este însă importantă pentru noi pentru a
    avea o imagine completă a sfârșitului unei epoci.

  • Oamiñi şi mururi

    Oamiñi şi mururi

    Şi la nivel geopolitic, murlu poati s’hibă ună spuneari pozitivă ama şi negativă. Murlu apără oaminilli adunaţ tru ună familie i societate ama poati şi s’lli faca nanaparti oamiñilli, poate s’lli ţănă ncllişi ică ampărţăţ. Chinezllii anălţară goala construcţie uminească ţi s’veadi di pi Lună, un muru babageanu, tră s’armănă afiriţ di lumea di nafoară şi di piriclliurli a llei. Romañilli anălţară mururi di apărare ama şi di civilizaţie şi cultură. Nica şi apunţă anălţară romañilli. Eta di Mesi easti unu kiro a mururlor şi a ţităţloru, ama nai ma cunuscut şi ma lăhtărosu muru contemporan easti Murlu a Berlinlui. Cu aestu cadealithea “pirde di . “, alinatu tru inima-a Europăllei, murlu agiundzi s’hibă ună hălati internaţională di ampărţari, di făţeari ahoryea până la izolare a născăntoru văsilii ică parei di văsilii, cu tutu cu populili şi cu tuţ oaminilli cari băneadză aclo. Construcţia europeană ari la thimelliu curmarea a mururlor, a restricţiilor şi a ampărţarillei.



    Mărli realizări ale filosofiei europene suntu număsiti elefterisiri, di urdinari, tră oamiñni, tră păradz, tră părmătii. Tru idyiulu kiro, ca sturu di prucukie, spaţiulu comunitar agiumsi ună atracţie excepţională tră tuti continentili şi regiunili a lumillei. Meditearana, “amarea nostrum” a romanilor, alăxi aestă număseari, pi hiotea a kirolui, tru căftări, că s’hibă di la nordu, ditu Europa, că s’hibă di la sud, ditu Africa. Tru a daua parte a anlui 2015 şi ahurhita al 2016, dalga di oameni cari minduea s’intră tru Gărţie, yininda di pi coastili asiatiţi ali Meditearană, u’acăţă Europa nindreaptă.


    Apofasea comunitară s-agudi di aestă problemă umanitară, di situaţia concretă ditu lenu turlii di puncte nevralgice a nauăllei cali di nkiseari tră arifugaţ, dişcllisi pi continentul european. Easti oara tru cari Ungaria apufusi s’analţă unu gardu di aviglleari, un muru ti nitriţeari, tu sinurlu cu Sărbia, tamamu tra s’nkeadică triţearea babageană a sinurlui di migranţăllii a nauăllei dalgă. Tru yismăciuni 1989, Ungaria afeaţi afanu gardul di teli di la sinurlu cu Austria, parti a “Pirdelui di Heru” ţi ampărţă Ascăpitata capitalistă di Apirita comunistă, di deadi izini a arifugaţloru est-ghirmani di pi teritoriul a loru s’treacă tru Occidentu. Fu prota dişcllideari oficială tru murlu a Polimlui Araţi, cari dusi, pisti doi meşi, la cădearea a Murlui di Berlinu. 26 di añi ma amănatu, Ungaria alina un muru di teli pi sinurlu a llei ditu dată, agiumtu sinuru europeanu. Eara oara tru cari Siria eara azvurnuită di alumti, eara kipita a experienţăllei ISIS, oara tru cari oaminilli fudzea ta s’ascapă cu bană. Soluţiile europeani tră aestă catandisi lăhtăroiră gaereţ asă fură alargu tra s’hibă ideali ama s-feaţiră gaereţ fantastiţi tra s’licşureadză ateali ţi li tragu oamiñilli, cama di ună miliuni, viniţ maş tru 2015. Tru aestu kiro, migraţia neadzi ma largu, oaminilli vor s’fugă iar Ghirmănia armâni ţinta a aştiptărlor şi a nădiiloru.



    Cara Europa faţi gaereţ şi hărgiueri tra s’ndreagă criza umanitară a arifugaţilor, alţăllii minduescu s’ufilisească cu amintaticu ti elli aestă traghedii. Şi nu minduimu la profitorllii cari arăesu pri tu coastili ali Turchie ilia li Libie, di aducu catandisi ti dealihea niumineşti, că tamamu stati cari atragu arifugaţlli tru acţiuni contra a statilor europene. După arkearea a desidentului Roman Protasevici, dupu unu actu di piraterie aeriană, Belarus agiumsi loclu di aprukeari a arifugaţlor, aca easti alargu di mealurli ali Meditearană, di prima linie a migraţiillei cătă Europa. Arifugaţlli fură alăsaţ s’yină tru numiru mare tru Belarus, tră s’iasă tru videala , deapoa, la sinurlu cu Polonia. Aclo easti sinurlu a Uniunillei Europene cu fostul spaţiu sovietic, cu Belarus, ună fostă ripublică unională, cumăndusită autorahic şi dictatorial. Asia şi Africa suntu alargu ama, cu tuti aestea, oamiñi viniţ di aclo, născănţă tiniri şi cilimeañi, agiumsiră la aestu sinuru ca un muru, anviscutu cu teli antăpătoasă. Nu ari cum s’hibă ună nauă rută cătă Europa căte pari s’hibă cama multu unu desantu, ună acţiune contra a Uniunillei Europene, cari bagă unu şingiru di sancţiuni contra a Belarus. Ase, migranţăllii agiungu s’hibă ună masă di zorlea, urdinarea a lor numata easti una naturală că agiundzi s’hibă ună acţiune politică evidentă. S-dimăndă că Belarus evacuă ñilli di arifugaţ di la sinurlu cu Polonia ama fu tricut un prag, aţelu a manipularillei cu scupo politic, tru ună turlie di polimu informal, di altă turlie, hibrid, a născăntoru parei di oamiñi, di arifugaţ, di ufiliseari a născăntoru catandisi uminitari ca hălati di presiune ti niscănti văsilii ţivilizate cari fac ditu ndrepturli a omlui un prinţipiu esenţial thimelliu ali societati uminească.



    Autoru: Marius Tiţa

    Armânipsearea: Taşcu Lala