Radio România Internațional

Tag: Germania

Jurnal românesc – 21.05.2020

Ministerul Muncii urmează să pună în consultare publică o modificare
a Legii privind agenţiile de plasare a forţei de muncă, deoarece acestea nu pot
fi trase la răspundere, a declarat ministrul Violeta Alexandru. Voi
modifica această lege, astfel încât să fie avizate de minister, pentru că în
acest moment obligaţia lor este de a notifica cu mult după ce facilitează
contractul între angajatorul dintr-o altă ţară şi angajatul român, ceea ce face
posibilă intervenţia doar ulterior apariţiei unei probleme, a explicat
aceasta.

Violeta Alexandru, care a efectuat o vizită de lucru în Germania
pentru a vedea la faţa locului care sunt problemele cu care se confruntă
lucrătorii români în contextul pandemiei de #COVID19, a precizat că cea mai
mare parte dintre sezonierii românii nu apelează la astfel de agenţii. Ea a
afirmat că omologul german, Hubertus Heil, a susţinut întărirea drepturilor în
contractele de muncă, eliminarea subcontractorilor şi păstrarea unei relaţii
contractuale cu cel care a solicitat forţă de muncă în altă ţără.

Am
primit asigurări că acolo unde se întâmplă situaţii de infectare (…)
angajaţii români beneficiază de sprijin prompt din partea serviciilor medicale
germane, a mai spus Violeta Alexandru. Şefa de la Muncă a precizat că în
urma întâlnirilor pe care le-a avut cu românii care lucrează în Germania a
ajuns la concluzia că nu toţi angajatorii germani îi tratează
necorespunzător pe români. Mulţi dintre ei mi-au spus că sunt
mulţumiţi de condiţiile de muncă şi de salariul pe care îl primesc la timp. Pe
de altă parte, din discuţiile cu ei, a reieşit faptul că unele contracte de
muncă ar putea fi îmbunătăţite, în condiţiile în care unii români vin de peste
5 ani în Germania, a declarat ministrul.

Ea a anunţat, de asemenea, că
ministrul german de resort îşi doreşte să vină în România la începutul toamnei
pentru a face un bilanţ al rezultatelor şi că un grup de experţi din ambele
ministere vor lucra la propuneri privind măsurile de protecţie socială, care ar
trebui regăsite mai clar în contracte.

Ministerul de Externe îi informează pe românii care intenţionează să
tranziteze teritoriul Bulgariei că, din cauza numărului mare de cereri pentru
tranzit transmise de misiunile diplomatice autorităţilor de la Sofia, timpii de
aşteptare la intrarea în ţară pot ajunge până la 6 ore. Potrivit MAE,
tranzitarea teritoriului bulgar este permisă doar pentru întoarcerea în statul
de reşedinţă. Cetăţenii români pentru care se permite tranzitul pe teritoriul
Republicii Bulgaria trebuie să informeze în prealabil Ambasada României la
Sofia, care, cu sprijinul Ministerului bulgar al Afacerilor Externe, obţine
acordul Ministerului bulgar al Afacerilor Interne cu privire la punctele de
trecere a frontierei pentru intrare, respectiv ieşire, transmite
Bucureştiul.

În acest context, Ministerul român de Externe le recomandă
cetăţenilor care intenţionează să tranziteze teritoriul bulgar să informeze
Ambasada României la Sofia cu minimum 48 de ore înainte de data sosirii în
Bulgaria. Românii sunt rugaţi să transmită o solicitare la adresa de email
sofia.consul@mae.ro, care să conţină numele şi prenumele persoanelor, numărul
paşaportului/seria şi numărul cărţii de identitate, data intrării pe teritoriul
Bulgariei (data şi ora zborului, dacă este cazul), traseul (punctul de intrare,
respectiv punctul de ieşire în şi din Bulgaria) şi, dacă este disponibil,
numărul de înmatriculare al mijlocului de transport care asigură deplasarea pe
teritoriul bulgar.

MAE recomandă consultarea paginilor de internet
sofia.mae.ro, meteoalarm.eu, mae.ro, folosirea aplicaţiei Călătoreşte în
siguranţă şi reaminteşte faptul că cetăţenii români pot solicita
asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Sofia
disponibile pe site-ul sofia.mae.ro.

Zece puncte de trecere a graniţei româno-ungare sunt deschise
începând de joi dimineaţă pentru traficul de autoturisme şi persoane, a anunţat
Poliţia de Frontieră. Este vorba despre vămile Petea şi Urziceni, din judeţul
Satu Mare, Valea lui Mihai, Borş şi Salonta, din Bihor, Vărşand, Turnu, Nădlac
I şi Nădlac II, din Arad şi Cenad, din Timiş. O altă măsură dispusă pentru
fluidizarea traficului în punctele de frontieră şi venită în sprijinul
persoanelor care nu se deplasează cu mijloace de transport personale este
instituirea pe teritoriul Ungariei, în regim permanent, a două culoare de
tranzit pentru transportul persoanelor cu microbuze şi autocare, ce vor putea
intra în România prin vămile Nădlac II – Autostradă şi Borş.

Poliţia de
Frontieră precizează că intrarea în România se realizează cu respectarea
condiţiilor legale dispuse în contextul pandemiei şi anume controlul specific
la intrarea în ţară, completarea declaraţiei pe proprie răspundere şi
efectuarea triajului epidemiologic de către reprezentanţii Direcţiei de
Sănătate Publică în vederea stabilirii măsurilor obligatorii de izolare sau
carantină, după caz. Totodată, autorităţile fac apel la cetăţeni să consulte
comunicatele oficiale şi aplicaţia Trafic on-line, disponibilă la adresa
www.politiadefrontiera.ro, care conţine informaţii actualizate privind timpii
de aşteptare la graniţă.

21 May 2020
Despre muncitorii sezonieri din Germania

Zeci de români au protestat, marți, la Consulatul României de la Bonn, acuzând că, după ce au muncit în agricultură, în Germania, au fost plătiţi foarte puțin sau deloc. Oamenii au reclamat că nu au cu ce să revină în România. Această situație problematică este doar una din multe altele, extrem de diverse. În plină pandemie de Covid-19, numeroși români au ales să părăsească țara pentru a munci peste hotare, în special în agricultură.

Germania este doar una din destinațiile lor vest-europene. În noaptea de 8 spre 9 aprilie, de pildă, în plină stare de urgență în România, circa 2 mii de oameni au plecat la cules de sparanghel german. Odată ajunși acolo, ei s-au plâns de condiții grele de viață și de muncă. Nu s-a lămurit nici până astăzi dacă plecarea oamenilor a fost înlesnită de autorități sau dacă mii de persoane s-au organizat pe cont propriu cu autobuze și avioane charter şi au plecat, într-o singură noapte, de la Suceava, aflată în carantină, tocmai în Germania! În plus, fără respectarea măsurilor de protecţie şi cu documente încheiate individual, nu prin agenţii de plasare.

Audiată, deja, săptămâna trecută, în Parlamentul de la București, alături de ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, ministrul Muncii Violeta Alexandru a discutat, la începutul acestei săptămâni, la Berlin, cu omologul federal, Hubertus Heil, și cu ministrul german al Alimentaţiei şi Agriculturii, Julia Klockner. Violeta Alexandru i-a încurajat pe lucrători să facă sesizări când le sunt încălcate drepturile. Iar Hubertus Heil a recunoscut că infecţia în masă, precum cea din unele abatoare germane unde lucrează români, este inacceptabilă, că îl ruşinează chiar, muncitorii români trebuind să aibă acelaşi drept la protecţie socială, securitate şi sănătate în muncă ca cei germani. Miniștrii Alexandru și Heil au semnat o declaraţie comună de intenţie privind intensificarea cooperării în domeniul pieţei muncii şi al politicilor sociale.

În paralel, la București, conducerea Parlamentului a aprobat, la iniţiativa social-democraţilor din Opoziție, înfiinţarea unei comisii de anchetă care să investigheze eventuale nereguli în legătură cu deplasarea lucrătorilor sezonieri în străinătate în plină pandemie. România este principalul furnizor de sezonieri pentru agricultura statelor europene occidentale, ceea ce a declanșat, în această perioadă delicată, o amplă operațiune de lobby a organizațiilor patronale din țările respective pe lângă Guvernele lor, apoi demersuri diplomatice ale autorităților occidentale pe lângă Executivul român. Astfel că, pe fondul interzicerii curselor aeriene din România către numeroase state din Uniunea Europeană, în jur de 30 de mii de lucrători români s-au aflat printre puţinii care au continuat să se deplaseze în Vest, pentru a lucra în agricultură.

20 May 2020
Jurnal Românesc 20.05.2020

Protestele muncitorilor sezonieri români din Germania faţă de condițiile de muncă și cazare vor duce la schimbarea legislației în domeniu, a declarat la Digi24 ambasadorul României la Berlin, Emil Hurezeanu. Diplomatul a precizat că verificările făcute la ferme au scos la iveală faptul că între muncitor și angajatorul principal, proprietarul fermei, există uneori un lanț de patru-cinci subcontractori, ceea ce favorizează abuzurile. Ambasadorul a anunţat că ministrul Muncii din Germania, Hubertus Heil, îşi doreşte schimbarea legislației în domeniu în abatoare şi agricultură, unde lucrează mulți muncitori sezonieri, şi a descris iniţiativa drept o premieră istorică.

Emil Hurezeanu spune că oficialul german a elaborat un proiect de lege care cere, printre altele, eliminarea subcontractorilor, ceea ce ar facilita relaţia angajat-angajator. În ceea ce priveşte protestul românilor angajaţi la o fermă de căpșuni de lângă Bonn, care a intrat în insolvenţă şi a fost preluată de un executor judiciar, ambasadorul a afirmat că aceştia au ajuns la Consulatul României de la Bonn, unde au stat de vorbă și cu ministrul Muncii, Violeta Alexandru, aflată în vizită în Germania. El a afirmat că oamenii lucrau în baza unui contract de muncă şi că îşi vor primi salariile.

Emil Hurezeanu a spus că muncitorii vor putea alege să lucreze pentru un alt angajator sau să revină acasă. Toate salariile vor fi plătite, cei care vor să fie relocați vor fi relocați, iar cei care vor să se întoarcă acasă vor pleca cu curse charter, plătite de fermierii care i-au angajat. Există avioane, așteaptă aprobări pentru aceste zboruri. E posibil ca acești oameni să ajungă acasă, a spus ambasadorul român. Diplomatul a explicat că Ministerul român de Externe nu poate acționa direct în ferme, deoarece sunt proprietăți private, și că s-a sesizat după semnalarea de către presă a cazurilor de abuzuri.

Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, şi omologul german, Hubertus Heil, au semnat o Declaraţie comună de intenţie privind intensificarea cooperării în domeniul pieţei muncii şi politicilor sociale. Scopul este de a asigura protecţie socială şi de sănătate lucrătorilor mobili şi pentru a stabili un schimb de informaţii privind cazurile ce pot apărea mai ales în contextul pandemiei de COVID-19. Demnitarul român a spus că a discutat cu ministrul german despre modul în care se desfăşoară activitatea sezonieră în Germania, în special în domenii cheie în care românii aduc o contribuţie importantă.

Am primit asigurarea că lucrătorii români vin în Germania cu contracte trimise de angajatori, dar sigur că trebuie să facem mai multe cu privire la conţinutul acestor contracte. Am avut toată deschiderea ministrului Heil pentru a răspunde cu fermitate tuturor sesizărilor primite de la cetăţenii care muncesc în activităţi sezoniere, a declarat Violeta Alexandru. Ea a spus că i-a încurajat pe lucrătorii români de la fermele pe care le-a vizitat în Germania să facă sesizări când le sunt încălcate drepturile. La rândul său, ministrul Muncii din Germania s-a declarat ruşinat de situaţia muncitorilor români infectaţi cu noul coronavirus.

Ştiu că aceste condiţii de sănătate şi securitate ale lucrătorilor români din Germania sunt o problemă mare în România. Şi pe bună dreptate. Infecţia în masă a lucrătorilor români este inacceptabilă. Mă ruşinează! Muncitorii români trebuie să aibă acelaşi drept la protecţie socială şi securitate şi sănătate în muncă, a afirmat Hubertus Heil. Violeta Alexandru s-a aflat luni şi marţi într-o vizită de lucru în Germania pentru a vedea la faţa locului care sunt problemele cu care se confruntă lucrătorii români. Ea a mai avut o întrevedere şi cu ministrul federal al Alimentaţiei şi Agriculturii, Julia Klockner, cu care a stabilit că nu ar trebui să existe compromisuri sau diferenţe între angajaţii străini şi cei germani în ceea ce priveşte locuinţele, sănătatea şi siguranţa la locul de muncă.

Accesul cu autoturismul din Ungaria în România este permis, începând de miercuri, prin mai multe puncte de trecere a frontierei, a anunţat ministrul de Interne, Marcel vela, după o întâlnire cu omologul maghiar Sandor Pinter. Este vorba despre vămile Cenad, Turnu, Salonta, Valea lui Mihai şi Urziceni. Ministrul român a solicitat şi realizarea unui culoar de tranzit doar pentru microbuze şi autocare care să fie deschis 24 din 24 de ore, propunere acceptată de oficialul ungar.

Marcel Vela a explicat că în statul vecin există un interval orar bine determinat în care este permis tranzitul teritoriului maghiar spre România şi că tocmai această metodă angrenează un val de intrări care generează aglomerare la graniţa comună. El a afirmat că ambasadada ţării noastre la Budapesta a orientat cetăţenii spre ieşirile din partea nordică a Ungariei, dar că aceştia au dorit să intre în România pe la Nădlac I şi Nădlac II.

Şi atunci va trebui o a doua iniţiativă pe care să o avem, pentru a-i informa, în timp util, pe toţi cei care doresc să tranziteze Ungaria spre România despre timpii de aşteptare, a mai declarat Vela. Pentru a evita timpii mari de aşteptare la graniţă şi pentru a alege punctul de trecere care nu este aglomerat, Poliţia de Frontieră îi sfătuieşte pe români să consulte comunicatele oficiale şi aplicaţia Trafic on-line, care poate fi descărcată de pe site-ul instituţiei www.politiadefrontiera.ro.

20 May 2020
Jurnal românesc – 11.05.2020

Aproximativ 80 de români care lucrează la o companie de prelucrare a
cărnii din localitatea Coesfeld, în landul german Renania de Nord-Westfalia, au
fost testaţi pozitiv cu noul coronavirus, informează Ministerul de Externe. Instituţia
transmite că 130 de persoane care îşi desfăşoară activitatea la această
întreprindere au fost testate pozitiv cu COVID-19 şi că starea de sănătate a
conaţionalilor este bună. Ei
au fost plasaţi în izolare la o unitate hotelieră pusă la dispoziţie de
angajator. Ministerul Afacerilor Externe precizează că toţi angajaţii companiei
îşi desfăşoară activitatea în baza unui contract de muncă şi beneficiază de
asigurare medicală. Totodată, MAE anunţă că, până în prezent, Consulatul
General al României la Bonn nu a primit solicitări de asistenţă din partea
românilor afectaţi, dar că reprezentanţa diplomatică menţine legătura activ
atât cu autorităţile locale, cât şi cu reprezentanţii companiei germane.
Cetăţenii români care se află în Germania şi au nevoie de asistenţă consulară
pot contacta Ambasada României la Berlin la numerele de telefon + 49 30 212 39
555, +49 30 212 39 514, +49 30 212 39 516 şi +49 160 157 99 38 sau oficiile
consulare ale ţării noastre la Bonn, Munchen şi Stuttgart. Datele de contact pentru
acestea se găsesc pe site-ul Ministerului de Externe www.mae.ro.

Departamentul pentru Românii de Pretutindeni
desfăşoară în această perioadă, la punctele de frontieră, o campanie de
informare a românilor care ies din ţară, mai ales a celor care merg să lucreze
în străinătate. În acest sens, şeful DRP, secretarul de stat Ovidiu Burduşa, a
fost prezent sâmbătă în vama Nădlac I. Acesta a discutat cu românii care ieșeau
din țară și le-a înmânat broșuri cu informații privind riscurile la care se
expun, cum să se protejeze în contextul pandemiei cu noul coronavirus şi cu
detalii despre restricțiile care încă sunt în vigoare în diverse state.
Prin această campanie de informare ne dorim ca cetăţenilor români care
merg în străinătate – şi aici ne referim atât la români care se întorc la
casele lor în diaspora, dar şi la cei care lucrează în străinătate ca sezonieri
– să le fie respectate drepturile, a declarat Ovidiu Burduşa. El a
precizat că este interesat atât ca românii să ajungă la destinaţie în siguranţă
cât şi ca aceştia să îşi desfăşoare activitatea în condiţii optime. Vrem
să ştim dacă drepturile le sunt respectate, dacă au semnat un contract în limba
română sau într-o limbă pe care o cunosc, ne interesează foarte mult ca ei să
se întoarcă cu bine acasă, a mai spus Burduşa. Mii de români au plecat la
lucru în străinătate, în ultima perioadă, majoritatea în Germania, Austria şi
Marea Britanie şi, în ciuda măsurilor de protecţie luate, sute dintre aceştia
au contractat COVID-19.

Românii cu statut de rezident permanent în Canada
nu au nevoie de un pașaport românesc valabil pentru a-şi înnoi cardul de
rezident, informează Ambasada României la Ottawa. În cazul în care pașaportul
sau documentul de călătorie este expirat, solicitantul va trebui să includă în
setul de acte necesare înnoirii o copie a pașaportului sau a documentului de
călătorie valabil la data la care a fost obținută rezidența permanentă. Pe
pagina de Facebook a Ambasadei României la Ottawa se găsesc link-uri către
site-ul Departamentului pentru Imigrație, Refugiați și Cetățenie unde este
explicată în detaliu procedura de urmat. Reprezentanţa diplomatică mai
transmite că românii care au intrat în Canada în baza unei autorizații
electronice de călătorie valabile și se regăsesc în situația în care perioada
de ședere se apropie de termenul de 6 luni sau a depășit deja acest termen, își
pot prelungi șederea accesând site-ul amintit anterior. De asemenea, românii
care se află în Canada în baza unei vize temporare de muncă sau de studii și
doresc să-și prelungească șederea trebuie să se adreseze Departamentului pentru
Imigrație, Refugiați și Cetățenie pentru a-și semnala situația și a solicita
prelungirea șederii peste limita de valabilitate a vizei. Autoritățile federale
canadiene recomandă ca solicitarea respectivă să fie făcută de urgență dacă
termenul rămas până la expirare este mai mic de 30 de zile şi atrag atenţia
asupra faptului că cetățenii români aflați în situațiile descrise sunt obligaţi
să solicite prelungirea șederii în Canada.

Institutul Român de Cultură şi Cercetare
Umanistică de la Veneţia desfăşoară în perioada 6 – 27 mai proiectul
Miercurea Muzicală, care aduce în atenţia publicului italian tineri
muzicieni români. În fiecare zi de miercuri a lunii mai, de la ora 17.00 (ora
Italiei) pe pagina de Facebook a Institutului şi pe canalul de YouTube sunt
găzduite scurte recitaluri însoţite de mesaje adresate audienţei. Stagiunea
muzicală virtuală a fost deschisă de grupul vocal Ad Libitum Voices, formată
din muzicieniii Tiberius Simu, Sergiu Coltan, Vlad Morar şi Cristian Ignuţa.
Următorul concert online va avea loc miercuri, 13 mai, şi-l are ca protagonist
pe tânărul acordeonist Ghenadie Rotari, câştigătorul mai multor concursuri
internaţionale şi care a urcat pe scene celebre ale lumii din New York până în
Tokyo. Programul complet al manifestării se găseşte pe site-ul Institutului
Cultural Român, www.icr.ro, şi pe pagina de Facebook a Institutul Român de
Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia.

11 May 2020
70 de ani, Europa, 75 de ani, pacea

9 mai este o zi intensă în istoria omenirii. La 9 mai, în 1945, armele au
tăcut, după ani lungi şi cumpliţi, de război mondial. Armatele germane se
predau, pe rând, în faţa ofensivei finale a Aliaţilor ajunşi la Berlin. La 7
mai, se semnează capitularea de la Reims, iar ziua următoare, capitularea, la un
nivel oficial mai înalt, se semnează într-o suburbie a Berlinului.

A rămas
acelaşi moment al intrării în vigoare a capitulării, ora 23.01, ora Berlinului,
a zilei de 8 mai 1945. Acel moment al zilei, la Moscova era devansat cu două
ore, din cauza fusului orar. Asta înseamnă că, în Uniunea Sovietică, era deja
ziua următoare, 9 mai, ora 1 şi 1 minut. Această diferenţă a devenit
semnificativă în contextul Războiului Rece, cu dispute ideologice pe multe
subiecte. Astfel, Vestul marca Ziua Victoriei pe 8 mai, în timp ce URSS şi
statele din Estul subordonat, pe 9 mai.

România, care a căzut sub dominaţia
sovietică, în conformitate cu înţelegerea secretă dintre Stalin şi Churchill, a
marcat încheierea războiului la 9 mai. Mai este, însă, un aspect. Fusul orar
face ca ora 23.01 a Berlinului să însemne primul minut al zilei de 9 mai în
România. Pe de altă parte, important este momentul semnării păcii, şi acesta a
avut loc pe 8 mai. Aceasta este, pe scurt, explicaţia privind ziua exactă a
păcii. Desigur, în 1945, Japonia a
continuat lupta până în august, capitulând numai după bombardamentele nucleare
de la Nagasaki şi Hiroşima.

Practic, războiul nu s-a încheiat brusc, la un minut
anume, tot aşa cum declanşarea sa a însemnat o succesiune de evenimente, nu
doar atacul împotriva Poloniei de la 1 septembrie 1939. Europa postbelică s-a
născut la 9 mai 1945, de atunci se fac planuri de renaştere şi înflorire,
speranţa a căpătat valenţe concrete. Peste exact 5 ani, la 9 mai 1950, ministrul
francez de externe,

Robert Schuman, un politician care a trăit în epicentrul
geopolitic al declanşării celor două războaie mondiale, a lansat un apel
concret pentru viitorul paşnic al Europei. Poate nu întâmplător într-o zi de 9
mai, la 5 ani după război, Schuman propunea o organizaţie cum nu se mai văzuse
până atunci, o alianţă de tip nou, de maximă încredere chiar între foştii
beligeranţi, între cei de la care pornise războiul. El propunea concret crearea
unei Înalte Autorităţi Comune pentru două industrii, a cărbunelui şi a
oţelului, care erau sinonime, la aceea dată, cu înarmarea, cu militarismul şi
cu războiul.

Astfel, ţările participante, cu Germania şi Franţa, în primul
rând, îşi coordonau în comun, transnaţional, aceste industrii strategice. A
fost punctul de pornire al Uniunii Europene de astăzi, un proiect unic în
istoria omenirii, care a adus nu numai pace, ci şi prosperitate. S-a pornit de
la ideea deciziei comune în două industrii esenţiale atunci, dar care acum sunt
mult reduse ca importanţă. Ideea a cunoscut o extindere a spaţiului de acţiune
dar şi o aprofondare a filosofiei sale.

În prezent, statele europene au o
monedă comună şi politici puse de acord în foarte multe domenii, nu numai
economice. În ciuda evoluţiilor contemporane, prima ieşire a unui stat din
organizaţia comunitară şi provocările la adresa solidarităţii europene lansate
de pandemia COVID, Uniunea Europeană continuă să fie o ideea generoasă,
corectă, care îşi arată eficienţa. Nu este un organism perfect dar tocmai
discuţia despre viitorul său îi asigură perfecţionarea de care are nevoie.

Lansată
la cinci ani de la război, de Ziua Victoriei, comunitatea europeană a păcii şi
prosperităţii continuă să străbată vremurile, adaptându-se la provocările situaţiei
internaţionale, la 70 de ani de la Declaraţia Schuman, fondatoare, şi după 75
de ani de pace mondială postbelică. ,

9 May 2020
Jurnal românesc – 04.05.2020

140 de români au revenit, sâmbătă, în ţară din Cipru cu o cursă
aeriană specială operată de o companie privată pe ruta Larnaca-Bucureşti,
transmite Ministerul Afacerilor Externe. Cu acelaşi zbor au fost aduşi în
România şi trei cetăţeni ai Republicii Moldova, care şi-au continuat drumul
spre casă, precum şi trei ciprioţi şi un grec, rezidenţi în România. Acţiunea
face parte din demersurile întreprinse de MAE şi ministerele Transporturilor şi
Afacerilor Interne pentru facilitarea revenirii în ţară a cetăţenilor români
aflaţi în străinătate cu titlu temporar şi care au fost afectaţi de măsurile de
restricţie impuse transportului aerian în contextul gestionării pandemiei de
COVID-19.

Ministerul de Externe reînnoieşte cu fermitate apelurile făcute
anterior privind evitarea oricăror călătorii externe care nu sunt absolut
esenţiale, deoarece acestea pot antrena riscuri majore. De asemenea, MAE face
apel la cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate să respecte
cu stricteţe recomandările autorităţilor din aceste state şi subliniază că
deplasările către România trebuie complet evitate în această perioadă, în
condiţiile în care pot constitui un factor suplimentar de propagare a infecţiei
cu noul coronavirus.

Asociaţia Românilor din Italia solicită modificarea măsurilor stării
de urgenţă care prevăd introducerea în carantină instituţionalizată, pentru o
perioadă de 14 zile, a cetăţenilor români şi străini care revin în România din
statele afectate de COVID-19. Înţelegem importanţa măsurilor de protejare
a populaţiei, dar considerăm că ele trebuie adecvate, pe de o parte, stadiului
în descreştere a evoluţiei epidemiei şi, pe de alta, nevoilor stringente de
reluare a proceselor economice, ai căror vectori sunt tocmai antreprenorii
români şi străini cu afaceri în România, a afirmat preşedinte Asociaţiei,
Eugen Terteleac. Acesta cere testarea oamenilor de afaceri la revenirea în ţară
şi eliberarea unui paşaport COVID pentru a le permite să-şi continue activitatea
economică. El precizează că o bună parte dintre investitori sunt dispuşi să
suporte costurile testării. Importanţa investitorilor străini pentru
economia românească nu mai trebuie accentuată. Numai cu Italia, spre exemplu,
al doilea partener comercial al României, schimburile au atins cifra de aproape
15 miliarde de euro, a subliniat Eugen Terteleac.

Şeful Asociaţiei
Românilor din Italia apreciază că testarea multiplicată, ca măsură
extinsă, de politică generală, nu are voie să mai întârzie nici pentru
cei vulnerabili precum medicii şi persoanele în vârstă, nici pentru oamenii de
afaceri, chemaţi să contribuie la sănătatea economică şi la stabilitatea
ţării. În martie, Asociaţia a criticat decizia autorităţilor române de a
opri zborurile către și dinspre Italia, considerând că guvernul de la București
îi abandonează astfel pe românii din peninsulă.

Pandemia de COVID-19 a fost o lecţie dură pentru cei care au
lucrat la negru, a spus ambasadoarul României la Madrid, Gabriela Dancău.
Aceasta a afirmat că, la începutul crizei, reprezentanţa diplomatică s-a confruntat
cu o serie de cazuri de cetăţeni români care se aflau temporar în Spania şi
care au fost afectaţi în mod direct de măsurile restrictive adoptate de
autorităţile spaniole. A fost vorba despre turişti, lucrători sezonieri cărora
li se încheiaseră contractele şi studenţi Erasmus. Nu a existat o
mobilitate masivă, nu s-a produs un exod al românilor rezidenţi spre România
(…). Un lucru este cert, românii din Spania au înţeles riscurile la care se
expun prin efectuarea unor călătorii care nu erau absolut necesare şi au
renunţat la acestea sau le-au amânat pentru o dată ulterioară, a declarat
ambasadorul.

Gabriela Dancău a precizat că cei mai afectaţi de măsurile
economice şi sociale din Spania au fost sezonierii din sectorul agricol şi
HoReCa. Ea a anunţat că autorităţile de la Madrid analizează posibilitatea
introducerii unui venit minim garantat atât pentru spanioli, cât şi pentru
străinii care au rezidenţa legală în Spania şi care fac dovada că, de-a lungul
timpului, au contribuit la sistemul de asigurări sociale. Ambasadorul român a
mai spus că, potrivit ultimelor date oficiale din decembrie 2019, peste
1.070.000 de români sunt rezidenţi în Spania. Cei mai mulţi sunt stabiliţi în
regiunile Madrid şi Castilla-La Mancha, urmaţi de cei din Catalonia, Andaluzia
şi Valencia.

Autorităţile din Germania au eliminat, începând cu 1 mai,
tronsoanele orare stabilite la sfârșitul lunii martie pentru tranzitarea
teritoriului naţional dinspre Franța către Austria, anunţă Ambasada României la
Berlin. Reprezentanţa diplomatică a ţării noastre precizează că decizia nu
exclude blocarea punctuală a coridoarelor în situația în care traficul va
înregistra o supraaglomerare şi că a fost menţinută condiţionalitatea ca aceste
călătorii să fie făcute cu titlu de excepție şi din motive temeinic
justificate.

Totodată, poliţia germană verifică documentele autovehiculelor,
starea tehnică a acestora şi actele care atestă motivele deplasării. În cazul
în care oricare dintre documetele solicitate nu respectă legislaţia germană sau
numărul pasagerilor depășește capacitatea maximă de transport, poliţiştii de
frontieră pot refuza accesul în Germania, decizie care nu poate fi influențată
de misiunile diplomatice sau de oficiile consulare române. Ambasada României
atrage atenţia că, în cazul permiterii intrării pe teritoriul german, este
obligatorie respectarea culoarului de tranzit stabilit și recomandă evitarea
opririlor.

4 May 2020
Jurnal românesc – 29.04.2020

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că săptămâna viitoare va fi
luată o decizie cu privire la modul în care se va acţiona după încheierea
stării de urgenţă, programată pentru 15 mai. El a spus că se au în vedere atât
prelungirea acesteia cât şi o variantă administrativă alternativă şi că
legislaţia secundară aferentă celei de-a doua variante este aproape finalizată.
Am dorit să fim pregătiţi din timp şi pentru o variantă şi pentru
cealaltă, ca să nu fim iarăşi în situaţia de stres, cum am fost la începutul
epidemiei (…) Acum vreau să avem legislaţia clară (…), iar până în toamnă
să avem rezerve semnificative pentru situaţia în care va veni al doilea val sau
va veni altă boală, a spus Iohannis. Preşedintele a avertizat însă că
relaxarea măsurilor, după 15 mai, nu înseamnă revenirea la viaţa de dinaintea
pandemiei, restricţiile urmând să fie ridicate gradual.

15 mai nu
înseamnă o revenire bruscă la normalitatea pe care am cunoscut-o. În realitate,
experţii ne spun că nici nu ştim când vom reveni la o viaţă normală aşa cum o
ştim noi de dinainte de pandemie, a afirmat Iohannis. El a explicat că
după încheierea stării de urgenţă oamenii nu vor putea merge pe stradă în
grupuri mari, nu vor putea merge la restaurant sau la mall, iar părăsirea
localităţii de reşedinţă se va putea face doar cu o motivaţie
serioasă. De asemenea, preşedintele a spus că marile festivaluri
probabil nu vor avea loc în acest an, iar competiţiile sportive, dacă vor
fi reluate, se vor desfăşura fără spectatori. Pericolul nu a trecut şi
este nevoie în continuare de maximă atenţie, a subliniat Klaus Iohannis.

Peste 200 de români din cei 300 de angajaţi ai unui abator din
Birkenfeld, în landul german Badden-Wurttemberg, au fost confirmaţi ca fiind
infectaţi cu SARS-CoV-2, iar în prezent se află în carantină, transmite
Ministerul Afacerilor Externe. MAE precizează că, dintre cei contaminaţi,
majoritatea sunt asimptomatici sau prezintă simptome uşoare şi că doar cinci
persoane au necesitat tratament în regim de spitalizare, două dintre acestea
fiind între timp externate.
Reprezentanţii Ministerului de Externe menţionează că, până la acest
moment, la nivelul Ambasadei României la Berlin şi Consulatului General al României
la Stuttgart nu au fost primite solicitări de asistenţă din partea românilor
afectaţi. MAE arată că aproximativ 500 de români sunt angajaţi ai unor companii
subcontractate de abatorul german. MAE de la Bucureşti le recomandă românilor
care se află în străinătate şi se confruntă cu situaţii dificile, inclusiv
cazuri în care drepturile nu le sunt respectate, să contacteze misiunea
diplomatică sau oficiul consular cel mai apropiat.

Liderul deputaţilor social-democraţi, Alfred Simonis, cere
Guvernului să trimită urgent avioane militare pentru a-i aduce în ţară pe
românii plecaţi în Germania şi care au contractat noul coronavirus. Acesta a
afirmat că cei infectaţi zac abandonaţi şi nu au parte de niciun
ajutor medical. Simonis îi acuză atât pe premierul Ludovic Orban cât şi pe
ministrul de Interne, Marcel Vela, că după ce au girat cel mai mare
export de cetăţeni români în vreme de pandemie, prin modificarea
ordonanţelor militare, îi abandonează acum peste hotare. Totodată, el a anunţat
că Biroul Permanent şi Comisia de apărare îl invită pe ministrul Vela în
Parlament, pe 6 mai, pentru a explica de ce a modificat o ordonanţă militară în
interesul statului german.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat marţi că majoritatea
oamenilor care au plecat la muncă în străinătate se află sub contract cu agenți
economici şi că nu sunt organizați de stat. El a recunoscut faptul că la
început au existat probleme organizatorice, dar a apreciat că acestea au fost
remediate pe parcurs. Mii de români au plecat să presteze munci agricole în
Germania, la începutul acestei luni. O parte dintre aceştia sunt acum revoltaţi
de condiţiile găsite acolo, de modul în care au fost trataţi şi vor să revină
acasă. Românii spun că refuză să muncească pentru că au primit un salariu mai
mic decât cel convenit şi că actele le-au fost reţinute de patroni care le
returnează doar în schimbul a 300 de euro.

Ambasadorul României la Londra, Dan Mihalache, a declarat că în
următoarele săptămâni vor fi organizate transporturi de muncitori sezonieri
către Marea Britanie pentru a lucra în agricultură. Diplomatul a spus că, din
informaţiile pe care le deţine, este vorba despre cel puţin 20 de curse aeriene
care îi vor transporta pe sezonierii români în săptămânile următoare. Dan
Mihalache a punctat faptul că nu încurajează acest demers şi consideră că,
cel puţin deocamdată, condiţiile de securitate sanitară pun un mare semn
de întrebare asupra oportunităţii lui. Ambasadorul a precizat că plecarea
românilor este un proces în care statul român nu are niciun amestec şi îi
sfătuieşte pe cei aflaţi în această situaţie să verifice condiţiile oferite de
angajatori. Sfatul pe care îl dau celor care doresc să se angajeze
într-un asemenea drum este să verifice cu foarte mare atenţie toate condiţiile
care le sunt oferite, de la contracte de muncă la cazare, la condiţii sanitare,
condiţii de locuit şi, mai ales, să nu accepte ofertele unor persoane fizice
individuale, care nu au niciun fel de cădere în a intermedia asemenea mişcări
pe piaţa forţei de muncă, a spus ambasadorul. El a afirmat că înţelege
nevoia românilor de a câştiga bani, dar că un astfel de demers trebuie cumpănit
mai bine de fiecare familie şi de fiecare cetăţean care alege acest drum.

29 April 2020
Peste 200 de români, angajaţi la un abator din Germania, confirmați cu SARS-COV-2

Peste 200 de români, angajaţi la un abator din Birkenfeld, de lângă oraşul german Pforzheim (landul Badden-Wurttemberg), au fost confirmaţi ca fiind infectaţi cu SARS-COV-2. Aceștia se află, în prezent, în carantină, informează Ministerul Afacerilor Externe (MAE).

Ambasada României la Berlin și Consulatul General al României la Stuttgart s-au autosesizat și au făcut în regim de urgență demersuri pe lângă autoritățile germane pentru verificarea situației acestora. Ambasada României la Berlin a contactat atât Ministerul Agriculturii cât și Ministerul Muncii și Protecției Sociale, iar la nivel local, prin intermediul Consulatului general al României la Stuttgart, au fost sesizați premierul landului și primarul localității în care se află abatorul, conform MAE.

Din informațiile comunicate de către autoritățile germane, din cei 700 de angajați ai unității respective, aproximativ 500 sunt lucrători români. Aceștia nu sunt sezonieri, ci sunt angajați ai unor companii subcontractate de către abatorul german, conform MAE.

300 de angajaţi ai abatorului, confirmaţi cu SARS-CoV-2, au fost introduşi în carantină, iar la acest moment nu există date concrete cu privire la cetăţenia persoanelor infectate, însă majoritatea acestora (peste 200) sunt cetăţeni români, informează MAE.

Potrivit datelor comunicate de autorităţile germane, dintre cei contaminaţi, majoritatea sunt asimptomatici sau prezintă simptome uşoare. Cinci persoane au necesitat tratament în regim de spitalizare, două dintre acestea fiind între timp externate. În cazul uneia dintre cele două persoane deja externate, s-a impus ventilarea mecanică.

MAE menţionează că, până în prezent, la nivelul Ambasadei României la Berlin şi Consulatului General al României la Stuttgart nu au fost primite solicitări de asistenţă din partea cetăţenilor români menţionaţi. Aproximativ 500 de români sunt angajaţi ai unor companii subcontractate de către abatorul german.

Misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României din străinătate tratează cu prioritate orice solicitare de sprijin din partea cetăţenilor români şi întreprind demersuri pentru soluţionarea fiecărei situaţii, în măsura posibilului, în contextul limitărilor impuse de pandemia de COVID-19, reiterează MAE.

Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetăţenilor români care se află în străinătate şi se confruntă cu situaţii dificile, inclusiv cazuri în care drepturile acestora nu sunt respectate, să contacteze misiunea diplomatică sau oficiul consular cel mai apropiat.

Cetăţenii români care se află în Republica Federală Germania şi care au nevoie de asistenţă consulară pot contacta: Ambasada României la Berlin la următoarele numere de telefon: + 49 30 21239555; +49 30 21239514; +49 30 21239516; +49 160 157 9938 (telefon de urgenţă) sau unul dintre oficiile consulare ale României din Germania:

Consulatul General al României la Bonn: +49 228 68 38 135; +49 228 68 38 211; +49 228 68 38 244; +49 228 68 38 254; +49 (0)1735757585 (telefon de urgenţă);

Consulatul General al României la Munchen: 0049 (0)1631927011; 0049 (0)1602087789;

Consulatul General al României la Stuttgart: (00 49) (0) 711 664 86 11; (00 49) (0) 711 664 86 12; (00 49) (0) 711 664 86 13; (00 49) (0) 711 664 86 14; (00 49) (0) 711 664 86 15, (0049) (0) 1716813450 (telefon de urgenţă).

De asemenea, aceștia sunt sfătuiți să se informeze înaintea deplasării în străinătate, iar, în cazul deplasării în scopul desfăşurării de activităţi profesionale, să consulte inclusiv informaţiile publicate pe paginile de internet ale misiunii diplomatice şi/sau ale oficiilor consulare din statul de destinaţie şi să acorde atenţie sporită prevederilor contractelor de muncă ce ar urma să fie încheiate, în special în condiţiile specifice impuse de actuala criză COVID-19.

sursa: agerpres

28 April 2020
Planlu trã relansarea-a economiillei UE

Lumea s’ampuliseaști, tu aestu kiro, cu unâ di naima greali crizi sanitari tru aeşțâ dit soni dzați añi ți-lu-adusi lâhtâroslu virus SARS CoV-2, cari u cutrimbură cabaia economia europeană, ama și ațea mondială. Incllidearea-a sinurloru, restricțiile di urdinari, dânâsearea un kiro huzmetea, scădearea-a vinderloru, meatrili di şideari alargu unu-alantu/ distanțari fizică apufusiti tra s’dâseascâ arăspândearea-a năului coronavirus zñiipsirâ multi comati ali icunumie. Tra s’curmâ bairlu di zñii ali pandemie, liderlli europeañi feațirâ cllimari la solidaritati tra s’llia niscânti meatri cari s’agâliseascâ fuvirsearea-a coronaviruslui, ți aduți gâlipseri tut ma mări.

Uidisitu cu isăkili a Fondului Monetar Internațional, s’așteaptâ câ Uniunea Europeană s’aibâ unâ scădeari recordu a PIB-ului di 7.1% anlu aestu, kiro tu cari criza ți fuvirseaști ațeali 19 di stati ditu zona euro agiundzi s’hibâ nai cama greaua ditu șcurta istorie a monedâlleii unicâ, lansată tru 1999. Gioi, tru kirolu a unlui summit, ațelli 27 di lideri ali Uniuni Europeanâ câftarâ a Comisiillei Europeani s’ndreagâ un plan ta s’iasâ ditu criză, ți lipseasti s’acațâ tu isapi unâ pripuniri bugetară trâ vahtea di kiro 2021-2027, nica și un fondu di pãradz trâ redresarea-a economiillei europeani dupâ meatrili di izolari apufusiti tra s’dânâseascâ pandemia COVID-19. Planlu va s’hibâ pârâsitistu meslu ți yini. Acâ nu furã apufusiţ pãradzlli ţi suntu anangi/ unâ sumă di tamamu, ufițialli zburăscu ti un plan cari lipseaști s’hibâ anamisa di 1 și 1,5 trilioani di euro.

Prezidentul francez Emmanuel Macron apruke câ nu ari un consensu anamisa di statili a bloclui comunitar tu ți mutreaști transferuri bugetari cătrâ reghiuñili şi sectoarili nai cama zñiipsiti di criză. El cundille câ easti ananghi ti un babageanu plan di relansari, cari s’acațâ tu isapi nu mași mpârmuturi ama şi aesti transferuri financiari, lugursinda că ma s’tragâ mâna di pi unâ parti a Europâllei, atumțea tutâ Europa va s’cadâ. Cabaia zñiipsiti di pandemie, statili ditu notlu a Europâllei catacum Italia și Spania spusirâ cu boați, diznău, cã easti ananghi ti unâ borgi comunâ, aestâ turlie va lâ da izini s’hârseascâ di un tocu/ dobândâ scâdzutã a statiloru nordiți. Canțelarlu ghirmanu Angela Merkel tâxi, cu mintea ti solidaritati, contribuţii multu ma mări di partea a cratlui a llei la bugetlu ali UE trâ un kiro limitatu.

Caplu a statlui român, Klaus Iohannis, ndrupaști thimilliusearea-a unlui fondu di pãradz ti redresarea icunomică, di cari să s’hârseascâ tuti statili membri, ca unâ hâlati suplimentarâ andicra di meatrili di ndrupari ți eara loati ma ninti pi livelu european și cari s’hibâ ufilisitu tra anânghiserli sectoriale reale cum suntu sectoarili icunomic și medical, nai cama zñiipsiti di pandemie. Di altă parte, Klaus Iohannis spusi câ va s’ndrupascâ susto ş’ma largu politica di coeziune şi ațea agricolă comună, cari, cundille nâsu, nu ş’keru relevanţa tru ndilicata catastisi di tora.

Ngrãpsearea: Leyla Cheamil

Armãnipsearea: Taşcu Lala

24 April 2020
Plan de relansare a economiei UE

Lumea se confruntă, în prezent, cu una dintre
cele mai grave crize sanitare din ultimii zeci de ani generate de temutul virus
SARS CoV-2, care a provocat şi un șoc major pentru economia europeană, dar și
cea mondială. Inchiderea granițelor, restricțiile de călătorie, suspendarea
temporară a activității, scăderea vânzărilor, măsurile de distanțare fizică
adoptate pentru a limita răspândirea noului coronavirus au afectat negativ
numeroase sectoare ale economiei. Pentru a contracara efectele în lanț ale
pandemiei, lideri europeni au făcut un apel la solidaritate pentru luarea unor
măsuri care să atenueze impactul coronavirusului, ce stârnește îngrijorări tot
mai mari.

Potrivit prognozelor Fondului Monetar Internațional, este de aşteptat ca Uniunea Europeană să înregistreze
o scădere
record a PIB-ului de 7.1% anul acesta, în timp ce criza care ameninţă cele 19
ţări din zona euro riscă să fie cea mai gravă din scurta istorie a monedei
unice, lansată în 1999. Joi, în timpul unui summit, cei 27 de lideri ai
Uniunii Europene au cerut Comisiei Europene să pregătească un plan de ieşire
din criză, ce ar urma să includă o propunere bugetară pentru perioada
2021-2027, inclusiv un fond pentru redresarea economiei europene după măsurile
de izolare adoptate pentru a limita pandemia COVID-19. Planul ar urma să fie
prezentat luna viitoare. Cu toate că nu a fost stabilită o sumă exactă,
oficialii vorbesc despre un plan care ar trebui să se încadreze între 1 și 1,5
trilioane de euro.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a admis că nu există un
consens între ţările blocului comunitar cu privire la transferuri bugetare
către regiunile şi sectoarele cele mai afectate de criză. El a pledat pentru un
vast plan de relansare, care să includă nu numai împrumuturi ci şi aceste
transferuri financiare, apreciind că ”dacă se renunţă la o parte a Europei,
toată Europa va cădea”. Profund afectate de pandemie, țările din sudul Europei
precum Italia și Spania au pledat, din nou, în favoarea unei datorii comune,
ceea ce le-ar permite să beneficieze de dobânda scăzută a ţărilor nordice.

Cancelarul german Angela Merkel a promis, în spirit de solidaritate,
contribuţii mult mai mari din partea ţării sale la bugetul UE pe o perioadă
limitată. Seful statului român, Klaus Iohannis, susține crearea unui fond de
redresare economică, de care să poată beneficia toate statele membre, ca un
instrument suplimentar faţă de măsurile de sprijin luate anterior deja la nivel
european și care să fie utilizat pentru nevoile sectoriale reale cum sunt
sectoarele economic și medical, cele mai afectate de pandemie. Pe de altă
parte, Klaus Iohannis a anunţat că va susţine ferm şi în continuare politica de
coeziune şi cea agricolă comună, care, a subliniat el, nu îşi pierde relevanţa
în actualul context complicat.

24 April 2020
Jurnal românesc – 23.04.2020

Italia are în vedere o reglementare a statutului migranţilor
ilegali, în cadrul eforturilor de a atrage mână de lucru în agricultură, a
anunţat miercuri ministrul de Interne Luciana Lamorgese, transmite dpa. În
acelaşi timp, ministrul italian al Agriculturii, Teresa Bellanova, a declarat, în Senat, că
discută posibilitatea creării de coridoare speciale pentru lucrători sezonieri
din România, mai ales în agricultură şi pescuit, două sectoare care se confruntă
cu o lipsă acută de mână de lucru, coridoare care să permită accesul lor în Italia,
în pofida restricţiilor impuse de Pandemia de COVID 19. Potrivit sindicatului
agricol Coldiretti, anul acesta sectorul agricol italian ar avea nevoie de minimum
200.000 de lucrători sezonieri.

Niciunul dintre muncitorii care au plecat în Germania în ultima
perioadă din judeţul Timiş nu are contract cu vreo agenţie de plasare a forţei
de muncă din România. Aceasta este concluzia inspectorilor locali pentru muncă,
ce au descoperit că toţi lucrătorii sezonieri au declarat că au încheiate
contracte direct cu angajatorul. Şeful Inspecţiei Teritoriale pentru Muncă
Timiş, Pavel Kasai, spune că, în aceste condiţii, nu au cum să îi ajute, dacă
nu le sunt respectate drepturile. ITM a trimis informări şi la Bucureşti despre
problemele care îi pot afecta pe lucrătorii sezonieri. Presa a relatat, recent,
că mulţi dintre românii care au plecat la cules de sparanghel în Germania au
ajuns să regrete această decizie, după ce au văzut condiţiile în care trebuie
să lucreze şi să trăiască.

În această perioadă, tot mai multe muzee își redeschid porțile,
virtual, pentru a rămâne aproape de public. ICR Bruxelles vă propune să
pătrundeți în universul fascinant al expoziției Dacia Felix. Trecutul glorios
al României de la Muzeul Gallo-Roman din Tongeren, una din cele mai vizitate
expoziții organizate în cadrul Festivalului EUROPALIA România.

Expoziția-eveniment este dedicată patrimoniului istoric al României și reunește
298 de artefacte și seturi de piese antice descoperite pe teritoriul țării
noastre, prezentat ca spațiu de interferență al civilizațiilor scitică, greacă,
celtică, dacică, getică și romană.

Participarea României la Festivalul
EUROPALIA, în perioada octombrie 2019 – ianuarie 2020 a fost asigurată de Institutul
Cultural Român, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul
Culturii, Secretariatul General al Guvernului. EUROPALIA este considerată
manifestarea culturală de cea mai mare amploare din Belgia, organizată sub
patronajul Familiei regale a Belgiei, la Bruxelles și în diverse orașe
belgiene, dar și din Marea Britanie, Franţa, Olanda, Luxemburg şi Germania.

România a obţinut 4 medalii la Olimpiada Europeană de Matematică pentru Fete,
eveniment ce urma să fie găzduit de localitatea olandeză Egmond aan Zee, însă
s-a desfăşurat în mediul virtual din cauza restricţiilor impuse de pandemia de
coronavirus, conform organizatorilor. Amina Abu Shanab, elevă în clasa a XI-a
la Liceul Teoretic Internaţional de Informatică din Bucureşti, şi Alexandra
Timofte de la Colegiul Naţional de Informatică Tudor Vianu’din Bucureşti au
câştigat medaliile de aur. Diana Ţolu de la Liceul Teoretic Internaţional de
Informatică din Bucureşti a obţinut argintul, iar Lucia Rîşnoveanu de la Liceul
Teoretic Internaţional de Informatică din Constanţa – medalia de bronz. În
clasamentul general pe ţări, România s-a plasat pe locul trei, cu 108 puncte.
Primele două locuri au fost ocupate de Rusia (128 de puncte) şi Serbia (118
puncte). Olimpiada Europeană de Matematică pentru Fete din 2020 (EGMO 2020) s-a
desfăşurat în perioada 14 – 21 aprilie. Prima ediţie a avut loc în 2012, iar în
2016 s-a desfăşurat la Buşteni în România.

23 April 2020
Wizz Air: Rutele spre Franţa şi Germania sunt suspendate până pe 3 mai

Wizz Air a anunţat, vineri, că rutele spre Franţa şi Germania sunt suspendate până pe 3 mai. Spre Olanda, Elveţia şi Marea Britanie, rutele rămân suspendate până pe 30 aprilie, potrivit unui comunicat de presă.

Măsurile sunt luate din cauza prelungirii restricţiilor de călătorie impuse de autorităţile din România pe toate zborurile din țara noastră către aceste destinații, în cadrul eforturilor de limitare a pandemiei Covid-19.

Pasagerii ale căror rezervări sunt afectate de suspendarea zborurilor, vor fi informaţi automat prin e-mail dacă au rezervat direct pe wizzair.com sau prin aplicaţia pentru mobil. Clienţii vor primi automat în contul de client WIZZ 120% din valoarea achitată pentru călătorie, sumă care poate fi folosită în următoarele 24 de luni pentru achiziţia de produse şi servicii Wizz Air.

De asemenea, Wizz Air menționează că pasagerii pot alege rambursarea banilor – care va dura mai mult – şi vor fi informaţi despre paşii necesari pentru un transfer bancar sau transferul către un card bancar printr-un e-mail separat. În acest caz, clienţii vor putea primi doar 100% din suma achitată iniţial. Pasagerii care şi-au făcut rezervările prin intermediul agenţiilor de turism – inclusiv agenţiile de turism online – trebuie să ia legătura cu agenţia de unde şi-au cumpărat biletele.

Compania îşi cere scuze pentru inconvenientele pe care le pot produce aceste restricţii de călătorie clienţilor şi îi asigură că siguranţa şi binele pasagerilor şi ale echipajului rămân principalele priorităţi ale companiei.

sursa: agerpres

17 April 2020
COVID-19: Încă 10 decese cauzate de coronavirus. Bilanțul în România ajunge la 372

Grupul de Comunicare Strategică a anunțat 10 noi decese cauzate de infectarea cu virusul SARS CoV-2. Bilanțul în România a ajuns la 372 de decese. Este vorba despre trei pacienți din județul Brașov, trei din județul Hunedoara, doi din județul Vrancea și câte unul din județele Maramureș. respectiv Timiș.

Deces 363: Bărbat, 61 ani din județul Maramureș. Prezentat pe data de 31.03.2020 la Spitalul Municipal Sighetu Marmației,
trimis în aceeași zi pentru consult la Spitalul de Boli infecțioase Baia Mare,
de unde a fost trimis la Spitalul Județean de Urgență Baia Mare, unde a fost
internat în Secția ATI. Transferat pe 03.04.2020 la Spitalul de Pneumologie Cluj-Napoca, apoi pe
data de 08.04.2020 la Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Sectia ATI, unde
a fost intubat. Probe recoltate pe 31.03.2020, confirmat pe 02.04.2020 Dată deces: 13.04.2020. Condiții medicale pre-existente: afectare neurologică.

Deces 364: Femeie, 74 ani din județul Timiș. Data internării: 08.04.2020, la Spitalul Orășenesc Deta, apoi
transferata pe 09.04.2020 la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și
Pneumoftiziologie Timișoara-secția ATI, unde a fost intubată. Probe recoltate pe 08.04.2020, confirmată pe 09.04.2020 la Spitalul
Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Timișoara. Dată deces: 14.04.2020. Condiții medicale pre-existente: Diabet zaharat tip I.

Deces 365: Bărbat, 92 ani din județul Hunedoara. Provine din Caminul de bătrâni din Orăștie. Internat în Spitalul Municipal Orăștie pe data de 13.04.2020, din cauza
unei fracturi. Transferat pe 14.04.2020 în Spitalul Județean de Urgență Deva-Secția
Ortopedie cu fractură de col femural și COVID-19. Probe recoltate pe 10.04.2020, confirmat pe 11.04.2020 . Data deces: 15.04.2020 Fără condiții medicale pre-existente cunoscute.

Deces 366: Bărbat, 47 ani din județul Hunedoara. Dată debut: 28.03.2020. Data internării: 29.03.2020 la Spitalul Municipal Hunedoara-Secția Boli
Infecțioase, transferat pe Secția ATI pe data de 30.03.2020, unde a fost
intubat. Probe recoltate pe 29.03.2020, confirmat pe 02.04.2020 la Spitalul
Clinic Municipal de Urgență Timișoara. Dată deces: 14.04.2020. Condiții medicale pre-existente: Recto-colita ulcero-hemoragica.

Deces 367: Femeie, 85 ani din județul Hunedoara. Dată debut: 13.04.2020. Data internării: 13.04.2020, la Spitalul Municipal Hunedoara – Secția
Pneumologie. Transferată pe 14.04.2020 la Spitalul Județean de Urgență Deva cu
COVID-19. Pneumonie bilaterala. Probe recoltate pe 13.04.2020, confirmată pe 13.04.2020 la Spitalul
Clinic Municipal de Urgență Timișoara. Dată deces: 14.04.2020. Condiții medicale pre-existente: Fibrilație atrială.

Deces 368: Bărbat, 76 ani din județul Brașov. Data internării: 31.03.2020, la Spitalul Județean de Urgență Brașov
-Secția Medicină internă. Transferat pe 31.03.2020 la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Brașov,
apoi pe 03.04.2020 la Spitalul Județean de Urgență Brașov-Secția ATI, unde a
fost intubat pe 04.04.2020. Probe recoltate pe 31.03.2020, confirmat pe 31.03.2020 la Spitalul
Clinic de Boli Infecțioase Brașov. Dată deces: 12.04.2020 Fără condiții medicale pre-existente cunoscute.

Deces 369: Bărbat, 89 ani din județul Vrancea. Internat în perioada 05-11.04.2020 în Spitalul Județean de Urgență
Focșani-Sectia Cardiologie. Transferat în Spitalul Municipal Adjud pe 12.04.2020. Probe recoltate pe 12.04.2020, confirmat pe 13.04.2020 Dată deces: 15.04.2020 Condiții medicale pre-existente: Fibrilație atrială, Infarct miocardic
acut, Sdr.de deteriorare psiho-organic.

Deces 370: Bărbat, 82 ani din județul Vrancea. Persoană instituționalizată în Centrul de Plasament pentru bătrâni
Odobești. Internat în perioada 11-14.04.2020 în Spitalul Județean de Urgență
Focșani-Secția ATI, cu insuficiență respiratorie acută. Probe recoltate pe 11.04.2020, confirmat pe 14.04.2020 în Institutul Regional
de Oncologie Iași. Dată deces: 15.04.2020.

Deces 371: Femeie, 91 ani din județul Brașov. Rezidentă din anul 2013 a Caminului de bătrâni Dumbrava minunata din
Brașov. Contact apropiat cu o infirmieră confirmată și depistată în cursul investigării
contacților Probe recoltate pe 13.04.2020, confirmată pe 13.04.2020 Data deces: 14.04.2020, în ambulanță, în drum spre Spitalul Clinic de
Boli Infecțioase Brașov. Condiții medicale pre-existente: HTA. IC cronică.

Deces 372: Bărbat, 86 ani din județul Brașov. Prezentat pe 05.04.2020 în Spitalul Județean de Urgență Brașov – UPU cu
simptomatologie respiratorie, apoi internat în ATI pe 06.04.2020, unde a fost
intubat. Probe recoltate pe 05.04.2020, confirmat pe 06.04.2020 în Spitalul
Clinic de Boli Infecțioase Brașov. Dată deces: 11.04.2020 Condiții medicale pre-existente: Fibroză pulmonară. Demență.

Un cetăţean român infectat cu noul
coronavirus a murit în Germania, unde era lucrător sezonier, în regiunea
Baden-Wurttemberg, informează Ministerul Afacerilor Externe. Românul a decedat sâmbătă, iar miercuri autorităţile germane au confirmat faptul
că era infectat cu noul coronavirus.

MAE menţionează că cetăţeanul român
se afla în Republica Federală Germania din luna martie, activând ca lucrător
sezonier.

Reprezentanţii Consulatului
General la Stuttgart sunt în legătură cu membrii familiei cetăţeanului român
decedat şi acordă asistenţă, inclusiv pentru demersurile de repatriere a
trupului neînsufleţit, în limita competenţelor legale şi cu respectarea
legislaţiei statului de reşedinţă, precizează MAE.

15 April 2020
Jurnal românesc – 15.04.2020

Starea de urgenţă pe teritoriul României a fost prelungită cu 30 de
zile. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că măsura este necesară pentru a
putea fi luate în continuare cele mai eficiente măsuri de combatere a epidemiei
de COVID-19. El a subliniat că pericolul pe care îl reprezintă noul coronavirus
nu a trecut, iar relaxarea restricţiilor ar duce la o creştere vertiginoasă a
cazurilor de infectare, la suprapopularea spitalelor şi la o presiune uriaşă pe
sistemul sanitar. Nu ne putem permite niciun pas înapoi în contextul în
care avem de-a face cu o răspândire intracomunitară, deocamdată limitată, dar
foarte periculoasă, a explicat Iohannis.

Preşedintele a spus că în pofida
restricţiilor fără precedent adoptate de statele lumii, nu există semne certe
ale unei încetiniri a ritmului evoluţiei pandemiei la nivel global. Este
absolut evident că ne luptăm cu o epidemie extrem de greu de controlat, chiar
şi în contextul adoptării încă de acum o lună a unor măsuri de distanţare
socială fără precedent. Cu siguranţă că fără aceste măsuri de izolare ne-am fi
confruntat cu o explozie a cazurilor imposibil de gestionat, a afirmat
Klaus Iohannis.

Decretul prezidenţial de prelungire a stării de urgenţă a fost
publicat în Monitorul Oficial şi va fi supus joi votului parlamentului. În
cazul în care legislativul nu îl aprobă, preşedintele va trebui să-l revoce,
iar măsurile prevăzute de acesta vor înceta.

Pe perioada stării de urgenţă preţurile la medicamente şi aparatură
medicală, la alimentele de strictă necesitate şi la serviciile de utilitate
publică pot fi plafonate, a declarat preşedintele Klaus Iohannis. El a anunţat
că în decretul privind prelungirea cu 30 de zile a stării de urgenţă a fost
adăugată o menţiune specială pentru situaţia în care se va constata o scădere a
preţurilor la energie electrică şi gaze naturale pe pieţele regionale, situaţie
în care guvernul va lua măsurile necesare astfel încât aceste scăderi să
se reflecte în preţul plătit de consumatorii din România. Iohannis a
precizat că şcolile rămân închise şi că, în măsura posibilităţilor, se pot
organiza activităţi didactice online.

Preşedintele a reluat îndemnul adresat
românilor de a rămâne acasă de Paşte şi de a respecta restricţiile impuse de
autorităţi. Fac un apel la toţi cei care cred că lucrurile nu sunt atât
de grave şi continuă să ignore reglementările autorităţilor. Nu păcăliţi
instituţiile statului, vă păcăliţi singuri! Îi păcăliţi pe cei dragi vouă, pe
copiii, părinţii şi bunicii voştri pe care îi puneţi în pericol pentru că
nesocotiţi măsuri luate pentru protejarea vieţii voastre şi a semenilor voştri.
(…) Nu vă expuneţi şi nu îi expuneţi pe cei de lângă voi! Fiţi responsabili şi
solidari! (…) Staţi acasă pentru a nu ajunge pe un pat de spital!, a
declarat Iohannis.

Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, a anunţat că a solicitat o
discuţie cu omologul din Germania, pentru a-i transmite rugămintea să acorde
atenţia cuvenită condiţiilor de muncă pentru muncitorii români. Ministrul a
subliniat că între ea şi Ambasada României la Berlin, respectiv ataşatul de
muncă din Germania, este o comunicare permanentă în această perioadă, în
contextul plecări mai multor mii de români la muncă, în străinătate. Avem
datoria să facem mai mult pentru ca românii să ia în considerare ofertele de
muncă din ţară, dar nu voi lua niciodată o măsură, cât de mică, pentru a pune o
piedică în calea celor care doresc să muncească, să câştige un ban cinstit
oriunde în Europa. Este decizia lor, a declarat Violeta Alexandru.

Ea
susţine sunt mulţi români care merg de ani buni în anumite locuri din
străinătate, să muncească, având contactele stabilite. Este cazul celor
din parcarea Aeroportului din Cluj Napoca, persoane care şi-au stabilit singure
condiţiile de muncă, direct cu angajatorul. Plec de la premisa că niciun
angajator nu vrea să îi îmbolnăvească, ci îi vrea apţi de muncă şi că românii
care pleacă au reţinut apelul autorităţilor de a îşi lua măsuri de protecţie.
Pericolul nu a trecut, a precizat ministrul.

Violeta Alexandru a mai spus
că Inspecţia Muncii a efectuat 345 de controale în ianuarie şi
februarie.Când românii ajung în ţara de destinaţie, instituţiile de
control de acolo verifică dacă prevederile contractului se respectă
întocmai, a explicat aceasta. Proiectul Fair Mobilitat, care îşi propune
să protejeze drepturile sezonierilor din Germania, a pus la dispoziție linia
telefonică gratuită în limba română pentru muncitorii români aflați în situații
dificile. Aceştia pot primi consiliere la 0800 000 56 02.

Ministrul de externe maghiar, Péter Szijjártó, a anunţat că opt
puncte de trecere a frontierei româno-ungare sunt în prezent deschise pentru
cei care fac naveta între cele două ţări. Este vorba despre Petea-Csengersima,
Urziceni-Vállaj, Săcuieni-Létavértes, Borş-Ártánd, Salonta-Méhkerék,
Vârşand-Gyula, Nadlac-Nagylak şi Cenad-Kiszombor.

Oficialul maghiar a spus că
cei care locuiesc în Ungaria sau în România au posibilitatea să treacă
frontiera dintre cele două state pentru a se deplasa la locul de muncă dacă
acesta se află la o distanţă de 30 de kilometri de graniţa comună.

El a
precizat că vieţile comunităţilor care se află de o parte şi de alta a
frontierei se află într-o legătură strânsă, iar pe lângă protejarea sănătăţii
oamenilor este importantă şi menţinerea capacităţii de funcţionare a
economiilor. Acordul dintre Bucureşti şi Budapesta prevedea, iniţial,
menţinerea deschisă a trei puncte de trecere a frontierei pentru navetişti,
însă experienţa pozitivă de până acum a înlesnit deschiderea altor cinci.

15 April 2020
Sorin Dumitru, violonist, director al Liceului de Artă din Konstantz, Germania

Sorin Dumitru, violonist,
director al Liceului de Artă din Konstantz, Germania

15 April 2020