Radio România Internațional

Tag: Germania

  • Germania a preluat la 1 iulie Preşedinţia Consiliului UE

    Germania a preluat la 1 iulie Preşedinţia Consiliului UE

    Împreună pentru relansarea Europei. Este motto-ul sub care Germania a preluat la 1 iulie preşedinţia rotativă a Consiliului UE. Președinția germană a Consiliului se va concentra direct asupra depășirii pandemiei de COVID-19 prin combaterea răspândirii virusului, sprijinirea redresării economiei europene și consolidarea coeziunii sociale în Europa.

    E firesc ca acestea să fie priorităţile, dar, în acelaşi timp, şi aşteptările sunt mari, atât cele exprimate de oficiali europeni, mai ales de preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, cât şi la nivelul cetăţenilor. Ce poate să facă Germania în şase luni?

    Un răspuns îl oferă Sergiu Mişcoiu, profesor universitar la Facultatea de Studii Europene din cadrul UBB Cluj-Napoca.


  • Ministrul Bogdan Aurescu – la conferința de lansare a Președinției germane a Consiliului UE

    Ministrul Bogdan Aurescu – la conferința de lansare a Președinției germane a Consiliului UE

    Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat vineri, 3 iulie 2020, la conferința de lansare a Președinției germane a Consiliului UE, la sediul Reprezentanței Comisiei Europene în România, alături de ambasadorul Germaniei în România, Cord Meier-Klodt.

    Șeful diplomației de la București a salutat preluarea de către Germania a Președinției rotative a Consiliului UE (1 iunie 2020 – 31 decembrie 2020), ca parte a Trio-ului de președinții Germania-Portugalia-Slovenia și a exprimat aprecierea pentru eforturile Președinției Croației a Consiliului UE din primul semestru al anului 2020 de a avansa agenda europeană în contextul dificil generat de criza Covid-19.

    Cu acest prilej, ministrul Aurescu a reiterat angajamentul României de a sprijini agenda de lucru a Președinției germane, în linie cu obiectivele majore ale Agendei Strategice a UE pentru 2019-2024 și a apreciat că motto-ul Președinției germane – Împreună pentru redresarea Europei – reflectă pe deplin spiritul unității, coeziunii și solidarității europene. Acesta a subliniat că România susține o astfel de abordare, cu atât mai necesară în actualul context, când este esențială o cooperare strânsă la nivel european pentru a identifica soluții consensuale în fața provocărilor complexe generate de pandemie în plan economic și social. În aceeași măsură, a arătat că lecțiile învățate din această criză vor trebui valorificate pentru a identifica cele mai adecvate instrumente și mecanisme de răspuns european la provocări similare.

    Ministrul român de externe a apreciat obiectivele ambițioase ale Președinției germane a Consiliului UE în ceea ce privește redresarea economică, precizând că este nevoie de voință politică și responsabilitate comună pentru atingerea unui acord ambițios și echilibrat privind Planul european de redresare, de o manieră care să răspundă în mod adecvat nevoilor tuturor statelor membre, în special ale celor mai afectate.

    El a subliniat, totodată, că viitorul Cadru Financiar Multianual va avea un rol esențial în sprijinirea procesului de redresare, precum și în consolidarea convergenței economice și sociale și reducerea diferențelor de dezvoltare în cadrul UE și a reiterat viziunea şi sprijinul României pentru agrearea unui buget european puternic, consecvent și flexibil pentru a garanta rezultate durabile, inclusiv prin menținerea unui rol central pentru cele două politici majore de investiții ale UE – coeziunea și politica agricolă comună.

    Cu privire la procesul de negociere a viitorului relației UE-Regatul Unit, ministrul afacerilor externe a exprimat încredere în obiectivul de a sprijini ajungerea la un acord, care să asigure protejarea intereselor cetățenilor europeni, cu menținerea unității UE27.

    Referitor la prioritățile de pe agenda externă a Președinției germane a Consiliului UE, ministrul Aurescu a apreciat prioritatea acordată politicii de extindere și a susținut importanța menținerii unei dinamici pozitive a procesului de negociere asociat acestuia, precum și necesitatea consolidării rezilienței partenerilor din regiune.

    Totodată, el a exprimat sprijinul României pentru menținerea unui cadru strategic ambițios de cooperare cu statele Parteneriatului Estic post-2020, în linie cu aspirațiile europene și angajamentul față de reforme ale vecinilor estici.

    Bogdan Aurescu a făcut referire la Republica Moldova, pentru care calea europeană reprezintă singura și cea mai sigură cale de a aduce rezultate tangibile cetățenilor acestei țări. Ministrul a menționat sprijinul concret acordat de România cetățenilor din Republica Moldova, oferind ajutor umanitar de până la 3,5 milioane de euro, personal medical specializat, facilitând tranzitul umanitar cetățenilor Republicii Moldova care s-au întors acasă.

    În acest sens, ministrul afacerilor externe a subliniat că, în ciuda tuturor provocărilor cu care ne confruntăm, este nevoie de o mai bună coordonare și unitate în cadrul UE cu privire la Republica Moldova, în special în contextul actual.

    În ceea ce privește relația UE cu SUA, șeful diplomației române a evidențiat sprijinul României pentru un parteneriat transatlantic solid şi pentru o acțiune europeană dedicată consolidării acestui parteneriat.

    Ministrul Bogdan Aurescu a reiterat importanța unei acțiuni solidare la nivel european în realizarea priorităților urmărite la nivel UE: Într-adevăr, trăim vremuri foarte speciale, excepționale. Istoria ne-a învățat că uniți putem depăși provocările. O Europă puternică și unită este o necesitate, nu o alegere. Europa de mâine depinde de ceea ce realizăm astăzi. Am încredere deplină în valorile europene și în capacitatea UE de a depăși aceste dificultăți și de a deveni mai puternică. Astfel, aș dori să vă exprim, încă o dată, sprijinul nostru deplin pentru președinția germană, pentru noul Trio al președințiilor, pentru a găsi răspunsuri comune la problemele noastre comune și pentru a consolida în deplină solidaritate proiectul european.

    sursa: mae.ro

  • Jurnal românesc – 30.06.2020

    Jurnal românesc – 30.06.2020

    Departamentul pentru Românii de Pretutindeni organizează proiectul Dezbateri cu mediul asociativ, prin care îi invită la dialog pe reprezentanții comunităţilor româneşti din afara granițelor țării. DRP pune la dispoziția acestora o platformă de prezentare și de dezbatere a celor mai importante teme care vizează nevoile românilor din diaspora, precum și posibilele soluții menite să vină în sprijinul lor. Principalele subiecte de discuție se vor axa atât pe promovarea proiectelor și acțiunilor Departamentului în raport cu mediul asociativ românesc, cât și pe nevoile românilor care decid să părăsească ţara și pe dificultățile pe care aceștia le întâmpină în statele adoptive. Dezbaterile online, care vor fi grupate geografic în funcție de statul de reședință al participanților, vor avea o durată de maximum o oră şi jumătate și între 15 şi 20 de participanți per sesiune. Prima sesiune va avea loc pe 7 iulie și li se adresează comunităților de români din Franța și Germania, urmând ca pe 9 iulie atenţia să fie aţintită asupra conaţionalilor din Spania şi Portugalia. Programul complet al dezbaterilor, precum şi modul de înscriere, pot fi consultate pe site-ul Instituţiei dprp.gov.ro.

    Cele mai bune spectacole din repertoriul Teatrului Naţional I.L. Caragiale din Bucureşti vor fi difuzate în direct pe pagina de Facebook a Institutului Cultural Român din New York, în cadrul unei acţiuni culturale intitulate Scena Digitală. La sfârşitul săptămânii trecute, spectatorii din Statele Unite ale Americii au putut viziona piesa Două loturi, o adaptare în regia lui Alexandru Dabija după nuvela cu acelaşi titlu de Ion Luca Caragiale. Următoarea etapă din seria Digital Stage este spectacolul Furtuna după William Shakespeare, în regia lui Alexander Morfov, care va fi difuzat pe 5 iulie, la ora 20.00 (ora New York-ului), ora 3 (ora României). Toate înregistrările spectacolelor sunt subtitrate în limba engleză. Şi tot ICR New York continuă, până pe 4 august, proiectul prin care zece scriitori români își împărtășesc viziunea despre lumea de după criza sanitară. Intervenţiile acestora sunt transmise online, în fiecare zi de marţi, pe platformele de Youtube, Facebook, Instagram și Twitter ale ICR New York şi ale partenerilor. Programul complet poate fi consultat pe site-ul www.rciusa.info.

    Programul Cafeneaua Românească, derulat de reprezentanţa Institutului Cultural Român de la Tel Aviv, continuă pe 2 iulie cu o ediţie dedicată personalității lui Ladislau Roth, compozitor, prim-dirijor şi pianist recunoscut şi apreciat atât în România, cât şi peste hotare. La discuție vor participa Ladislau Roth, directorul Operei Naționale Române din Timișoara, Cristian Rudic, și președintele Comunității Evreiești din Timișoara, Luciana Friedmann. Evenimentul va include şi fragmente din concerte conduse de la pupitru de Ladislau Roth, precum și prezentarea cărții Ladislau Roth: un secol de muzică și măiestrie de Elvira Cimponeriu. Nu în ultimul rând, fostul director al Operei de Stat din Viena, Ioan Holender va adresa un mesaj prin intermediul unei înregistrări video. Ladislau Roth s-a născut pe 4 iulie 1920, la Satu Mare. Supravieţuitor al lagărelor de exterminare naziste, acesta este cetăţean de onoare al Timişoarei şi una din figurile emblematice ale municipiului. A condus Opera de Stat Timișoara şi a dirijat atât în România, cât şi în Africa de Sud, Mexic, Statele Unite ale Americii, Austria şi Israel. Cafeneaua Românească dedicată lui Ladislau Roth va fi transmisă live pe pagina Facebook a ICR Tel Aviv începând cu ora 16.00.

    Nuvela L’altra forma dell’amore de Corina Ardelean va fi prezentată pe 9 iulie pe pagina de Facebook a Accademiei di Romania din Roma, în cadrul proiectului Europa într-un cerc literar. Întâlniri cu scriitori europeni contemporani. Autoarea este câștigătoarea Premiului Special Slow Food-Terra Madre din cadrul celei de-a 15-a ediții a Concursului Literar Național Lingua Madre organizat anul acesta la Salonul Internațional de Carte de la Torino. La întâlnirea organizată de Accademia di Romania va participa şi inițiatoarea și coordonatoarea concursului Lingua Madre, Daniela Finocchi. Corina Ardelean s-a născut în 1970 în Șimleu Silvaniei şi a publicat prima sa carte, Parfumul amintirilor înghețate, în 2017. Un an mai târziu a lansat romanul Melastalgia. Proiectul Europa într-un cerc literar. Întâlniri cu scriitori europeni contemporani este realizat de Biblioteca Europeană din Roma în parteneriat cu cluster EUNIC Roma şi cu Concursul Literar Național Lingua Madre din Torino. Manifestarea se desfășoară până pe 19 noiembrie şi prezintă scriitori din 11 țări europene.

  • Ultimatum

    Ultimatum

    În seara zilei de 26 iunie a anului 1940, ambasadorul României la Moscova
    era chemat de urgenţă la ministrul sovietic de externe, celebrul Molotov.
    Într-o atmosferă de gheaţă, lui Gheorghe Davidescu îi este înmânat un ultimatum
    prin care Uniunea Sovietică cerea imperativ României să îi predea pur şi simplu
    Basarabia şi nordul Bucovinei. Termenii ultimatumului sunt extrem de duri iar
    în document sunt vehiculate tot felul de aberaţii istorice. Molotov începuse de
    ceva timp atacul retoric împotriva României, în paralel cu avansul militar
    înregistrat de aliatul de atunci al sovieticilor, Germania hitleristă, pe frontul
    de Vest. Era, aşadar, un moment de care Uniunea Sovietică îşi propunea să
    profite, totul conform Pactului Molotov-Ribbentrop care consfinţea prietenia
    Moscova-Berlin.

    Numit Pact de neagresiune, tratatul ruso-german a fost semnat
    la 23 august 1939. În baza acestei înţelegeri, Germania nazistă şi Rusia
    comunistă au pornit la împărţirea lumii. După numai o săptămână, Germania a
    atacat Polonia, declanşând Al Doilea Război Mondial. În acelaşi timp, şi Uniunea
    Sovietică a invadat Polonia şi a încercuit republicile baltice, Estonia,
    Letonia şi Lituania. Luna iunie de acum 80 de ani a fost un moment teribil în
    istoria Europei. La 15 şi 16 iunie 1940, armata sovietică a invadat pur şi
    simplu cele trei mici republici baltice iar în Vest, Franţa capitula în
    războiul cu Germania. Armistiţiul intră în vigoare la 25 iunie iar, a doua zi,
    Uniunea Sovietică cere României, ultimativ, două regiuni ale sale. Mai târziu
    se va descoperi că totul era conform unei înţelegeri secrete stabilite de cele
    două puteri dictatoriale odată cu Pactul de neagresiune.

    În noaptea zilei de 26
    iunie, România s-a trezit singură în faţa unei ameninţări mortale, pe care nu o
    înţelegea deplin. Germania nazistă nu şi-a propus nicio clipă să ia apărarea
    României. La începutul lunii iunie, Berlinul chiar comunicase Bucureştiului că,
    dacă vrea să beneficieze de garanţii din partea Reichului, trebuie să înceapă
    negocieri cu Uniunea Sovietică. Numai că Moscova nu accepta nicio negociere şi
    credea doar în forţa invaziei militare. Cât valorau şi garanţiile Reichului,
    avea să vadă România peste numai două luni de la Ultimatumul sovietic şi un an
    de la Pactul de neagresiune încheiat cu sovieticii.

    În august 1940, Germania a arbitrat
    Diktatul de la Viena prin care, un alt vecin, Ungaria, avea să cotropească o
    altă regiune a României, partea de nord a Transilvaniei. Aşadar, în iunie 1940,
    România se afla singură în faţa revendicărilor revizioniste ale unor vecini,
    susţinute de înţelegeri întunecate între marile puteri. Răspunsul românilor,
    care erau de acord să înceapă negocieri, a fost urmat de un al doilea
    ultimatum, în termeni fără echivoc: predarea Basarabiei şi a nordului Bucovinei,
    după o hartă transmisă de Moscova, şi evacuarea armatei şi a administraţiei în
    numai patru zile.

    De fapt, plecarea românilor s-a transformat într-un haos
    dramatic, o adevărată tragedie umanitară. Armata sovietică, sprijinită de bande
    locale, s-a dedat la provocări, jafuri şi crime. Administraţia, oficialii
    statului român şi armata regală au fost hărţuiţi în permanenţă şi mulţi români
    au fost ucişi. Şiruri lungi de refugiaţi s-au îndreptat cu disperare spre Prut,
    noua frontieră stabilită de Stalin. La fel s-au petrecut lucrurile şi în
    Bucovina, tăiată în două de graniţa impusă de Ultimatumul lui Molotov. Armata
    română a avut ordin să nu tragă, să nu fie atrasă în provocări care ar fi
    permis agravarea situaţiei. Dar suferinţele nu se încheiaseră. În acelaşi
    teribil an 1940, România mai avea să cedeze Ungariei nordul Ardealului şi
    Bulgariei, sudul Dobrogei. Din nou, armata şi administraţia sunt retrase şi
    oamenii se refugiază în grabă, cu nenumărate suferinţe şi drame. La orizont, însă,
    sumbru şi sinistru, se arăta războiul.

  • Retrospectiva săptămânii 21.06.2020 – 27.06.2020

    Retrospectiva săptămânii 21.06.2020 – 27.06.2020


    Evolutia pandemiei in România


    Pe fondul măsurilor de relaxare, România se confruntă cu o creştere îngrijorătoare a cazurilor de infectare cu noul coronavirus, iar autoritățile fac, din nou, apel la responsabilitate. Premierul Ludovic Orban a cerut instituţiilor statului să verifice pe teren dacă sunt respectate regulile de protecţie. Dacă în ultimele săptămâni au fost anunţate, zilnic, 200-300 de noi cazuri de infectare, în aceastas-a inregistrat un varf – peste 450 -, cele mai multe de la intrarea în starea de alertă şi din ultimele două luni.In România bilanțul indică peste 25 de mii de îmbolnăviri și aproape 1600 de morți. Tot mai multe spitale anunță că nu mai pot interna pacienți. Pentru a le descongestiona, autoritățile de resort au decis că cei infectaţi cu coronavirus, dar care nu au simptome sau au unele uşoare, vor fi internaţi doar 10 zile, apoi vor sta izolaţi acasă timp de 14 zile, sub supravegherea medicului de familie.


    Pe de altă parte, Curtea Constituţională a României a decis, joi, că izolarea la domiciliu, carantina şi internarea nu pot fi impuse doar în baza unui ordin de ministru, chiar dacă persoanele vizate sunt infectate cu noul coronavirus. Judecătorii constituţionali consideră că procedurile amintite restrâng drepturi şi libertăţi individuale şi că impunerea unor măsuri restrictive poate fi stabilită numai printr-o lege care să reglementeze clar aceste restricţii. Decizia CCR vine în urma unei sesizări a Avocatului Poporului referitoare la articolele din lege privind reforma în domeniul sănătăţii din 2006 şi din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului privind măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.



    Corupţie


    Directorul general al Unifarm, compania româneasca de stat care gestionează achiziţionarea materialelor sanitare pentru spitale, Adrian Ionel, a fost pus sub control judiciar de procurorii anticorupţie. El este acuzat că a cerut mită pentru a atribui un contract de achiziţii de măşti chirurgicale şi combinezoane de protecţie. Procurorii DNA ar mai fi descoperit că el ocupă de fapt ilegal din 2016 această funcţie. Directorul Unifarm spune că este nevinovat.



    COVID la românii din Germania


    Aproape 1.000 de angajaţi români de la cel mai mare abator de carne din Germania au fost confirmaţi cu noul coronavirus, conform datelor transmise joi de Ministerul român de Externe.Potrivit MAE , tuturor persoanelor aflate în carantină le sunt asigurate bunurile necesare, alimente şi produse de igienă, fiind instituită şi o linie telefonică dedicată acestora, cu informaţii disponibile şi în limba română. Într-un interviu pentru Radio România, ambasadorul român la Berlin, Emil Hurezeanu a explicat că în ultimele luni s-au rezolvat multe lucruri prin colaborarea între autorităţile germane şi reprezentanţii Guvernului de la Bucureşti, care au contribuit la ameliorarea regimului muncitorilor români în aceasta ţară.


    Potrivit diplomatului român, va fi modificată legislaţia în Germania în industria de prelucrare a cărnii, unde, începând din ianuarie anul viitor şi până atunci treptat, se vor intensifica controalele, se măresc amenzile împotriva angajatorilor care nu respectă contractele şi mai ales se vor înlătura subcontractorii, care de multe ori fixau condiţii abuzive pentru angajaţii români pe care îi recrutau în ţară şi cărora le ofereau locuinţe proaste şi nu le respectau contractul de muncă.



    Inundații și schimbări climatice


    Vremea extremă creează mari probleme în România, unde inundațiile din ultimele zile au dus la pierderi de vieți omenești și importante pagube materiale.Întregul teritoriu a fost plasat de hidrologi sub coduri de atenționare portocaliu sau galben, chiar roșu pentru râuri din partea de nord, dar şi de meteorologi care au emis coduri portocalii şi galbene de ploi torenţiale şi vijelii. Deja, în trei sferturi dintre județe s-au produs inundații, iar cei care intervin în situații de urgență au acționat pentru evacuarea apei din sute de case, curți și beciuri. Căteva sute de persoane au fost evacuate şi relocate temporar în spaţii puse la dispoziţie de autorităţile locale sau la rude.


    Președintele român Klaus Iohannis a declarat că luna iunie a fost cea mai ploioasă din ultimii 60 de ani, fapt care a generat inundaţii severe şi numeroase probleme într-un interval de timp foarte scurt. El a atras atenția că inundațiile cu consecințe grave sunt fenomene care se repetă frecvent în România, iar autoritățile trebuie să fie mult mai bine pregătite pentru a le gestiona. Klaus Iohannis consideră că în România trebuie schimbată mentalitatea legată de inundaţii. Potrivit şefului statului,conservarea fondului forestier şi campanii susţinute de împădurire sunt soluţii aflate la îndemână, care au nenumărate efecte benefice, atât pentru mediul înconjurător, cât şi pentru protecţia malurilor, cursurilor de apă, din perspectiva combaterii inundaţiilor.



    Prognoza FMI despre economia românească


    Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în scădere semnificativă estimările privind evoluţia economiei mondiale în acest an, deoarece efectele negative ale pandemiei de coronavirus sunt mai accentuate decât s-a anticipat, arată cel mai nou raport, publicat miercuri de instituţia financiară internaţională. Dacă în aprilie FMI estima că economia globală va înregistra în 2020 un declin de 3%, conform noilor previziuni instituţia financiară internaţională se aşteaptă la o contracţie de 4,9% în 2020.În ceea ce priveşte România, în luna aprilie, FMI se aştepta ca economia să înregistreze o contracţie de 5% în acest an, urmând să îşi revină în 2021, când va înregistra un avans de 3,9%. Pe de altă parte, previziunile FMI arătau şi o creştere explozivă a ratei şomajului în România, de la 3,9% în 2019 până la 10,1% în 2020, pentru ca în 2021 să se reducă la 6%.



    Absolvenţii de liceu din România au susţinut Bacalaureatul în condiţii speciale


    În România, absolvenţii de liceu au susţinut în această săptămână probele scrise ale examenului de Bacalaureat.Din cauza pandemiei, examenele s-au desfăşurat în condiţii speciale. Cadre medicale au făcut triajul epidemiologic al copiilor, cărora li s-a luat temperatura. Din cauza suspendării cursurilor în urma pandemiei de coronavirus, subiectele nu au inclus materia din semestrul al doilea al clasei a XII-a. Anul acesta au fost eliminate examenele orale de competenţe. Totodată, elevii aflaţi în izolare, în carantină sau internaţi, confirmaţi cu noul coronavirus sau care au avut în ziua examenului febră, vor susţine probele într-o etapă specială, care va începe pe 6 iulie.




  • Jurnal românesc – 23.06.2020

    Jurnal românesc – 23.06.2020

    Un complex de imobile, în care locuiesc şi români, din oraşul german
    Gottingen a fost plasat în carantină pentru o perioadă de 7 zile, după ce 120
    de persoane din această zonă au fost confirmate ca fiind infectate cu noul
    coronavirus, informează Ministerul de Externe. Ambasada României la Berlin s-a
    autosesizat şi a întreprins, în regim de urgenţă, demersuri pe lângă
    autorităţile locale competente în vederea obţinerii de informaţii cu privire la
    situaţia prezentată, numărul de cetăţeni români afectaţi, starea de sănătate a
    acestora, precum şi măsurile dispuse în acest context.

    Conform datelor
    obţinute, campania de testare este în derulare în zona respectivă, iar în
    funcţie de rezultate măsura canatinării va putea fi restrânsă la anumite
    locuinţe. Între timp, municipalitatea germană a pus la punct un sistem de
    furnizare a alimentelor şi a produselor de strictă necesitate pentru cei din
    zona de carantină, iar în complexul vizat au fost deschise un punct medical şi
    un centru de informare. Totodată, reprezentanţii Autorităţii de Sănătate au
    informat că, deocamdată, nu sunt disponibile date cu privire la identitatea şi
    cetăţenia persoanelor infectate, fiind prioritare demersurile de reducere a
    riscului de propagare a infecţiei. MAE transmite că Ambasada României la Berlin
    menţine dialogul cu autorităţile locale şi este pregătită să acorde asistenţă
    consulară în cazul în care aceasta va fi necesară.




    Italia, Finlanda, Estonia, Irlanda şi Franţa au fost adăugate pe
    lista aşa-numitelor state verzi, de unde persoanele care sosesc în
    România nu mai trebuie să intre în carantină sau în izolare la domiciliul
    pentru 14 zile. Pe această listă se mai află Austria, Bulgaria, Cehia, Cipru,
    Croația, Elveția, Germania, Grecia, Islanda, Letonia, Liechtenstein, Lituania,
    Malta, Norvegia, Slovacia, Slovenia și Ungaria. Hotărârea a fost luată de
    Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă după analiza efectuată de
    Institutul Naţional de Sănătate Publică privind evoluţia situaţiei infecţiilor
    cu noul coronavirus în Europa. Decizia autorităţilor vine în condiţiile în care
    România a depășit în weekend media europeană de infectări la suta de mii de
    locuitori şi a urcat pe locul trei în topul țărilor europene, după Portugalia
    și Suedia. Circa 6% din testele efectuate în ultimele zile au scos la iveală
    noi îmbolnăviri, iar ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a declarat că țara
    noastră se confruntă în ultimele 10 zile cu o transmitere comunitară
    accentuată a SARS-CoV-2. Institutul Naţional de Sănătate Publică
    actualizează lista ţărilor exceptate în fiecare zi de luni.




    Un al doilea angajat al Ambasadei României la Minsk precum şi un
    membru al reprezentanţei diplomatice a ţării noastre la New Delhi au fost
    testaţi pozitiv cu SARS-CoV-2, informează Ministerul Afacerilor Externe.
    Instituţia precizează că starea de sănătate a acestora este bună şi că, în urma
    testării întregului personal al celor două ambasade, niciun alt angajat nu a
    fost infectat. Totodată, ministerul subliniază că, în cazul ambelor misiuni
    diplomatice, au fost dispuse măsuri de protecţie pentru restul colectivului şi
    pentru familiile acestora. În acest context, MAE transmite că activitatea
    Ambasadelor României în Belarus şi în India va fi adaptată pentru a limita
    expunerea celorlalţi membri ai misiunilor şi că au fost luate deja toate
    măsurile sanitare impuse de această situaţie.




    394 de români au fost aduşi acasă din Marea
    Britanie, Olanda, Spania şi Tunisia, transmite Ministerul Afacerilor Externe. Repatrierile s-au făcut cu patru curse aeriene operate atât de Tarom
    cât şi de companii private. 146
    de români au ajuns în ţară de la Londra, 138 de la Amsterdam, 101 de la Madrid
    şi 9 de la Tunis. Pasagerii au fost persoane afectate
    de măsurile de restrângere a transportului aerian adoptate în contextul
    gestionării pandemiei de COVID-19 şi care s-au aflat în imposibilitatea de a-şi
    prelungi şederea pe teritoriul statelor respective. Demersurile autorităţilor
    române au permis şi revenirea în ţară a unor cetăţeni străini rezidenţi în
    România. Este vorba despre 12 tunisieni, 10 spanioli, 7 britanici, 2 italieni,
    un moldovean, un croat, un american, un olandez, un japonez şi un ivorian.
    Repatrierile fac parte din seria acţiunilor comune ale ministerelor Afacerilor
    Externe, Transporturilor şi Afacerilor Interne, prin intermediul cărora, în
    ultima perioadă, mii de români blocaţi în străinătate au fost aduşi acasă.
    Ministerul de Externe subliniază importanţa verificării cu atenţie şi anterior
    oricăror deplasări a informaţiilor postate pe site-ul său, mae.ro, respectiv pe
    paginile de internet ale misiunilor diplomatice şi ale oficiilor consulare ale
    României.

  • MAE: Un român a murit din cauza complicațiilor COVID-19, în Magdeburg

    MAE: Un român a murit din cauza complicațiilor COVID-19, în Magdeburg

    37 de români din localitatea germană Magdeburg au fost confirmaţi ca infectaţi cu SARS-CoV-2, iar un român a murit, din cauza complicaţiilor COVID-19, informează Ministerul Afacerilor Externe (MAE).

    Autorităţile locale au comunicat că au fost confirmate 38 de cazuri de infectare în rândul cetăţenilor români: 36 dintre persoanele infectate prezintă simptome uşoare, un cetăţean este internat, acordându-i-se tratament medical specific, iar o altă persoană a decedat la spital, în urma complicaţiilor.

    Familia persoanei decedate a fost notificată de către autorităţile germane, fiind prezentă pe teritoriul Republicii Federale Germania.

    MAE precizează că, până la acest moment, la nivelul Ambasadei României la Berlin nu au fost primite solicitări de asistenţă consulară cu privire la situaţia menţionată.

    sursa: agerpres

  • Jurnal românesc – 11.06.2020

    Jurnal românesc – 11.06.2020

    Echipa medicală a
    Ministerului Apărării Naţionale, care s-a aflat într-o misiune de sprijin
    sanitar în statul american Alabama în contextul pandemiei de COVID-19, a
    revenit în ţară şi a fost primită de ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, şi de
    ambasadorul SUA la Bucureşti, Adrian Zuckerman. Cei 15 militari şi civili au
    executat, timp de două săptămâni, 25 de misiuni în centre de tratament medical,
    facilităţi de îngrijire pe termen lung şi formaţiuni militare de apărare
    chimică, biologică, radiologică şi nucleară. Diplomatul american a apreciat
    demersul României drept un act de bunătate şi ajutor în momente
    grele.

    Munca acestei echipe a consolidat prietenia şi solidaritatea
    extraordinare între SUA şi România. Ţările noastre vor fi mereu alături, la
    bine şi la rău, a afirmat Adrian Zuckerman. Ambasadorul a vorbit şi de
    sprijinul pe care Statele Unite sunt pregătite să îl acorde României pentru
    redresarea economiei. Ca prieteni şi aliaţi, ne vom ajuta să fim
    prosperi. România nu are prieten mai bun decât SUA. Ne angajăm să sprijinim
    România să îşi refacă economia în 2020. (…) Este posibil şi se va
    întâmpla, a declarat Zuckerman. La rândul său, ministrul Nicolae Ciucă a
    arătat că misiunea medicală s-a încadrat în Parteneriatul Strategic existent
    între cele două ţări şi a exprimat disponibilitatea militarilor români de a fi
    alături de cei cu care împărtăşesc aceleaşi valori.




    Autorităţile din
    Germania au anunţat că vor relaxa din 16 iunie restricţiile pentru muncitorii
    sezonieri din UE şi din spaţiul Schengen, introduse pentru a preveni
    răspândirea noului coronavirus. Berlinul stabilise anterior că maximum 80.000
    de angajaţi sezonieri pot intra în ţară din cauza epidemiei, în condiţiile în
    care, în 2019, aproape 300.000 de muncitori, majoritatea din România şi
    Polonia, au lucrat în sectorul agricol german. Autorităţile din Germania le cer
    însă angajatorilor să implementeze standarde de igienă şi siguranţă sanitară.
    Muncitorii vor fi organizaţi, încă de la început, în echipe fixe, iar în
    eventualitatea în care un membru al acestora se va îmbolnăvi, întreaga echipă
    va fi izolată. Executivul german a anunţat că, tot din 16 iunie, vor fi
    eliminate controalele la frontieră în cazul cetăţenilor din statele membre ale
    Uniunii Europene şi din Elveţia. Ministrul federal de interne, Horst Seehofer,
    a anunţat că, începând cu aceeaşi dată, se va renunţa şi la obligaţia
    autoizolării pentru persoanele care vin din interiorul UE, cu excepţia celor
    care sosesc din Spania, pentru care măsura rămâne în vigoare până pe 21 iunie.




    Ministerele
    Afacerilor Externe şi cel al Culturii anunţă lansarea concursului pentru
    acordarea bursei anuale Ierunca-Lovinescu, oferită anual
    studenţilor români din Franţa. Bursa, în valoare de 500 de euro pe lună,
    cuprinde un stagiu de 10 luni, perioadă în care beneficiarul elaborează o
    lucrare de cercetare într-un domeniu precum constituirea, evaluarea şi
    conservarea patrimoniului emigraţiei româneşti, studierea documentelor
    privitoare la exilul românesc, studierea moştenirii culturale Ierunca-Lovinescu
    şi a importanţei acesteia pentru spaţiul cultural francez şi european,
    studierea influenţelor pe care exilul românesc în Franţa le-a exercitat asupra
    mişcării intelectuale din România şi din diaspora românească, sau cercetarea
    contribuţiei diasporei la dezvoltarea patrimoniului cultural românesc.

    Dosarele
    de candidatură pot fi trimise, până la data de 5 iulie, la adresa de e-mail
    paris@mae.ro, prin poştă sau se pot depune personal la sediul Ambasadei
    României în Franţa sau la sediul Ministerului Afacerilor Externe. MAE transmite
    că bursa Ierunca-Lovinescu are drept scop promovarea valorilor
    aparţinând patrimoniului material şi imaterial al românilor din străinătate.
    Înfiinţarea bursei reprezintă una dintre principalele dorinţe testamentare ale
    Monicăi Lovinescu, personalitate marcantă a exilului postbelic românesc, care a
    donat statului român locuinţa sa din Paris pentru a fi pusă în serviciul
    comunităţii româneşti din Franţa.




    ICR Tel Aviv a
    iniţiat o campanie online de promovare a poeziei românești cu sprijinul
    Teatrului Karov din Tel Aviv. Proiectul Poezia bate pandemia,
    curatoriat de actorii Martin Blumenfeld și Yoav Sadowsky, a început pe 7 iunie
    şi se desfăşoară săptămânal, de duminică până joi, de la ora 19.00,
    pe pagina de Facebook a Institutului. Sunt prezentate înregistrări video ale
    recitalurilor de poezie românească, tradusă în limba ebraică, în interpretarea
    actorilor Teatrului Karov. Recitalurile includ opere semnate de Mihai Eminescu,
    Lucian Blaga, Ana Blandiana, Ciprian Măceșaru, Dinu Flămând, Adrian Popescu,
    Letiția Ilea, Ioan Moldovan, Mircea Petean, Marta Petreu, Aurel Pantea, Adela
    Greceanu, Domnica Drumea şi mulţi alţii. ICR Tel Aviv transmite că inițiativa
    reprezintă o formă de omagiere adusă personalității actorului, regizorului,
    dramaturgului şi poetului Nicu Nitai, decedat anul acesta, care a avut o
    contribuție foarte importantă la consolidarea relațiilor de cooperare culturală
    între artiștii români și cei israelieni.

  • Jurnal românesc – 29.05.2020

    Jurnal românesc – 29.05.2020

    O rezoluţie despre situaţia muncitorilor sezonieri din agricultură
    va fi dezbătută şi supusă votului în Parlamentul European în timpul sesiunii
    plenare din 17-19 iunie. Decizia a fost luată în Conferinţa preşedinţilor Legislativului
    în contextul în care, la nivel european, nu există standarde comune în ceea ce
    priveşte condiţiile de muncă şi condiţiile sociale ale acestor lucrători, ceea
    ce a permis apariţia abuzurilor. Problema drepturilor sezonierilor din UE este
    veche şi nu a fost abordată până acum unitar, dar cazurile de abuzuri la care
    au fost supuşi unii muncitori sezonieri români din Germania au readus-o în
    prim-planul actualităţii europene. Iniţiatorul dezbaterii, eurodeputatul român
    Dacian Cioloş, a declarat că este nevoie de norme clare la nivel european
    privind contractele muncitorilor sezonieri, drepturile lor sociale şi
    condiţiile în care îşi desfăşoară munca atât în domeniul agriculturii, cât şi
    al construcţiilor, al turismului şi al serviciilor sociale.

    Zilele
    trecute, europarlamentarul român Dan Nica solicita organizarea unei dezbateri
    în plenul Parlamentului European, concretizată prin adoptarea unei rezoluţii
    comune prin care să se ceară Comisiei Europene şi statelor membre să garanteze
    condiţii de călătorie în siguranţă pentru toţi lucrătorii sezonieri, cazare şi
    condiţii de muncă decente care să permită distanţarea fizică, norme precise de
    securitate a muncii, monitorizate de autorităţile abilitate, contracte de muncă
    înmânate lucrătorilor şi care stabilesc salarii negociate colectiv şi asigurări
    decente de sănătate, informaţii şi asistenţă în limbile materne ale
    lucrătorilor şi puncte de contact pentru situaţii neprevăzute. Dan Nica le-a
    cerut eurodeputaţilor români să dea dovadă de unitate şi să susţină acest
    demers în beneficiul conaţionalilor aflaţi într-o situaţie vulnerabilă, adesea
    umilitoare.




    64 de români au fost repatriaţi din Franţa cu o cursă aeriană
    specială operată de compania TAROM, transmite Ministerul Afacerilor Externe.
    Zborului Bucureşti – Paris – Bucureşti a transportat studenţi şi membri de
    familie ai acestora, un caz medical pentru care Ambasada României la Paris a
    întreprins demersurile necesare în vederea îmbarcării, alte persoane care se
    aflau în imposibilitatea de a-şi prelungi şederea pe teritoriul francez, precum
    şi trei cetăţeni străini – un francez, un marocan şi un togolez – rezidenţi în
    România. Cu aceeaşi cursă aeriană a fost facilitată revenirea în Franţa pentru
    cinci cetăţeni francezi care se aflau pe teritoriul României. MAE precizează că
    repatrierile fac parte din demersurile întreprinse de autorităţi pentru
    revenirea acasă a românilor afectaţi de măsurile de restrângere a transportului
    aerian adoptate în contextul gestionării pandemiei de COVID-19. Ministerul de
    Externe reaminteşte importanţa verificării, cu atenţie şi anterior oricăror
    deplasări, a informaţiile postate pe site-ul său mae.ro şi pe paginile de
    internet ale misiunilor diplomatice şi ale oficiilor consulare ale României.




    O parte din expoziţia de fotografii Românii din jurul
    României, care a fost prezentată publicului în mai 2017 la Parlamentul
    României, a fost postată pe pagina de Facebook a Compartimentului Comunități
    Istorice din cadrul Institutului Cultural Român. Expoziția a fost realizată cu
    ocazia Zilei Românilor de Pretutindeni, sărbătorită, anul acesta, pe 31 mai şi
    îşi propune să înlesnească accesul la cunoașterea acestei părți foarte puțin
    cunoscute a poporului român și a istoriei acestuia prin fotografii realizate în
    comunitățile din jurul graniţelor statului român. Sunt expuse fotografii din
    Ungaria, din Maramureșul istoric (actuala regiune ucraineană Transcarpatia),
    din Herţa (actuala regiune ucraineană Cernăuţi), Bugeac (actuala regiune
    ucraineană Odesa), din Basarabia şi Transnistria (Republica Moldova de astăzi),
    din Bulgaria şi din regiunile Timoc şi Voivodina aflate în Serbia. ICR
    precizează că instantaneele din Ungaria aparțin arhivei revistei Foaia
    românească din Jula, iar cele din regiunea Cernăuți, arhivei Institutului
    Frații Golescu.




    Expoziția Transylvania Retouched. A Matter of Landscape and
    Representation, concepută de Institutul Cultural Român de la Berlin în
    2019 și prezentată la Budapesta în martie 2020, va putea fi văzută online
    începând din 31 mai. Manifestarea, curatoriată de Daniela Duca şi Virág Major,
    a reunit lucrările artiștilor Aladár Garda, Anca Benera & Arnold Estefan,
    Zsolt Fekete, Károly Elekes, Lehel Kovács, Mircea Nicolae, Radu Băieș, Szabolcs
    Kisspál, români și maghiari, prepoderent originari din Transilvania. Expoziţia
    a cuprins materiale inedite – fotografii, înregistrări video și documente – din
    arhivele personale ale fondatorilor mişcării artistice land-art MAMŰ, un grup
    de neo-avangardă fondat în 1979 la Târgu Mureş, ce numără astăzi aproape 300 de
    membri. Proiectul online va putea fi accesat până pe 31 mai 2021 la adresa
    transylvaniaretouched.com şi va cuprinde o selecție de imagini din expozițiile
    de la Berlin și Budapesta, fragmente din interviurile cu artiștii participanți
    și elemente inedite din cadrul arhivei MAMŰ.

  • România la Jocurile Olimpice: Fotbal, Tokyo 1964

    România la Jocurile Olimpice: Fotbal, Tokyo 1964

    Echipa de
    fotbal a României s-a calificat la Jocurile Olimpice după o pauză de 56 de ani.
    Ultima participare a fotbaliștilor tricolori s-a înregistrat tot la o ediție
    japoneză a Jocurilor, și anume la cea de la Tokio, din 1964.



    Calificarea românilor la
    primele Jocuri Olimpice găzduite de Asia a fost
    spectaculoasă. A fost nevoie de două tururi preliminare. În primul,
    România a întâlnit Danemarca. A câștigat cu 3-2 în deplasare, iar returul nu mai îngrijora pe nimeni. Doar că danezii nu au fost de acord și,
    în jocul disputat la București, la jumătatea primei reprize conduceau cu 3-0.
    România a reușit să marcheze însă de două ori și a fost nevoie de o partidă de baraj, care s-a jucat la Torino.
    După 90 de minute, scorul era egal, 1-1. S-a ajuns la prelungiri și, în minutul
    117, Mircea Sasu, jucător din Divizia B, de la Minerul Baia Mare, a înscris
    golul victoriei. Al doilea tur preliminar a adus România față în față cu Bulgaria.
    A fost mai simplu, tricolorii câștigând ambele manșe: 2-1 acasă și 1-0 în
    deplasare.


    La turneul olimpic,
    România a fost repartizată în Grupa A, alături de Mexic, Iran și de așa-zisa
    echipă unificată a Germaniei, în fapt o selecționată est-germană. Pe 11
    octombrie 1964, tricolorii au trecut cu 3-1, de Mexic. A urmat, două zile mai
    târziu, un egal cu
    Germania, scor 1 la 1. După alte două zile, România a învins Iranul, cu 1-0, și
    a mers către sferturile de finală, ocupând locul doi în grupă, după formația
    est-germană.


    În lupta pentru un loc în
    semifinale, românii au avut ca adversară echipa Ungariei, una dintre cele mai
    bune formații ale momentului. Partida s-a desfășurat pe 18 octombrie 1964, la
    Yokohama. Maghiarii au deschis scorul încă din minutul 2, prin Tibor Csernai.
    Cea mai mare șansă de egalare, pentru români, a fost o lovitură de la 11 metri
    acordată de arbitru cu șase minute înainte de final. A executat căpitanul
    echipei, Gheorghe Constantin, și a ratat. La faza următoare, ungurii au primit,
    și ei, un penalty, transformat tot de Tibor Csernai. Ungaria avea să treacă, în
    semifinale, de Egipt, cu 6-0, pentru a câștiga apoi finala, cu 2-1, în fața
    Cehoslovaciei.

  • MAE a facilitat revenirea în ţară a 92 de cetăţeni români din Germania şi a 162 din Spania

    MAE a facilitat revenirea în ţară a 92 de cetăţeni români din Germania şi a 162 din Spania

    Ministerul Afacerilor Externe a facilitat revenirea în țară a 92 de cetățeni români din Republica Federală Germania.

    Repatrierea a fost asigurată cu o cursă aeriană specială operată de o companie privată, pe ruta Nürnberg-Frankfurt-Cluj-Napoca.

    În continuarea demersurilor întreprinse pentru facilitarea revenirii în țară a cetățenilor români aflați în străinătate și care au fost afectați de măsurile de restrângere a transportului aerian adoptate în contextul gestionării pandemiei de COVID-19, Ministerul Afacerilor Externe informează că, în cursul serii de vineri, 22 mai, au revenit în siguranță în țară 92 de cetățeni români care se aflau pe teritoriul Republicii Federale Germania (inclusiv lucrători sezonieri care au notificat misiunea diplomatică sau oficiile consulare de pe teritoriul Germaniei cu privire la dorința de a reveni în țară)

    Revenirea în țară a cetățenilor români a putut fi realizata ca urmare a demersurilor comune ale Ministerului Afacerilor Externe, ale Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor și ale Ministerului Afacerilor Interne, în directă colaborare cu autoritățile germane competente.

    De asemenea, demersurile autorităților române au permis şi revenirea în țară a 162 de cetățeni români aflați pe teritoriul Regatului Spaniei.

    Repatrierea a fost asigurată cu o cursă aeriană specială, operată de compania TAROM, pe ruta București-Malaga-București.

    Cu aceeași cursă aeriană, pe ruta București – Malaga, a fost facilitată repatrierea și pentru 6 cetățeni spanioli, care se aflau pe teritoriul României, precum și pentru 3 cetățeni români rezidenți în acest stat.

    În continuarea demersurilor întreprinse pentru facilitarea revenirii în țară a cetățenilor români aflați în străinătate și care au fost afectați de măsurile de restrângere a transportului aerian adoptate în contextul gestionării pandemiei de COVID-19, Ministerul Afacerilor Externe informează că, în cursul zilei de 22 mai, a fost facilitată revenirea în țară a 162 de cetățeni români care se aflau pe teritoriul Regatului Spaniei, informează MAE.

    Demersurile autorităților române au permis, de asemenea, revenirea în țara de reședință pentru un cetățean spaniol, rezident în România.

    Printre cetățenii români repatriați se regăsesc persoane care se aflau în imposibilitatea de a-și prelungi șederea pe teritoriul Regatului Spaniei, precum și două cazuri medicale asistate de către Consulatul General al României la Sevilla, respectiv Consulatul României în Almeria, care au depus toate diligențele necesare în vederea îmbarcării celor doi cetățeni români.

    Totodată, pentru unul dintre cazurile medicale, Consulatul General al României la Sevilla a întreprins demersuri pe lângă autoritățile române competente, pentru preluarea și asigurarea transportului cetățeanului român până la locul de domiciliu.

    Sursa: MAE

  • MAE: Un român care lucra la un abator din Germania a murit

    MAE: Un român care lucra la un abator din Germania a murit

    Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a anunţat, vineri, decesul unui român care lucra la o companie de prelucrare a cărnii din localitatea germană Birkenfeld, unde au fost înregistrate cazuri de infectare cu noul coronavirus.

    Ministerul Afacerilor Externe, prin intermediul Consulatului General al României la Stuttgart, a fost notificat de către reprezentanţii companiei angajatoare cu privire la decesul unui cetăţean român care îşi desfăşura activitatea în cadrul unei companii de prelucrare a cărnii din Birkenfeld, Republica Federală Germania, unde au fost înregistrate cazuri de infectare cu COVID-19, a informat MAE.

    Potrivit informaţiilor comunicate de angajator, persoana în cauză fusese testată negativ la infecţia cu SARS-CoV-2 de două ori, în cadrul verificărilor efectuate întregului personal, ultima dată în cursul săptămânii precedente.

    Familia a fost înştiinţată despre deces, angajatorul se va ocupa de formalităţile de repatriere a trupului neînsufleţit, suportând cheltuielile aferente,.

    MAE a informat că, prin intermediul Consulatului General al României la Stuttgart, este în contact cu reprezentanţii companiei, fiind pregătit să acorde asistenţa consulară necesară, inclusiv cu privire la procedura necesară repatrierii trupului neînsufleţit şi eliberarea certificatului de deces.

    sursa: agerpres

  • Violeta Alexandru: După discuţiile pe care le-am avut au şi venit primele decizii în Guvernul german

    Violeta Alexandru: După discuţiile pe care le-am avut au şi venit primele decizii în Guvernul german

    Ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Violeta Alexandru, și Inspectorul general de stat, Mihai Nicolae Ucă, au făcut, între 18 – 20 mai 2020, o vizită de lucru în Germania, pentru a verifica condiţiile românilor care muncesc ca lucrători sezonieri în agricultură.

    La 24 de ore după discuţiile pe care le-am avut au şi venit primele decizii în Guvernul german, Astfel că de la 1 ianuarie 2021 în industria cărnii la nivelul angajatorilor din acest domeniu nu se va mai lucra prin subcontractori, a subliniat Violeta Alexandru.

    Regimul de protecţie socială pe care îl ofereau subcontractorii, prin comparaţie cu contractorul principal, era diferit. Ministrul Muncii şi-a asumat o asemenea schimbare, iar de la începutul anului viitor se vor vedea schimbări importante pentru condiţiile de muncă din abatoare. Este vorba despre obligaţia care le-a fost conferită contractorilor de a notifica autorităţile cu privire la condiţiile de cazare şi de transport pentru muncitorii din străinătate, pentru cei care lucrează în aceste abatoare.

    S-a instituit obligaţia marcării digitale a orelor de lucru pentru evitarea oricăror neînţelegeri cu privire la acest aspect. Există în practică, lucru constatat de mine, anumite nemulţumiri din partea românilor noştri care ţin o anumită evidenţă a timpului de lucru şi care, spun dânşii, nu ar coincide fidel cu situaţia pe care o au angajatorii.

    Pentru eliminarea oricăror neînţelegeri pe acest subiect, de la începutul anului viitor, va fi obligatorie marcarea digitală a orelor de lucru. Până atunci, prin implicarea activă a asociaţiilor industriilor de profil, se vor folosi aceste recomandări pentru a genera cadrul necesar în vederea luării deciziilor de la începutul anului viitor, a declarat ministrul muncii de la București.

    Violeta Alexandru a spus că omologul său a anunţat că va intensifica controalele la nivelul angajatorilor din Germania, atât în industria cărnii cât şi în agricultură, cele două domenii principale care au făcut obiectul mai multor informaţii de presă în ultima perioadă, în legătură cu relaţiile angajatori-angajaţi.



    Se efectuează controale, dar ritmul lor va fi mult accelerat, ca urmare a sesizărilor pe care le-am făcut şi pe care le-aţi făcut dumneavoastră, românii, urmând ca între mine şi domnia sa (ministrul german al Muncii, n.r.) să existe un dialog constant în viitoarea perioadă, pentru a mă informa asupra rezultatelor acestor verificări. Nu în ultimul rând, fac precizarea că ministrul m-a asigurat că va acorda o atenţie sporită condiţiilor de sănătate ale românilor.

    Am convenit împreună că va dispune verificări cu privire la contractul general pentru asigurarea serviciilor medicale pentru toţi angajaţii din agricultură, respectiv industria cărnii şi că, în funcţie de aceste verificări, mă va informa în consecinţă.

    Contractul general pentru asigurarea serviciilor medicale asigură un pachet minimal de servicii, urmând ca în situaţia în care un angajat, un român, care lucrează în fermă sau în abator şi care are din păcate o situaţie de infectare cu Corona, să fie preluat de instituţiile medicale din Germania, a mai precizat Violeta Alexandru.

    Potrivit ministrului Muncii, condiţiile de muncă sunt decente la multe dintre fermele, respectiv abatoarele din Germania. Am vorbit direct cu românii. Sunt oameni care merg de 7-8 ani în Germania să lucreze şi care mi-au spus că sunt trataţi decent, cu respect. Îşi primesc banii la timp, au condiţii decente de cazare, condiţii aferente activităţii pe care o desfăşoară, respect din partea angajatorilor şi că nu se regăsesc în mesajul public transmis de o parte de clasa politică din România, că sunt exploataţi de angajatorii Germania.



    Violeta Alexandru a subliniat că a avut o serie de discuţii în ferme, unde a văzut condiţii decente, dar și că anumite aspecte ar putea fi îmbunătățite.

    Eu nu pot să pun o etichetă asupra angajatorilor germani cum că ar exploata cetăţeni români sau ar exploata cetăţeni străini în activităţile specifice pentru că nu este adevărat. Am văzut condiţii decente şi am văzut condiţii care pot fi îmbunătăţite. De aceea, unul din lucrurile cu privire la care am fost recunoscătoare ministrului Muncii din Germania, domnul Hubertus Heil, a fost legat de afirmaţia pe care şi-a asumat-o şi a făcut-o în spaţiul public şi, anume, că este jenat de condiţiile din unele ferme şi că se va implica personal şi prin echipa pe care o coordonează pentru ca acestea să fie îmbunătăţite.

    O asumare la acest nivel, în urma dialogului pe care l-am avut, arată că între Guvernul României, Ministerul Muncii şi Guvernul Germaniei prin Ministerul de resort există în acest moment o atenţie concentrată pe condiţiile de muncă ale celor care lucrează în Germania, în primul rând pentru românii noştri pentru că, fără falsă modestie, practic, acest subiect a fost adus în atenţia publică din Germania, ca urmare a vizitei pe care am organizat-o, respectiv ca urmare a consistenţei dialogului pe care l-am avut.

  • MAE: Români confirmați cu COVID-19 la o companie din Dissen

    MAE: Români confirmați cu COVID-19 la o companie din Dissen

    Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a informat, joi, că sunt români printre persoanele confirmate cu COVID-19 care muncesc la compania de prelucrare a cărnii din localitatea germană Dissen. Prin Ambasada României la Berlin, s-a autosesizat ca urmare a informaţiilor apărute în mass-media locală referitoare la depistarea unor cazuri de infecţie cu COVID-19 în rândul mai multor lucrători ai unei companii de prelucrare a cărnii din localitatea Dissen, Landul german Saxonia Inferioară, şi a întreprins, în regim de urgenţă, demersuri pe lângă autorităţile locale şi angajator pentru a verifica dacă printre persoanele infectate se regăsesc şi cetăţeni români.

    Datele preliminare, obţinute de reprezentanţii ambasadei, arată că printre persoanele confirmate cu COVID-19 care îşi desfăşoară activitatea la această companie se regăsesc şi cetăţeni români, iar, până la acest moment, nu există date concrete cu privire acestea, numărul total al angajaţilor diagnosticaţi urmând a fi comunicat în cursul zilelor următoare.

    Potrivit MAE, toate persoanele infectate suferă de o formă uşoară a bolii sau sunt asimptomatice şi beneficiază de sprijinul companiei angajatoare pentru procurarea produselor necesare în această perioadă. Conform datelor comunicate de misiunea diplomatică, demersurile autorităţilor germane competente pentru investigarea şi gestionarea situaţiei sunt în curs de derulare, iar compania cooperează îndeaproape cu autorităţile locale pentru a lua toate măsurile necesare în acest context.

    La nivelul Ambasadei României la Berlin nu au fost primite solicitări din partea cetăţenilor români care îşi desfăşoară activitatea la această companie. Ambasada menţine legătura atât cu autorităţile locale, cât şi cu reprezentanţii companiei, fiind pregătită să acorde asistenţa consulară necesară, în limita competenţelor legale şi cu stricta respectare a măsurilor adoptate în contextul pandemiei de COVID-19.

    MAE reiterează că misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României din străinătate tratează ‘cu prioritate’ orice solicitare de sprijin din partea cetăţenilor români şi întreprind demersuri pentru soluţionarea fiecărei situaţii, în măsura posibilului, în contextul limitărilor impuse de pandemia de COVID-19. De asemenea, MAE recomandă cetăţenilor români care se află în străinătate şi se confruntă cu situaţii dificile, inclusiv cazuri în care drepturile acestora nu sunt respectate, să contacteze misiunea diplomatică sau oficiul consular cel mai apropiat.

  • 70 di añi, Europa, 75 di añi, irñea

    70 di añi, Europa, 75 di añi, irñea


    9 mai easti unâ dzuuâ ți angreacâ tru istoria-a duñeauâllei. La 9 di mai, tru 1945, armatli arada-arada, dinintea-a ofensivăllei finalâ a Aliaţlor ti avea agiumtă Berlin. La 7 di mai, easti vulusită capitularea di Reims, iara alantă dzuuă, capitularea, pi un nivel ufițialu ma analtu, easti vulusită tru un măhălă a Berlinlui.



    Armasi idyiulu momentu ti intrarea tru lucru a capitularillei, oara 23.01, oara a Berlinlui, a dzuuăllei di 8 mai di 1945. Ațel moment a dzuuăllei, Moscova eara devansatu cu dauă săhăț, di itia a prisinlui orar. S’clleamă că, tru Uniunea Sovietică, eara dzuua yinitoari, 9 mai, oara 1 şi 1 minută. Aestă gheafurauuâ agiumsi s’hibâ semnu tru contextul a Polimlui Arați, cu dispute ideologhiți pi multi subiecti. Acși, Ascâpitata nsimna Ddzuua-a Victoriillei pi 8 di mai, kiro tu cari URSS şi statili ditu Apirita subordonatâ, tru 9 di mai.



    România, cari cădzu sum dominaţia sovietică, tru conformitate cu akicăsearea mistico anamisa di Stalin şi Churchill, u nsimnă bitisita-a polimlui tru 9 di mai. Ari, ama, nica un lucru. Prisinlu orar fați câ oara 23.01 a Berlinului s’nsimneadzã prota minutâ a dzuuâllei di 9 di mai tru România. Di altă parte, importantu easti momentul ti simnari iriñea, şi aestâ s’feați tu 8 di mai. Aestâ easti, pi șcurtu, exighisearea mutrinda dzuua di tamam a iriñillei. Dealihea, tru 1945, Japonia u dusi alumta până tru agustu, capitulânda mași după bombardamentili nucleari di Nagasaki şi Hiroşima.



    Practic, polimlu nu s’bitisi unâ ș-unâ, la unâ tadi minutâ, tut aşe cum declanşarea-a lui nsimnã unâ mnatã di evenimenti, nu mași ataca contra ali Polonie di la 1 di yismâciuni 1939. Europa postpolimu s’amintă la 9 di mai 1945, di atumțea s’facu planuri di xanaamintari şi bubukisiri, nădia acăță valenţi salami. Tamamu, dupu 5 añi, la 9 di mai 1950, ministrul francez di externe,



    Robert Schuman, un politician cari bână tu epicentrul geopolitic a declanşarillei a ațiloru dauâ polimi mondiale, feați cllimari concretâ tra yinitorlu iriñeaticu a Europâllei. Vahi nu geaba tru unâ dzuuâ a 9-lui di mai, la 5 añi după polimu, Schuman pripunea unâ orgañizaţie cum numata s’avea vidzutâ până atumțea, unâ suțatâ di turlie nauâ, di nai cama marea pistipseari tamam anamisa di atelli di ma ninti beligearanţi, anamisa di ațelli ți avea nkisitâ polimlu. El pripunea concret thimilliusearea-a unei Analtâ Autoritati Comunâ tra dauă industrii, a cărbunilui şi a cilekillei, cari earau sinonime, tu ațea oarâ, cu armâtusearea, cu militarismul şi cu polimlu.



    Acși, statili participante, cu Ghirmânia şi Franţa, prota ș-prota, eara simfunizati şi coordona deadunu, transnaţional, aesti industrii strateghiți. Eara nkisita-a Uniunillei Europeane di azâ, un proiectu unic tru istoria lumillei, cari adusi nu mași iriñea, câ şi prucukia. S’nkisi cu idheea-apofasillei comune tru dauă industrii esenţiale atumtea, ama cari tora suntu multu ñicurati ca importanţă. Idheea cunuscu unâ tindeari a spaţiului di acţiuni ama şi unâ ahânduseari a filosofiillei a llei.



    Tru aistu kiro, statele europene au unâ monedă comună şi politiț simfunizati tru multi domenii, nu mași economiți. Cu tuti evoluţiili contemporane, prima işieare a unui stat ditu organizaţia comunitară şi provocărli contra a solidaritatillei europene lansatâ di pandemia COVID, Uniunea Europeană ma largu easti unâ idhee filotimâ, corectă, cari și spuni hâirlâtica. Nu easti un orgañismu perfectu ama tamam muabetea ti yinitorlu a llei lli-asiguripseaști perfecţionarea di cari ari ananghi.



    Lansată la tinți añi di la polimu, ti Dzuua a Victoriillei, comunitatea europeană a iriñillei şi prucukiillei ma largu alagâ pritu kiro, di s-uiduseaști cu provocărli a catastisillei internaţionale, la 70 di añi di la Declaraţia Schuman, thimilliusitoari, şi după 75 di añi di iriñi mondială postpolimu. ,



    Ngrâpsearea: Marius Tița


    Armânipsearea: Tașcu Lala