Radio România Internațional

Tag: Germania

  • Germania a actualizat lista “zonelor de risc” din România

    Germania a actualizat lista “zonelor de risc” din România

    Autoritățile germane au actualizat lista zonelor de risc din România, cu intrare în vigoare din 9 septembrie 2020, informează Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE).


    Județul Iași a fost introdus în categoria de risc, județele Buzău, Galați și Vrancea au fost retrase de pe lista zonelor de risc. La acest moment, alături de municipiul București, 11 județe din România se află pe lista zonelor de risc: Argeș, Bacău, Bihor, Brăila, Brașov, Dâmbovița, Iași, Ilfov, Prahova, Vaslui, Vâlcea.


    Potrivit MAE, județele retrase din listă până în prezent sunt următoarele: Buzău (la 09.09), Galați (la 09.09), Gorj (la 02.09), Ialomița (la 20.08), Mehedinți (la 20.08), Neamț (la 02.09), Timiș (la 20.08) și Vrancea (la 09.09).

    Persoanele care intră în Republica Federală Germania venind din zonele de risc sunt obligate să completeze un formular de debarcare Public Health Passenger Locator Form, a cărui variantă în limba română poate fi regăsită la următorul link:

    https://www.rki.de/DE/Content/InfAZ/N/Neuartiges_Coronavirus/Transport/Aussteigekarten-COVID_RO.pdf?__blob=publicationFile.

    Conform informațiilor comunicate public de autoritățile germane, toate persoanele, indiferent de cetățenie, care intră în Republica Federală Germania după ce s-au aflat într-una din zonele de risc oricând în ultimele 14 zile înainte de sosire, sunt obligate să efectueze autoizolarea la domiciliu sau în alte spații de cazare adecvate pentru o perioadă de 14 zile de la sosire. De la această obligativitate există două excepții. Prima excepție se aplică în cazul persoanelor care prezintă un test biologic molecular pentru COVID-19 cu rezultat negativ efectuat cu cel mult 48 de ore anterior intrării în Germania, printr-un certificat medical tradus în limbile germană sau engleză care trebuie păstrat cel puțin 14 zile după intrare.

    Cea de-a doua excepție se aplică persoanelor care pot să efectueze testul în cel mult 72 de ore de la sosirea pe teritoriul Republicii Federale Germania, cu obligația de a respecta strict autoizolarea la domiciliu până la comunicarea rezultatului negativ al testării. Testarea se poate efectua gratuit direct pe aeroport, la medicul de familie ori la autoritățile locale de sănătate, mai multe informații putând fi obținute la linia telefonică dedicată 116 117.

    Dacă persoanele în cauză prezintă simptome specifice COVID-19, excepțiile enunțate mai sus nu se mai aplică. În acest caz, devine obligatorie efectuarea perioadei complete de autoizolare chiar dacă prezintă testul negativ efectuat cu cel mult 48 de ore anterior intrării în Republica Federală Germania sau dacă îl efectuează în cel mult 72 ore de la intrarea pe teritoriul german și rezultatul acestuia este negativ.

    Tranzitarea teritoriului german nu este condiționată de obligațiile mai sus-menționate. În timpul tranzitului, este necesară evitarea oricărui contact strâns cu alte persoane și respectarea măsurilor specifice de protecție (distanțare socială, igienă, mască), fiind permise scurte opriri pentru procurarea de alimente sau combustibil, însă nu și cele de tip turistic, vizite ș.a..

    În cazul neîndeplinirii obligațiilor aferente testării, respectării măsurii autoizolării sau a condițiilor de tranzit, autoritățile germane pot aplica sancțiuni în valoare de până la 25.000 EUR.

    Regulile generale de conduită, restricțiile și măsurile de relaxare decise la nivelul fiecărui land german pot fi accesate pe pagina cancelariei federale la următorul link:

    https://www.bundesregierung.de/breg-de/themen/coronavirus/corona-bundeslaender-1745198.

    De asemenea, informații cu privire la măsurile adoptate de autoritățile germane sau recomandările pe care acestea le adresează populației pot fi accesate în mai multe limbi de circulație internațională: germană, engleză, franceză.

    MAE reamintește că cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Berlin: + 49 30 21239555, + 49 30 21239514 şi + 49 30 21239516, Consulatului General al României la Bonn: +49 228 6838135; +49 2286838211; + 49 228 6838244; + 49 228 6838254, Consulatului General al României la München: +49 89 553307; +49 89 98106143, Consulatului General al României la Stuttgart +49 711 664 86 11, +49 711 664 86 12, +49 711 664 86 13, +49 711 664 86 14 și +49 711 664 86 15, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență.

    Românii care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu caracter de urgenţă au la dispoziţie şi telefonul de urgență al misiunii diplomatice a României la Berlin + 49 160 157 9938, oficiului consular al României la Bonn +49 173 5757 585, oficiului consular al României la München +49 160 208 7789 şi oficiului consular al României la Stuttgart +49 171 681 3450.

    MAE recomandă consultarea paginilor de internet:

    https://www.mae.ro/node/51913, http://berlin.mae.ro/

    și http://www.mae.ro/.

  • Efecte economice ale crizei

    Efecte economice ale crizei

    Situaţia
    pandemică a provocat în prima jumătate a anului contracţia puternică a
    economiei României. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, Produsul
    Intern Brut a fost, în trimestrul al doilea, mai mic cu 12,3 procente
    comparativ cu primul trimestru al anului. La acest rezultat au contribuit toate
    ramurile economiei, contribuţii negative mai importante având industria, al
    cărei volum de activitate s-a redus cu circa 14 procente, activităţile
    culturale şi recreative, reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii,
    al căror volum de activitate a scăzut cu aproape 30%.


    Contribuţii pozitive au
    înregistrat construcţiile, informaţiile, comunicaţiile, administraţia publică
    şi apărarea, asigurările sociale din sistemul public, învăţământul, sănătatea
    şi asistenţa socială. Ministrul finanţelor, Florin Cîţu, spune că economia
    autohtonă va înregistra o creştere la limită în trimestrul al treilea şi va
    evita, astfel, recesiunea tehnică, adică două trimestre consecutive de scădere
    a PIB. El adaugă că în urmatorul trimestru, cel mai mare risc vine de la
    contribuţia agriculturii la PIB, dar punctează rolul pozitiv al investiţiilor. Chiar și în aceste condiții,
    analistul economic Aurelian Dochia crede că este puţin probabil ca la finalul
    anului scăderea PIB să fie de numai patru procente, așa cum preconizează
    guvernul.


    Aurelian Dochia: Statistica a confirmat faptul că în
    prima jumătate a anului economia României s-a contractat puternic, în linie cu
    multe economii europene şi chiar economii din alte părţi din lume. Este greu de
    crezut că până la sfârşitul anului, lucrurile se vor îmbunătăţi atât de mult
    încât pe total an scăderea PIB-ului să fie de mai puţin de 4%, aşa cum
    preconizează guvernul, pentru că trebuie să recuperăm o scădere de 10%. Nu este
    deloc uşor, în condiţiile în care temerile care ţin economia în loc sunt încă
    foarte mari şi economia europeană şi economiile principalilor parteneri ai
    României, Germania în primul rând, dau unele semne de înviorare, dar este puţin
    probabil ca să revină foarte rapid la nivelurile anterioare. Aşa că, pe total
    an, probabil că scăderea PIB-ului în România ar putea să fie 5-6%.


    În
    același context al pandemiei, o analiză a INS arată că, peste o treime dintre
    gospodăriile din România suportă cu dificultate sau cu mare dificultate
    cheltuielile curente ale vieţii, iar, dacă se iau în considerare şi cele care
    declară o oarecare dificultate în acoperirea cheltuielilor de zi cu zi, se
    ajunge la 77% din totalul gospodăriilor. Potrivit cercetării, doar pentru una
    din cinci gospodării cheltuielile nu pun probleme deosebite, acestea fiind
    depăşite uşor. Mai mult de jumătate dintre gospodării consideră că venitul
    necesar acoperirii cheltuielilor curente ar trebui să fie mai mare de 3000 de
    lei lunar (peste 600 euro) – mai arată studiul.

  • Jurnal românesc – 04.09.2020

    Jurnal românesc – 04.09.2020

    Autorităţile din Germania au eliminat judeţele Gorj şi Neamţ din
    lista zonelor de risc epidemiologic din România,     transmite
    Ministerul de Externe. Odată cu actualizarea documentului, intrată în vigoare
    din 2 septembrie, alături de municipiul Bucureşti pe listă se mai găsesc 13
    judeţe. Este vorba despre Argeş, Bacău, Bihor, Brăila, Braşov, Buzău,
    Dâmboviţa, Galaţi, Ilfov, Prahova, Vaslui, Vâlcea şi Vrancea.

    MAE precizează că
    persoanele care sosesc în Germania din zonele de risc sunt obligate să
    completeze un formular de debarcare Public Health Passenger Locator
    Form, a cărui variantă în limba română se găseşte pe site-ul Institutului
    Robert Koch, www.rki.de. Totodată, acestea sunt obligate să se
    autoizoleze la domiciliu pentru o perioadă de 14 zile.

    Exceptaţi de la măsura
    izolării sunt cei care prezintă un certificat medical tradus în limbile germană
    sau engleză care să ateste rezultatul negativ al unui test pentru COVID-19
    efectuat cu cel mult 48 de ore anterior intrării în Germania, precum şi
    persoanele care pot să se testeze în cel mult 72 de ore de la sosirea pe
    teritoriul german, cu obligaţia de a respecta strict autoizolarea până la
    comunicarea rezultatului. Testarea se poate efectua gratuit direct la aeroport,
    la medicul de familie sau prin intermediul autorităţilor locale de sănătate.

    Persoanele care prezintă simptome specifice COVID-19 vor fi obligate să se
    autoizoleze chiar dacă prezintă un rezultat negativ. Bucureştiul atrage atenţia
    că, în cazul neîndeplinirii obligaţiilor aferente testării, al nerespectării
    măsurii autoizolării sau a condiţiilor de tranzit, autorităţile germane pot
    aplica sancţiuni de până la 25.000 euro. Românii pot solicita asistenţă
    consulară la Ambasada ţării noastre la Berlin şi la Consulatele Generale de la
    Bonn, Munchen şi Stuttgart. Datele de contact ale acestora se găsesc pe
    paginile berlin.mae.ro, bonn.mae.ro, munchen.mae.ro şi stuttgart.mae.ro.




    51 de români candidează la alegerile locale din Italia, transmite
    Autoritatea Electorală Permanentă.     Instituţia arată că le-a eliberat acestora
    adeverinţe care atestă faptul că nu au nicio interdicție în ceea ce
    privește exercitarea drepturilor electorale și nici nu se află sub incidența
    vreunei hotărâri judecătorești definitive prin care să fi fost condamnați la
    pierderea drepturilor electorale. AEP precizează că, din cei 51 de
    candidaţi, 34 sunt femei şi 17 sunt bărbaţi.




    Dirijorul Cristian Măcelaru a preluat de la 1 septembrie conducerea
    Orchestrei Naţionale a Franţei pentru un mandat de 4 ani.     Românul îl
    înlocuieşte, cu un an mai devreme decât fusese stabilit, pe francezul Emmanuel
    Krivine, în vârstă de 72 de ani. Primul concert al prestigioasei orchestre cu
    Cristian Măcelaru la pupitru este programat pentru 24 septembrie, la sala
    Auditorium a Radio France. Cristian Măcelaru s-a născut la Timişoara în urmă cu
    40 de ani. A devenit cunoscut la nivel internaţional în 2012, atunci când l-a
    înlocuit pe Pierre Boulez în fruntea Orchestrei Simfonice din Chicago. Înainte
    de a prelua conducerea Orchestrei Naţionale a Franţei a fost director muzical
    al Orchestrei Radiodifuziunii din Koln şi a dirijat mai multe concerte în
    Europa. Orchestra Naţională a Franţei a fost fondată în 1934 şi este primul ansamblu
    simfonic permanent creat în Franţa.




    România participă la a 21-a ediție a Bienalei Internaționale de Arte
    de la Cerveira, cel mai vechi eveniment de acest tip din Portugalia.     Cu acest
    prilej, pe 5 septembrie, va fi organizată o zi dedicată țării noastre.
    Programul Zilei României include atelierul Tehnici și materiale pentru
    sculptura în lemn, susținut de sculptorul Mircea Roman, proiecția
    filmului Duhul lăzilor trup al regizorului Francisc Mraz, o
    dezbatere cu Mircea Roman în jurul temei Între sacru și martiriu:
    conexiuni româno-portugheze, inaugurarea lucrării Sfântul
    Sebastian, realizată de Mircea Roman special pentru Bienala de la
    Cerveira, şi recitalul pianistului Nicolae Dumitru. De asemenea, în cadrul
    manifestării expune şi pictorița Florentina Voichi. Bienala de Artă
    Contemporană de la Vila Nova da Cerveira este una dintre cele mai importante
    manifestări internaționale de arte plastice și vizuale contemporane din
    Portugalia, având 42 de ani de funcționare neîntreruptă.




    Pianistul Nicolae Dumitru va susţine, pe 7 septembrie, un recital în Auditoriul
    Rectoratului Universității din Porto.     Evenimentul este organizat de Institutul
    Cultural Român de la Lisabona, în parteneriat cu Universitatea din Porto și cu
    sprijinul pianistului Constantin Sandu, stabilit în Portugalia. Programul
    concertului include piese din creaţia lui George Enescu, Bela Bartok, Claude
    Debussy, António Fragoso, Carol Mikuli şi Ottorino Respighi. Spectacolul va fi
    integrat de parteneri în popularul program Muzică în Oraş, în care
    a fost inclus şi concertul susținut de pianistul Constantin Sandu în luna
    iunie. ICR Lisabona transmite că, pentru a respecta condițiile sanitare impuse
    de autoritățile portugheze, în sală nu vor fi admiși decât maximum 25 de
    spectatori.

  • Actualizarea listei „zonelor de risc“ stabilită de autoritățile germane

    Actualizarea listei „zonelor de risc“ stabilită de autoritățile germane

    În continuarea precizărilor din data de 20 august 2020, privind modificarea condițiilor de intrare pe teritoriul Republicii Federale Germania în contextul pandemiei de COVID-19, Ministerul Afacerilor Externe informează că autoritățile Republicii Federale Germania au actualizat lista zonelor de risc din România, cu intrare în vigoare de miercuri, 2 septembrie 2020.

    Ca urmare a acestei actualizări, județele Gorj și Neamț au fost retrase de pe lista zonelor de risc. Așa cum Ministerul Afacerilor Externe a informat anterior, acestea se adaugă altor trei județe excluse din categoria de risc menționată la 20 august 2020: Ialomița, Mehedinți și Timiș.

    La acest moment, ținând cont de aceste ultime decizii ale autorităților germane, alături de municipiul București, 13 județe din România se află în continuare pe lista zonelor de risc: Argeș, Bacău, Bihor, Brăila, Brașov, Buzău, Dâmbovița, Galați, Ilfov, Prahova, Vaslui, Vâlcea, Vrancea.

    Persoanele care intră în Republica Federală Germania venind din zonele de risc sunt obligate să completeze un formular de debarcare Public Health Passenger Locator Form, a cărui variantă în limba română poate fi regăsită la următorul link: https://www.rki.de/DE/Content/InfAZ/N/Neuartiges_Coronavirus/Transport/A….

    Conform informațiilor comunicate public de autoritățile germane, toate persoanele, indiferent de cetățenie, care intră în Republica Federală Germania după ce s-au aflat într-una din zonele de risc oricând în ultimele 14 zile înainte de sosire sunt obligate să efectueze autoizolarea la domiciliu sau în alte spații de cazare adecvate pentru o perioadă de 14 zile de la sosire. De la această obligativitate există două excepții. Prima excepție se aplică în cazul persoanelor care prezintă un test biologic molecular pentru COVID -19 cu rezultat negativ efectuat cu cel mult 48 de ore anterior intrării în Germania, printr-un certificat medical tradus în limbile germană sau engleză care trebuie păstrat cel puțin 14 zile după intrare. Cea de-a doua excepție se aplică persoanelor care pot să efectueze testul în cel mult 72 de ore de la sosirea pe teritoriul Republicii Federale Germania, cu obligația de a respecta strict autoizolarea la domiciliu până la comunicarea rezultatului negativ al testării. Testarea se poate efectua gratuit direct pe aeroport, la medicul de familie ori la autoritățile locale de sănătate, mai multe informații putând fi obținute la linia telefonică dedicată 116 117.

    Dacă persoanele în cauză prezintă simptome specifice COVID-19, excepțiile enunțate mai sus nu se mai aplică. În acest caz, devine obligatorie efectuarea perioadei complete de autoizolare chiar dacă prezintă testul negativ efectuat cu cel mult 48 de ore anterior intrării în Republica Federală Germania sau dacă îl efectuează în cel mult 72 ore de la intrarea pe teritoriul german și rezultatul acestuia este negativ.


    Tranzitarea teritoriului german nu este condiționată de obligațiile mai sus-menționate. În timpul tranzitului, este necesară evitarea oricărui contact strâns cu alte persoane și respectarea măsurilor specifice de protecție (distanțare socială, igienă, mască), fiind permise scurte opriri pentru procurarea de alimente sau combustibil, însă nu și cele de tip turistic, vizite ș.a..

    În cazul neîndeplinirii obligațiilor aferente testării, respectării măsurii autoizolării sau a condițiilor de tranzit, autoritățile germane pot aplica sancțiuni în valoare de până la 25.000 EUR.

    Regulile generale de conduită, restricțiile și măsurile de relaxare decise la nivelul fiecărui land german pot fi accesate pe pagina cancelariei federale la următorul link: https://www.bundesregierung.de/breg-de/themen/coronavirus/corona-bundesl… .

    De asemenea, informații cu privire la măsurile adoptate de autoritățile germane sau recomandările pe care acestea le adresează populației pot fi accesate în mai multe limbi de circulație internațională: germană, engleză, franceză.

    Ministerul Afacerilor Externe reamintește că cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Berlin: + 49 30 21239555, + 49 30 21239514 şi + 49 30 21239516, Consulatului General al României la Bonn: +49 228 6838135; +49 2286838211; + 49 228 6838244; + 49 228 6838254, Consulatului General al României la München: +49 89 553307; +49 89 98106143, Consulatului General al României la Stuttgart +49 711 664 86 11, +49 711 664 86 12, +49 711 664 86 13, +49 711 664 86 14 și +49 711 664 86 15, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență.

    De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu caracter de urgenţă au la dispoziţie şi telefonul de urgență al misiunii diplomatice a României la Berlin + 49 160 157 9938, oficiului consular al României la Bonn +49 173 5757 585, oficiului consular al României la München +49 160 208 7789 şi oficiului consular al României la Stuttgart +49 171 681 3450.

    Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de internet: https://www.mae.ro/node/51913, http://berlin.mae.ro/ și http://www.mae.ro/.

  • Autoritățile Republicii Federale Germania au actualizat lista “zonelor de risc” din România

    Autoritățile Republicii Federale Germania au actualizat lista “zonelor de risc” din România

    În continuarea precizărilor din data de 12 august 2020, privind modificarea condițiilor de intrare pe teritoriul Republicii Federale Germania în contextul pandemiei de COVID-19, Ministerul Afacerilor Externe informează că, în cursul zilei de astăzi, 20 august a.c., autoritățile Republicii Federale Germania au actualizat lista zonelor de risc din România, cu intrare în vigoare tot astăzi, 20 august 2020.

    Ca urmare a acestei actualizări, județul Vâlcea a fost inclus pe lista zonelor de risc, iar județele Ialomița, Mehedinți și Timiș au fost retrase din această categorie.

    Ministerul Afacerilor Externe informează că la acest moment, ținând cont de aceste ultime decizii ale autorităților germane, alături de municipiul București, 15 județe din România se află pe lista zonelor de risc: Argeș, Bacău, Bihor, Brăila, Brașov, Buzău, Dâmbovița, Galați, Gorj, Ilfov, Neamț, Prahova, Vaslui, Vâlcea, Vrancea.

    Persoanele care intră în Republica Federală Germania venind din zonele de risc sunt obligate să completeze un formular de debarcare Public Health Passenger Locator Form, a cărui variantă în limba română poate fi regăsită aici

    Conform informațiilor comunicate public de autoritățile germane, toate persoanele, indiferent de cetățenie, care intră în Republica Federală Germania după ce s-au aflat într-una din zonele de risc sunt obligate să efectueze autoizolarea la domiciliu pentru o perioadă de 14 zile. De la această obligativitate există două excepții. Prima excepție se aplică în cazul persoanelor care prezintă un test pentru COVID -19 cu rezultat negativ efectuat cu cel mult 48 de ore anterior intrării în Germania, printr-un certificat medical tradus în limbile germană sau engleză. Cea de-a doua excepție se aplică persoanelor care pot să efectueze testul în cel mult 72 de ore de la sosirea pe teritoriul Republicii Federale Germania, cu obligația de a respecta strict autoizolarea la domiciliu până la comunicarea rezultatului negativ al testării. Testarea se poate efectua gratuit direct pe aeroport, la medicul de familie ori la autoritățile locale de sănătate, mai multe informații putând fi obținute la linia telefonică dedicată 116 117.

    Dacă persoanele în cauză prezintă simptome specifice COVID-19, excepțiile enunțate mai sus nu se mai aplică. În acest caz, devine obligatorie efectuarea perioadei complete de autoizolare chiar dacă prezintă testul negativ efectuat cu cel mult 48 de ore anterior intrării în Republica Federală Germania sau dacă îl efectuează în cel mult 72 ore de la intrarea pe teritoriul german și rezultatul acestuia este negativ.

    Simpla tranzitare a teritoriului german nu este condiționată de obligațiile mai sus-menționate. În timpul tranzitului, este necesară evitarea oricărui contact strâns cu alte persoane și respectarea măsurilor specifice de protecție (distanțare socială, igienă, mască), fiind permise scurte opriri pentru procurarea de alimente sau combustibil, însă nu și cele de tip turistic, vizite ș.a..

    În cazul neîndeplinirii obligațiilor aferente testării, respectării măsurii autoizolării sau a condițiilor de tranzit, autoritățile germane pot aplica sancțiuni în valoare de până la 25.000 EUR.

    Regulile generale de conduită, restricțiile și măsurile de relaxare decise la nivelul fiecărui land german pot fi accesate pe pagina cancelariei federale

    De asemenea, informații cu privire la măsurile adoptate de autoritățile germane sau recomandările pe care acestea le adresează populației pot fi accesate în mai multe limbi de circulație internațională: germană, engleză, franceză.

    Ministerul Afacerilor Externe reamintește că cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Berlin: + 49 30 21239555, + 49 30 21239514 şi + 49 30 21239516, Consulatului General al României la Bonn: +49 228 6838135; +49 2286838211; + 49 228 6838244; + 49 228 6838254, Consulatului General al României la München: +49 89 553307; +49 89 98106143, Consulatului General al României la Stuttgart +49 711 664 86 11, +49 711 664 86 12, +49 711 664 86 13, +49 711 664 86 14 și +49 711 664 86 15, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență.

    De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu caracter de urgenţă au la dispoziţie şi telefonul de urgență al misiunii diplomatice a României la Berlin + 49 160 157 9938, oficiului consular al României la Bonn +49 173 5757 585, oficiului consular al României la München +49 160 208 7789 şi oficiului consular al României la Stuttgart +49 171 681 3450.

    Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de internet: https://www.mae.ro/node/51913, http://berlin.mae.ro/ și http://www.mae.ro/ .

  • 263 de români care lucrează în Germania au fost testați pozitiv pentru COVID-19

    263 de români care lucrează în Germania au fost testați pozitiv pentru COVID-19

    263 de români care lucrează la o fabrică de conserve din regiunea Dingolfing-Landau, Germania, au fost testați pozitiv pentru COVID-19. Alți 206 muncitori români au fost plasați în carantină, aceștia fiind considerați contacți direcți ai persoanelor infectate, informează Ministerul Afacerilor Externe (MAE).

    Dintre persoanele infectate, 149 au încheiat deja perioada obligatorie de carantină prevăzută de legislația germană, iar restul de 114 cetățeni români continuă perioada de carantină, în două locații diferite.

    MAE precizează că, în contextul demersurilor de asistență consulară întreprinse de Consulatul General al României la München în sprijinul cetățenilor români care își desfășoară activitatea la o ferma respectivă, reprezentanții oficiului consular au fost notificați de către autoritățile locale cu privire la situația unor lucrători români testați pozitiv, care sunt angajați în cadrul unei companii de conserve din aceeași regiune.

    Potrivit datelor comunicate de Consulatul General al României la Munchen, alți 206 lucrători români au fost plasați în carantină, aceștia fiind considerați contacți direcți ai persoanelor infectate.

    Până la acest moment, la nivelul oficiului consular nu au fost recepționate solicitări de asistență consulară de la cetățenii români care își desfășoară activitatea la această companie.

    Consulatul General al României la München continuă dialogul cu autoritățile locale și este pregătit să acorde asistență consulară, conform competențelor legale și cu stricta respectare a măsurilor adoptate de autoritățile locale în contextul pandemiei de COVID-19.

    MAE reamintește că cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Consulatului General al României la München: 0049 089 553307 și 0049 089 98106143, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de către operatorii Call Center în regim de urgență sau la numărul de telefon de urgență al consulatului: 0049 1602087789.

    sursa: mae.ro

  • Jurnal românesc – 14.08.2020

    Jurnal românesc – 14.08.2020

    Autorităţile
    germane vor intensifica controalele la angajatorii la care lucrează muncitori
    români, iar sancţiunile pentru abaterile angajatorilor vor creşte, au transmis,
    joi, ministrul german al Muncii şi Problemelor Sociale, Hubertus Heil, şi
    omologul său român, Violeta Alexandru, într-o declaraţie comună, la finalul
    unei videoconferinţe. ‘Germania va face un pas important în ceea ce priveşte
    Legea privind sănătatea şi securitatea în muncă. Mai multe controale, standarde
    mai ridicate pentru cazare şi înregistrarea obligatorie a timpului de lucru,
    precum şi sancţiuni mai mari pentru abaterile angajatorilor – acestea sunt cele
    tipurile de măsuri concepute pentru a preveni abuzul şi exploatarea în viitor’,
    se precizează în declaraţia comună. In timpul discuţiei, al cărei subiect
    principal a fost protejarea drepturilor lucrătorilor români din Germania, cei
    doi oficiali au ajuns la concluzia că drepturile acestora trebuie aplicate mai
    atent.

    ‘În special în timpul pandemiei, ne propunem să intensificăm cooperarea
    dintre cele două ţări. Suntem de acord că munca nu trebuie să-i îmbolnăvească
    pe oameni – nici pe câmp, nici în abatoare, nici în altă parte! Toţi lucrătorii
    trebuie să beneficieze de condiţii corecte de muncă indiferent de tipul
    contractului încheiat’, se mai menţionează în declaraţia comună. Oficialii s-au
    angajat, de asemenea, să coopereze în cadrul Uniunii Europene pentru protejarea
    drepturilor lucrătorilor sezonieri.




    Patriarhul
    Daniel îndeamnă, într-un mesaj adresat cu prilejul Duminicii migranţilor
    români, marcată anul acesta pe 16 august, la transformarea acestei perioade de
    criză medicală într-una de întărire în credinţă prin rugăciune şi de sporire a
    dragostei faţă de semeni prin fapte bune. ‘Traversăm o perioadă extrem de
    dificilă privind sănătatea şi valoarea vieţii, în care o mulţime de oameni sunt
    încercaţi de noua epidemie, care s-a extins la nivel global, perioadă în care
    este mare nevoie de rugăciune şi de ajutorare frăţească, de apropiere de
    Dumnezeu şi de solidaritate practică. Această perioadă ne arată cât de fragilă
    este viaţa omului pe pământ şi, prin urmare, cât de mare nevoie este de a
    păstra permanent legătura cu Dumnezeu -
    afirmă Patriarhul Daniel, potrivit basilica.ro.

    Cu prilejul Duminicii migranţilor
    români, Patriarhul Daniel îi felicită pe toţi ierarhii şi slujitorii
    Sfintelor Altare ortodoxe româneşti din străinătate pentru lucrarea lor
    pastorală şi misionară, de păstrare şi cultivare a credinţei creştine ortodoxe,
    a spiritualităţii şi identităţii româneşti, ca predicatori ai filantropiei în
    comunitate şi părinţi milostivi ai celor aflaţi în nevoie. Duminica
    migranţilor români este celebrată în Patriarhia Română începând cu anul 2009,
    în prima duminică după Adormirea Maicii Domnului.


    Vineri,
    la Institutul German de Film din Frankfurt – Ţara moartă (România, 2017) şi
    pre-film Cele două execuţii ale mareşalului (România, 2018), în cadrul
    secţiunii dedicate anul acesta regizorului român, Radu Jude, la Festivalul
    Internaţional de Film goEast din Germania.
    Şase lungmetraje şi patru scurtmetraje ale lui Radu Jude sunt proiectate
    la Institutul din Frankfurt, în versiune originală, cu subtitrare în limba engleză,
    pe tot parcursul lunii august, în cadrul secţiunii dedicate anul acesta
    regizorului roman. Festivalul goEast, dedicat filmului din Europa Centrală şi
    de Est, a fost înfiinţat în anul 2001 de Institutul German de Film din
    Frankfurt şi s-a dezvoltat ca o platformă unică de dialog între Est şi Vest.
    Anul acesta, din cauza situaţiei generate de coronavirus şi a măsurilor
    restrictive impuse, Festivalul nu s-a putut desfăşura, aşa cum era prevăzut
    iniţial, între 5 – 11 mai, unele dintre evenimente fiind organizate online şi
    anumite părţi ale programului amânate.


    Debutul
    în regie al directorului de imagine Tudor Platon, documentarul Casa cu
    păpuşi/ House of Dolls, va avea premiera internaţională la
    Sarajevo International Film Festival, care se desfăşoară în perioada 14-21
    august. Producţia a fost inclusă în competiţia de documentare în cadrul celei
    de-a 26-a ediţii a evenimentului. Casa cu Păpuşi este o incursiune
    într-un univers special, vacanţa anuală a unor femei de 70 de ani. Departe de
    bărbaţi şi de lumea dezlănţuită, Cica, Nana şi prietenele lor se izolează
    voluntar într-o vilă de pe Valea Oltului. Împreună, împletesc pofta de viaţă cu
    amintirile, melancolia cu veselia, bârfele cu bancurile. Totul pentru a
    întreţine iluzia că pentru ele timpul nu a trecut şi că sunt aceleaşi fete
    tinere, frumoase şi îndrăgostite din urmă cu 50 de ani, se arată în prezentarea
    peliculei.

  • V. Alexandru: Românii care muncesc în Germania în industria cărnii vor semna direct cu angajatorul

    V. Alexandru: Românii care muncesc în Germania în industria cărnii vor semna direct cu angajatorul

    Lucrătorii români care muncesc în Germania în industria cărnii vor semna, de anul viitor, contracte de muncă direct
    cu angajatorii germani, şi nu cu intermediarii forţelor de muncă, a
    transmis, joi, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Violeta Alexandru, pe o rețea de socializare.

    Imediat după discuţiile purtate cu ocazia deplasării
    mele în Germania în luna mai, ministrul Heil s-a implicat în pregătirea (între
    timp şi adoptarea) unor schimbări ambiţioase în legislaţia germană a muncii, în
    primul rând, prin întărirea responsabilităţii angajatorilor faţă de angajaţi.
    În industria cărnii se lucra prin intermediari, folosindu-se contracte de
    antrepriză. Se vor schimba lucrurile; de la 1 ianuarie – cetăţenii străini
    inclusiv românii vor avea contract de muncă individual direct cu angajatorul,
    proprietarul firmei astfel acesta fiind direct responsabil de condiţiile de
    muncă ale tuturor angajaţilor, a scris ministrul muncii.



    Ministrul Muncii a pus accent și pe problema orelor de muncă

    Mulţi dintre românii care lucrează în străinătate îmi
    scriu despre faptul că nu le este respectat programul de muncă din contractele
    de muncă. În Germania se va introduce un control strict al programului de
    muncă. Evidenţa orelor de muncă se va ţine electronic. S-a început în industria
    cărnii. Este bine şi pentru angajator pentru că are o evidenţă strictă a prezenţei
    la serviciu, dar mai ales pentru angajaţi pentru că vor putea evalua la finalul
    lunii sau la finalul contractului, după caz care este toată activitatea depusă
    şi care sunt drepturile salariale cuvenite mai ales în situaţia în care
    efectuează ore suplimentare, a precizat Violeta Alexandru.



    Ministrul român al Muncii a discutat cu omologul german și despre stabilirea unor standarde minime în privința condițiilor de cazare

    Va creşte numărul de controale cu o atenţie aparte cu
    privire la condiţiile de cazare şi la cele de muncă. Ştiu din România – în prea
    multe situaţii, legislaţia e bună, punerea ei în practică este marea provocare.
    Discutăm împreună despre stabilirea unor standarde minime în privinţa
    condiţiilor de cazare, aspecte ce urmează a fi verificate de instituţiile de
    control. Rămân la părerea că este responsabilitatea primordială a părţilor
    semnatare ale unui contract (angajat şi angajator) să agreeze asupra condiţiile
    contractuale. Aici adresez, din nou, un apel, către toţi românii care pleacă în
    străinătate, să citească contractul înainte de plecarea spre locul de muncă, să
    se asigure că sunt clare condiţiile de: plată salariu, acoperire a costurilor
    de cazare şi masa, plată transport repatriere inclusiv, dacă doresc să specific
    acest lucru, pentru condiţiile în care, din cauze neimputabile lor, doresc să
    rezilieze acel contract. Pentru a preîntâmpina orice problemă, am ridicat în
    discuţie posibilitatea discutării unui contract cu standarde minimale care să
    determine cele două părţi să nu mai omită să clarifice, de la începutul
    colaborării, aceste aspecte importante, invocate des în ultima vreme, a
    precizat Violeta Alexandru.

  • Germania a actualizat lista “zonelor de risc” din România

    Germania a actualizat lista “zonelor de risc” din România

    Germania a actualizat lista zonelor de risc din România stabilită în contextul pandemiei de COVID-19. Municipiul Bucureşti a fost adăugat, alături de alte 10 judeţe din România, respectiv Bacău, Brăila, Braşov, Dâmboviţa, Galaţi, Gorj, Ilfov, Prahova, Vaslui şi Vrancea, informează Ministerul Afacerilor Externe (MAE).

    Măsură a intrat în vigoare din 12 august 2020.

    Argeş, Bihor, Buzău, Neamţ, Ialomiţa, Mehedinţi şi Timiş – sunt deja declarate zone de risc din 7 august 2020. În acest moment, 17 judeţe alături de municipiul Bucureşti se află pe lista zonelor de risc.

    Conform informaţiilor comunicate public de autorităţile germane, toate persoanele, indiferent de cetăţenie, care intră în Republica Federală Germania după ce s-au aflat într-una din zonele de risc trebuie să prezinte un test negativ COVID-19, efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea sosirii (tradus în germană sau engleză) sau, alternativ, să se supună testării, în mod gratuit, într-o perioadă de cel mult 72 de ore de la sosirea pe teritoriul german.

    Testarea se poate efectua direct pe aeroport sau, în cel mult 72 de ore de la intrarea în Germania, la medicul de familie ori la autorităţile locale de sănătate. În acest sens, călătorii trebuie să contacteze telefonul de urgenţă medical 116 117. În cazul neîndeplinirii obligaţiei de testare, autorităţile germane pot aplica sancţiuni în valoare de până la 25.000 EUR. Testarea este obligatorie pentru persoanele care vin din zone de risc şi recomandată tuturor celorlalţi călători care intră pe teritoriul german.

    Dacă testul este efectuat la momentul sosirii în Republica Federală Germania, călătorii au obligaţia de a se autoizola până la primirea unui rezultat negativ al testării. Măsura autoizolării la domiciliu nu se aplică celor care prezintă un test negativ COVID-19, efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea sosirii pe teritoriul Republicii Federale Germania.

    Persoanele care intră în Republica Federală Germania venind dintr-o zonă de risc (inclusiv cele mai sus-menţionate) sunt obligate să completeze un formular de localizare – Public Health Passenger Locator Form – a cărui variantă în limba engleză poate fi regăsită la următorul link:

    https://www.rki.de/DE/Content/Infekt/IGV/Aussteigekarte_Fluggast_EN.pdf?__blob=publicationFile.

    Simpla tranzitare a teritoriului german nu este condiţionată de obligaţiile mai sus-menţionate. În timpul tranzitului, este necesară evitarea oricărui contact strâns cu alte persoane şi respectarea măsurilor specifice de protecţie (distanţare socială, igienă, mască) fiind permise scurte opriri pentru procurarea de alimente sau combustibil, însă nu şi cele de tip turistic sau vizite.

    Informaţii cu privire la noua măsură de actualizare a zonelor de risc prin includerea în listă a unor judeţe din România sunt disponibile la:

    https://www.rki.de/DE/Content/InfAZ/N/Neuartiges_Coronavirus/Risikogebiete_neu.html

    Regulile de conduită, restricţiile şi măsurile de relaxare decise la nivelul fiecărui land german pot fi accesate pe pagina cancelariei federale:

    https://www.bundesregierung.de/breg-de/themen/coronavirus/corona-bundeslaender-1745198.

    De asemenea, informaţii cu privire la măsurile adoptate de autorităţile germane ori recomandările pe care acestea le fac populaţiei pot fi accesate în mai multe limbi de circulaţie internaţională: germană, engleză, franceză.

    MAE reaminteşte că cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Berlin: + 49 30 21239555, + 49 30 21239514 si + 49 30 21239516, Consulatului General al României la Bonn: +49 228 6838135; +49 2286838211; + 49 228 6838244; + 49 228 6838254 şi Consulatului General al României la Munchen: +49 89 553307; +49 89 98106143, Consulatului General al României la Stuttgart +49 711 664 86 11, +49 711 664 86 12, +49 711 664 86 13, +49 711 664 86 14 si +49 711 664 86 15, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanenţă.

    Cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu caracter de urgenţă au la dispoziţie si telefonul de urgenţă al misiunii diplomatice a României la Berlin + 49 160 157 9938, oficiului consular al României la Bonn +49 173 5757 585, oficiului consular al României la Munchen +49 160 208 7789 şi oficiului consular al României la Stuttgart +49 171 681 3450.

    MAE recomandă consultarea paginilor de internet:

    https://www.mae.ro/node/51913, http://berlin.mae.ro/ si http://www.mae.ro.

  • Jurnal românesc – 11.08.2020

    Jurnal românesc – 11.08.2020

    Comitetul
    Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a decis eliminarea Spaniei de pe lista
    ţărilor pentru care se instituie măsura carantinei în cazul persoanelor care
    sosesc în România.     De asemenea, a fost luată decizia ca instituirea carantinei
    pentru persoanele care sosesc în România din zonele de risc epidemiologic
    ridicat să se adopte prin Hotărâre a Comitetului Naţional pentru Situaţii de
    Urgenţă, pe baza situaţiei emise de Centrul European de Prevenire şi Control al
    Bolilor şi a propunerilor formulate de Institutul Naţional de Sănătate Publică.

    La emiterea acestor decizii vor fi luate în considerare toate implicaţiile
    asupra sănătăţii publice şi vor fi analizate aspectele socio-economice generate
    de instituirea măsurii de carantinare. În cazul în care situaţia o impune,
    decizia privind instituirea carantinei pentru cetăţenii care vin în România
    poate fi luată pentru anumite zone sau regiuni administrative din statele cu
    risc epidemiologic ridicat.





    Dacă
    la începutul pandemiei, consilierii români ai Serviciului European de Ocupare a
    Forţei de Muncă recomandau evitarea pe cât posibil a plecării la muncă în
    străinătate, acum încep să apară primele oferte.     Germania, Norvegia sau Spania
    sunt ţările care reiau solicitarile pentru ocuparea locurilor vacante. În
    această săptămână, oferta în Spaţiul Economic European vizează, pentru început,
    50 de locuri de muncă. Se caută grădinari, măcelari sau vopsitori auto.
    Esenţial pentru ocuparea posturilor este cunoaşterea limbii engleze sau a
    limbii germane. Consilierii Serviciului European de Ocupare a Forţei de Muncă
    spun că reapariţia ofertelor de muncă în spaţiul economic european reflectă o
    revenire timidă a pieţei în Uniunea Europeană.




    42
    de cetăţeni români, lucrători la o fermă din Bavaria, care deţin trei teste
    negative pentru infecţia cu SARS-CoV-2, au finalizat perioada de izolare
    prevăzută de legislaţia germană şi care şi-au exprimat dorinţa de a reveni în
    România, au fost repatriaţi.     Potrivit Ministerului de Externe de la București,
    aceștia au fost repatriaţi pe cale rutieră şi se adaugă celor 153 de cetăţeni
    români, lucrători în cadrul aceleiaşi ferme, care au revenit în ţară vineri, cu
    o cursă aeriană tip charter, în condiţiile în care deţineau trei teste negative
    pentru COVID-19 sau au finalizat perioada de izolare prevăzută de legislaţia
    germană. Costurile deplasărilor au fost suportate de către autorităţile
    germane.




    Peste
    1,3 milioane de cereri pentru joburi au fost înregistrate pe platforma de
    recrutări online eJobs, în luna iulie, cu 50% mai multe faţă de aceeaşi
    perioadă a anului trecut.     Acestea reprezintă un record istoric pentru site-ul
    de locuri de muncă. Posturile de vânzări au fost cele mai căutate, urmate de
    relaţii clienţi, administrativ/ logistică, financiar/contabilitate şi internet.
    Cele mai multe cereri au venit din partea candidaţilor din Bucureşti, Cluj,
    Timiş, Braşov, Iaşi, Constanţa şi Prahova. În luna iulie, pe eJobs au fost
    postate 27.000 de joburi pentru România şi străinătate.




    Proiecţia
    scurtmetrajului Toată lumea din familia noastră (România, Olanda 2012) -
    marți, la Institutul German de Film din Frankfurt, în cadrul secțiunii dedicate
    regizorului Radu Jude, la Festivalul Internaţional de Film goEast din Germania.
    Miercuri este așteptată proiecţia filmului Aferim! (România, Bulgaria,
    Republica Cehă, 2015). Şase lungmetraje şi patru scurtmetraje ale lui Radu Jude
    sunt proiectate la Institutul din Frankfurt, în versiune originală, cu
    subtitrare în limba engleză, pe tot parcursul lunii august, în cadrul secţiunii
    dedicate anul acesta regizorului roman.

    Festivalul goEast destinat filmului din
    Europa Centrală şi de Est a fost înfiinţat în anul 2001 de Institutul German de
    Film din Frankfurt şi s-a dezvoltat ca o platformă unică de dialog între Est şi
    Vest. Anul acesta, din cauza situaţiei generate de noul coronavirus şi a
    măsurilor restrictive impuse, Festivalul nu s-a putut desfăşura, aşa cum era
    prevăzut iniţial, între 5 şi 11 mai, unele dintre evenimente fiind organizate
    online şi anumite părţi ale programului amânate.


  • Jurnal românesc – 10.08.2020

    Jurnal românesc – 10.08.2020

    Italia
    a extins obligaţia de izolare la domiciliu pentru cei care vin din România şi
    Bulgaria până pe 7 septembrie. Odată ajunşi în Italia, românii sau cei care au
    fost în România vor completa un formular cu adresa şi numărul de telefon la
    care vor fi verificaţi periodic. Autorităţile regionale pot adopta unele măsuri
    suplimentare pentru a limita răspândirea noului virus, precizează Ministerul de
    Externe de la Bucureşti. De exemplu, în regiunea Lazio s-a luat hotărârea să
    fie testaţi cei care sosesc cu autocarele din România. Iniţial, testarea era
    voluntară.

    Totodată, Germania a declarat anumite regiuni din România şi
    Bulgaria ca zone de risc, după o creştere a infecţiilor cu noul coronavirus.
    Ministerul de Externe al Germaniei a emis un avertisment împotriva călătoriilor
    în regiunile româneşti Argeş, Bihor, Buzău, Neamţ, Ialomiţa, Mehedinţi şi
    Timiş. Călătorii care intră în Germania din aceste zone vor fi obligatoriu
    testaţi pentru coronavirus, iar dacă sunt testaţi pozitiv, vor sta în carantină
    două săptămâni. Germania a desemnat aproximativ 130 de ţări ca fiind cu risc
    ridicat, inclusiv Turcia, Egiptul şi Statele Unite. Pe de altă parte, TAROM va
    opera joi, 13 august, un zbor special de repatriere Bucureşti-Beirut-Bucureşti
    – anunţă compania într-o postare pe facebook. Tariful este de 230 de euro cu
    toate taxele incluse plus 50 de dolari taxa pentru testul COVID.


    O
    delegație a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni condusă de
    secretarul de stat Ovidiu Burdușa a vizitat, săptămâna trecută, câteva dintre
    orașele în care s-au format comunități importante și asociații ale românilor.
    La Berlin, delegația a avut o întrevedere cu membri ai diasporei academice și
    ai rețelelor profesionale – profesori universitari, cercetători, oameni de
    cultură, doctori în științe, precum și reprezentați ai mediului asociativ.
    Gazda reuniunii de la Ambasada României în Germania a fost ambasadorul Emil
    Hurezeanu. Discuțiile s-au referit la obiectivele DRP, la finanțările
    nerambursabile acordate și la proiectele în beneficiul comunităților de români
    din străinătate.

    Principalele probleme ale comunității românești din Germania,
    precum și situațiile speciale provocate de pandemia COVID-19 au fost, de
    asemenea, pe agenda întrevederii. Delegația DRP a luat parte și la o întâlnire
    cu reprezentanți ai comunității românești din Nürnberg, oraș în a cărui zonă
    metropolitană trăiesc aproximativ 40.000 de români, potrivit datelor statistice
    recente. Ovidiu Burdușa a apreciat eforturile asociațiilor și centrelor care
    derulează activități pentru păstrarea și promovarea identității românești și
    le-a încurajat să acceseze programele de finanțare puse la dispoziție de DRP.
    Mediul asociativ românesc din capitala landului Bavaria, Munchen, a fost un alt
    punct pe agenda vizitei oficiale. Delegația DRP a discutat cu reprezentanți ai
    comunității de acolo și a vizitat, apoi, Mitropolia Ortodoxă Română a
    Germaniei, Europei Centrale și de Nord, precum și noul Centru Ortodox Românesc,
    cel mai amplu proiect de infrastructură al Mitropoliei.


    Proiectul
    sociopoetic soundscapes, care se desfăşoară în perioada 10 – 28 august pe
    reţelele de socializare ale ICR Bruxelles, reuneşte membri tineri ai
    comunităţii artistice româneşti contemporane, reprezentând sinteza stilurilor
    şi direcţiilor care au marcat dezvoltarea culturii române în ultimii ani.
    Anastasia Gavrilovici (poetă, traducătoare, critic literar), Petra Binder
    (coregraf, dramaturg, dansatoare, artistă performativă), Ada Galeş (actriţă),
    Teona Galgoţiu (poetă, artistă vizuală şi multimedia), Flavia Dima (critic de
    film, artistă vizuală), Robert Gabriel Elekes (poet, traducător, performer) şi
    curatorul proiectului, George Pandrea (compozitor şi producător de muzică
    electronică) dezbat problemele individuale şi sociale cu care ne confruntăm în artă
    în anul 2020. În cadrul proiectului, sunt difuzate trei videopoeme, care vor
    scoate la iveală relaţia dintre soundscape-ul personal/creativ/artistic şi cel
    social din momentul actual. Înregistrările vor fi prezentate publicului pe 24,
    26 şi 28 august.


    Proiectul
    expozițional de cercetare și creație O poveste din Nepos, al artistei Mirela
    Trăistaru – prezentat, într-un material video, de Institutul Cultural Român
    Dimitrie Cantemir din Istanbul, în perioada 7-10 august, pe site și pe
    rețelele de socializare. Prezentarea online, cu subtitrare în limba turcă,
    aparține autoarei expoziției și curatorului Daniel Sur. Istoricul personal al
    Mirelei Trăistaru stă la baza întregului concept al proiectuluI. Publicul a
    avut ocazia descoperirii unei expoziții speciale, o inserție de povești și
    istorii personale, cutume sociale și culturale, o suprapunere de evenimente,
    planuri și de generații din ultimul secol.

  • MAE: Modificarea condițiilor de intrare în Germania în contextul pandemiei

    MAE: Modificarea condițiilor de intrare în Germania în contextul pandemiei

    Ministerul Afacerilor Externe informează, sâmbătă, că, în cursul serii zilei de vineri autorităţile Republicii Federale Germania au revizuit condiţiile de intrare pe teritoriul german, ca urmare a actualizării listei zonelor de risc.

    Urmare noilor decizii adoptate, șapte județe din România: Argeş, Bihor, Buzău, Neamț, Ialomița, Mehedinți şi Timiş au fost incluse pe lista zonelor de risc. Această măsură a intrat în vigoare de la data publicării deciziei, respectiv din 7 august a.c.

    Conform informațiilor comunicate public de autoritățile germane, toate persoanele, indiferent de cetățenie, care intră pe teritoriul Republicii Federale Germania după ce s-au aflat într-una dintre zonele/regiunile incluse în lista zonelor de risc trebuie să prezinte un test negativ COVID-19, efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea sosirii sau, alternativ, să se supună testării, în mod gratuit, pentru infecția cu COVID-19, într-o perioadă de cel mult 72 de ore de la sosirea pe teritoriul Republicii Federale Germania. , se arată în comunicatul MAE.

    Testarea se poate efectua direct pe aeroport, la medicul de familie sau la autoritățile locale de sănătate. În cazul neîndeplinirii acestei obligații, autoritățile germane pot refuza intrarea sau vor dispune măsura auto-izolarii la domiciliu. Indiferent de opțiunea aleasă, testarea este obligatorie pentru toate persoanele care vin din zonele de risc.

    Masura auto-izolarii la domiciul nu se va aplica celor care prezintă un test negativ COVID-19, efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea sosirii pe teritoriul Republicii Federale Germania. In schimb, daca testul este efectuat la momentul sosirii in Germania, se va dispune masura auto-izolarii pana la primirea rezultatului testului.

    De asemenea, persoanele care intră în Republica Federală Germania venind dintr-o zonă de risc (inclusiv din cele șapte județe menționate) sunt obligate să completeze un formular de localizare a cărui variantă în limba engleză.

    – Public Health Passenger Locator Form – poate fi regăsită la:

    https://www.rki.de/DE/Content/Infekt/IGV/Aussteigekarte_Fluggast_EN.pdf?__blob=publicationFile.

    Informații cu privire la noua măsură de actualizare a zonelor de risc prin includerea în listă a unor județe din România sunt disponibile la:

    https://www.rki.de/DE/Content/InfAZ/N/Neuartiges_Coronavirus/Risikogebiete_neu.html (lista completă și actualizată a zonelor de risc).

    Regulile de conduită, restricțiile și măsurile de relaxare decise la nivelul fiecărui land german pot fi accesate pe pagina cancelariei federale:

    https://www.bundesregierung.de/breg-de/themen/coronavirus/corona-bundeslaender-1745198.

    Informații cu privire la măsurile adoptate de autoritățile germane ori recomandările pe care acestea le fac populației pot fi accesate în mai multe limbi de circulație internațională: germană, engleză, franceză.

    Ministerul Afacerilor Externe reamintește că cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Berlin: + 49 30 21239555, + 49 30 21239514 şi + 49 30 21239516, Consulatului General al României la Bonn: +49 228 6838135; +49 2286838211; + 49 228 6838244; + 49 228 6838254 şi Consulatului General al României la München: +49 89 553307; +49 89 98106143, Consulatului General al României la Stuttgart +49 711 664 86 11, +49 711 664 86 12, +49 711 664 86 13, +49 711 664 86 14 și +49 711 664 86 15, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență.

    Cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu caracter de urgenţă au la dispoziţie şi telefonul de urgență al misiunii diplomatice a României la Berlin + 49 160 157 9938, oficiului consular al României la Bonn +49 173 5757 585, oficiului consular al României la München +49 160 208 7789 şi oficiului consular al României la Stuttgart +49 171 681 3450.

    Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de internet:

    https://www.mae.ro/node/51913, http://berlin.mae.ro/ și http://www.mae.ro.

    Sursa: Ministerul Afacerilor Externe

  • MAE: 153 de români lucrători la o fermă din regiunea Dingolfing-Landau (Germania), repatriaţi

    MAE: 153 de români lucrători la o fermă din regiunea Dingolfing-Landau (Germania), repatriaţi

    Ministerul Afacerilor Externe (MAE) precizează că 153 de cetăţeni români lucrători la o fermă din regiunea Dingolfing-Landau din Germania – 137 dintre cei care deţin trei teste negative şi 16 dintre cei care au fost confirmaţi iniţial pozitiv şi au finalizat perioada de izolare prevăzută de legislaţia germană -, costurile fiind suportate de către autorităţile germane.

    MAE precizează că un reprezentant al Consulatului General al României la München s-a deplasat la ferma în cauză pentru a acorda asistență consulară, precum și pentru a asigura sprijin în relația cu autoritățile bavareze. De asemenea, reprezentantul oficiului consular s-a deplasat și la aeroport pentru a asigura desfășurarea în bune condiții a operațiunii de repatriere.

    La ferma în cauză se mai află un număr de 55 de cetățeni români care au fost testați negativ, precum și 131 dintre cei care au fost inițial testați pozitiv și care și-au încheiat perioada de izolare. Reprezentanții oficiului consular mențin legătura cu autoritățile bavareze competente în vederea identificării unor noi variante de transport către România, dacă persoanele în cauză vor dori repatrierea.

    Consulatul General al României la München continuă dialogul cu autoritățile germane, cu reprezentanții companiei angajatoare și cu lucrătorii români din cadrul fermei și acordă asistență consulară, conform competențelor legale și cu stricta respectare a măsurilor adoptate de autoritățile locale în contextul pandemiei de COVID-19.

    MAE reamintește că cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Consulatului General al României la München: 0049 089553307 și 0049 08998106143, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de către operatorii Call Center în regim de urgență sau la numărul de telefon de urgență al Oficiului consular: 00491602087789.

    Sursa: Ministerul Afacerilor Externe

  • Jurnal Românesc – 27.07.2020

    Jurnal Românesc – 27.07.2020

    Românii care vor să intre în Cipru o vor putea face doar cu un
    rezultat negativ al unui test molecular RT-PCR pentru infecţia cu COVID-19 şi
    vor fi obligaţi să se autoizoleze pentru 14 zile. Măsurile vin după ce guvernul
    cipriot a inclus ţara noastră pe lista statelor din categoria C de risc
    epidemiologic alături de Luxemburg, Muntenegru, Portugalia, Marea Britanie,
    Serbia şi Suedia. Cetăţenii proveniţi din aceste state nu pot călători în scop
    turistic în Cipru. Autorităţile de la Nicosia precizează că testarea pentru
    noul coronavirus se poate face atât într-un laborator acreditat, cât şi în
    aeroport, la sosire.

    Totodată, pentru a le fi permis accesul, românii trebuie
    să prezinte şi o autorizaţie de călătorie obţinută cu 24 de ore înaintea
    deplasării prin intermediul portalului cyprusflightpass.gov.cy. Bucureştiul
    avertizează că necompletarea acestei autorizaţii poate conduce la blocarea
    îmbarcării sau, la aterizarea în Cipru, la o amendă de 300 de euro. Ministerul
    de Externe reaminteşte că, începând din 17 iulie, autorităţile cipriote nu le
    mai permit turiştilor să traverseze în partea de nord a insulei. Cetăţenii
    români care se află în această parte a insulei nu vor primi autorizaţia de
    trecere decât în cazuri umanitare, deplasarea fiind permisă doar prin vama
    Metehan. Românii pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale
    Ambasadei României la Nicosia 0035 722 495 333, 0035 722 517 333 şi prin
    intermediul liniei de urgenţă 0035 797 812 277. MAE recomandă şi consultarea
    paginilor de internet mae.ro, nicosia.mae.ro şi pio.gov.cy.




    Autorităţile din Austria au revizuit condiţiile de tranzit şi de
    intrare pentru persoanele care vin din România. Astfel, valabilitatea testului
    pentru SARS-CoV-2 a fost diminuată de la 4 la 3 zile, iar perioada de izolare a
    fost redusă de la 14 la 10 zile.Ministerul român de Externe precizează că certificatul de test
    negativ trebuie să fie emis în limba germană sau engleză, iar în lipsa
    acestuia, românii şi cei cu care locuiesc vor fi obligaţi să se izoleze la
    domiciliu sau într-o locaţie adecvată şi vor suporta costurile aferente. În
    cazul în care un test efectuat în perioada izolării este negativ, măsura se
    suspendă. În situaţia în care românii nu pot prezenta certificatul medical sau
    dovada unei cazări adecvate, autorităţile austriece nu le vor permite intrarea.

    Tranzitul teritoriului austriac este permis fără oprire, însă autorităţile pot
    solicita prezentarea unor documente justificative care să asigure intrarea în
    ţara de destinaţie, precum domiciliu / rezidenţă / drept de şedere / contract
    de muncă / adeverinţă de tratament medical urgent, de studii, precum şi
    completarea unei declaraţii de tranzit, disponibilă pe site-ul bmeia.gv.at. MAE
    reaminteşte că zborurile către şi din România rămân în continuare suspendate.
    Românii pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei
    la Viena 0043 1503 24 65 şi 0043 1505 23 81. Pentru situaţii de urgenţă există
    linia telefonică specială 0043 6991 172 60 27. MAE recomandă şi consultarea
    paginilor de internet mae.ro şi viena.mae.ro.




    Persoanele care ajung pe teritoriul elen cu avionul din Bulgaria şi
    România trebuie să prezinte dovada unui test negativ pentru COVID-19, a anunţat
    şeful Protecţiei civile din Grecia, Nikos Hardalias. Măsura, în vigoare încă
    din 15 iulie pentru accesul rutier prin punctul de trecere Kulata-Promachonas,
    este valabilă în perioada 28 iulie – 4 august şi a fost luată ca urmare a
    deteriorării situaţiei epidemiologice din cele două ţări. Sunt exceptaţi de la
    testul obligatoriu cetăţenii greci, titularii de permise de şedere şi cei care
    călătoresc din motive esenţiale. MAE român precizează că prezentarea
    documentului medical, în limba engleză, nu exclude procedura testării aleatorii
    şi nici completarea formularului electronic Passanger Locator Form cu cel puţin
    24 de ore înainte de sosirea în Grecia şi prezentarea codului QR primit.

    Bucureştiul avertizează că pasagerii zborurilor care sosesc pe teritoriul elen
    în data de 28 şi 29 iulie şi care nu au avut timp să facă testul înainte de
    plecare vor fi testaţi la sosire în aeroport. Românii pot solicita asistenţă consulară
    la numerele de telefon ale Ambasadei României la Atena +302 106 774 035 şi
    Consulatului General la Salonic +302 310 340 088. Pentru situaţii de urgenţă
    există linia telefonică specială a misiunii diplomatice +306 978 996 222 şi a
    Consulatului +306 946 049 076.




    O fermă din regiunea germană Dingolfing-Landau, unde muncesc
    aproximativ 480 de persoane, majoritatea români, a fost plasată în carantină
    după ce unii lucrători au fost testaţi pozitiv pentru infecţia cu SARS-CoV2, a
    anunţat Ministerul de Externe. Consulatul General al României la Munchen
    transmite că autorităţile locale au dispus testarea întregului colectiv şi că,
    deocamdată, niciunul dintre cetăţenii român afectaţi nu au solicitat asistenţă.
    În acest sens, instituţia precizează că le-a cerut reprezentanţilor companiei
    angajatoare să pună la dispoziţia cetăţenilor români datele de contact ale
    Oficiului consular. MAE reaminteşte că românii aflaţi în zonă pot solicita
    asistenţă consulară la numerele de telefon ale Consulatului General al României
    la Munchen 0049 016 319 27 011 şi 0049 016 020 87 789.

  • Prioritățile Germaniei la președinția Consiliului UE

    Prioritățile Germaniei la președinția Consiliului UE

    Germania a preluat la 1 iulie președinția Consiliului UE pentru prima oară din 2007, an în care România și Bulgaria se alăturau spațiului comunitar. Principala misiune a Germaniei pentru următoarele șase luni este rezolvarea crizei sanitare provocată de criza provocată de răspândirea noului coronavirus, precum și redresarea economică a Uniunii.



    Criza COVID-19, cea mai mare provocare din istorie pentru UE



    Nu este o exagerare să spunem că ne aflăm în fața celei mai mari provocări economice din istoria UE. Ceea ce înseamnă că și măsurile pe care le luăm trebuie să fie corespunzătoare”, a declarat cancelarul Angela Merkel înaintea preluării președinției Consiliului UE.


    Merkel a asigurat liderii europeni că țara sa va face toate eforturile pentru a ieși cu bune din această criză: În timpul președinției germane a Consiliului UE vom face tot ce ne stă în putere pentru a gestiona împreună această sarcină într-un mod prin care să privim înainte şi să facem Europa puternică din nou”, scrie guvernul german într-o sinteză a programului său pentru această președinție semestrială.



    Țările membre care deţin preşedinţia lucrează împreună în trio-uri pentru o perioadă de 18 luni, astfel că obiectivele Germaniei legate de pandemia COVID-19 sunt asumate și de Portugalia și Slovenia.


    Cele trei state îşi asumă să urmeze direcţiile de acţiune identificate în declaraţia comună a membrilor Consiliului European din 26 martie 2020: limitarea răspândirii virusului prin controale temporare la frontiere şi combaterea dezinformării; furnizarea de echipamente medicale prin sporirea capacităţii de testare a statelor membre; promovarea cercetării prin alocare de fonduri sau schimburi de informaţii şi experienţă; combaterea consecinţelor socio-economice prin condiţii de finanţare avantajoase în toate ţările din zona euro, ajutoare de stat temporare alocate de Comisie; sprijinul acordat cetăţenilor blocaţi în ţări terţe.



    Viitorul buget UE și acordul comercial cu Marea Britanie



    O altă temă prioritară, aflată pe lista de priorități în mandatul Germaniei, este adoptarea bugetului comunitar pentru perioada 2021-2027, afectat de ieșirea Marii Britanii din UE. Angela Merkel și echipa sa au misiunea de a obține un acord între toate cele 27 de state UE privind viitorul cadru bugetar multianual. Comisia Europeană a propus un buget de 1.100 de miliarde de euro, respectiv 1,07% din venitul naţional brut al statelor membre, în timp ce grupul Frugal Four (Austria, Danemarca, Olanda și Suedia), state contribuitoare nete, doresc o sumă care să nu depăşească 1% din venitul naţional brut.



    Tot în timpul celor șase luni de mandat în fruntea Consiliului UE al Germaniei ar trebui încheiate negocierile cu Marea Britanie privind relații comerciale bilaterale și circulația persoanelor. Documentul trebuie semnat până în luna octombrie, pentru a evita o ieșire dură a britanicilor din piața unică europeană, însă Londra nu pare dispusă să accepte propunerile UE, optând pentru un acord comercial asemănător celui dintre UE și Canada și refuzând accesul pescarilor europeni în apele teritoriale.