Radio România Internațional

Tag: guvern

  • Negocieri guvern – taximetrişti

    Negocieri guvern – taximetrişti

    Câteva sute de taximetrişti au protestat, miercuri, în centrul capitalei, la inițiativa Asociaţiei Şoferilor de Taxi Bucureşti-Ilfov. Acestui protest li s-au alăturat şi şoferi din alte oraşe. Ei au ieșit în stradă pentru a cere o serie de modificări legislative privind transportul în regim de taxi şi transportul alternativ. Taximetriștii sunt nemulţumiţi din cauza concurenţei neloiale pe care le-o fac platformele de transport alternativ şi vor ca firmele respective să îndeplinească aceleaşi obligaţii. Ei îşi doresc să fie asigurată o competiţie corectă şi condiţii echitabile în acest domeniu.

    Vox pop Suntem prea mulţi Uber şi Bolt. Să se limiteze la 1 la 1.000 de locuitori, cum suntem şi noi, 4 la 1.000 de locuitori. Să plătească taxe şi impozite la fel ca noi, să nu mai aibă maşinile pe comodat, pe închirieri, să treacă maşina pe firmă şi să plătească taxele. 25% impozitul care pleacă în Olanda, să-l plătească în România şi cartea de muncă cum avem toţi. Să aibă contracte de la ITM. Să-şi plătească dările la stat, cum plătim şi noi. O reglementare, da. Atât ceremˮ.

    Reprezentanții taximetriștilor afirmaseră, în ziua protestului, că aceștia erau gata să rămână în stradă pe termen nelimitat, dacă nu le vor fi îndeplinite revendicările în 30 de zile. Însă, chiar miercuri, taximetriștii au discutat cu autorităţile despre solicitărilor lor. Revendicările au fost agreate la întâlnirea de la Guvern, motiv pentru care acţiunile de protest au fost oprite. Reprezentanţii Asociaţiei Şoferilor de Taxi Bucureşti – Ilfov au cerut respectarea unui articol din 2019 cu privire la fiscalizarea curselor şi comisioanelor printr-o entitate fiscală înregistrată la Oficiul Național al Registrului Comerțului, cu suspendarea avizului tehnic până la intrarea în legalitate. O altă solicitare a constituit-o limitarea copiilor conforme, pe criterii similare cu cele aplicate serviciului de taximetrie, având ca rezultat protejarea calităţii vieţii şi aerului, aglomerării traficului şi poluarea din marile oraşe.

    De asemenea, taximetriştii au cerut eliminarea posibilităţii de emitere a copiei conforme pentru auto deţinute de operatori cu contract de comodat sau închiriere, ridicarea pragului de autorizare la vechimea maşinii, minimum E6. O altă revendicare vizează interzicerea colantării sau aplicarea regulamentelor locale cu privire la reclame, pe autoturisme la platformele digitale. În legătură cu protestul taximetriștilor, premierul Marcel Ciolacu a declarat că este interesat, în primul rând, de interesele cetăţenilor şi de principiul concurenţei. Trebuie să fie un mediu concurenţial egal, fără excepţii pentru uniiˮ, a afirmat premierul Ciolacu. El a adăugat, totodată, că legislaţia românească în domeniu trebuie să fie aliniată cu cea din alte state ale Uniunii Europene


  • Misiune FMI la Bucureşti

    Misiune FMI la Bucureşti

    În prezent, Bucureștiul nu are în derulare un
    acord de finanţare cu FMI, dar reprezentanţii instituţiei financiare
    internaţionale desfăşoară periodic misiuni în toate statele membre, iar în
    aceste zile se află în România. Este o misiune obişnuită de consultare, în baza
    relaţiei pe care Bucureștiul o are cu FMI, instituție care a estimat o creştere
    economică de 2,3% pentru România în 2023, un deficit bugetar de 6% din PIB şi a recomandat autorităţilor reforme adiţionale care să reprezinte 2% din PIB.


    Într-o conferinţă de presă susţinută la finalul vizitei precedente, din toamna
    anului trecut, Kees Martijn, cel care a condus și conduce și acum misiunea de
    la București, preciza că pachetul fiscal adoptat, atunci, de Guvern este un pas
    în direcţia potrivită. Este, însă, nevoie şi de alte reforme. Reforme în ceea
    ce priveşte taxele sunt necesare pentru a creşte veniturile, eficienţa şi
    corectitudinea, au subliniat experții instituției financiare internaționale,
    care au arătat, la momentul respectiv, că principalele măsuri la care
    autorităţile de la Bucureşti ar trebui să se gândească sunt: eliminarea
    scutirilor, privilegiilor şi lacunelor rămase, o nouă eficientizare a TVA,
    implementarea unui impozit reformat pe proprietate şi utilizarea politicii
    fiscale pentru a promova utilizarea eficientă a energiei şi, mai larg, încurajarea
    tranziţiei la o economie cu emisii neutre de carbon. Noul pachet fiscal
    lărgeşte baza de impozitare şi îmbunătăţeşte veniturile, de exemplu prin
    eliminarea scutirilor pentru angajaţii din agricultură, construcţii, procesarea
    alimentelor şi IT, în timp ce majorarea taxei pe microîntreprinderi va duce la
    majorarea veniturilor din taxe, au mai subliniat reprezentanţii instituţiei
    financiare internaţionale.     În același timp, se apreciază că rata
    inflaţiei va scădea de la 7% la 4% la finalul anului 2024, însă rămâne peste
    ţinta Băncii Naţionale a României.


    Consultările de acum ale misiunii Fondului
    includ numeroase întâlniri, între care se numără și cea cu ministrul Muncii,
    Simona Bucura-Oprescu, discuţiile vizând şi recalcularea pensiilor. Într-o
    intervenţie televizată, ministrul a anunţat că în lunile mai-iunie pensionarii
    vor începe să primească acasă deciziile de recalculare a pensiilor, iar plata
    efectivă a noilor sume se va face în luna septembrie, de când peste trei
    milioane de pensionari din România vor beneficia de cea de-a doua majorare a
    pensiilor din acest an. Se va menţine cuantumul cel mai favorabil, nicio pensie
    nu va scădea, a precizat ministrul, noua lege a pensiilor aduce respect pentru
    români, în sensul că dacă au ieşit la pensie în ani diferiţi, pe legi ale
    pensiilor diferite, dar au contribuit la fel, pentru contribuţii şi muncă egală
    vor fi pensii egale.


    Misiunea FMI în România se va încheia joi, 1 februarie, când
    este programată o întâlnire cu premierul Marcel Ciolacu şi cu ministrul
    finanţelor, Marcel Boloş.



  • Cash sau card?

    Cash sau card?

    După ce Guvernul a limitat plăţile în numerar, în încercarea de a controla evaziunea fiscală, mai multe bănci din România au anunţat în ultimele zile creşteri de comisioane pentru operațiunile cash. Premierul Marcel Ciolacu a avut recent o întâlnire cu membrii Asociaţiei Române a Băncilor, în urma căreia s-a stabilit că aceste comisioane bancare nu vor creşte nici pentru persoanele fizice, nici pentru cele juridice. În plus, reprezentanţii Executivului şi cei ai bancherilor au stabilit un mecanism permanent de consultare, la care să participe şi Banca Naţională.

    România nu are o problemă economică și are resurse naturale şi forţă de muncă bine calificată, investiţii străine în creştere şi un nivel ridicat al investiţiilor publice. Pentru a asigura sustenabilitatea economică avem nevoie, însă, de combaterea evaziunii fiscale, reducerea cheltuielilor bugetare şi creşterea performanţei în administraţia publică, a afirmat premierul în cadrul întâlnirii. Subiectul important rămîne însă cel legat de măsura privind plăţile în numerar. Marcel Ciolacu a declarat că sunt preocupări îndreptăţite care au apărut în spaţiul public şi care trebuie analizate.

    Marcel Ciolacu: Este o problemă la micii întreprinzători şi acolo cu plăţile cash să nu se facă cozi interminabile la bancă. Cred că nimeni nu îşi doreşte acest lucru. De asta vreau să stau de vorbă şi cu IMM-urile şi cred că pe grupe de produse.


    La rândul său, fostul premier Nicolae Ciucă, liderul PNL, spunea că problema plăţilor în numerar trebuie revizuită după o analiză. Nicolae Ciucă: Ori să revină la 10.000 lei şi asta înseamnă că se foloseşte prevederea de dinainte, ori să vină după această consultare cu specialiştii.


    În paralel, grupurile parlamentare ale PNL au iniţiat un proiect de lege prin care se revine la pragurile anterioare privind limita de cash care poate să fie folosită la tranzacţii de către persoanele fizice şi de către cele juridice. Adrian Cozma, deputat PNL: Revenim la forma iniţială a legii 70 din 2015, prin care plafoanele rămân 50.000 lei pentru persoanele fizice, tranzacţiile între persoanele fizice, şi 10.000 lei între societăţile comerciale, aşa cum este normal.


    Măsura limitării plăţilor în numerar la 5000 lei, dispusă de Guvern, este criticată și de reprezentanţii Patronatului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, care o consideră ineficientă. În opinia lor, desi aceasta urmăreşte reducerea evaziunii fiscale ar putea avea un efect invers celui aşteptat.


    La rândul lor, specialiştii spun că măsura maschează incapacitatea statului de a colecta taxele, iar băncile vor încasa mai mulţi bani din plăţile cu cardurile. Analiştii amintesc şi despre situaţia din anul 2013, din Cipru, când primele două mari bănci au fost restructurate şi cetăţenii nu au putut să scoată de pe cardurile bancare decât maximum 50 euro zilnic.


    Unii consideră că limitarea plăţilor cash pentru persoanele fizice înseamnă un control asupra averii acestora din partea statului şi a sistemului bancar.


  • Scădere lentă a inflaţiei

    Scădere lentă a inflaţiei

    Rata
    anuală a inflaţiei va continua să scadă în România până la sfârşitul anului,
    dar evoluţia acestui indicator va fi influenţată de pachetul de măsuri fiscale
    pe care Guvernul urmează să-l introducă pentru echilibrarea bugetului.
    Evaluarea a fost făcută de conducerea Băncii Naţionale (BNR), care a decis,
    joi, să menţină dobânda de politică monetară la 7% pe an, valoare neschimbată
    din luna ianuarie. Potrivit experților, decizia băncii centrale a fost
    anticipată de majoritatea actorilor de pe pieţele financiare, fiindcă, pe de o
    parte, inflaţia pare a se reduce mai lent decât era prognozat, iar pe de alta
    economia şi-a atenuat semnificativ creşterea în ultimele luni.

    Potrivit
    actualelor evaluări, rata anuală a inflaţiei va continua, totuși, să scadă până
    la sfîrșitul anului 2023. Resorturile acestei evoluții ar fi reducerea
    cotaţiilor unor mărfuri, o recoltă agricolă bogată şi plafonarea temporară a
    adaosului comercial la produse alimentare de bază.

    BNR atrage, însă, atenţia
    că, începând de anul viitor, apar incertitudini şi riscuri majore legate de
    evoluția inflaţiei. Acestea decurg din configuraţia pachetului de măsuri
    fiscal-bugetare ce va fi implementat de guvern în vederea consolidării
    bugetare, precum şi din conduita viitoare a politicii fiscale şi de venituri,
    de natură să exercite efecte inflaţioniste pe termen scurt.

    Și analistul
    economic Adrian Codirlaşu a prognozat, la Radio România, că procesul
    dezinflaţionist va continua, dar într-un ritm mai lent decât se anticipa, şi e
    posibil ca în primul trimestru al anului viitor să apară din nou o creştere a
    inflaţiei, iar apoi să se reia trendul descendent. El vorbește despre un şoc
    introdus de noile măsuri fiscale, fiindcă se măresc accizele și se majorează
    cota de TVA pentru anumite produse din coşul de consum.

    De asemenea, preţul
    petrolului a crescut şi va antrena și scumpirea combustibililor. Introducerea
    unei taxe noi, pe cifra de afaceri, va mări, previzibil, preţurile de vânzare.
    În sfârșit, mai spune Adrian Codirlaşu, în România va creşte salariul minim pe
    economie, ceea ce înseamnă încă un cost în plus pentru companii, ce va genera,
    la rândul său, o creștere a preţurilor.

    Specialiștii Băncii Naționale mai spun că, pentru România, incertitudini şi riscuri la adresa activităţii
    economice şi, implicit, a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei le generează
    războiul din Ucraina vecină, evoluţiile economice sub aşteptări din Europa,
    precum şi nivelul absorbţiei fondurilor comunitare.

    Anterior, și șeful misiunii
    FMI pentru România, Kees Martjin, declarase, la București, că războiul
    declanșat de Rusia în Ucraina, o scădere a activităţii economice pe continent
    şi chiar în întreaga lume ar duce, inevitabil, la o încetinire a creşterii
    economice şi în România. (Bogdan Matei)


  • Guvernul îşi asumă răspunderea pentru noile măsuri fiscale

    Guvernul îşi asumă răspunderea pentru noile măsuri fiscale

    Guvenul de coaliție PSD-PNL de la București şi-a asumat, marţi, răspunderea în Parlament pentru o reformă fiscal-bugetară profundă, una din cele mai ample din ultimii ani, având obiective clare: reducerea risipei bugetare și sustenabilitatea finanţelor ţării pe termen lung, prin eliminarea unor excepţii fiscale, taxarea suplimentară a luxului şi reducerea evaziunii.


    Un efort naţional al României din 2023, pentru a avea o economie mai puternică şi a trăi mai bine şi în 2025, şi în 2030 – a punctat premierul social-democrat Marcel Ciolacu, care, în discursul său în faţa senatorilor şi deputaţilor, a precizat că pachetul de măsuri include, între altele, păstrarea unei taxe mici pe valoare adăugată la alimente, medicamente şi lemne de foc sau creşterea cu 10% a salariului minim brut, în paralel, în schimb, cu o taxare suplimentară a profitului băncilor sau a companiilor mari.


    Marcel Ciolacu: Astăzi se va încheia o etapă din istoria României. Astăzi se termină cu şmecheria. Toată lumea va plăti în funcţie de cât câştigă. Nu poţi să fii milionar, dar să plăteşti taxele la echivalentul salariului minim pe economie. Nu poţi obţine profituri excesive, dar în ţara în care le-ai obţinut să nu plăteşti nimic, la fel cum nu se poate ca simpla prezenţă la serviciu să-ţi dea dreptul automat la sporuri de zeci de mii de lei, fără nicio performanţă.


    Şeful Executivului a dat asigurări că oamenii obişnuiţi nu vor plăti taxe în plus, însă vor fi supraimpozitate luxul, profitul excesiv şi viciile.

    Pentru combaterea evaziunii fiscale, premierul Ciolacu a precizat că vor creşte masiv amenzile şi vor fi confiscate bunurile provenite din activităţi ilicite, iar sumele care nu pot fi justificate vor fi impozitate cu 70%.

    Reforma mai prevede un impozit minim pe cifra de afaceri, diminuarea funcţiilor de conducere din sistemul bugetar sau plafonarea unor sporuri.


    Opoziţia parlamentară, nemulțumită de măsurile pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea, are posibilitatea ca, în termen de trei zile de la prezentarea lor, să depună o moţiune de cenzură. Este, însă, puţin probabil ca acest lucru să se întâmple, în condiţiile în care nu reuşeşte să strângă cele 117 semnături necesare. De aceea, USR și Forța Dreptei, o disidență liberală, au anunțat că vor reclama măsurile la Curtea Constituțională. AUR spune că propunerile Executivului sunt antieconomice, dar că nu ridică probleme de constituţionalitate. Or, dacă CCR respinge sesizările primite, pachetul legislativ se consideră adoptat, iar Guvernul PSD-PNL merge mai departe. Nimeni în România nu își face, însă, vreo iluzie că, odată acest nou episod încheiat, lupta politică extrem de gălăgioasă de pe scena publică se va opri aici, în condițiile în care miza este uriașă: anul viitor, au loc toate scrutinele electorale posibile – local, europarlamentar, parlamentar și prezidențial.


  • Retrospectiva săptămânii 20.08. – 26.08.2023

    Retrospectiva săptămânii 20.08. – 26.08.2023


    Reforma fiscală a Guvernului de la București


    Guvernul de la Bucuresti îşi va asuma răspunderea, în faţa Parlamentului, pentru pachetul de legi care vizează reforma aparatului de stat, măsurile de echilibrare fiscală şi cele pentru combaterea evaziunii fiscale. Premierul Marcel Ciolacu a declarat că Romania are nevoie de un sistem fiscal echitabil pentru toată lumea. “Risipa bugetară, evaziunea şi ocolirea taxelor cumulate sunt frâna care ţine pe loc dezvoltarea României” – a spus primul ministru, care a adaugat că discuţiile din ultimele săptămâni au arătat clar că ţara are nevoie de reforme ,,profunde”. Pe de altă parte, angajaţii din Finanţe au organizat, joi, noi proteste spontane în mai multe oraşe din ţară, la numai două zile după greva de avertisment.Sindicaliştii din Administraţia Fiscală solicita păstrarea locurilor de muncă, a veniturilor şi a statutului propriu. Ei sunt nemulţumiţi de măsurile propuse de Executiv pentru reducerea cheltuielilor bugetare, în condiţiile în care acestea ar putea afecta peste 22.000 de persoane din sistem.



    România sprijină Ucraina


    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a transmis, joi, o scrisoare de felicitare omologului său de la Kiev, Volodimir Zelenski, cu prilejul aniversării Zilei Independenţei Ucrainei. Potrivit administrației prezidențiale, șeful statului şi-a exprimat aprecierea pentru “dârzeniaˮ arătată de poporul ucrainean în apărarea independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale în faţa agresiunii ruse. Şi premierul Marcel Ciolacu a transmis, într-un mesaj, vecinilor ucraineni cele mai bune gânduri şi întreaga susţinere din partea României pentru recâştigarea păcii şi libertăţii. “Vom fi alături de Ucraina şi de poporul ucrainean până la victorie şi restaurarea integrităţii teritoriale, dar şi mai departe, în procesul de reconstrucţie a ţăriiˮ, a dat asigurari oficialul român. Intr-o intervenţie online, în cadrul celui de-al treilea Summit al Platformei Internaţionale Crimeea, ministrul român de Externe, Luminița Odobescu, a afirmat ca Bucureștiul va continua să sprijine Ucraina “în lupta sa curajoasă de a-şi recupera complet integritatea teritorială”. “Recentele atacuri nesăbuite asupra porturilor ucrainene de pe Dunăre, foarte aproape de graniţa cu România, arată, încă o dată, dorinţa Rusiei de a amplifica acest conflict”, consideră Luminița Odobescu. Aceasta a mai evidenţiat că Bucureștiul a fost alături de ţara vecină din prima zi a războiului şi va continua să fie alături de ea, până la “victoria finală”.



    Ministrul român de Interne, Cătălin Predoiu, s-a întâlnit, la Viena, cu omologul sau austriac, Gerhard Karner


    Ministrul român de interne, Cătălin Predoiu, a declarat, miercuri, la Viena, la finalul unei întrevederi cu omologul austriac, Gerhard Karner, că ambiţia ministerului pe care îl conduce este să facă din România “un standard de protecţie a frontierelorˮ. Oficialul român a anunţat semnarea unui acord administrativ Dublin care simplifică procedurile de azil. El a subliniat că discuţiile avute reprezintă un început foarte bun pentru “un drum de construcţieˮ pe toate temele de interes. Predoiu a mai aratat că migraţia este un subiect serios, tratat ca atare în România. La rândul său, ministrul austriac de Interne a declarat că modelul de cooperare convenit cu România în domeniul combaterii criminalităţii transfrontaliere legat de traficul de migranţi se doreşte promovat şi la nivel european. Potrivit acestuia, colaborarea transfrontalieră arată şi “rezultate deosebiteˮ în cadrul unei acţiuni desfăşurate de autorităţile din România, Ungaria şi Austria. Amintim ca Austria este singura tara care se opune admiterii României în spațiul european de liberă circulație Schengen, deși Aceasta din urmă îndeplinește toate condițiile necesare – fapt recunoscut de celelalte state membre UE și de instituțiile comunitare.Sistemul Schengen, ca întreg, nu funcţionează, a reiterat, miercuri, Gerhard Karner, care a mai declarat că nu consideră că o extindere este oportună la momentul actual.



    Şefi din Poliția din județul Constanța au fost eliberați din funcție la cerere


    Ministrul român de Interne, Cătălin Predoiu, a afirmat că patru şefi din Poliţie din judetul Constanţa (sud-est) au fost eliberați din funcție la cerereîn urma accidentului în care un tânăr de 19 ani, aflat la volan sub influenţa mai multor droguri, a ucis doi oameni şi a rănit trei. Şoferul fusese oprit în trafic de polițiști, cu trei ore înainte de accident, dar acestia l-au lăsat să plece fără a-l supune şi unui test pentru consum de substanţe interzise. Mai mult, asupra sa s-au găsit droguri, iar comportamentul său neobișnuit în trafic fusese semnalat de un cetățean la 112. Pe de altă parte, Poliţia Rutieră a reacţionat la accidentul din weekend din judeţul Constanţa şi derulează razii la nivel naţional. Scopul este să depisteze conducătorii auto aflaţi sub influenţa substanţelor interzise sau a băuturilor alcoolice. Inspecţia Judiciară controlează, de asemenea, dosarele în care se fac cercetări pentru deţinere de substanţe interzise şi infracţiuni săvârşite sub influenţa acestora, totul în contextul tragediei provocate de șoferul drogat.



    Pompierii români în lupta cu incendiile din Grecia


    Pompierii români aflați în Grecia au fost solicitați să ia parte la o misiune de stingere a unui incendiu care afectează vegetaţia uscată de langa autostrada către Alexandroupolis. Potrivit unui comunicat al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă de la Bucuresti, au fost angrenați peste 50 de oameni, cu zece autospeciale de stingere. Situaţia incendiilor de padure din Grecia este monitorizată și din spaţiu prin intermediul programului satelitar european Copernicus.



    Echipe românești de fotbal în play-off-ul Europa Conference League


    Campioana României la fotbal, Farul Constanţa a învins, joi, seara, pe teren propriu, formaţia finlandeză HJK Helsinki cu scorul de 2-1, în prima manşă a play-off-ului Europa Conference League la fotbal. În aceeași fază a competiției, tot pe teren propriu, câștigătoarea Cupei României, Sepsi Sfântul Gheorghe a terminat la egalitate, scor 2-2, cu formaţia norvegiană Bodoe/Glimt. Partidele retur vor avea loc peste o săptămână.




  • Guvernul şi reducerea cheltuielilor publice

    Guvernul şi reducerea cheltuielilor publice

    Guvernul de la București a decis să îşi asume răspunderea în parlament
    pentru pachetul de legi care vizează reforma aparatului de stat, măsurile de
    echilibrare fiscală şi cele pentru combaterea evaziunii. Risipa
    banului public, neplata taxelor și evaziunea fiscală împiedică dezvoltarea
    ţării, spune premierul Marcel Ciolacu Îmi voi pune mandatul pe masă în parlament pentru reforme şi dreptate
    socială. Trebuie să separăm apele şi românii să vadă cine vrea cu adevărat să
    facă reforme şi să ducă această ţară înainte şi cine se opune şi luptă pentru
    privilegii şi pentru marile averi. Eu cred că aceasta este calea şi vă anunţ că
    voi merge înainte cu toată fermitatea.

    Aflată în procedură de deficit
    excesiv încă din 2019 și după ce datele au arătat că situația bugetară după
    primele luni ale acestui an este mai proastă decât anticipaseră guvernanții,
    România se află în situația de a lua urgent măsuri de ajustare, inclusiv pentru
    a evita pierderea de fonduri
    europene. Iar asumarea răspunderii guvernului în
    parlament înseamnă că măsurile fiscale ar urma să fie adoptate fără nicio
    dezbatere, deci mult mai rapid. Executivul a pregătit peste 50 de măsuri pentru reducerea
    cheltuielilor în sistemul bugetar, iar, potrivit premierului, vorbim de prima
    reformă reală în acest sens. Între măsuri figurează reducerea a 200 de mii de
    locuri vacante din aparatul bugetar, diminuarea funcțiilor de demnitate publică
    și a numărului de funcții de conducere, comasarea între
    instituții, descentralizarea unor servicii, precum și prioritizarea programelor
    naționale de investiții, dar și plafonarea sporurilor sau anularea voucherelor de vacanță pentru cei din
    sistemul bugetar cu venituri peste un anumit nivel. Toate sunt măsuri menite să
    ducă la cheltuieli mai mici pentru stat.

    Ordonanţa de reducere a
    cheltuielilor bugetare va scădea drastic şi salariile angajaţilor, au
    avertizat, însă, sindicatele, care spun că actul normativ este, de fapt, un
    pachet de măsuri de austeritate. Sindicaliştii de la Cartel Alfa, de exemplu,
    susţin că soluţia nu este tăierea mijloacelor de subzistenţă ale angajaţilor,
    respectiv, impozitarea tichetelor de masă sau a indemnizaţiei de hrană, ci mai
    degrabă reducerea semnificativă a aparatului guvernamental central
    supraîncărcat sau chiar tăierea subvenţiilor publice pentru partidele politice.
    Însoțit de câțiva miniștri, premierul va merge
    săptămâna viitoare la Bruxelles pentru a discuta cu şefa
    Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, modificarea ţintei de deficit bugetar
    de 4,4% din PIB asumată pentru 2023. Discuţiile ar urma să vizeze şi pachetul
    de măsuri fiscale. La
    București, USR (opoziţia democratică) a anunţat deja că va
    depune o moţiune de cenzură împotriva Guvernului PSD-PNL și că pentru iniţierea
    acestui demers va colabora cu toate forţele politice din Parlament, mai puţin
    cu AUR (populist, ultranaţionalist), considerat nefrecventabil. Și Alianţa
    pentru Unirea Românilor va depune o moţiune de cenzură pentru a bloca actele
    normative care, în opinia acestui partid, ar împinge în faliment firmele
    româneşti.


  • Păhălu ti energhie, diznău plafonat

    Păhălu ti energhie, diznău plafonat



    Guvernul di București apufusi ca păhadzlli la energjie s’hibă plafonaţ și tru aestă iarnă, aşi cum s-feaţi şi tru sezonlu tricut. Tru aestu kiro, Ministerlu ali Energiei lipseaşti s’ndreagă, tru şcurtu kiro, programlu tră sezonlu arai şi să-lu prezintă a guvernului. Premierlu Marcel Ciolacu căftă a ministerilor di resortu s’ndreagă programlu tră iarnă tru domeniul energetic, emu tră populaţie, emu tră producţia economică şi să-lu prezintă a executivlui. Purtătorlu di zboru a Guvernului, Mihai Constantin “Premierlu Marcel Ciolacu căftă a ministerelor s’ndreagă asigurarea energiillei tru sezonlu araţi tră populaţie şi tră producţia economică. Tutunăoară, adză fu aprobată ună ordonanţă di urgenţă pritu cari s’asiguripseaşti decontarea a niscăntoru pălteri tră furnizorllii di energie, atea turlie ca sistemlu s’hibă ma largu perfect funcţional, cu păhadz plafonaţ tră cetăţeni, cum easte şi tru aistu kiro.”



    Aoa şi doi ani, păhadzlli la energie ahurhiră s’alină spectaculos, la nivel mondial, zñiipsinda emu consumatorlli casniţ emu atelli non-casniţ. Criștearea ahurhi di itia ali pandimie di COVID-19 și a căftarillei internațională tut ma mari. Tru 2022, polimlu ali Rusiei contra ali Ucraină și apofasea a llei unilaterală ta s’curmă livrările di gaze cătră născănti state membre ali UE u feaţiră ma sertă criza și ase s-nreghistrară valori recordu la păhadzlli ditu energie. Aestea yilispsiră ama seamni di stabilizare tru aestu an, parţial dupu politiţli şi intervenţiili a guvernelor UE. După ţi scădzură păhadzlli internaţionale, s’veadi aestă tendință şi tru ţi mutreaşti producţia energiei electriţi. Tru aestu contextu, Comisia Europeană şi Banca Mondială feaţiră urminie ali Românie s’tragă mănă di la plafonarea a păhadzloru la energhie, tră s’echilibreadză finanţele publice şi s’tiñisească regulile fiscale tru 2024. Tru văsilie, păhadzlli la energie electrică şi gaze naturale fură plafonaţ di la 1 di brumaru 2021, pi fondul di liberalizari a păzarillei di resort, di la 1 alunaru, tru idyiulu an. Nai ma avantajaț di aestă plafonare fură atelli cu un consum ñicu.



    Ase, tru prezent, la energia electrică, ari plafoane di 68 di bani (circa 13 eurocenți) şi 80 di bani (circa 16 eurocenti) pi kilowatt oră tră consumlu ñicu (0-100 kWh), respectiv mediu ( 100-255kWh). Aţelli cari au un consum ma mari, di pisti 300 di kilowați oră, beneficiadză di un păhă plafonat di 1,3 lei (26 eurocenți). Tutunăoară, ntreprinderli ñiţ şi di mesi, industria alimentară şi atea farmaceutică, serviţiili comunitare şi lăcaşurile di cultu păltescu 1 leu pi kWh (circa 20 di eurocenți). Tru ţi mutreaşti păhălu la gaze naturale, aestu armâne idyea cum până tora — muştiradzlli casniţ păltescu 31 di bani (circa 6 eurocenți) pi kilowatt-oră, iara atelli non casnici, 37 di bani (circa 7 eurocenți).



    Autoru: Mihai Pelin


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Preţul energiei, din nou plafonat

    Preţul energiei, din nou plafonat

    Guvernul de la București a hotărât ca preţurile la energie să fie plafonate și în
    această iarnă, aşa cum s-a întâmplat şi
    în sezonul trecut. Între timp, Ministerul Energiei trebuie să pregătească,
    în cel mai scurt timp, programul pentru sezonul rece şi să-l prezinte
    guvernului. Premierul Marcel Ciolacu a cerut ministerelor de resort să
    pregătească programul pentru iarnă în domeniul energetic, atât pentru
    populaţie, cât şi pentru producţia economică şi să-l prezinte executivului.     Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai
    Constantin Premierul Marcel Ciolacu a cerut ministerelor să
    pregătească asigurarea energiei în sezonul rece pentru populaţie şi pentru
    producţia economică. De asemenea, astăzi a fost aprobată o ordonanţă de urgenţă
    prin care se asigură decontarea unor plăţi pentru furnizorii de energie,
    pentru ca sistemul să fie în continuare perfect funcţional, cu preţuri
    plafonate pentru cetăţeni, cum este şi în prezent.


    În urmă
    cu doi ani, prețurile la energie au început să urce spectaculos, la nivel
    mondial, afectând atât consumatorii casnici cât și non-casnici    .
    Creșterea a început în urma pandemiei de COVID-19 și a cererii internaționale
    crescânde. În 2022, războiul Rusiei împotriva Ucrainei și     decizia ei unilaterală de a suspenda livrările de
    gaze     către unele state membre ale UE au acutizat criza și
    astfel s-au înregistrat valori record la prețurile din energie. Acestea
    au arătat însă semne de stabilizare în acest an, parţial în urma politicilor şi
    intervenţiilor guvernelor UE. După ce au scăzut preţurile internaţionale,
    se observă această tendință şi în ceea ce privește producţia energiei electrice. În
    acest context, Comisia Europeană şi Banca Mondială au recomandat României să
    renunţe la plafonarea preţurilor la energie, pentru a echilibra
    finanţele publice şi a respecta regulile fiscale în 2024. În țară,
    preţurile la energie electrică şi gaze naturale au fost plafonate de la 1
    noiembrie 2021, pe fondul liberalizării pieței de resort, de la 1 iulie, în
    același an.     Cei mai avantajați de această plafonare au fost cei cu un consum
    mic.


    Astfel, în prezent, la eanergia electrică, există plafoane de 68 de bani
    (circa 13 eurocenți) şi 80 de bani (circa 16 eurocenti) pe kilowatt oră pentru
    consumul mic (0-100 kWh), respectiv mediu ( 100-255kWh). Cei care au un consum
    mai mare, de peste 300 kilowați oră,
    beneficiază de un preț plafonat
    de 1,3 lei (26 eurocenți). De asemenea, întreprinderile mici şi mijlocii, industria
    alimentară şi cea farmaceutică, serviciile comunitare şi lăcaşurile de
    cult achită 1 leu pe
    kWh (circa 20 de eurocenți). În privinţa preţului la gaze
    naturale, acesta rămâne ca şi până acum – clienţii casnici plătesc 31 de bani
    (circa 6 eurocenți) pe kilowatt-oră, iar cei non casnici, 37 de bani (circa 7
    eurocenți).


  • Predare de ștafetă la București

    Predare de ștafetă la București

    Un
    eveniment inedit în politica românească s-a
    concretizat în această lună: cu o an și jumătate înainte de alegerile
    parlamentare, premierul liberal Nicolae Ciucă și-a depus
    mandatul, conform înțelegerii, iar colegul său de coaliție, liderul PSD Marcel
    Ciolacu a preluat funcția de șef al Executivului de la Bucureşti. Fundamentul
    politic al acestei schimbări este acordul semnat în noiembrie 2021, odată cu
    constituirea Coaliţiei Naţionale pentru România. Documentul în 12 puncte
    conţinea câteva mutări precise în rândul miniştrilor, dar acestea au fost
    amendate în urma discuțiilor. Negocierile s-au soldat în cele din urmă cu
    consecințe palpabile pe două direcții: pe de o parte, a rezultat un guvern mai
    suplu, iar pe de altă parte, UDMR a ieșit de la guvernare.

    Noul premier afirmă
    că priorităţile sale vizează reducerea inflaţiei, creşterea puterii de
    cumpărare, dar şi un procent mai mare pentru investiţii prevăzut în bugetul
    pentru anul viitor. Mandatul acestui guvern este despre reforme şi economie,
    mai concret, despre cum facem ca economia să producă mai multă valoare şi
    locuri de muncă, iar rezultatele să se vadă concret în buzunarele oamenilor,
    afirmă Marcel Ciolacu, potrivit căruia primul şi cel mai concret rezultat al
    unei guvernări bune este ca inflaţia să scadă, oamenii să simtă asta în
    preţurile unor produse de bază. Alături de acest demers, mai spune premierul,
    avem alte măsuri ţintite pentru a susţine agricultura, construcţiile şi
    energia, din punctul meu de vedere, sunt domeniile care fac diferenţa pentru
    oameni.

    Invitat la Radio România, profesorul univesitar Andrei Țăranu a făcut o
    radiografie a situației politice de la București:

    România a avut un, să-i spunem, ascendent asupra ţărilor din Europa
    Centrală şi de Est pe această construcţie, oarecum insolită. A     fost într-adevăr şi este în
    continuare un model de succes, pentru că a adus ceea ce România n-a avut de
    multă vreme şi anume stabilitate politică sau măcar aparenţa unei stabilităţi
    politice. Şi Macedonia de Nord se uită foarte interesată la modelul românesc.
    După alegerile din 26 iunie din Grecia, dacă nu se va obţine o majoritate clară
    pentru Mitsotakis, probabil şi ea se va gândi la o formulă de genul ăsta.
    Astfel încât, într-un sistem de coaliţie, modelul românesc s-ar putea să fie un
    model de succes, cel puţin pentru ţările dimprejur.


    Pentru
    România, 2024 va fi un an prin excelență electoral, cu alegeri parlamentare,
    locale, prezidențiale și europarlamentare. Deja toată lumea se uită la scena
    politică românească, mă refer la cetăţenii României, pentru că lucrurile sunt
    într-o permanentă schimbare, spune Andrei Țăranu:

    Sigur că avem partide care cresc, mai ales cele extremiste, altele
    care stagnează şi altele care sunt în cădere. Or, cei care sunt în cădere
    încearcă să îşi găsească noi piloni, astfel încât: unu – să oprească această cădere şi apoi să încerce înapoi
    să o urce. Va fi o vară nu călduroasă doar din punct de vedere termic, ci şi
    din punct de vedere politic, pentru că este vara dinaintea alegerilor şi pe 6
    iunie anul viitor, deci mai puţin de un an, va începe marea bătălie electorală
    din România, pe 6 iunie fiind alegerile europarlamentare. Dar astea sunt nişte
    alegeri turnesol, sunt nişte alegeri în care fiecare partid vede foarte clar
    cam care este poziţia pe eşicherul politic. Or, unele partide au nişte sondaje
    care nu le arată foarte bine.


    Partidele, cel puțin cele de la guvernare, PSD și PNL, sigur nu vor avea o
    vară liniştită, pentru că trebuie să se întâmple multe
    lucruri în România, mai spune Andrei
    Ţăranu:

    Din nefericire, modelul
    nostru politic, pandemia, multe lucruri s-au suprapus şi ele survin peste o
    criză pe care o vedem întinzându-se în întreaga Uniune Europeană. O Germanie
    care are o inflaţie de peste 9%, lucru nemaiîntâlnit în Germania după cel de-Al
    Doilea Război Mondial, mă refer la Republica Federală Germană şi apoi Germania
    de astăzi, face ca foarte multe pieţe care
    sunt dependente de Germania, inclusiv România, să fie foarte volatile.
    Or, când se întâmplă acest lucru, mai ales în perioadele de vară, politicienii
    trebuie să reacţioneze rapid, să găsească politici publice care să împiedice,
    eu ştiu, crizele foarte mari. Să ne aducem, în cazul României, aminte de anul
    2010, care a început cum a început, dar în vară a condus la proteste şi la
    tensiuni sociale de mare amploare şi mare anvergură. Or, Guvernul Ciolacu nu va
    avea, fără discuţii, un an foarte simplu din multe puncte de vedere, economic,
    electoral, politic ş.a.m.d.


    Și președintele Klaus
    Iohannis le-a transmis membrilor guvernului că îi așteaptă o perioadă dificilă,
    cu multe probleme de rezolvat. Șeful statului este, însă, încrezător că și
    mandatul lui Marcel Ciolacu va fi caracterizat de stabilitate, eficiență și
    seriozitate, la fel ca mandatul exercitat de predecesorul său. Avem
    încă o jumătate de an în care putem să rezolvăm foarte multe lucruri, după care
    vom intra într-un an superelectoral, care în sine deja este o provocare pentru
    o societate, vom avea patru rânduri de alegeri, şi, în acelaşi timp, ţara
    trebuie guvernată responsabil şi cu rezultate bune, a atras atenția șeful
    statului, care a apreciat, în același timp, faptul că rocada guvernamentală – o
    procedură în premieră pentru România – s-a desfășurat rapid și fără sincope.

  • Premieră tru politica românească

    Premieră tru politica românească

    Tru ateali pisti trei dikenii di dimocraţie ţi viniră dupu dictatura comunistă, politicienii români expirimentară aproapia tut tru materie di guvernari: cabinete monocolore, di stânga ică di dreapta, niscănti baş minoritari, ama ndrupăti parlamentar, discret ică dininti, di alti formaţiuni, coaliţii thimilliusiti pi criterii doctrinare ică, pi interese conjuncturale, mari coaliţii transpartiniţi. Aesta di tora, adrată ditu PSD şi PNL, la cari s-adăvgă şi UDMR, easti ună ahtari coaliţie, tră atea că adună numirli unu şi doi a Stângăllii şi a Dreaptăllei. Nu easti ama, ună premieră: tru 2012, Uniunea Social-Liberală, thimilliusită di idyili formaţiuni, arnea electoral aproapea tu ţi-lli şidea dininti şi agiundzea s’controleadză politic executivlu şi legislativlu.



    Aţea ţi nsimneadză, ama, ună premieră absolută tru politica di Bucureşti tora s’aproaki, neise rocada PNL – PSD la nivelul di cumănduseari a guvernului. Acordul simnatu anamisa di aţelli doi grandză a politicăllei tru brumaru 2021 pruveadi că, după un an şi giumitate tru cari cabinetlu di coaliţie easti cumăndusitu di liderul PNL Nicolae Ciucă, aestu-lu da ma largu mandatul tră s’hibă priloatu di partenerlu a lui, liderul social-democrat Marcel Ciolacu. Demisia lipsea s’facă tu bitisita-a meslui mai, ama liderllii politiţ s’akicăsiră s’amână rotaţia tră s’ndreagă criza nkisită pritu greva genearală ditu educaţie. Luni, după suspendarea aliştei, Nicolae Ciucă ş-dipusi mandatlu. Yinitorlu guvernu va s’hibă nvestit până gioi, ş’pripusiră partidile a coaliţillei.


    Nicolae Ciucă: “La nivelul a coaliţillei ahurhescu procedurile tra s’facă rocada. Atea ţi easti importantu ti sumliniat easti că ună ş-ună după aesta va s’avemu un guvern interimar, cari va s’lucreadză tru oara tru cari va s’bitisească nvestirea a unui nău guvern, nău guvern cari avemu nădia s’hibă nvestit până tu bitisita a stămânăllei. Noi nă pripusimu ca până gioi s’avem guvernul nvestit şi aestă turlie s’putem s’lucrămu ma largu ti problemele cari suntu prioritare emu pritu programul di guvernare, emu şi tră tut atea ţi nsimneadză guvernarea a unei văsilie”.



    Profesorlu universitar Andrei Ţăranu mindueaşti că rocada va si s’facă, acă ari boţ ţi nu au nădie cari aduv aminti ti multili angajamente şi aranjamente politiţi cari cădzură pi hiotea a kirolui. Andrei Ţăranu: “Vahi căe, altă turlie tută construcţia politică cari tut s’ari adrată tu kirolu ditu soni vrea s’agiungă disuetă. România avu un, să-lli spunem, ascendent tu ţărilor ditu Europa Centrală şi di Est pi aestă construcţie, vără turlie insolită”. Ma multu, spuni profesorlu Ţăranu, modelu românescu ali rocadă poati si s’bagă ca unu di succes, maxus tră ţările di anvărliga, şi va s’hibă amărtie ca România să u alasă nanăparti nolgica di cali.



    Ditu opoziţie, Uniunea Salvaţi România easti căndăsită că rotaţia a premierlor nu va s’nsimneadză şi rezolvarea a problemelor cu cari s’ampulisescu cetăţeañilli. Neise, presa internaţională noteadză că guvernul Ciucă nu aprăftăsi s’ducă pănu tu capu reforme importante, pruvidzuti tru planlu di redresari tră cari România llia păradz di la Uniunea Europeană.


    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Jurnal românesc – 25.05.2023

    Jurnal românesc – 25.05.2023

    În marja inaugurării Trilateralei România – Spania – Polonia, șeful diplomației, Bogdan Aurescu, s-a întâlnit cu reprezentanţii comunităţii româneşti din Valencia. La întâlnire au participat membri ai mediului asociativ românesc din Regat, studenţi, profesionişti din diverse domenii, cadre medicale și universitare, poliţişti, precum și reprezentanţi militari la structurile NATO din Spania. Bogdan Aurescu a discutat cu aceștia aspecte de interes pentru comunitatea românească din regiune.

    Totodată, a prezentat eforturile Ministerului de Externe în beneficiul cetăţenilor români aflaţi în străinătate, respectiv reforma dedicată creşterii calităţii serviciilor consulare şi intensificarea sprijinului în vederea păstrării şi promovării culturii şi identităţii româneşti. A subliniat, de asemenea, relaţiile excelente bilaterale la care contribuie, în mod substanţial, comunitatea românească din Spania, amintind celebrarea, în 2023, a 10 ani de Parteneriat Strategic bilateral.

    Şeful diplomaţiei a subliniat prioritatea acordată de MAE promovării intereselor şi protejării drepturilor cetăţenilor români din afara ţării, evidenţiind creşterea constantă a numărului serviciilor consulare înregistrată în ultimii ani. Potrivit lui, în cursul anului trecut, la nivelul întregii reţele consulare a României, au fost procesate aproape 1.170.000 de servicii consulare. În Spania există, în prezent, opt oficii consulare, care în cursul anului trecut au procesat circa 182 de mii de servicii consulare. Iar în acest an au fost deja procesate, potrivit datelor oficiale, peste 72.500 de astfel de servicii.

    Pe de altă parte, Bogdan Aurescu a prezentat demersurile de reformă a activităţii consulare, demarate în anul 2020, având ca direcţii prioritare extinderea şi modernizarea reţelei de oficii, digitalizarea extinsă, debirocratizarea şi perfecţionarea profesională continuă a personalului consular. În cadrul discuțiilor, reprezentanţii comunităţii româneşti au prezentat problemele pe care le întâmpină şi pentru care au solicitat sprijinul autorităţilor române.


    La Guvernul de la București au fost semnate contractele de finanţare destinate sprijinirii sistemului naţional de cercetare-dezvoltare prin atragerea de resursă umană înalt specializată din străinătate, inclusiv din diaspora ştiinţifică. Potrivit premierului Nicolae Ciucă, este vorba despre 83 de contracte în valoare de 117 milioane de euro, bani destinaţi cercetătorilor români din diaspora care vor lucra în anumite proiecte cu universităţile și institutele de cercetare-dezvoltare din România. Cifra reprezintă aproximativ 70% din suma totală pe care Executivul a prevăzut-o în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru a sprijini cercetătorii români din diaspora. Premierul a mai declarat că actuala coaliţie de guvernare are ca obiectiv alocarea, anul viitor, pentru Cercetare a 1% din PIB și a făcut apel la specialişti să dezvolte proiecte care să pună în valoare potenţialul şi oportunităţile pe care România le are în domeniu.

    Secretarul de stat Gheorghe Cârciu s-a întâlnit, zilele trecute, la Ismail, cu reprezentanții autorităților locale, pentru continuarea dialogului privind sprijinul ce poate fi acordat etnicilor români din această zonă. Cu ocazia vizitei, oficialul a participat la depunerea de flori la monumentul închinat eroilor români căzuți în cel de-al doilea război ruso-turc 1877-1878 și în Primul Război Mondial 1916-1918. Ne exprimăm recunoștința pentru faptele lor și suntem încrezători că vom reuși să întărim valorile comune care unesc românii de pretutindeni – a declarat Gheorghe Cârciu. El a mulțumit autorităților locale din Ismail pentru dialogul constructiv și i-a asigurat de toată deschiderea sa pentru colaborare în interesul comunității românești.În cadrul întâlnirii cu reprezentanții Universității Umaniste de Stat din Ismail, acesta a discutat despre sistemul de educație, în special despre învățământul pedagogic și formarea de cadre didactice care să predea în limba română.

    Teatrul Anton Pann va participa cu spectacolul Portugalia, la cea de-a XIII-a ediţie a Festivalului BITEI 2023, eveniment care se va desfăşura la Chișinău, în perioada 26 mai – 4 iunie. Reprezentaţia Teatrului Anton Pann va avea loc pe 3 iunie pe scena Teatrului Mihai Eminescu. Spectacolul semnat de Tavi Costin va reprezenta România la acest festival alături de alte două trupe ale unor teatre importante, Teatrul Naţional Vasile Alecsandri din Iaşi şi Teatrul Odeon din Bucureşti. Se vor desfăşura ateliere artistice, dezbateri, paneluri şi conferinţe de presă, la care vor participa regizori, critici de teatru, editori de publicaţii specializate. Reprezentațiile vor fi găzduite de Teatrul Naţional Eugene Ionesco, Teatrul Naţional Mihai Eminescu, Teatrul Fără Nume, Teatrul Naţional de Operă şi Balet Maria Bieşu. Festivalul reuneşte artişti din China, Coreea de Sud, Georgia, Japonia, Italia, Polonia, Spania, Ucraina, România şi Republica Moldova.


  • Bani europeni pentru spitalele românești

    Bani europeni pentru spitalele românești

    Guvernul de la București a aprobat, joi, calendarul procedurilor de semnare, până la finalul anului, a contractelor de finanţare pentru mai multe spitale din România. Domeniul sănătăţii este unul care reprezintă maximum de interes şi preocupă pe toţi cetăţenii şi căruia trebuie să-i acordăm atenţia cuvenită şi angajamentul nostru responsabil pentru a face ceea ce am anunţat până în acest moment – a declarat premierul Nicolae Ciucă.

    Potrivit purtătorului de cuvânt al Executivului, Dan Cărbunaru, programul are în vedere construcţia şi dotarea a 7 noi spitale judeţene şi 20 de spitale publice municipale sau orăşeneşti, care fie vor fi nou construite, fie reabilitate şi dotate.

    Dan Cărbunaru: Suma totală care va finanţa acest program este de aproape 2 miliarde de euro şi va fi asigurată din fonduri europene prin programul Sănătate, dar şi prin Banca Europeană de Investiţii. Calendarul este destul de strâns şi implică publicarea ghidurilor până la data de 15 mai şi lansarea apelurilor până la 10 iulie, astfel încât toate contractele de finanţare să poată fi semnate până la finalul anului.

    Potrivit ministrului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, termenele fixate deschid perspectiva pentru accesarea fondurilor din Programul Operaţional de Sănătate. Acesta a fost aprobat la sfârșitul lunii noiembrie de Comisia Europeană și este un program multifond ce dispune de o alocare totală de 5,8 miliarde de euro.Este pentru prima dată când România beneficiază de un Program de Sănătate care să susțină investiții masive în infrastructura spitalicească, în servicii medicale de calitate și în pregătirea personalului medical – declara Marcel Boloș după aprobarea proiectului de către executivul comunitar. Cu acest buget va fi reconstruit, mai spunea ministrul, sistemul medical din România, astfel încât românii să beneficieze de condiții, servicii și personal de nivelul țărilor europene cu sisteme publice de sănătate performante.

    Mai trebuie menționat că investiţiile, de la proiectare până la construcţia şi dotarea unităţilor spitaliceşti, trebuie să fie gata până în iunie 2026. De altfel, o analiză recentă realizată de experți ai Băncii Mondiale atenționa că există un risc critic ca România să piardă trei mari proiecte din Planul Național de Redresare și Reziliență, din cauza întârzierilor diferitelor stadii ale proiectelor (studii, lansarea licitațiilor, începerea lucrărilor). Printre acestea se afla și finanțarea celor 27 de spitale. Opoziția din România și experți din domeniu au acuzat în numeroase rânduri întârzierea aprobării listei spitatelor incluse în program, care a trecut, în cele din urmă, de guvernul de la București, în luna februarie.

  • Guvernul vrea să facă economii

    Guvernul vrea să facă economii

    Încasările la
    buget în prima parte a anului au fost mai mici decât cele estimate, iar
    guvernul s-a trezit în situaţia de a recurge la măsura reducerii cheltuielilor
    pentru a menţine deficitul bugetar în limite admise. Experţi avertizaseră încă
    de anul trecut, după analiza construcţiei bugetare, asupra riscului ca încasările
    să fie supraestimate, iar cheltuielile subestimate. Săptămâna aceasta,
    executivul de coaliţie de la Bucureşti va anunţa oficial pachetul de reformă a
    cheltuielilor publice, care vizează economii de miliarde de lei până la
    sfârşitul anului. Măsurile se vor regăsi în proiectul unei ordonanţe de urgenţă
    care ar urma să fie aprobat în prima şedinţă de guvern.

    Premierul Nicolae Ciucă
    a dat din nou asigurări că măsurile ce se vor lua nu aduc atingere salariilor,
    locurilor de muncă şi investiţiilor. Nu sunt măsuri de austeritate ci de
    eficientizare, a precizat Nicolae Ciucă: Prin aceste măsuri fiscale pe care le vom
    aproba după ce vom avea o decizie în coaliţie, să ne asigurăm că nu ieşim din
    ţinta de deficit. Nu vorbim de măsuri de austeritate, pentru că am văzut în
    ultimii ani că nu numai economia românească, ci orice economie nu se dezvoltă
    şi nu funcţionează în parametri normali pe măsuri de austeritate. În schimb, de
    măsuri de cumpătare cred că se poate discuta în aşa fel încât gestionarea
    banilor publici să poată să se facă într-un mod cât mai eficient.

    La
    rândul său, ministrul finanţelor, Adrian Câciu, a explicat că este vorba de o
    eficientizare a cheltuielilor publice, astfel încât să se creeze spaţiul fiscal
    necesar pentru măsuri de sprijin pentru economie şi populaţie.

    Presa a publicat
    proiectul ordonanţei care reduce cheltuielile şi, potrivit acestuia, vor fi
    îngheţate angajările la stat în
    anul 2023 şi anulate eventuale majorări de salarii. Astfel, cheltuielile de
    personal în autorităţile şi instituţiile publice în 2023 nu le mai vor depăşi
    pe cele din 2022. Ordonanţa vizează şi sectorul achiziţiilor. Vor fi interzise
    cumpărarea, preluarea în leasing sau închirierea de autoturisme, mobilier și
    aparatură birotică. Sunt exceptate autoritățile și instituțiile publice nou înființate
    și obiectivele de investiții. Ordonanţa mai prevede interzicerea
    cumulului pensie-salariu la stat, cu excepția persoanelor care ocupă funcții
    didactice de predare din unitățile de învățământ și funcții de specialitate
    medico-sanitară din unitățile sanitare. Măsura s-ar aplica inclusiv beneficiarilor
    de pensii de serviciu și pensii militare stabilite prin legi speciale, adică şi
    premierului, fost militar de carieră.

    Surse politice susțin că documentul nu a
    fost încă aprobat în coaliție. Pe fondul discuţiei, redeschise acum, despre
    necesara eliminare a ripisei in folosirea banului public, analiştii îşi pun o
    întrebare legitimă: de ce cumpătarea şi rigoarea guvernează cheltuielile
    statului doar în momente de strâmtoare bugetară?


  • Ajutoare pentru fermieri

    Ajutoare pentru fermieri

    La graniţele de vest ale Ucrainei invadate de trupele ruse începe
    să se contureze ceea ce comentatorii numesc o geopolitică a cerealelor. Uniunea Europeană suspendase, încă din mai
    2022, timp de un an, taxele vamale pentru toate produsele importate din
    Ucraina. Statele europene învecinate au înregistrat un aflux masiv de porumb,
    grâu sau floarea-soarelui, saturarea silozurilor și scăderea prețurilor pe
    piețele locale, ceea ce a condus la proteste ale fermierilor. România a rămas singura ţară vecină cu Ucraina care mai permite
    importul de grâne de acolo. Altminteri susţinătoare ferme ale Kievului, Polonia
    şi Slovacia au interzis intrarea de cereale din Ucraina, pentru a-i proteja pe
    producătorii locali. Mai la sud, Bulgaria a anunţat că va introduce o măsură
    similară peste câteva zile. Corespondentul Radio România la Sofia precizează că
    motivul principal este că în ultimul an, contrar concepţiei aşa-numitelor
    coridoare de solidaritate cu Ucraina, volume semnificative de alimente
    au rămas în ţară şi au perturbat lanţurile de producţie şi de comerţ. În mod
    tradiţional prietenoasă cu ruşii şi aflată în raporturi reci cu ucrainenii, Ungaria
    a interzis şi importurile de miere şi de anumite produse din carne din Ucraina
    până pe 30 iunie.

    Fermierii români, care au protestat la rândul lor, spun că
    pierderile se ridică la peste 200 de milioane de euro, din cauza importurilor
    de cereale din ţara vecină, mai ieftine cu aproximativ 100 de euro pe
    tonă. Confruntat cu nemulţumirea crescândă a propriilor cetăţeni, dar şi
    atent să nu irite Bruxellesul, care a calificat drept inacceptabile măsurile
    decise de polonezi, slovaci sau unguri, Guvernul de la Bucureşti promite să
    acopere o parte din pierderi. Executivul a anunţat că fermierii afectaţi de
    importurile de cereale ieftine din Ucraina vor primi de la buget un ajutor de
    10 milioane de euro. Suma se adaugă celor 10 milioane de euro acordate până
    acum de Comisia Europeană. În total, peste 20 de milioane de euro vor fi
    acordaţi producătorilor agricoli din acest sector, pentru cheltuieli angajate
    cu depozitarea producţiei de grâu din recolta anului trecut. Fermierii pot
    depune documentele necesare la Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură,
    la 15 zile după publicarea hotărârii în Monitorul Oficial. Întrebat dacă
    guvernanţii pregătesc un act care să suspende temporar importul de cereale din
    Ucraina, purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Cărbunaru, a declarat că
    România a ales să respecte normele europene, ceea ce i-ar oferi o poziţie
    favorabilă de negociere. Între timp, Comisia Europeană a anunţat un al doilea
    pachet de sprijin pentru fermieri, de 100 de milioane de euro, bani care se vor
    împărţiţi între cele cinci state afectate.